1ra-1617/2022 — art. 287 alin.3 CP

1ra-1617/2022 — art. 287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1617/2022

1-22093018-01-1ra-28112022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a

recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 27 septembrie 2022, în cauza penală în privința lui

Lavrentiuk Andrei XXXXX, născut la xxxxxx,

originar și domiciliat în or. xxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 30.06.2022 – 18.07.2022.

Instanța de apel: 11.08.2022 – 27.09.2022.

Instanța de recurs: 28.11.2022 – 25.01.2023.

A C O N S T A T A T :

pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

Lavrentiuk Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip seminînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, instanța de judecată a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate față de Lavrentiuk Andrei pentru

o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani.

În baza art. 88 alin. (3) Cod penal, în termenul executării pedepsei cu

închisoare a fost inclusă perioada din momentul reținerii și durata aflării în

arest preventiv, adică 19.06.2022 pînă la 18.07.2022.

Masura preventivă aplicată față de Lavrentiuk Andrei arest preventiv, a

fost înlocuită cu măsura preventivă sub formă de obligare de nepărăsire a

țării până la intrarea în vigoare a prezentei sentințe, cu eliberarea imediată a

condamnatului de sub arest din sala de judecată.

A fost obligat Lavrentiuk Andrei să nu-și schimbe domiciliul și/sau

1

reședința fără consimțământul organului competent de supravegherea

executării sentinței.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat că, Lavrentiuk Andrei la data de 18.06.2022, în jurul orelor 19:50,

intenționat, aflându-se în incinta magazinului de la Stația Peco ”Lukoil”, pe str.

Independenței, 6, or. Rîșcani, fiind în stare de ebrietate alcoolică, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod

conștient survenirea acestor urmări, din intenții huliganice, încălcând ordinea

publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, printr-o obrăznicie

deosebită, manifestată prin deteriorarea ușii și a postterminalului, având asupra sa o

piatră, l-a amenințat pe vânzătorul, Evgheni Mațaev cu aplicarea violenței fizice,

îmbrâncindu-l.

În continuarea acțiunilor sale ilegale, i-a aplicat o lovitură cu piatra în regiunea

capului casierei, Tatiana Grincic, care a căzut peste un aparat postterminal,

răsturnândul și deteriorându-l. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.

202227P0121 din 20 iunie 2022, la cet. Grincic Tatiana, se determină trauma cranio-

cerebrală închisă fără semne de comoție cerebrală, edem dureros la palpare pe

regiunea frontală pe stânga, care proieminează, echimoze pe partea posterioară a

brațului stâng și pe partea posterioară a fesei stângi, care se califică ca vătămări

corporale ușoare, condiționând dereglarea sănătății de scurtă durată

Acțiunile lui Lavrentiuk Andrei au fost calificate de către prima instanță

în baza art. 287 alin. (3) Cod penal cu indicii de calificare: huliganismul

agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită

cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și sănătății.

casarea parțială a acesteia în latura pedepsei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, inculpatul

Lavrentiuk Andrei să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă

de 2 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și

menținerea, în rest a sentinței.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că:

- pedeapsa stabilită inculpatului Lavrentiuk Andrei se apreciază ca fiind

o pedeapsă vădit neproporțională celor comise de către inculpat și urmările

produse, cu abatere de la criteriile generale de individualizare a pedepsei,

prevăzute de art. 75 Cod penal;

- argumentele invocate de către instanță, corespund în totalitate

2

circumstanțelor de fapt constatate, însă la stabilirea pedepsei, instanța

neîntemeiat a aplicat în privința inculpatului prevederile art. 90 Cod penal,

motivând prin faptul că, nu a fost identificat nici un temei legal în sensul

înăspririi pedepsei și inculpatului i se poate acorda șansa corectării fără a fi

izolat de societate;

- instanța de fond nu a luat în considerație personalitatea lui Lavrentiuk

Andrei, fiind o persoană agresivă și predispus la comiterea de noi infracțiuni,

fapt demonstrat prin modul în care a comis infracțiunea în cauză,

comportamentul acestuia în timpul reținerii și faptul că, ultimul, aflându-se

în Federația Rusă, timp de 12 ani a executat pedeapsa cu închisoare, pentru

omor. De la începerea urmăririi penale, până la ultima audiere în calitate de

învinuit, Andrei Lavrentiuk, vina sa în comiterea infracțiunii incriminate nu a

recunoscut-o.

