1ra-1110/21 — Art. 217 alin. 2 CP

1ra-1110/21 — Art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1110/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Căpățînă Ion în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l

pe

Andronic Valeri XXXXX, născut la XXXXX, originar

și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

a c o n s t a t a t:

Andronic Valeri XXXXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 217 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 6 luni, ce executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe o perioadă de probațiune de 1 an, și nu va fi executată dacă în perioada

de probațiune fixată nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și

muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

S-a dispus încasarea de la Andronic Valeri în contul statului cheltuielile

judiciare suportate în cadrul procesului penal pentru efectuarea expertizei judiciare în

mărime de 1680 lei, pentru efectuarea raportului de expertiză 34/12/1-R-2446 din

04.06.2018.

24.05.2018, aproximativ ora 20:30 min., în regiunea str. Nicolae Dimo, 8, mun.

Chișinău, de către trupa de carabinieri ce efectua serviciul de MOP pe sectorul

Rîșcani, a fost observat Andronic Valeri, fiind suspectat în consum de droguri, care în

1

cadrul măsurilor întreprinse de stopare, a aruncat la sol un pachețel din hîrtie în care

se afla o masă vegetală de culoare gălbuie.

În cadrul efectuării cercetării la fața locului, masa vegetală a fost ridicată și

ulterior remisă în adresa CTCEJ al IGP al MAI, iar conform raportului de constatare

tehnico-științifică nr.34/12/l-R-2446, din 04.06.2018, s-a constatat că în masa vegetală

uscată și mărunțită de culoare galbenă, în cantitate de 0,196 g., constituie

cannabinoidul sintetic 5-fluoro ADB, care în Hotărîrea Guvernului a R.Moldova

nr.1088, din 05.10.2004, ”Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor

stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus,

însă constituie analog al substanței AKB 48, care se atribuie la categoria substanțelor

psihotrope incluse în Hotărîrea Guvernului nr.1088, din 05.10.2004, menționată supra.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Andronic Valeri a comis infracțiunea

prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, și anume: circulație ilegală a substanțelor

narcotice fără scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea drogurilor, sau analogii

acestora, săvîrșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare.

Căpățînă Ion în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia cu

rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care cauza să

fie încetată în legătură cu survenirea termenului de prescripție de atragere la

răspundere penală.

În motivarea cerințelor sale, apărătorul a indicat că, inculpatul la urmărirea

penală a recunoscut fapta, iar în cadrul ședinței a depus cerere de examinare în

procedură simplificată. Astfel, fiind examinată cauza în procedură simplificată,

inculpatul a depus declarație potrivit regulilor de audiere a martorului, însă, deoarece

la materialele cauzei lipsea informația privind executarea unei sentințe judecătorești,

și anume muncă neremunerată în folosul comunității, iar din spusele inculpatului

aceasta a fost executată în cadrul executării serviciului militar în termen, instanța de

judecată a acordat un termen suficient inculpatului pentru a prezenta dovada

executării acestei pedepse. Ulterior, nu s-a mai prezentat în cadrul ședinței, iar

instanța de judecată a dispus examinarea cauzei în procedură generală, în cadrul

ședinței de judecată au fost examinate probele acuzării.

Astfel, a indicat că instanța de fond ilegal a purces la examinarea cauzei în

procedură generală, odată ce a fost dispusă examinarea în procedură simplificată, iar

inculpatul a depus declarații sub jurământ.

2020, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea fără modificări a

sentinței atacate.

2

4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt, just a aplicat în speță normele de procedură

penală și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc,

dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat.

În opinia instanței de apel, drept rezultat al examinării mijloacelor de probă,

instanța de fond just a remarcat că vinovăția inculpatului Andronic Valeri în

comiterea infracțiunii incriminate este dovedită în afară de orice dubiu rezonabil,

fiind confirmată pe deplin prin probele administrate și examinate în cadrul ședinței

de judecată, care sunt consecutive, coroborează între ele, corespund circumstanțelor și

materialelor cauzei penale.

Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat o motivare

amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și

apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta incriminată prin

rechizitoriu inculpatului Andronic Valeri, astfel fiind în corespundere cu exigențele

articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Astfel, s-a conchis că instanța de fond în mod întemeiat a încadrat acțiunile lui

Andronic Valeri în prevederile art. 217 alin. (2) lit. b) din Codul penal RM – adică

,,producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea,

păstrarea, expedierea, transportarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora,

săvîrșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”.

Instanța de apel a menționat că, în prima instanță s-a analizat obiectiv cumulul

de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc

fără echivoc vinovăția inculpatului Andronic Valeri în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal.

