1ra-1793/2021 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 13 noiembrie 2020, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Balan Valerii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. S-a admis acțiunea civilă formulată de Grecu Larisa și s-a încasat de la Balan Valerii în beneficiul părții civile Grecu Larisa a daunei materiale în sumă de 7500 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Balan Valerii la 28 februarie 2020, aproximativ la ora 13:30, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, aflându-se la XXXXX, folosindu-se de faptul că biroul de serviciu al directorului atelierului de croitorie ÎI „Grecu Fashion” și bunurile ce se aflau în această încăpere au fost lăsate fără supraveghere, prin acces liber a pătruns în biroul respectiv de unde a sustras pe ascuns, de pe masa de lucru un laptop marca „Lenovo 80XR” în valoare de 7500 lei, ce aparținea lui Grecu Larisa, cu cauzarea acesteia a unei daune în proporții considerabile. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Balan Valerii a comis infracțiunea 1 prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocatul Negrei Nicolae în interesele inculpatului și de inculpat, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău. 3.1 Avocatul Negrei Nicolae în interesele inculpatului a solicitat casarea sentinței în partea ce privește pedeapsa penală aplicată inculpatului, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care inculpatului să fie aplicată prevederile art. 79 alin. (1) și 90 Cod penal. 3.2 Inculpatul a solicitat casarea sentinței și aplicarea față de el a pedepsei mai blânde.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2021, apelurile declarate au fost admise, inclusiv din alte motive, s-a casat parțial sentința în partea individualizării pedepsei și s-a pronunțat o nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Balan Valerii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiuni prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Celelalte dispoziții ale sentinței s-au menținut.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată lui. Potrivit materialelor cauzei, inculpatul asistat de apărătorul său, Negrei Nicolae, în cadrul examinării cauzei în instanța de fond a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală (f. d. 163), cauza fiind examinată în instanța de fond în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală. Instanța de apel a menționat că în privința inculpatului nu pot fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, suspendarea condiționată a executării pedepsei, or, deși legea nu îngrădește libertatea instanței de judecată de a-și forma convingerea cu privire la posibilitatea făptuitorului de a se îndrepta fără executarea efectivă a pedepsei, ea obligă instanța să-și motiveze hotărârea de suspendare condiționată a executării pedepsei, indicând precis acele motive pe care s-a întemeiat convingerea ei. Având în vedere gradul prejudiciabil al infracțiunii comise de către Balan Valerii, comportamentul preinfracțional și postinfracțional, în contextul în care acesta a fost anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 decembrie 2016, în baza art. 179 alin. (1) Cod penal la 1 an și 4 luni închisoare, 2 instanța de apel a reținut că nu există temei de a considera că o pedeapsă cu suspendare condiționată va asigură realizarea scopului Legii penale. Astfel, instanța de apel a considerat că instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 76- 77 Cod penal, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat de condițiile de viață ale acestuia, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. În temeiul art. 16 Cod penal, infracțiunea comisă de către Balan Valerii se clasifică ca infracțiune mai puțin gravă. În conformitate cu art. 76 Cod penal, s-a atestat existența în privința persoanei a circumstanțelor atenuante și anume, recunoașterea vinovăției și căința sinceră. Totodată, conform art. 77 Cod penal, s-a atestat comiterea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară. Instanța de apel a conchis, că la stabilirea pedepsei inculpatului s-a ținut cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, de faptul că acesta a comis cu intenție o infracțiune mai puțin gravă, de prezența circumstanțelor agravante și atenuante, în stare de recidivă, că la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, luând în considerație și faptul că inculpatul s-a caracterizat drept o persoană pentru care comiterea infracțiunilor este un lucru uzual, concluzionând că scopul pedepsei penale va fi atins prin stabilirea unei pedepse cu închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, considerând totodată imposibilă aplicarea instituției prevăzute de art. 90 Cod penal. Instanța de fond, deși a reținut în partea motivată recunoașterea vinovăției inculpatului și a examinat în baza art. 3641 Cod de procedură penală, în dispozitiv a omis să-l indice, prin urmare instanța de apel a admis din alte motive apelurile inculpatului și avocatului Negrei Nicolaie în interesele inculpatului pentru a înlătura omisiunea în partea individualizării pedepsei.