2022 a fost respins ca nefondat, apelul procurorului și menținută sentința fără

modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima

instanță corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Lavrentiuk

Andrei și a făcut o încadrare juridică justă a acțiunilor acestuia în baza art.

287 alin. (3) Cod penal.

Instanța de apel a statuat că prima instanță la stabilirea pedepsei a ținut

cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei

consfințite în art. 61 al. (2) Cod penal, precum și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei în conformitate cu prevederilor art. 75 Cod penal,

care prevăd scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, de

corijare a celui condamnat, de prevenirea săvârșirii de ei a noi infracțiuni.

Instanța de apel a reținut că pedeapsa stabilită inculpatului se încadrează

în limitele prevăzute de lege, iar prima instanță la stabilirea pedepsei a ținut

seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei și corect a aplicat

prevederile art. 90 Cod penal, argumentând concluzia sa prin faptul că

inculpatul Lavrentiuk Andrei nu are antecedente penale, s-a căit sincer de

cele comise.

Cu referire la argumentul părții acuzării în ceea ce privește faptul că

inculpatul Lavrentiuk Andrei, anterior a fost condamnat în baza unei sentințe

din Federația Rusă, instanța de apel a reținut, că la materialele cauzei nu

există o sentință în acesta sens, iar conform revendicării (f.d. 111), inculpatul

Lavrentiuk Andrei anterior nu fost condamnat și nici nu a fost tras la

răspundere contravențională.

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, prin

3

care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel.

5.1 În susținerea recursului, procurorul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege;

- s-au aplicat pedepse prea blânde în comparație cu consecințele

comiterii infracțiunii;

- inculpatul prezintă risc pentru societate reieșind din infracțiunea

comisă și reieșind din faptul că la caz există informație referitor la faptul că

ultimul a fost anterior condamnat în Federația Rusă;

- pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpatului trebuie să fie apreciată

și de alte circumstanțe cum ar fi, caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat,

caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate

asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Uncu

Natalia în numele inculpatului, care pledează pentru respingerea acestuia,

menționând că pedeapsa stabilită inculpatului se încadrează în limitele

prevăzute de lege, iar instanța de apel a emis o decizie legală și întemeiată.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

4

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este

în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul

declarat este vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat de către procuror, autorul își întemeiază

criticile, prin prisma temeiurilor de casare prevăzute la pct. 6) și 10) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, și anume, referindu-se la situațiile în care

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În același timp, Colegiul penal constată că recurentul este de acord cu

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea

juridică a acțiunilor inculpaților, din care considerente, nu se va expune

referitor la aceste aspecte.

Sub aspectul temeiurilor de casare invocate, Colegiul penal atestă că

partea acuzării consideră că inculpatului Lavrentiuk Andrei i-a fost stabilită o

pedeapsă prea blândă, întrucât acesta anterior a fost condamnat, iar

corectarea și reeducarea inculpatului nu este posibilă fără izolarea ultimului

de societate, însă analizând argumentele menționate în raport cu

circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și

pasibile respingerii din următoarele motive.

Potrivit art. 414 alineatele (1) și (5) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel. Articolul 417 alin. (1) pct. 8) al aceleiași

Legi, prevede că decizia instanței de apel trebuie să cuprindă și temeiurile de fapt și

de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Analizând argumentele expuse în recurs, în raport cu decizia contestată

și conducându-se de prevederile legale în vigoare, Colegiul penal constată că

instanța de apel a examinat prezenta cauză penală fără careva abateri de la

normele de procedură, decizia adoptată fiind legală, întemeiată și

argumentată și instanța s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, decizia acesteia cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

pedeapsa aplicată inculpatului Lavrentiuk Andrei a fost individualizată în

conformitate cu prevederile legale.

