1ra-100/2021 — art. 145 alin. 1, art. 201-1 alin. 1 CP

1ra-100/2021 — art. 145 alin. 1, art. 201-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1741/2020

1ra-100/2021

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

26 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Nicolae Craiu și Galina Stratulat,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul Mihail Tomița, precum și avocatul Ion

Grecu în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 26 mai 2020, în cauza penală, în privința lui

Braicov Marcel XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 07.09.2017 – 21.06.2019;

Instanța de apel: 12.07.2019 – 26.05.2020;

Instanța de recurs: 31.07.2020 – 26.01.2021.

a c o n s t a t a t :

Braicov Marcel a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

articolele 145 alin. (1) și 2011 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă după cum

urmează:

- în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 3 luni,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza articolului 145 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de

10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza prevederilor articolului 84 alin. (1) din Codul penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Braicov Marcel i-a fost stabilită o

pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani și 1 lună, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin aceeași sentință, s-a respins ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind

încasarea din contul inculpatului Braicov Marcel, în contul statului, a cheltuielilor de

judecată în sumă de 11 893 lei.

1

noiembrie 2015, inculpatul Braicov Marcel, aflându-se la domiciliul mamei concubinei sale

Bulgaru Ecaterina din sat. Gotești, r-nul Cantemir, unde conlocuia cu aceasta și cu care,

conform art.1331 din Codul penal, sunt membri de familie, intenționat, pe fonul unor

conflicte apărute spontan, i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale

corpului victimei Bulgaru Ecaterina, cauzându-i leziuni corporale ușoare sub formă de

echimoze a țesuturilor moi ale membrelor superioare, abdomenului și membrelor

inferioare, plagă în stadie de cicatrizare a plantei piciorului stâng.

La faza urmăririi penale acțiunile lui Braicov Marcel, au fost încadrate în baza

prevederilor articolului 2011 alin. (1) din Codul penal, conform indicilor: violența în familie,

adică acțiunea intenționată, manifestată fizic, comisă de un membru al familiei asupra unui alt

membru al familiei, care a provocat vătămarea ușoară a integrității corporale.

Tot el, în seara de 4 spre 5 noiembrie 2015, aflându-se în stradă în sat. Gotești, r-nul

Cantemir, cu scopul omorului intenționat ca rezultat al unor relații ostile cu Bulgaru

Ecaterina, mama concubinei sale, i-a aplicat lui Bulgaru Ecaterina multiple lovituri în

regiunea capului și corpului cu un obiect contondent neidentificat, cauzându-i leziuni

corporale grave sub formă de traumă cranio-cerebrală deschisă manifestată prin plagă

contuz-plesnită în regiunea retroaureculară pe dreapta, hemoragie în țesuturile moi

epicraniene pe dreapta, hemoragie în mușchiul temporal pe dreapta, fractură înfundată a

oaselor parietal, temporal și occipital pe dreapta cu trecere pe baza craniului în fosa

craniană medie pe piramida temporală, lezarea durei mater la nivelul fracturii, hemoragie

subarahnoidală pe ambele emisfere, contuzia țesutului creierului în lobul frontal și parietal

pe dreapta, sânge în ventricolii cerebrali, în rezultat victima Bulgaru Ecaterina a decedat pe

loc ca urmare a contuziei cerebrale cu hemoragie subarahnoidală și hemoragie în

ventricolii cerebrali cauzată de fractura deschisă a oaselor bolții și bazei craniului pe fundal

al traumei cranio-cerebrale deschise.

La faza urmăririi penale acțiunile lui Braicov Marcel, au fost încadrate în baza

prevederilor articolului 145 alin. (1) din Codul penal, conform indicilor: omorul intenționat

al unei persoane.

3.1. Avocatul Grosu Eugen în numelei nculpatului Braicov Marcel, prin care s-a

solicitat admiterea apelului cu casarea integrală a sentinței și achitarea inculpatului Braicov

Marcel, din motivul că fapta nu a fost săvârșită de către acesta.

În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că, instanța de judecată și-a bazat

integral decizia și concluzia că Braicov Marcel s-ar face vinovat de comiterea infracțiunilor

imputate, doar pe una din versiunile organului de urmărire penală, lăsându-le pe celelalte

fără atenție, fapt care a dus la pronunțarea unei sentințe de condamnare în mod vădit

2

ilegală. Totodată, nu este clar din care cauză a fost exclusă versiunea unui deces survenit

de pe urma unei căderi a victimei din picioare și lovirii cu capul de bordura care se afla la o

distanță de 1.25 m de cadavru.