Subsecvent, instanța de apel a specificat că, infracțiunea prevăzută de art. 217

alin. (2) din Codul penal prevede sancțiunea sub formă de amendă în mărime de la

400 la 700 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de

pînă la 150 de ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an, iar persoana juridică se

pedepsește cu amendă în mărime de la 5000 la 7000 unități convenționale cu privarea

de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

În corespundere cu prevederile art. 16 Cod penal, infracțiunea săvârșită de către

Andronic Valeri se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare.

Privitor la individualizarea pedepsei penale, s-a stabilit că, instanța de fond la

stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu

prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

3

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului.

Scopul educativ al pedepsei, în opinia instanței de apel, poate fi atins și fără

privarea de libertate a inculpatului, acordându-i o șansă acestuia de a se reabilita în

fața societății, pentru care fapt s-a suspendat condiționat executarea de către acesta a

pedepsei pe un termen de probațiune de 1 an. La stabilirea inculpatului a unei

pedepse cu aplicarea art. 90 Cod penal, instanța de judecată a acordat o pondere

importantă atitudinii inculpatului, comportamentului în timpul procesului penal, ori

acesta la etapa urmăririi penale a conlucrat activ cu organul de urmărire penală și-a

recunoscut vina, însă, ulterior la examinarea cauzei în instanța de fond cu toate că a

scris cerere de examinare a cauzei în procedură simplificată, a dat declarații, nu s-a

prezentat la toate ședințele, acesta fiind anunțat în căutare.

Cât privește alegațiile avocatului privind încetarea cauzei penale în legătură cu

survenirea termenului de prescripție de atragere la răspundere penală a inculpatului

Andronic Valeri, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal

persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrșirii infracțiunii a

expirat termenul de 2 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni ușoare.

Alin. (2) al aceeași norme indică că prescripția curge din ziua săvîrșirii

infracțiunii și pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii instanței de judecată.

La fel, s-a reținut că în temeiul rigorilor art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiuni

ușoare se consideră faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă

maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv.

Din interpretarea sistemică a normei art. 217 alin. (2) Cod penal, Andronic

Valeri este pasibil sancțiunii sub formă cu amendă în mărime de la 400 la 700 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de pînă la 150 de

ore, sau cu închisoare de pînă la 1 an. Astfel, infracțiunea dată se atribuie la categoria

celor ușoare.

Totuși, instanța de apel a menționat că potrivit art. 60 alin. (5) Cod penal,

curgerea prescripției se suspendă dacă persoana care a săvîrșit infracțiunea se

sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată. În aceste cazuri, curgerea

prescripției se reia din momentul reținerii persoanei sau din momentul

autodenunțării. Însă persoana nu poate fi trasă la răspundere penală dacă de la data

săvîrșirii infracțiunii au trecut 25 de ani și prescripția nu a fost întreruptă prin

săvîrșirea unei noi infracțiuni.

Astfel, instanța de apel a constatat că Andronic Valeri a comis fapta incriminată

la data de 24.05.2018. Prin încheierea instanței de fond din 01.10.2019 Andronic Valeri

a fost anunțat în căutare, iar potrivit informației prezentate de Inspectoratul de Poliție

4

Rîșcani, la data de 20.11.2019 în privința lui Andronic Valeri a fost pornit dosarul de

căutare nr. 2019020466.

Respectiv, din momentul săvîrșirii faptei prejudiciabile și pînă la momentul

suspendării curgerii termenului de prescripție au trecut mai puțin de 2 ani lipsind

astfel careva temeiuri legale pentru liberarea lui Andronic Valeriu de executarea

pedepsei în legătură cu intervenire termenului de prescripție pentru atragerea la

răspundere penală.

Cu referire la afirmațiile apărătorului precum că instanța de fond greșit a purces

la examinarea cauzei în procedură generală din moment ce a dispus examinarea

cauzei în procedură simplificată, instanța de apel a notat că potrivit art. 3641 alin. (5)

Cod de procedură penală, în caz de admitere a cererii, președintele explică persoanei

vătămate dreptul de a deveni parte civilă și întreabă partea civilă, partea civilmente

responsabilă dacă propun administrarea de probe, după care instanța procedează la

dezbateri judiciare. Dezbaterile judiciare se compun din discursurile procurorului,

apărătorului și inculpatului, care pot lua încă o dată cuvîntul în formă de replică.

Astfel, instanța de apel a constatat că inculpatul a fost prezent la ședința de

judecată din 19.04.2019, ședință la care a depus cerere privind examinarea cauzei în

procedura stabilită la art. 3641 Cod de procedură penală. Instanța de fond, prin

încheiere protocolară admis cererea dispunînd examinarea cauzei în procedură

simplificată, după care ședința a fost întreruptă, fiindu-i acordat inculpatului termen

pentru prezentarea certificatului care ar confirma executarea pedepsei cu muncă

neremunerată în folosul comunității. La ședințele următoare, inculpatul însă nu s-a

mai prezentat fiind inițial dispusă aducerea silită a acestuia la ședința de judecată, iar

ulterior fiind dispusă și anunțarea lui în căutare.

