1ra-2122/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-2122/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2122/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata

Bulgari Carolina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, în cauza penală

privindu-l pe

SPRÎNCEANĂ Ion XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.01.2019 - 05.07.2019;

Instanța de apel: 08.08.2019 – 26.01.2021;

Instanța de recurs: 15.11.2021- 15.12.2021.

c o n s t a t ă:

fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Sprînceană

Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2),

lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700

unități convenționale, echivalentul a 35.000 lei.

Instanța de fond a dispus ca acțiunea civilă să fie lăsată spre examinare instanței

de drept comun.

A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte.

Prin aceeași sentință au fost recunoscuți vinovați și Sprînceană Nicolae și Bulat

Andrian, în privința căruia la moment nu se contestă decizia instanței de apel.

Nicolae, Sprînceană Ion și Bulat Andrian, fiind toți în stare de ebrietate produsă de

alcool, intenționat, prin acțiuni ce încalcă grosolan ordinea publică, care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie și lipsă de respect față de

societate, fără de nici un motiv, în stradă în fața gospodăriei lui Sprinceană Nicolae

din XXXXX, l-au bătut pe Ambrosie Ion locuitor al XXXXX, aplicându-i lovituri cu

pumnii în față și peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare

cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa

1

buzei superioare, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, edeme la nivelul țesuturilor

moi a feței și mânii drepte, ceea ce s-a confirmat prin raportul de expertiză medico-

legală nr. 201832D0044 din 22.03.2018 și concomitent acțiunilor întreprinse asupra

lui Ion Ambrosie au lovit cu pumnii și cu picioarele în caroseria automobilului de

model „Șkoda Fabia,, cu XXXXX, închiriată de la SRL „Carauș E.D.”, din XXXXX,

pricinuind unității de transport defecte tehnice, în sumă de 5810 lei.

Instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale Sprînceană Ion a comis

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, încadrare juridic ca

„huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, comisă de către mai multe

persoane”.

către partea vătămată Ambrosie Ion, care a solicitat casarea parțială a sentinței în

partea stabilirii pedepsei, acțiunilor civile și solicita rejudecarea cauzei cu adoptarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpaților

să le fie aplicată pedeapsă mai aspră cu încasarea din contul lor în beneficiul său

prejudiciul moral în sumă de 120.000 lei, prejudiciu material în sumă de 12.000 lei și

cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 5000 lei.

În susținerea apelului a invocat:

- pedeapsa penală aplicată inculpaților este una prea blândă, care nu va restabili

echitatea socială, corectarea și resocializarea condamnaților, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni:

- inculpații anterior au fost condamnați la amendă prin sentința Judecătoriei

Chișinău din 13 februarie 2018, pentru comiterea infracțiunii similare prevăzute de

art. 287 alin. (2) Cod penal, însă concluzii nu au făcut;

- instanța de fond a aplicat eronat art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală,

astfel nu și-a motivat soluția în partea soluționării acțiunii civile, și eronat a constatat

că nu au fost administrate probe în susținerea faptului că i-au fost cauzate daune

morale;

- instanța de fond nu a ținut cont că inculpați deși au încălcat vădit legea și în

mod obraznic regulile de comportare în societate, i-au prejudiciat onoarea și

demnitatea, i-au cauzat leziuni corporale și suferințe fizice și psihice, inițial inculpații

au negat că au participat la aceste acțiuni ilegale, urmărind scopul eschivării de

răspundere, și nu au cerut scuze și nu au contribuit cu nimic la compensarea și

recuperarea prejudiciului;

- privitor la compensarea cheltuielilor pentru asistenta judiciară, apelatul a

menționat că la materialele cauzei a fost anexat mandatul avocatului și copia bonului

de plată în sumă de 5000 lei;

- referitor la dauna materială instanța de fond nu a ținut cont că inculpatul Bulat

Andrian a recunoscut că în urma loviturilor aplicate a spart parbrizul mașinii iar

2

pentru restabilirea acestuia a achitat suma de 5810 lei, aceste probe fiind anexate la

materialele cauzei.

apelul părții vătămate Ambrosie Ion a fost admis, cu casarea parțială a sentinței în

latura civilă, inclusiv conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și în partea

stabilirii pedepsei și a pronunțat în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță.