La fel, avocatul a indicat că a fost lăsată fără atenția instanței, acel fapt că din raportul

ofițerului de investigație al IP Cantemir Eduard Brînzoi, din data de 5 noiembrie 2015, se

vede clar că Braicov Marcel, neconsiderându-se vinovat de infracțiunea de omor, de bună

voie s-a prezentat în după amiaza zilei de 5 noiembrie 2015, ora 15:30, după ce a dus

cadavrul soacrei sale Bulgaru Ecaterina la morgă, la Primăria com. Gotești, unde a fost

reținut de colaboratorii de poliție și nu a opus rezistență, nemaivorbind de careva intenție

sau încercare de eschivare, fapt ce ar trebui să ducă la concluzia că este nevinovat.

A subliniat apelantul că, au fost ignorate în totalitate declarațiile lui Braicov Marcel și

rezultatele expertizei de pe pantalonii sportivi a lui Braicov Marcel, ce dovedesc

nevinovăția sa în comiterea infracțiunii de care a fost învinuit și confirmă circumstanțele

relatate în explicația făcută la IP Cantemir la data de 5 noiembrie 2015, că în dimineața zilei

de 4 noiembrie 2015 de la ora 9:00 și până la ora 16:00, au lucrat în ograda casei și au tăiat

lemne pentru foc, au servit împreună la masă câte două pahare cu vin și după ce Bulgaru

Ecaterina a ieșit din ogradă, Braicov Marcel a mai făcut treabă în podul casei în jur de două

ore, după care a tăiat o rață și a penit-o împreună cu concubina sa Bulgaru Diana,

(expertiza de pe pantalonii sportivi a sângelui depistat, confirmând că aceste urme nu

aparțin omului), în care a fost îmbrăcat la momentul reținerii și în care a lucrat toată ziua la

data de 4 noiembrie 2015, negând faptul că ar fi fost îmbrăcat în careva blugi, ceea ce este

destul de logic, că în blugi ar fi fost mult mai incomod să tai lemne o zi întreagă, care nici

măcar nu i-au fost prezentate ultimului nici pe timpul anchetei și nici pe parcursul

examinării cauzei în instanța de fond.

Au fost lăsate fără atenție și ignorate declarațiile martorului Ilie Chiosa, depuse la faza

urmăririi penale care a declarat că victima Bulgaru Ecaterina făcea abuz de băuturi

spirtoase, iubea relațiile ocazionale cu bărbații și că aproximativ opt ani în urmă, soțul

acesteia a fost găsit mort cu semne de violență în grădina unui vecin.

Consideră că instanța de judecată a lăsată fără atenție și declarațiile martorului Maria

Bulgaru, depuse la faza urmăririi penale care a declarat că mama sa Bulgaru Ecaterina

făcea abuz de alcool și că din discuțiile pe care le avea deseori pe skype și telefon, nu s-ar fi

plâns niciodată pe ginerele său Braicov Marcel, pe care îl consideră un copil și care nu ar fi

în stare să comită omorul de care este învinuit.

Organul de urmărire penală și instanța de judecată au ignorat declarațiile făcute de

martorul Cauzan Ion depuse la faza urmăririi penale care a declarat că, casa lui se află la

aproximativ 50 m de casa consătencei Drangoi Parascovia, locul unde a fost depistat

cadavrul lui Bulgaru Ecaterina și că în noaptea de 4 spre 5 noiembrie 2015, aproximativ la

3

ora 00:00, a văzut cum au trecut două persoane pe stradă care se deplasau de la Sud spre

Nord și se numeau cu civinte necenzurate. L-a cunoscut după voce pe mahalagiul său

Alexandru Babaiev, care era cu Ionașcu Alexandru sau Dumitru Bălan, care au intrat în

ograda casei lui Ionașco Alexandru, comunicând la fel că anterior a fost în vizită la Ionașco

Alexandru și a văzut la acesta acasă o „dubincă” confecționată din amortizator de la

automobile cu mâner și la capăt avea un cap din plumb cu forma unui cap de câine cu

diametrul de aproximativ 5 cm și cu o lungime de 50 cm, care s-a gândit că doar cu așa un

obiect se pot provoca așa gen de leziuni ca la decedată, fiind făcută o gaură în cap.