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Negrei Nicolaie în interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 15) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivare recurentul a indicat că: - instanța de apel nu a ținut cont de criteriile de individualizare a pedepsei precum gravitatea faptei, personalitatea infractorului care a comis această infracțiune și de circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea și de rolul direct la lui Balan Valerii la comiterea lor; - inculpatul a conștientizat gravitatea faptelor săvârșite, fapt prin care a colaborat cu organul de urmărire penală, s-a prezentat mereu pentru participarea la acțiunile procesuale preconizate, a făcut declarații contribuind la desfășurarea operativă a 3 urmăririi penale și în instanța de judecată a optat pentru judecarea cauzei în procedură simplificată potrivit art. 3641 Cod de procedură penală; - la aplicarea pedepsei nu s-a ținut cont de prevederile art. 75 alin. (2) Cod penal, privind alternativele de pedeapsă; - inculpatul a conștientizat ilegalitatea acțiunilor sale precum și necesitatea unui comportament adecvat, ori în cadrul ședinței de judecată din instanța de apel, ultimul a declarat că-i pare rău și se căiește sincer de cele comise; - pedeapsa sub formă de închisoare este prea aspră, iar o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit; - în privința lui Balan Valerii sunt aplicabile și prevederile art. 90 sau art. 901 Cod penal, or aplicarea acestor pedepse vor fi rezonabile și echitabile în raport cu fapta comisă; - instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și a aplicat o pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Colegiul reține, că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului, solicitând aplicarea unei pedepse mai blânde. Potrivit textului recursului declarat de recurent se invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 15) Cod de procedură penală, însă Colegiul consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Cu referire la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul nu a concretizat care din temeiurile punctului respectiv le pune la 4 baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri și prin urmare, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar. În ce privește argumentele care reprezintă temeiul prevăzut la pct. 10), alin (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul reține că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită, solicitând stabilirea unei pedepse mai blânde, cu aplicarea corectă a prevederilor art. 90 și 901 Cod penal. Cu privire la temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 15) Cod de procedură penală, potrivit căruia instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat și menționează că recurentul l-a invocat declarativ fără a-l descrie detaliat și motivat. Instanța de recurs consideră că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpaților, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând corect cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, conform cărora la aplicarea pedepsei penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptelor și autorilor, având ca finalitate stabilirea unor pedepse în limitele prevăzute de sancțiunile articolelor din Codul penal, în baza cărora au fost condamnați inculpații și prin urmare, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în privința lui Balan Valerii poate fi atins doar prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare reală. Deși, prevederile art. 3641 Cod de procedură penală prevăd reducerea cu 1/3 a limitelor pedepsei prevăzute de lege, nu obligă instanța de judecată să aplice doar limita minimă sau maximă. Aceasta stă la discreția instanței care în urma analizării tuturor circumstanțelor stabilește termenul pedepsei și argumentează modul stabilirii termenului dat. În conținutul recursului s-a indicat posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, pe care Colegiul o consideră neîntemeiată, deoarece analizând decizia atacată, se constată că instanța de apel și-a motivat soluția în ce privește stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului, concluzionând că nu este posibilă aplicarea pedepsei condiționate. Or inculpatul nu este la prima abatere și anterior a comis infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal, fiind condamnat la 1 an 5 și 4 luni închisoare, ce nu a ajutat la corectarea, reeducarea inculpatului și restabilirea echității sociale. Potrivit art. 901 Cod penal, în cazul în care instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă. În speță, solicitarea nu a fost motivată de către recurent, fiind astfel neîntemeiată, or doar faptul că apărarea nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința lui Balan Valerii a suspendării parțiale a executării pedepsei cu închisoare. Criticile formulate de apărător în recursul ordinar a format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4-5, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, or materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la pronunțarea hotărârii recurate. În acest punct de analiză, Colegiul consideră necesar de a face trimitere și la jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție. (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010). Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat o decizie legală, întemeiată și motivată prin menținerea pedepsei cu închisoare, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale. Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din recursul înaintat de avocatul Negrei Nicolaie nu și-au găsit confirmare.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Negrei Nicolaie în 6 numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe BALAN Valerii XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 noiembrie 2021. Președinte Iurie DIACONU Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 7