1ra-2111/21 — Art. 287 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 19 ianuarie 2021, Slobodeniuc Dmitri a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei numită lui Slobodeniuc Dmitri pe un termen de probă de 1 (un) an. S-a admis în principiu acțiunea civilă depusă de către părtea vătămată Buga Vitalie împotriva incupatului Slobodeniuc Dmitri, urmând ca asupra cuantumului prejudiciului material să se expună instanța civilă. S-a încasat de la Slobodeniuc Dmitri în beneficiul părții civile Buga Vitalie cu titlul de prejudiciu moral suma de 5 000 (cinci mii) lei. S-a admis solicitarea acuzatorului de stat, Bunduchi Anatolie cu privire la încasarea din contul lui Slobodeniuc Dmitri în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată și s-a dispus încasarea din contul inculpatului Slobodeniuc Dmitri în beneficiul statului, cheltuielile de judecată în mărime de 1 216 (o mie două sute șaisprezece) lei.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a constatat că, Slobodeniuc Dmitri, la 26 februarie 2020, aproximativ la ora 20:25, 1 aflându-se în or. Sîngerei, str. Independenței 121, fiind în stare de ebrietate, intenționat, în urma unui pretext neînsemnat, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o neglijare premeditată a conduitei în societate, urmărind manifestarea bravurii și a forței grosolane cu scopul de a înjosi onoarea și demnitatea persoanei, s-a apropiat de automobilul de model ,,Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare XXX XXX, care aparține SRL ,,VirtimLux”, în care se afla pe bancheta șoferului Buga Vitalie și prin geamul deschis a portierei, i- a aplicat mai multe lovituri puternice cu pumnul în față, iar acțiunile sale au fost întrerupte de intervenția lui Cristinoi Lilian, Grăjdieru Ion și Andreev Lilian. În rezultatul acțiunilor violente aplicate de Slobodeniuc Dmitri, părții vătămate Buga Vitalie, conform raportului de expertiză judiciară nr. 202018D0030 din 02.06.2020 au fost constatate leziuni corporale în formă de: edem al țesuturilor moi regiunea zigomatică stângă și edem buză inferioară stânga, mobilitate mărită a dinților 1,2,3, de sus din stânga, care a fost cauzată posibil în termenul și circumstanțele indicate și condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și după caracterul său se califică ca vătămări corporale ușoare. Prima instanță a stabilit că prin acțiunile sale, Slobodeniuc Dmitri a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - procurorul în Procuratura raionului Sîngerei, Bunduchi Anatolie, care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, din motivul blândeței pedepsei stabilite și condamnarea inculpatului Siobodeniuc Dmitri în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea acestuia a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 90 Cod penal a suspenda executarea pedepsei pe un termen de 2 ani, în rest a menține sentința fără modificări; - partea vătămată Buga Vitalie, care a solicitat admiterea apelului cu desființarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri privind aplicarea în privința lui Slobodeniuc Dmitri a pedepsei cu executare și încasarea prejudiciului material în mărime de 32 950 lei; - inculpatul Slobodeniuc Dmitri, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi sentințe de achitare. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că: - deși instanța de judecată a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și l-a condamnat pe inculpat, pedeapsa este una prea blândă; - la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată nu a ținut cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării 2 vinovatului, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea inculpatului Siobodeniuc Dmitri, cât și a altor persoane; - instanța de judecată nu a luat în considerație poziția inculpatului atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată care necătînd la cumulul de probe care au demonstrat vina lui în comiterea infracțiunii ce i s-a imputat, a negat comiterea infracțiunii, nu a recuperat prejudiciul material cauzat părții vătămate; - pedeapsa stabilită i-a creat inculpatului o situație prea blândă, fapt care contravine scopului legii penale prevăzut în art. 2 alin. (2) Cod penal și scopului legii procedural penale prevăzut în art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală. 3.2 În conținutul cererii de apel depuse, partea vătămată a invocat că: - la aplicarea pedepsei penale în privința inculpatului, instanța nu a ținut cont de rigorile privind individualizarea pedepsei penale. Astfel, instanța de judecată a încercat să motiveze aplicarea pedepsei penale în privința inculpatului prin faptul, că anterior nu a fost în conflict cu legea penală, dar nu a ținut cont de faptul că a fost în conflict cu legea contravențională, nu se căiește în cele săvârșite și nu a recuperat paguba pentru tratament; - motivele enumerate nu justifică în sine șansele pe care instanța de judecată le-a reținut în motivarea soluției privind aplicarea în privința inculpatului a pedepsei sub formă de închisoare cu suspendarea pedepsei aplicate. 