În opinia apărătorului, urmau a fi apreciate critic declarațiile martorului Șișman

Zinovia, care a declarat că în noaptea zilei de 4 spre 5 noiembrie 2015, ginerele său

Șahbabaev Alexandru, a rămas pe noapte la dânsa în sat. Cucoara, declarații ce vin în

contradicție cu declarațiile făcute de Cauzan Ion.

Mai mult, instanța de judecată a lăsat fără atenție și faptul că, la data de 9 noiembrie

2015, de la casa lui Braicov Marcel în baza ordonanței de ridicare au fost ridicați o pereche

de pantaloni sportivi, cu care a fost îmbrăcat la data de 4 spre 5 noiembrie 2015 și nu blugi

la care se face referire în Raportul Medico-legal nr. 876, în care la fel a fost indicat că a fost

depistat sânge uman, care ar putea proveni de la orice persoană, părând straniu prin ce a

fost stabilit că i-ar fi aparținut lui Braicov Marcel.

Autorul cererii de apel a mai indicat că, potrivit raportului de expertiză medico-legală

nr. 843, a dat rezultat negativ la analiza toporului ridicat de la Braicov Marcel, pe care nu

au fost depistate urme de sânge. Raportul de expertiză medico-legală nr. 844 a dat la fel un

rezultat negativ referitor la urmele de sânge uman, fiind depistat doar sânge de pasăre,

fapt care confirmă încă o dată declarațiile lui Braicov Marcel și a concubinei sale Bulgaru

Diana.

3.2. Avocatul Ion Grecu în numele inculpatului care, prin cererea de apel depusă la 06

noiembrie 2019, a solicitat casarea sentinței enunțate cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Braicov Marcel să fie achitat.

respins ca fiind depus peste termen apelul declarat de către avocatul Grecu Ion în numele

inculpatului.

Admis apelul avocatului Grosu Eugen în numele inculpatului, casată parțial sentința

Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 21 iunie 2019, în partea condamnării lui Braicov

Marcel în baza art. 145 alin. (1) Cod penal și în partea stabilirii pedepsei definitive conform

art. 84 Cod penal, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte.

Braicov Marcel a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1)

Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat.

4

A fost inclus în termenul executării pedepsei stabilite, în limitele art. 2011 alin. (1) Cod

penal, perioada aflării lui Braicov Marcel în stare de arest preventi și în stare de arest la

domiciliu din data de 5 noiembrie 2015 până la 08 februarie 2016 și în stare de arest din

data de 26 septembrie 2019 până la data de 26 mai 2020, inclusiv.

În rest, sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din data de 21 iunie 2019, a fost

menținută.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, acuzatorul de stat

în cadrul ședințelor instanței de apel, s-a limitat la prezentarea probelor acumulate în

cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința instanței de fond, fără a prezenta probe noi,

care ar înlătura divergențele apărute în cadrul judecării cauzei și invocate de către apărare

pe întreg parcursul procesului penal.

Prin urmare, Colegiul judiciar a constatat că instanța de fond în mod eronat a

determinat circumstanțele de fapt și de drept, pronunțând o sentință de condamnare în

privința inculpatului Braicov Marcel în învinuirea adusă acestuia de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (1) din Codul penal, în rezultatul aprecierii necorespunzătoare a

materialului probator administrat, fapt ce atrage necesitatea casării parțiale a sentinței

primei instanței în partea condamnării inculpatului în baza art. 145 alin. (1) din Codul

penal, și în partea stabilirii pedepsei definitive conform art. 84 din Codul penal, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit, prin care Braicov Marcel, urmează a fi achitat de învinuirea în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) din Codul penal, din motivul că fapta nu a fost

săvârșită de către inculpat.

Astfel, cu privire la prezența în acțiunile inculpatului Braicov Marcel a elementelor

infracțiunii prevăzută de art. 2011 alin. (1) Cod penal, Colegiul judiciar a conchis că în mod

evident din lucrările dosarului, prima instanță a dat deplină eficiență probelor cercetate,

evaluându-le în mod unitar și evidențiind aspectele concordante ce confirmă vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii ce i-a fost imputată prin rechizitoriu.

