1ra-1420/2021 — art. 151 alin. 4 CP

1ra-1420/2021 — art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1420/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Boico Victor,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 29 septembrie 2020 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2020, declarat în propria

cauză penală de către inculpatul

Stațiuc Victor Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în s. xxxxx, r-nul xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod

penal și, potrivit prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

S-a încasat de la Stațiuc Victor beneficiul statului suma de 5080 lei, cu titlu de

cheltuieli judiciare.

de 11.03.2020, aproximativ la ora 21.30, aflându-se în stradă, în fața gospodăriei lui

Nizelschi Ivan, amplasată în satul xxxxx, raionul xxxxx, intenționat, urmărind scopul

cauzării leziunilor corporale lui Nizelschi Ivan, i-a aplicat ultimului câteva lovituri în

regiunea capului, în special a feței, de la ce acesta a căzut, după care a continuat să-i

aplice multiple lovituri cu picioarele tot în regiunea capului, cauzându-i în rezultat

1

victimei leziuni corporale grave periculoase pentru viață, sub formă de trauma cranio-

cerebrală închisă, manifestată prin hemoragii la țesuturile moi a capului parietal -

temporal bilateral, hematom subdural emisferic pe dreapta, hemoragie

subarahnoidiană a ambelor emisfere, contuzie și dilacerare cerebrală frontal și

temporal bazal pe stânga, multiple echimoze pe față, confirmate prin concluziile

raportului de expertiză medico-legală nr. xxxxx din 05.05.2020, de la care a decedat.

Cauza penală a fost examinată conform art. 3641 Cod de procedură penală în

baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Mihail în numele inculpatului, care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a

sentinței, în partea stabilirii pedepsei inculpatului în temeiul art. 151 alin. (4) Cod

penal, în mărime de 8 ani privațiune de libertate și privind faptul încasării din contul

inculpatului în beneficiul statului a 5080 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, în această parte, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatului Stațiuc Victor să-i fie stabilită o

pedeapsă, în temeiul art. 151 alin. (4) Cod penal, în mărime de 6 ani și 3 luni privațiune

de libertate, cu respingerea cererii acuzatorului de stat de încasare a cheltuielilor

judiciare în mărime de 5080 lei din contul inculpatului în beneficiul statului, ca fiind

ilegală.

3.1. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- instanța corect a indicat elementele atenuante a infracțiunii săvârșite de către

inculpat, enumerându-le, dar nefiind aplicată analiza lor juridico social și în rezultat

neținând cont de ele la etapa numirii pedepsei finale, ori vizualizând sentința s-a

constatat lipsa acestui fapt;

- instanța a omis supunerea sub aspectul analizei date și faptul

comportamentului părții vătămate, ori ultimul fără careva temei verosimil primul a

atacat inculpatul, care și a fost nevoit să se apere, negestionând situația de conflict cu

diligență, pentru a nu admite aplicarea loviturilor cu piciorul;

- instanța a trecut cu vederea probatoriul din dosar, care vădit dovedește faptul

că partea vătămată câteva zile aflându-se în instituția medicală nu a fost supusă

investigațiilor de rigoare și nu a fost efectuată intervenția chirurgicală, care ar fi putut

cu eficacitate să îi păstreze viața;

- dispunând de toate circumstanțele atenuante, și nici o circumstanță agravantă,

dispunând de faptul că inculpatul prima dată a săvârșit o infracțiune, e caracterizat

pozitiv, la întreținere are trei copii minori, a conștientizat fapta, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, cauza a fost examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură

penală, și-a recunoscut vina, instanța așa și nu a argumentat, nu a analizat sub formă

2

de răspuns față de argumentele și solicitările părții apărării - de ce nu a fost posibil și

legal de a-i numi pedeapsă inculpatului conform normei imputate, în limita minimă,

adică 6 ani și 3 luni privațiune de libertate.