Prin urmare, ținînd cont de faptul că inculpatului nici nu s-a prezentat la

ședințele de judecată și nici nu a solicitat examinarea cauzei în continuare în absența

sa, instanța a fost în imposibilitate de a continua examinarea cauzei și a petrece

dezbaterile judiciare în lipsa inculpatului, iar în consecință a dispus examinarea

cauzei în procedură generală.

Căpățînă Ion în numele inculpatului, care a solicitat carea acesteia, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care să fie încetată cauza penală în legătură cu survenirea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală.

În motivarea cerințelor sale, apărarea susține că instanța de fond neântemeiat a

purces la examinarea cauzei în procedură generală, dat fiind faptul că inculpatul și-a

recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei în ordinea art. 3641 Cod de

procedură penală.

5

Totodată, recurentul apreciază ca fiind eronate concluziile instanței de apel prin

care a indicat că, odată ce inculpatul a fost anunțat în căutare, fiind intentat dosar de

căutare în baza încheierii din 20 noiembrie 2019, curgerea termenului de prescripție a

fost suspendat.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință,

Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or, în

vederea acestei soluții se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Din textul recursului se reține că, avocatul semnalează ca temeiuri de declarare

a recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor

cauzei, invocând în acest context următoarele.

Cu referire la temeiul invocat de către recurent precum că, instanța de apel a

admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, temei incident pct. 6) al

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, și anume, prin faptul că instanța de

judecată a purces la examinarea cauzei în procedură generală, având în vedere că

inculpatul și-a recunoscut vina și a pledat pentru procedura simplificată de examinare

a cauzei, precum și faptul că instanța de apel nu l-a liberat pe inculpat de pedeapsă

penală în legătură cu survenirea prescripție de tragere la răspundere penală, Colegiul

penal le respinge ca fiind neîntemeiate.

Cu referire la aceste aspecte, Colegiul penal accentuează că, argumentele

recurentului invocate în cererea de recurs, au constituit obiect de examinare în

instanța de apel și cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și

6

pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., concluzii care se însușesc de către

instanța de recurs pe deplin.

Astfel, Colegiul penal apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel

prin care a indicat că, (...) inculpatului nu s-a prezentat la ședințele de judecată și nici nu a

solicitat examinarea cauzei în continuare în absența sa, astfel instanța a fost în imposibilitate

de a continua examinarea cauzei și a petrece dezbaterile judiciare în lipsa inculpatului, iar în

consecință a dispus examinarea cauzei în procedură generală (...), or, această concluzie

corelează în totalitate cu materialele cauzei, din care rezultă cert că, inculpatul nu s-a

prezentat la dezbaterile judiciare, motiv din care s-a impus necesitatea examinării

cauzei în procedură generală, cu anunțarea în căutare a inculpatului.

Legislatorul în prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, a stabilit ca fiind

un drept al inculpatului de a declara cerere cu privire la faptul că el își recunoaște

vina de comiterea faptelor indicate în rechizitoriu, și solicită examinarea cauzei în

baza probelor, administrate la etapa urmăririi penale.

Din prevederile art. 3641 alin. (5) Cod de procedură penală rezultă că, în caz de

admitere a cererii, președintele explică persoanei vătămate dreptul de a deveni parte

civilă și întreabă partea civilă, partea civilmente responsabilă dacă propun

administrarea de probe, după care instanța procedează la dezbateri judiciare.

Dezbaterile judiciare se compun din discursurile procurorului, apărătorului și

inculpatului, care pot lua încă o dată cuvîntul în formă de replică.

Prin urmare, având în vedere faptul că inculpatul nu s-a prezentat la ședințele

de judecată ulterioare audierii acestuia, Colegiul penal consideră că, instanța de fond

corect a ajuns la concluzia de a judeca cauza în procedura generală, având în vedere

că dezbaterile judiciare nu pot avea loc în lipsa inculpatului, iar instanța de apel prin

decizia pronunțată, verificând în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art.

3641 Cod de procedură penală, întemeiat a susținut poziția instanței de fond.

Cu referire la solicitarea recurentului privind liberarea de pedeapsă a

inculpatului în legătură cu survenirea prescripției tragerii la răspundere penală,

Colegiul penal reține că asupra acestor invocări instanța de apel s-a expus pe larg în

decriptivul deciziei recurate, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește.

Astfel, nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert c.

României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin

alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

7

În concluzie, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către avocatul

Căpățînă Ion în numele inculpatului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de

procedură penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și

întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

d e c i d e:

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Căpățînă Ion în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 23 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Andronic Valeri XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 august 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

8