Colegiul judiciar a constatat că, comiterea acțiunilor de violență în familie de către

inculpatul Braicov Marcel în privința victimei Ecaterina Bulgaru, au fost demonstrate

incontestabil prin declarațiile succesorului părții vătămate Galina Ghereliuc, care a indicat

direct asupra faptului că inculpatul a comis acțiuni de violență în familie în privința

victimei.

În acest sens, instanța de apel a reținut că succesorul părții vătămate Galina Ghereliuc,

a declarat în cadrul ședinței instanței de fond că: (...) la data de 27.09.2015, pe la orele 07.45,

sora Bulgaru Ecaterina a venit la ea acasă, în or. Cahul. Când a intrat în casă, era legată la cap cu

un batic roșu. S-a dezlegat și i-a spus ,,Uite ce lovitură am la cap”.(...) Rana de la cap era de vre-o 7

cm, era umflată și foarte moale. I-a mai spus că, a ajuns zile foarte grele și i-a cerut o cadă pentru a

5

scălda copilul. La data de 31.10.2015, sîmbătă, pe la ora 09.00, sora Bulgaru Ecaterina a venit din

nou la ea acasă. A întrat și i-a spus că vrea să se scalde. I s-a părut suspect acest lucru, pentru că

anterior niciodată nu i-a mai spus asta. Inițial sora a întrat singură în baie. A intrat și ea, s-o ajute.

Sora nu voia, dar ea a insistat. A spălat-o și a văzut, că sora avea o vînătaie mare pe spate, era

zgîrîiată pe față, la piciorul drept era opărită – din spusele surorii, s-a opărit cu o cratiță de apă.

Vînătaia din spate zicea că a obținut-o cînd aducea crengi, însă ea nu a crezut-o .

Declarațiile succesorului părții vătămate Galina Ghereliuc, sunt în coroborare și sunt

confirmate de către martorul Maria Bulgaru, care în cadrul ședinței instanței de fond a

declarat că: (...) le data de 27.10.2015 s-a dus în or. Cahul, după cumpărături. A întrat și pe la

Ghereliuc Galina, sora mamei sale. Ghereliuc Galina i-a spus că, mama ei Bulgaru Ecaterina este

jignită de către fiica sa Bulgaru Diana și ginerele Braicov Marcel. De asemenea, Ghereliuc Galina i-

a mai povestit, că Bulgaru Ecaterina i-a cerut să facă o baie la ea și atunci ea a văzut că, Bulgaru

Ecaterina avea vînătăi mari. A întrebat-o de unde are vînătăile. Deodată Bulgaru Ecaterina n-a vrut

să recunoască, iar mai apoi i-a spus că vînătăile le are din partea ginerului Braicov Marcel.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat și declarațiile martorilor Lidia

Rangu, Constantin Bagrin, Sofia Andronachi, Ioana Bagrin, Dumitru Luca, Natalia Sava,

Valentin Rangu, care fiind audiați în instanța de fond și de apel, au declarat și confirmat

faptul că de când în familia victimei Ecaterina Bulgaru, apăruseră Braicov Marcel, pe fonul

consumului de alcool se auzeau deseori certuri și scandaluri între Ecaterina Bulgaru și

inculpat, iar ulterior Ecaterina Bulgaru era văzută cu diverse echimoze și excoriații pe

diferite părți ale corpului.

La fel, faptul aplicării acțiunilor de violență fizică față de victima Ecaterina Bulgaru

din partea inculpatului Braicov Marcel, se confirmă și prin Raportul de expertiză medico –

legală nr. 80 D din data de 9 decembrie 2015, conform căruia leziunile corporale sub formă

de echimoze a țesuturilor moi a membrelor superioare și inferioare, plaga în stadie de

cicatrizare a plantei piciorului stâng au apărut în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp

contondent dur, au timpul de apariție tardivă (nu mai puțin de 6 zile), nu sunt în legătură

directă cu cauza decesului, în comun la persoanele vii cauzează dereglarea sănătății de

scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară (Vol. I, f.d. 214-215).