Faptul dat denotă că inculpatul nu a beneficiat de un proces echitabil, ori

instanța numind volumul pedepsei nu a luat în calcul și nu a argumentat plauzibil

mărimea pedepsei de 8 ani privațiune de libertate;

- conform Constituției RM, legislației penale, cheltuelile judiciare cum ar fi:

plățite care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor,

experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali, sunt

cheltuielile judiciare ce se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă

modalitate, ori cheltuelile de descoperire, probare a infracțiunilor, cheltuelile de

judecare a cauzelor, are loc din contul statului ca o garanție de bază a cetățenilor în

procedură penală, cum ar fi acesul liber la justiție.

Necătând la acest fapt, și la practica Curții Supreme de Justiție din RM, instanța

a admis cererea acuzatorului de stat de a încasa din contul inculpatului cheltuelile de

efectuare a expertizei judiciare.

fost respins, ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond,

analizând probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, și

veridicității, precum și toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a

conchis că vinovăția inculpatului Stațiuc Victor de săvârșirea faptei prejudiciabile

indicate în pct. 1 supra este dovedită integral, și califică această faptă ca infracțiune

prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal, conform indicilor calificativi: vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale, periculoasă pentru viață, care a provocat decesul

victimei.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei inculpatului Stațiuc Victor, instanța

de fond a ținut cont de următoarele circumstanțe:

Legea penală prevede pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin.

(4) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare de la 12 la 15 ani.

Totodată, dat fiind faptul că inculpatul Stațiuc Victor a recunoscut săvârșirea

faptei infracționale indicate în rechizitoriu și că, la solicitarea sa, judecarea cauzei a

avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, limitele pedepsei sub formă

de închisoare, prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, se reduc de drept cu 1/3 (o

treime), ceea ce constituie închisoare de la 8 la 10 ani.

3

Aplicând în prezenta cauză prevederile art. 61 și 75 alin. (1) și (2) Cod penal,

instanța de fond a ținut cont de următoarele aspecte relevante: gravitatea infracțiunii

săvârșite de inculpat, care se atribuie la categoria de infracțiuni deosebit de grave (art.

16 alin. (5) Cod penal); inculpatul la locul de trai este caracterizat pozitiv, nu are

antecedente penale și/sau contravenționale, are trei copii minori la întreținere, nu este

angajat în câmpul muncii, nu are grad de dizabilitate; la evidența medicului psihiatru

sau narcolog nu se află, de prezența circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 76

alin. (1) lit. e), f) Cod penal: contribuirea activă la descoperirea infracțiunii; repararea

benevolă a pagubei pricinuite (a achitat, succesorului părții vătămate bani în sumă de

10.000 lei pentru cheltuieli de înmormântre); că potrivit rechizitoriului nu au fost

constatate și indicate circumstanțe agravante prevăzute de art. 77 Cod penal;

consecințele infracțiunii: în rezultatul infracțiunii săvârșite de inculpat, partea

vătămată a decedat; după săvârșirea infracțiunii inculpatul Stațiuc Victor a avut un

comportament corect, fără încălcări de lege, în ședința de judecată a indicat că se

căiește sincer.

Astfel, având în vedere circumstanțele cauzei enunțate mai sus, conducându-se

de principiile generale de aplicare și individualizare a pedepsei consfințite în art. 61 și

art. 75 Cod penal, de Regula nr. 6 din Recomandarea nr. R (92) a Comitetului de

miniștri către statele membre referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor

aplicate în comunitate, adoptată de Comitetul de Miniștri în 19 octombrie 1992,

instanța de fond a considerat că inculpatului Stațiuc Victor urmează a-i fi aplicată

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

Instanța de apel a considerat că, categoria și termenul pedepsei aplicate

inculpatului este echitabilă faptei infracționale săvârșite, fiind în corespundere cu

împrejurările cauzei, normele legale și că va atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatului, careva abateri de lege la aplicarea pedepsei date nefiind stabilite, la fel

nefiind temeiuri de aplicare a unei pedepse mai blânde, după cum a solicitat partea

apărării.

Totodată, instanța de apel a constatat, că judecând cauza penală în privința lui

Stațiuc Victor, în latura admiterii solicitării încasării cheltuielilor pentru efectuarea

raportului de expertiză judiciară, instanța de fond nu a admis derogări de la procedura

penală, ce ar conduce la casarea sentinței instanței de fond, în legătură cu ce apelul

declarat și în latura respectivă se respinge ca nefondat, temei de casare a sentinței

instanței de fond din motivele invocate de avocat nefiind stabilite. Instanța de fond la

adoptarea soluției a motivat, că în cadrul urmăririi penale au fost suportate cheltuieli

4

judiciare în mărime de 5080 lei pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 202010C0176

din 05.05.2020.