3.3 În conținutul cererii de apel depuse, inculpatul a invocat că: - nu a comis fapta care i-a fost incriminată, iar probele din cauza penală au fost bazate pe mărturii mincinoase, care se combat între ele și nu reflectă realitatea; - declarații mincinoase au depus martorii Grăjdieru Ion, Cristinoi Lilian și Andreev Lilian, care au văzut cele întâmplate pe timp de noapte, ora 20:25, la distanța de 15 m., (de fapt în realitate distanța era mai mare de 20 m.) ce se petrecea în salonul unui autoturism. Tot la acest capitol a indicat, că partea vătămată spune, că au fost loviturile aplicate prin fereastra autoturismului, iar martorii susțin că el a deschis ușa automobilului, apoi a început să lovească; - instanța de judecată a făcut deducții în defavoarea sa, pe când ar fi trebuit ca orice incertitudine să fie tratată critic și doar în folosul său, or el nu a fost persoana care avea capacitate și obligația de a acumula probe și deci pretențiile apărute nu-i pot reveni lui, pe când acuzarea era obligată să administreze, să dovedească și să prezinte probele vinovăției sale, iar instanța în baza lor - să facă o concluzie, dar nu o deducție și să emită sentința de 3 condamnare sau de achitare; - la urmărirea penală și procurorului, de nenumărate ori, i-a spus că aceasta este o răzbunare a lui Buga Vitalie pe dânsul, pentru că el ca polițist și-a îndeplinit obligațiile față de un infractor, iar de către acuzare în acest sens nu au fost efectuate careva acțiuni; - nici o probă directă nu este la caz care ar dovedi faptul că el i-a aplicat lui Buga Vitalie lovituri, nici înregistrările video, la care acuzarea face trimitere, fiind la caz doar deducții, presupuneri și declarații mincinoase; - și el are deducții privitor la faptul că leziunile neînsemnate au fost cauzate lui Buga Vitalie de aceiași martori, care îi sunt colegi de lucru și până la urmă complici, fiind învățați cum să vorbească, în semn de solidaritate cu Buga Vitalie, însă în aceasta situație acuzarea nu a făcut nimic; - Buga Vitalie a început să și-i trateze dinții până la 26.02.2020 și nu a fost dovedită legătura cauzală a careva leziuni primite anume pe 26.02.2020 cu tratamentul acestora; -deducțiile instanței privitor la relația sa de conflict cu Buga Vitalie sunt adevărate, însă aceste relații au apărut nu din vina sa, ci a părții vătămate, or se comporta incorect, vorbind minciuni despre el, însă acest lucru nu vorbește despre faptul că el l-a lovit pe Buga Vitalii, dar într-adevăr a vorbit cu acesta pe un ton mai ridicat, deoarece era profund indignat și în jurul lor la distanța de peste 20 metri nu era nimeni, fiind totodată timp de seară, când este puțină lume afară, astfel el, conștientizând acest lucru și-a permis să ridice vocea, dar fără insultări și înjurături, străduindu-se să fie cât se poate de corect, cerând doar socoteală pentru cele spuse și în astfel de circumstanțe nu avea de unde să încalce ordinea publică și nici intenția să facă acest lucru, el cunoscând ce înseamnă aceasta, deoarece a lucrat polițist și niciodată cu nimeni nu s-a purtat incorect sau jignitor; - la moment, de asemenea, nu are conflicte cu nimeni, respectă legea și se străduie să nu o încalce, pe când Buga Vitalie dimpotrivă, astfel nimeni nu a probat cu nimic purtările lui, deoarece el este victimă și poate fi cum vrea; - după un rezumat al probelor prezentate de acuzare și partea vătămată, a înțeles cu certitudine că ultimul s-a pregătit minuțios de înscenarea dosarului, deoarece a venit la fața locului deja cu balonul de lacrimogene și când l-a văzut din timp a coborât sticla de la geam, (în luna februarie nimeni nu merge cu mașina, având sticla geamului coborâtă) fără să iasă din mașină, știind că el se va apleca spre el și atunci când s-a aplecat, l-a împroșcat cu gaz lacrimogen, ulterior înscenând și leziunile împreună cu martorii lui; - dacă se făcea un experiment la fața locului, era clar că este imposibil ca el să-l fi nimerit pe Buga Vitalie așa de exact în dinți, prin geamul mașinii, care nici nu era complet coborât în jos, dar nimeni nu a făcut acest lucru, 4 fiindcă nu era nici un interes în stabilirea adevărului; - instanța