Prin urmare, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit corect starea de

fapt ce corespunde probelor din dosar, acțiunile inculpatului corect fiind calificate în baza

indicilor calificativi a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal, iar susținerea

inculpatului și a apărării că sentința în această parte nu ar fi legală și întemeiată au fost

apreciate ca neîntemeiate, deoarece din cuprinsul acesteia, s-a constatat expunerea de către

prima instanță a situației de fapt, a probelor administrate în cauză, a încadrării juridice a

faptei, pentru ce a pronunțat condamnarea inculpatului și a aspectelor reținute cu privire

6

la individualizarea pedepsei aplicate, fiind respectate astfel prevederile articolelor 392-397

Cod de procedură penală.

Faptul nerecunoașterii vinovăției de către inculpat pe capătul de infracțiune

incriminat și solicitarea de achitare a acestuia, după cum a fost solicit în apelul declarat, a

fost apreciat de către Colegiul judiciar ca fiind orientat spre denaturarea adevărului în

cauză, or, probele prezentate în susținerea învinuirii dovedesc cert vinovăția inculpatului

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) Cod penal.

Cât privește pedeapsa stabilită inculpatului, Colegiul judiciar a reținut că instanța de

judecată a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 din Codul penal, ținându-se

cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de persoana

celui vinovat, de restabilirea echității sociale, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării acestuia, cât și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Astfel, concluzionând că la stabilirea pedepsei instanța

de fond a pus accent pe personalitatea inculpatului, și a ținut cont și de condițiile vieții

familiei lui, de lipsa circumstanțelor agravante și atenuante.

În pofida acestui fapt, analizând sentința atacată, Colegiul judiciar a constatat că

soluția instanței de fond în partea condamnării inculpatului de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (1) din Codul penal este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a

ținut cont în deplină măsură de prevederile alin. (1) al art. 101 din Codul de procedură

penală, astfel încât probele nu au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere

al coroborării lor.

În opinia instanței de apel, instanța de fond a ignorat unele aspecte evidente rezultate

din cumulul de probe administrate la caz, ce au avut drept consecință pronunțarea unei

concluzii premature, nemotivate și eronate. Astfel, efectuând o analiză a probatoriului

adus de către partea acuzării, instanța de apel a conchis că elementele constitutive ale

infracțiunii incriminate inculpatului Braicov Marcel, nu se regăsesc în baza probantă,

adusă de către acuzator.

Probe veridice și concludente care să confirme existența faptei infracțiunii de omor

intenționat al unei persoane în acțiunile inculpatului Braicov Marcel, acuzatorul de stat nu

a prezentat instanțelor de judecată, iar în materialele cauzei acestea lipsesc cu desăvârșire.

Astfel, Colegiul judiciar a constatat că niciunul din martorii audiați în prima instanță,

cât și în ședința instanței de apel, nu au indicat direct, precum și nu au relatat circumstanțe

cu adevărat pertinente care ar putea demonstra în afara oricărui dubiu rezonabil a faptului

că, vinovat de comiterea omorului în privința victimei Bulgaru Ecaterina este anume

inculpatul Braicov Marcel.

7

Prin urmare, declarațiile martorilor audiați în prezenta cauză, au stat ca temei

probator doar în privința constatării vinovăției inculpatului de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin. (1) din Codul penal, fapt corect constatat de către instanța de

fond, însă respectivele declarații ale martorilor nicidecum nu pot sta la baza fundamentării

actului de învinuire incriminat inculpatului, și anume fapta de omor intenționat, or, din

înlănțuirea lor logică nu rezultă o concluzie univocă referitoare la vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii de omor intenționat.

În acest sens, Colegiul judiciar a menționat că sentința de condamnare a inculpatului

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) din Codul penal, este fundamentată

doar pe declarațiile martorilor Alexandru Luca și Dumitru Luca date în cadrul ședinței

instanței de fond precum și, a raportului de expertiză medico-legală nr. 876 din data de 18

decembrie 2015.

În opinia instanței de apel, declarațiile martorilor vizați nu oferă o bănuială rezonabilă

de a conchide în afara oricărui dubiu, asupra faptului că inculpatul Braicov Marcel se face

vinovat de comiterea infracțiunii de omor intenționat, chiar dacă martorul Alexandru Luca

a declarat atât la etapa urmării penale, cât și în instanța de fond că: (...) Natalia Popa i-a

văzut pe Braicov Marcel și victima Ecaterina Bulgaru serviți în seara de 4 noiembrie 2015 în jurul

orei 21:00, întorcându-se de la magazin și certându-se pe drum, aceasta nu denotă în niciun caz

vinovăția inculpatului. (...) Or, la materialele cauzei penale nu există nici un proces – verbal

de audiere a Nataliei Popa, care să fi relatat cele declarate de către martorul Alexandru

Luca, respectiv, această sursă nu a fost verificată de către organul de urmărire penală, iar

instanța de fond eronat a interpretat-o ca fiind o probă admisibilă adusă de către partea

acuzării.