Pentru a statua astfel, Colegiul penal menționează următoarele:

5

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează

sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate:

de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o

infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de

Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Din actele cauzei rezultă că, prin sentință, Lavrentiuk Andrei a fost

6

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)

Cod penal și condamnat în baza acestei legi la o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip seminînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, instanța de judecată a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate față de Lavrentiuk

Andrei pentru o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani. Soluția primei

instanțe a fost menținută și de către instanța de apel.

Prin urmare, Colegiul penal reține că sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod

penal prevede în calitate de pedeapsă închisoare de la 3 la 7 ani. Prin

aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, noile limite

ale pedepsei închisorii, prevăzute la sancțiunea art. 287 alin. (3) Cod penal

constituie: de la 2 ani la 4 ani 8 luni.

Astfel, Colegiul penal constată că instanțele de fond au aplicat pedeapsa

închisorii inculpatului Lavrentiuk Andrei în limita minimă – 2 ani.

Mai mult, analizând decizia contestată în raport cu argumentele

titularului recursului, referitor la termenul și modul de executare a pedepsei,

instanța de recurs atestă că instanța de apel a constatat și a apreciat corect

circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei și modului de

executare a ei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și cu prescripțiile de drept material, ținând cont de

prevederile articolelor 61, 75-78 Cod penal.

Colegiul penal consideră nefondate criticile procurorului, precum că s-au

aplicat pedepse prea blânde în comparație cu consecințele comiterii infracțiunii,

inculpatul prezintă risc pentru societate, nu s-a ținut cont de prevederile articolelor

61, 75 Cod penal, odată ce, în decizia supusă verificării, se constată contrariul.

Astfel, instanța de apel, în formarea convingerii de menținerea a soluției

primei instanțe de numire a unei pedepse neprivative de libertate

inculpatului Lavrentiuk Andrei, a ținut cont de personalitatea inculpatului,

de faptul că a comis o infracțiune gravă, de existența circumstanței atenuante

– căința sinceră și absența circumstanțelor agravante, faptul neatragerii

ultimului la răspundere penală și just a constatat că inculpatului i se poate

acorda șansa corectării fără a fi izolat de societate, iar măsuri de constrângere

statală vor constitui un mijloc eficient și suficient de corectare și reeducare a

inculpatului, precum și de prevenire a săvârșirii altor infracțiuni, cauzându-i

în același timp unele lipsuri și restricții ale drepturilor în limite rezonabile și

proporționale, pentru atingerea scopului pedepsei penale.

Referitor la faptul că inculpatul ar fi fost anterior condamnat în Federația

Rusă, așa cum invocă procurorul în recurs, Colegiul penal însușește afirmația

instanței de apel, potrivit căreia, la materialele cauzei nu există o sentință în

acesta sens, iar conform revendicării (f.d. 111), inculpatul Lavrentiuk Andrei

7

anterior nu fost condamnat și nici nu a fost tras la răspundere contravențională.

Colegiul penal atestă că instanța de apel a ținut cont de toate

circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei

inculpatului Lavrentiuk Andrei, stabilindu-i o pedeapsă corectă, echitabilă,

legală și pe deplin motivată, ce corespunde principiului proporționalității și

scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și

prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a

altor persoane.

Totodată, Colegiul penal reține faptul că, o parte din motivele invocate

în recursul vizat au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel,

fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra

circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare,

conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei (Bujnița vs Moldova, 16 ianuarie 2007, § 20).

Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis

erorile de drept prevăzute în pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, deci, nu persistă temei de casare a deciziei, iar pedeapsa stabilită

inculpatului Lavrentiuk Andrei, de către instanțele de fond, a fost aplicată în

limitele legii, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursului

declarat de către procuror, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 27 septembrie 2022, în cauza

penală în privința lui Lavrentiuk Andrei XXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este semnată la 28 februarie 2023 și pronunțată la 17

martie 2023.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

8