de judecată nici măcar nu a încercat să înțeleagă circumstanțele enunțate, dar a mers orbește pe urmele acuzării, fără vre-o intenție să vadă greșelile comise și neconcordanța depozițiilor părți vătămate și a martorilor; - martorii mint în aceea că el era în stare de ebrietate, deoarece băuturi spirtoase aproape că nu servește deloc, iar în acea seară a fost văzut de mai multe persoane, inclusiv și de lucrătorii medicali, care puteau să confirme starea sa de ebrietate dacă ar fi fost, dar nimeni nu a făcut nimic în această privință, deoarece el era treaz; - la examinarea cazului în judecată și dispunerea încasărilor morale, judecata nici măcar nu a examinat circumstanțele legate de starea sa de sănătate și materială, deoarece pentru el această sumă este foarte mare și practic nu are de unde să o ia, nu are loc de lucru la moment, nu are alte venituri și din punct de vedere financiar este într-o situație foarte grea.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 iunie 2021, au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului, a părții vătămate Buga Vitalie și a inculpatului Slobodeniuc Dmitri și menținută sentința fără modificări. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, judecând cauza penală, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală. În urma judecării apelurilor, a considerat că acestea urmează a fi respinse ca nefondate, deoarece prima instanță a făcut o analiză amplă a probelor cercetate și just a ajuns la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului Slobodeniuc Dmitri în baza art. 287 alin. (1) Cod penal și ca urmare, condamnarea acestuia. Instanța de apel a reiterat faptul că vina inculpatului este pe deplin dovedită prin declarațiile părții vătămate Buga Vitalie depuse în instanța de judecată, declarațiile martorilor: Grăjdieru Ion, Cristinoi Lilian și Andreev Lilian, declarațiile inculpatului, depuse în ședința instanței de fond, prin probele scrise ale cauzei penale cercetate în instanța de fond și suplimentar în cea de apel și anume: raportul de constatare medico-legală nr. 202028P0089 din 27.02.2020 în privința lui Buga Vitalie (f.d. 24 -26); raportul de expertiză judiciară în privința lui Buga Vitalie (f.d. 51); proces-verbal din 15.04.2020 de constatare privind săvârșirea infracțiunii și proces-verbal din 15.04.2020 de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii cu expunerea evenimentelor ce au avut loc la data de 26.02.2020 cu implicarea 5 lui Buga Vitalie și Slobodeniuc Dmitri (f.d. 5-6); proces-verbal din 26.02.2020 de cercetare la fața locului și planșa fotografică (f.d. 7-9); proces-verbal din 24.06.2020 de confruntare între partea vătămată Buga Vitalie și bănuitul Slobodeniuc Dmitri (f.d. 42); proces-verbal din 11.03.2020 de ridicare a înregistrărilor video (f.d. 43-45); proces-verbal din 23.06.2020 de examinare a obiectului, fiind examinate secvențele video a incidentului de maltratare a taximetristului și ordonanța din 23.06.2020 privind recunoașterea și atașarea la dosar a mijloacelor materiale de probă și anume a CD-lui cu secvențe video ridicate de la Grozav Grigore (f.d. 46-47). Instanța a apreciat critic dezacordul inculpatului cu declarațiile martorilor Grejdieru Ion, Cristinoi Lilian și Andreev Lilian și a reținut că martorii dați au fost audiați sub jurământ fiind avertizați de răspunderea penală ce survine în cazul depunerii declarațiilor false, iar declarațiile acestora coroborează în întregime cu celelalte probe ale cauzei. A fost considerată inoportună și invocarea apelantului cu privire la faptul, că prima instanță urma a aprecia critic declarațiile martorilor și a aprecia situația în favoarea sa, or, judecătorul fiind imparțial face concluziile pe caz în conformitate cu legislația în vigoare și intima convingere, ca rezultat al cercetării probelor pe caz. A fost apreciată declarativă și invocarea inculpatului-apelant cu privire la faptul, că la caz nu sunt probe ce ar demonstra vinovăția sa de comiterea infracțiunii incriminate, or, reieșind din materialele cauzei, instanța a constatat contrariul. În rest, instanța de apel a apreciat apelul declarat de inculpatul Slobodeniuc Dmitri ca fiind un dezacord personal cu soluția adoptată în privința sa și o relatare în viziunea proprie, atât a evenimentelor ce au avut loc la data de 26.02.2020, cât și a motivării soluției adoptate de instanța de fond. Nu a fost reținut argumentul inculpatului, că declarațiile martorilor sunt contradictorii cu declarațiile părții vătămate și nici argumentul că aceasta este o răzbunare a părții vătămate, fiind considerate declarative, în absența cărorva probe