Eroarea admisă de prima instanță la adoptarea sentinței de condamnare constă în

faptul că, instanța de fond a dat o apreciere eronată probelor prezentate de către acuzare,

adoptând o soluție contrară circumstanțelor de fapt constatate în ședința instanței de fond

și de apel, cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procesual.

La fel, instanța de apel a reținut că probele prezentate de partea acuzării sunt

insuficiente pentru a-l condamna pe inculpat, or, nici o probă administrată la dosar cu

referire la învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) din Codul

penal, nu confirmă că anume Braicov Marcel a comis infracțiunea de omor intenționat

asupra victimei Bulgaru Ecaterina.

S-a opinat că, examinând atât rechizitoriul, sentința contestată, cât și întregul material

probator administrat în faza de urmărire penală, este evident că întreaga acuzare a

inculpatului de comiterea omorului în privința victimei Bulgaru Ecaterina, își găsește

centrul de greutate pe niște presupuse constatări și divergențe care nu au fost înlăturate pe

8

parcursul examinării cauzei, fapt confirmat cu certitudine prin prisma constatărilor

enunțate.

La fel, instanța de apel a statuat că, din ansamblul de probe prezentate de către

acuzatorul de stat, cercetate de instanța de fond și suplimentar în instanța de apel, rezultă

cert că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii de omor intenționat imputate lui

Braicov Marcel, motiv pentru care Colegiul judiciar în temeiul prevederilor art. 390 alin. (1)

pct. 2) din Codul de procedură penală, dispune achitarea inculpatului.

În concluzie, Colegiul judiciar a conchis că, în cadrul examinării cauzei penale în

instanța de apel, probele cercetate și apreciate din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității acestora, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării, nu au confirmat în afara oricărui dubiu vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii incriminate, iar învinuirea adusă acestuia este bazată pe

presupuneri, fiind una abstractă și neconcretă.

5.1. Procurorul Mihail Tombița, care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6), Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahl din 26 mai 2020 și menținerea sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din

21 iunie 2019, deoarece apelul a fost admis greșit.

În motivarea recursului invocă următoarele argumente:

- instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate inculpatului Braicov Marcel, să verifice și să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă;

- din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie,

instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile martorilor date în cadrul

ședinței instanței de fond, fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora,

cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau

inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz.

- instanța de apel, nu a dat apreciere tuturor probelor din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor.

În special, declarațiilor martorului Alexandru Luca date atât la urmărirea penală, cât

și în instanța de judecată, din care rezultă că „la data de 04.11.2015, pe la orele 19.30 a venit

Braicov Marcel la el acasă fiind în stare de ebrietate avansată și a cerut să-i fie împrumutată o sticlă

de vin de 2,5 litri, i-a dat vinul pe datorie. A doua zi la data de 05.11.2015 a auzit de la vecina Popa

Natalia că Bulgaru E., și Braicov M., la data de 04.11.2015 pe la orele 21.00 se întorceau acasă de la

magazinul din centrul satului, și în drum spre casă se certau, iar Marcel se afla în stare de ebrietate

încât nu putea să-și țină echilibrul" (f.d. 108-109, Vol. II).

9

Astfel, instanța de apel a menționat în decizie că „apreciind declarațiile respectivului

martor, Colegiul judiciar constată cu certitudine că acestea nu oferă o bănuială rezonabilă de a

conchide în afara oricărui dubiu, asupra faptului că inculpatul Braicov Marcel Ion se face vinovat de

comiterea infracțiunii de omor intenționat” or, declarațiile martorului Alexandru Luca, chiar

dacă nu oferă o bănuială rezonabilă de a conchide în afara oricărui dubiu, asupra faptului

că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii de omor intenționat, însă

demonstrează cu certitudine că atât declarațiile inculpatului date pe tot parcursul

examinării cauzei, cât și declarațiile martorului Bulgaru Diana nu corespund realității, fapt

care nu a fost luat în considerație de către instanța de apel la adoptarea deciziei;