În conformitate cu prevederile art. 229 alin. (1), (2) și art. 397 pct. 5) Cod de

procedură penală, instanța a dispus încasarea de la inculpatul Srațiuc Victor în

beneficiul statului suma de 5080 lei (cinci mii optzeci) lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare.

Analizând materialele cauzei penale și audiind participanți la proces, instanța

de apel a ajuns la concluzia că soluția instanței de fond este una justă, astfel solicitarea

avocatului privind trecerea în contul statului a cheltuielilor de judecată pentru

efectuarea raportului de expertiză judiciară nr. xxxxx din 05.05.2020 în sumă de 5080

lei, fiind neîntemeiată.

Stațiuc Victor, care fără a face referire la vreun temei de recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei

instanței de apel.

În argumentarea recursului invocă următoarele aspecte:

- instanța a omis supunerea sub aspectul analizei și faptul comportamentului

părții vătămate, ori ultimul fără careva temei verosimil primul a atacat inculpatul, care

și a fost nevoit să se apere, negestionând situația de conflict cu diligență, pentru a nu

admite aplicarea loviturilor cu piciorul;

- instanța a trecut cu vederea probatoriul din dosar, care vădit dovedește faptul

că partea vătămată câteva zile aflându-se în instituția medicală nu a fost supusă

investigațiilor de rigoare și nu a fost efectuată intervenția chirurgicală, care ar fi putut

cu eficacitate să îi păstreze viața;

- dispunând de toate circumstanțele atenuante, și nici o circumstanță agravantă,

dispunând de faptul că prima dată am săvârșit o infracțiune, sânt caracterizat pozitiv,

la întreținere am trei copii minori, am conștientizat fapta, am contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, mi-am recunoscut vina, instanța urma să-mi numească o

pedeapsă mai blândă, de 6 ani și 3 luni privațiune de libertate.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat

de către inculpatul Stațiuc Victor, menționând că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. Or, pedeapsa aplicată inculpatului corespunde

faptelor comise și criteriilor de individualizare a pedepsei.

cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din

următoarele considerente.

5

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat

peste termen.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs

a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 02 decembrie 2020, în prezența inculpatului Stațiuc Victor asistat de avocatul

Gafton Mihai, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din instanța

de apel (f.d. 169), fiind notificat că pronunțarea integrală a deciziei va avea loc pe data

de 30 decembrie 2020.

Ulterior, la 30 decembrie 2020, în lipsa inculpatului notificat Stațiuc Victor, a fost

pronunțată integral decizia instanței de apel, iar la 04 ianuarie 2021 copia deciziei a

fost expediată inculpatului (f.d. 182).

Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de

apel, curge de la data pronunțării acesteia.

În acest context, Colegiul penal reține că la 04 mai 2021, conform ștampilei

oficiului poștal pe plic (f.d. 189), inculpatul Stațiuc Victor, declară recurs ordinar

împotriva deciziei instanței de apel, evident peste termenul legal de declarare a

recursului ordinar prevăzut de lege, fără a invoca argumente întemeiate privind

depunerea tardivă a recursului.

În acest sens, Colegiul penal statuează că termenul de recurs este absolut și are

caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge

ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării

recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar declarat la 04 mai 2021

de către inculpatul Stațiuc Victor, împotriva deciziei instanței de apel din 02

decembrie 2020, este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Mai mult, Colegiul penal notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

6

având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea

apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă a deciziei și ar leza, în acest

mod, principiul securității raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie 2008)

Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces

prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînoirea

acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea

înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale

extraordinară de atac.

De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea

pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr.

7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de

timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul

pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu

ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil

garantat de art. 6§1 CEDO.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2020, în propria cauză penală de către

inculpatul Stațiuc Victor Xxxxx, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 27 octombrie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecătorii Guzun Ion

Boico Victor

7