ce ar demonstra că în perioada când inculpatul activa ca polițist, a întocmit careva acte în privința părții vătămate. Instanța de apel a concluzionat că circumstanțele indicate supra, confirmă săvârșirea infracțiunii imputate lui Slobodeniuc Dmitri, probele indicate supra formând un probator al vinovăției inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal cu indicii de calificare, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, iar nerecunoașterea vinovăției de către Slobodeniuc Dmitri nu poate echivala cu achitarea acestuia, circumstanțe în care instanța de apel a respins ca nefondat apelul 6 declarat de inculpat. Cu referire la apelurile procurorului și a părții vătămate Buga Vitalie, în latura pedepsei, instanța de apel a considerat că instanța de fond s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de articolele 61, 75 Cod penal și corect a apreciat măsura acesteia, ținând cont de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, personalitatea inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea. În decizie s-a menționat că instanța de fond corect a reținut faptul că infracțiunea comisă de Slobodeniuc Dmitri face parte din categoria celor mai puțin grave, pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani, făptuitorul nu a recunoscut vinovăția, a săvârșit cu intenție o infracțiune mai puțin grave, de motivul acesteia, anterior nu a fost în conflict cu legea penală, (f.d. 56), însă a fost în conflict cu legea contravențională (f.d.57), la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d. 58-59). Totodată, având în vedere termenul pedepsei cu închisoarea stabilite inculpatului Slobodeniuc Dmitri, precum și ținând cont de faptul că acesta anterior nu a mai fost în conflict cu legea penală, este angajat în câmpul muncii, la locul de trai se caracterizează pozitiv, instanța de apel a atestat că instanța de judecată just și oportun a stabilit că executarea pedepsei închisorii, stabilite lui Slobodeniuc Dmitri nu este rațională, motiv pentru care, a considerat necesar de a dispune, suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, pe o perioadă de probațiune de 1 (un) an, cu liberarea ulterioară de pedeapsă a inculpatului, cu condiția că acesta în perioada de probă nu va săvârși alte infracțiuni și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Astfel, instanța de apel a apreciat că termenul pedepsei stabilit inculpatului și modalitatea de executare a acesteia, sunt individualizate în așa fel încât persoana vinovată să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, or legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului. Instanța a reiterat că contrar solicitării de agravare a pedepsei penale aplicate în privința inculpatului Slobodeniuc Dmitri, pedeapsa aplicată prin sentința instanței de fond va atinge scopul pedepsei penale, și va duce la conștientizarea de către cel vinovat a acțiunilor ilicite incriminate. Cu privire la solicitarea părții vătămate Buga Vitalie de încasare a prejudiciului material din contul inculpatului Slobodeniuc Dmitri în mărime de 32 950 lei, instanța a menținut poziția instanței de fond, care deja s-a expus 7 în latura respectivă indicând, că prin ordonanța organului de urmărire penală din 26.06.2020 Vitalie Buga a fost recunoscut în calitate de parte civilă, iar în cadrul urmăririi penale acesta a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea de la Slobodeniuc Dmitri a prejudiciului material în sumă de 29 000 de lei, ulterior în instanța de judecată partea vătămată a depus acțiune civilă concretizată, pe care a susținut-o în ședința de judecată și a solicitat încasarea prejudiciului material în sumă de 32 950 lei și a prejudiciului moral în mărime de 30 000 de lei. Instanța de apel a constatat că, în ședința instanței de apel, partea vătămată a menționat că a început a-și trata dinții anterior cazului dat, urmând să-și pună un anumit număr de dinți, iar după conflict, urmează să- și pună mai mulți, adică nu toți dinții care urmează să și-i pună au fost fracturați în urma infracțiunii. Instanța a menționat că certificatul eliberat de medicul stomatolog pe suma de 3 950 lei este din 29.01.2021 (f.d. 36), totodată infracțiunea fiind comisă la 26.02.2021. În sensul celor indicate supra, ținând cont că pentru stabilirea tuturor circumstanțelor în partea civilă, este necesar mai mult timp, pentru a nu tergiversa examinarea cauzei, instanța de apel a susținut poziția instanței de fond care în latura prejudiciului material a admis în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă, referindu-se oportun la prevederile art. 61 alin. (1) Cod de procedură penală. S-a menționat că acțiunea civilă se judecă de către instanță în cadrul procesului penal dacă volumul prejudiciului este incontestabil, menționându- se și faptul, că contrar prevederilor legale volumul prejudiciului cauzat prin infracțiune nu este unul incontestabil și pentru admiterea integrală a acțiunii civile de către partea civilă nu au fost prezentate suficiente probe care ar demonstra cuantumul despăgubirilor solicitate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpat, prin care neinvocând incidența dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și a sentinței, cu pronunțarea unei noi sentințe de achitare. 