- declarațiile martorului Bulgaru Diana corect au fost apreiate critic de către instanța

de fond, or declarațiile respective au fost făcute cu scopul de a-i ușura situația lui Braicov

Marcel, ultimele fiind combătute prin declarațiile lui Luca Alexandru, care a declarat că

Braicov Marcel a mai fost văzut de Popa Natalia prin sat împreună cu Bulgaru Ecaterina pe

la orele 21.00, venind din centrul satului și certîndu-se;

- raportul de expertiză medico-legală nr. 876 din 18.12.2015, conform căruia pe

pantalonii de djins (blugi) de culoare albastră, ridicați în cadrul percheziției la domiciliul

cet. Bulgaru Diana, ce aparțin cet. Braicov Marcel, pe cracul stîng, partea de jos dinainte

din urmă, pe față, au fost depistate urme de sînge, ce are origine umană. La determinarea

apartenenței de grupă au fost constatate antigenele „B" și "H", care au putut parveni pe

seama sîngelui oricărei persoane, ce conține acești factori, inclusiv, Bulgaru Ecaterina;

- este neântemeiat argumentul instanței de apel, precum că: în cadrul examinării cauzei

penale, nu s-a constatat indubidabil că respectivii blugi aparțin anume inculpatului Braicov Marcel

Ion, or, în cursul judecării cauzei inculpatul a declarat că blugii în cauză nu-i aparțin, de vreme ce

potrivit declarațiilor martorului Luca Dumitru, în seara de 05.11.2015, venind la fața

locului, Braicov Marcel era îmbrăcat în pantaloni de culoare albastră (jeans), și nu în

pantaloni sportivi, după cum afirmă Braicov Marcel, blugii au fost ridicați de la domiciliul

lui Braicov Marcel, în prezența concubinei Bulgaru Diana, care nu a negat faptul că hainele

ridicate aparțineau concubinului ei.

- instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor

aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și

nemotivate.

5.2. Avocatul Grecu Ion în numele inculpatului, prin care, indicând temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 mai 2020, în partea ce ține de

condamnarea lui Braicov Marcel de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 Cod penal,

10

cu emiterea unei decizii de achitare, din motivul lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile

acestuia.

În motivarea recursului invocă următoarele argumente:

- probele care au stat la baza învinuirii de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011

al. 1) Cod penal, nu pot sta la baza condamnării lui Braicov Marcel or, nici una din ele nu

dovedește vinovăția acestuia. In acest sens, menționează că prin raporul de expertiză

medico-legală se constată că leziunile corporale ușoare depistate pe cadavrul lui Bulgaru

Ecaterina au o vechime nu mai mică de 6 zile, examinarea avînd loc 05 noiembrie 2015;

- martorul Rangu declară despre careva presupuse acțiuni de violență în luna

septembrie 2015, mai mult decât atât, ultima nu a declarat cu certitudine că în privința lui

Bulgaru Ecaterina a fost aplicată violența fizică;

- chiar dacă s-ar presupune că în acea zi a fost aplicată violența fizică, nu este stabilit

cu certitudine că acea violență a fost aplicată anume de către Braicov Marcel, mai mult ca

atât, în cadrul presupusei violențe ar fi fost cauzate leziuni corporale ușoare;

- la materialele cauzei, lipsesc careva probe că Bulgaru Ecaterina în acea zi a suferit

careva leziuni corporale, iar cazul dat a avut loc, din explicațiile martorului cu o perioadă

de peste două luni până la momentul când au fost aplicate leziunile corporale depistate pe

cadavrul lui Bulgaru Ecaterina;

- la materialele cauzei lipsesc careva probe care ar indica asupra faptului că Braicov

Marcel, ar fi cauzat leziuni corporale ușoare părții vătămate Bulgaru Ecaterina.