5.1 În susținerea recursului inculpatul, menționând aceleași argumente ca și în apelul depus, suplimentar invocă că: - în confirmarea vinovăției sale nu au fost prezentate probe concludente, hotărârile judecătorești fiind bazate pe deducții, mărmurii mincinoase, care se combat între ele și nu reflectă realitatea; - la fața locului mai era un martor, unica persoană care a văzut totul în seara aceea și care era imparțial, care însă nu a fost audiat; - instanța de apel nu a încercat să înțeleagă circumstanțele enunțate în apel, dar a mers orbește pe urmele acuzării și a deducțiilor primei instanțe, 8 fără vre-o intenție să vadă greșelile comise și neconcordanța depozițiilor părți vătămate și a martorilor.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursului declarat, deși nu este indicat în mod expres temeiurile pentru casare prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, se atestă că recurentul invocă dezacordul cu analiza probelor, efectuată de instanța de apel, omisiunea instanței de audiere a unui martor și neexpunerea asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul constată că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată de menținere a sentinței, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică corectă a acțiunilor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe consemnate în procesul- verbal al ședinței de judecată în instanța de apel, cercetate, verificate și 9 analizate în decizia pronunțată. Cu referire la dezacordul recurentului cu privire la analiza probelor și a stării de fapt apreciate de instanțele inferioare, Colegiul penal remarcă că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Argumentul expus în recurs, precum că la fața locului mai era un martor, unica persoană care a văzut totul în seara aceea și care era imparțial, care însă nu a fost audiat, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, deoarece, la examinarea cauzei penale în ordine de apel, partea apărării nu a înaintat vreo cerere de audiere a unui martor și nu au solicitat cercetarea de noi probe (f.d. 192-194). Analizând argumentele expuse în recurs, în raport cu decizia contestată și conducându-se de prevederile legale în vigoare, Colegiul penal constată că instanța de apel a examinat prezenta cauza penală fără careva abateri de la normele de procedură și corect a apreciat probele cercetate sub toate aspectele, decizia adoptată fiind legală, întemeiată și argumentată, faptelor comise de inculpatul Slobodeniuc Dmitri li s-a dat o încadrare juridică corectă, motivarea soluției fiind bazată pe probele administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, și instanța s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, decizia acesteia cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Totodată, Colegiul penal stabilește că și pedeapsa aplicată inculpatului a fost motivată, individualizată și în conformitate cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar decizia atacată nu prezintă deficiențe de motivare, fiind oferite răspunsuri la toate criticile aduse, iar o altă opinie asupra circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20). În concluzie, instanța de recurs indică faptul că erori nu au fost depistate în decizia instanței de apel, deci temei pentru a interveni întru modificarea acesteia nu sunt, deoarece atât prima instanță, cât și instanța de apel, în 10 hotărârile sale și-au motivat pe deplin și desfășurat concluziile sale, Colegiul penal va susține concluziile instanțelor de fond, fiind solidar cu argumentarea motivată a hotărârilor instanțelor inferioare. Prin urmare, Colegiul penal conchide că recursul ordinar declarat de către inculpatul Slobodeniuc Dmitri, este vădit neîntemeiat, din care motiv se decide inadmisibilitatea acestuia.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Slobodeniuc Dmitri XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 05 mai 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 11