Grecu Ion, prin care solicită respingerea recursului ca inadmisibil, deoarece criticile

formulate de procuror nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind

ilegală.

că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Totodată se remarcă că, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

11

apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima

instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și

administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au

fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei

la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de

specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 Cod de procedură

penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută

pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport

probator, privitor la vinovăția inculpaților și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către

aceștia sau nevinovăția acestora și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că prima instanță a pronunțat o sentință de

condamnare a inculpatului în baza art. 2011 alin. (1) și art. 145 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel, rejudecând cauza, a admis partial apelul declarat de către avocatul

Grosu Eugen în numele inculpatului, casând parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul

Cantemir din 21 iunie 2019, în partea condamnării lui Braicov Marcel în baza art. 145 alin.

(1) Cod penal și în partea stabilirii pedepsei definitive conform art. 84 Cod penal, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte., prin care:

12

Braicov Marcel a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1)

Cod penal , din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat.

În rest, sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din data de 21 iunie 2019, a fost

menținută.

În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat „din ansamblul de probe

prezentate de către acuzatorul de stat, cercetate de instanța de fond și suplimentar în instanța de

apel, rezultă cert că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii de omor intenționat imputate lui

Braicov Marcel, motiv pentru care, Colegiul judiciar în temeiul prevederilor art. 390 alin. (1) pct. 2)

din Codul de procedură penală, dispune achitarea inculpatului.”

Cu întâietate, Colegiul penal lărgit reține că, decizia instanței de apel este una

contradictorie, or, în descriptivul deciziei contestate deși s-a conchis asupra inexistenței

faptei infracționale de omor intenționat, instanța de apel a reținut în calitate de temei

juridic prevederile art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, adică - fapta nu a fost

săvîrșită de inculpat.

Analizând temeiurile de achitare din partea descriptivă și din dispozitivul deciziei,

Colegiul observă o neconcordanță în stabilirea temeiului care stă la baza achitării lui

Braicov Marcel, fiind constatate în decizie concluzii cu temeiuri de achitare diferite „nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii” și „fapta nu a fost săvârșită de inculpat”, temeiuri

prevăzute de art. 390 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul atestă că menționarea concomitentă a două temeiuri de achitare care

se exclud reciproc, în aceeași hotărâre judecătorească este o eroare de procedură, fapt ce în

viziunea Colegiului, semnalează prezența temeiului pentru recurs „motivarea soluției

contrazice dispozitivului hotărârii”, care este prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

Sub alt aspect, raportând textul deciziei criticilor invocate de recurenți, Colegiul lărgit

notează că, instanța de apel doar a trecut în revistă probele conținute în dosar, însă nu le-a

dat o apreciere sub toate aspectele, or, de vreme ce instanța de apel nu a fost de acord cu

soluția de condamnare a primei instanțe, urma să se expună asupra fiecărei probe aduse în

sprijinul învinuirii, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de

ordin general a circumstanțelor cauzei penale.

În contextul dat, Colegiul penal lărgit mai specifică că, pentru corectitudinea judecării

cauzei este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât

aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar

justa apreciere contribuie la elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate

pentru toate părțile la proces, pe când în decizia instanței de apel lipsește analiza și

aprecierea probelor invocate, cât și răspunsuri la argumentele acestora care să corespundă

13

exigențelor impuse de art. 6 CEDO și să garanteze participanților la proces dreptul la un

proces echitabil.

Instanța de recurs constată că, deși instanța de apel a ajuns la concluzia achitării

inculpatului Braicov Marcel de sub învinuirea adusă în baza art. art. 145 alin. (1) Cod

penal, în motivarea acestei soluții instanța s-a limitat în a enumera doar denumirea

probelor scrise, concluzionând într-o manieră superficială că acestea nu sunt suficiente și

nu dovedesc vinovăția inculpatului.

Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit confirmare

temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel când, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, ceea ce

inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

La fel, soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează și pe statuările

Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02) din 16.12.2008, unde

Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi

hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător,

ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor

factologice prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății (a se vedea Botten v.

Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions 1996-I și Popovici,

citată mai sus, § 72). Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența să

facă o examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de

către instanța ierarhic inferioară. În cazul de față, ținând cont și de faptul că decizia

instanței de apel conține grave erori de drept, semnalate în decizia Colegiului penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună

rejudecarea cauzei.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art.

436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de

casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de

procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în

apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care

să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

14

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul Mihail Tomița, precum și avocatul Ion Grecu în numele inculpatului,

casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 26 mai 2020, în cauza

penală, în privința lui Braicov Marcel XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțată integrală la 18 februarie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

15