Sprînceană Ion, Sprînceană Nicolae și Bulat Andrian au fost recunoscuți vinovați

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și li s-a

stabilit pedeapsa de 3 ani închisoare pentru fiecare.

În baza art. 90 alin. (1) Cod penal s-a suspendat condiționat lui Sprînceană Ion,

Sprînceană Nicolae și Bulat Andrian executarea pedepsei cu închisoare pe termen de

probațiune de 3 ani.

S-a admis în principiu acțiunea civilă cu privire la încasarea prejudiciului

material înaintată de partea vătămată Ambrosie Ion, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

S-a încasat de la Sprînceană Ion, Sprînceană Nicolae, Bulat Andrian în beneficiul

părții vătămate Ambrosie Ion prejudiciul moral în mărime a câte 10.000 lei de la

fiecare și cheltuielile de judecată pentru asistența juridică în sumă de 5000 lei.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

au recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit.

b) Cod penal, vina acestora a fost demonstrată și prin probele administrate în cursul

urmăririi penale/ instanței de fond/ instanței de apel și anume declarațiile părții

vătămate, declarațiile martorilor Latu Leonte, Cupcea Tudor, procesul verbal de

cercetare la fața locului din 27.12.2017, raportul de expertiză judiciară medico-legal

nr. 201832D0044 din 22.03.2018, procesul-verbal de ridicare din 12.06.2018,

procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.06.2018, procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei din 12.06.2018 și 10.08.2018 și procesul-verbal de

confruntare între partea vătămată Ambrosie Ion și învinuiții

Astfel, nu s-a identificat temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de

apel, fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la

baza sentinței de condamnare.

În ceea ce privește pedeapsa penală aplicată inculpaților, instanța de apel a

considerat-o neîntemeiată și nemotivată, or instanța de fond nu a acordat deplină

eficientă prevederilor art. 7, 61 și 75 Cod penal la stabilirea categoriei, gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață

ale acestora precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovaților.

3

Infracțiunea prevăzută art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal se califică ca fiind o

infracțiune mai puțin gravă. În contextul art. 76-77 alin. (1) Cod penal careva

circumstanțe atenuante și agravante în privința inculpaților nu au fost identificate.

Reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, ca urmare

a reducerilor cu 1/3 din limitele pedepselor prevăzute de lege, instanța de apel a

stabilit că limitele de pedeapsă în baza art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal sunt

închisoarea de până la 5 ani, iar noile limite având în vedere reducerea sancțiunii

maxime și minime cu 1/3, vor constitui de până la 3 ani și 4 luni închisoare.

Rezumând toate circumstanțele comiterii faptei infracționale de huliganism,

instanța de apel a considerat echitabil, corect și proporțional a numi inculpaților

sancțiunea penală în formă de închisoare de 3 ani fiecăruia, cu suspendare

condiționată pe termen de probațiune de 3 ani, în temeiul prevederilor art. 90 Cod

penal. Astfel, această pedeapsă fiind rațională și proporțională acțiunilor comise de

către inculpați dar și prin numirea acestei pedepse va fi atins scopul legii penale

privind corectarea și reeducarea inculpaților, în vederea respectării cu strictețe a

normelor de drept, și neadmiterii de alte încălcări.

Privitor la faptul că instanța de fond nu s-a expus în partea neexaminării acțiunii

civile, s-a admis în principiu acțiunea civilă în latură materială, conform art. 387 alin.

(3) Cod de procedură penală, or, deși partea vătămată a solicitat încasarea sumei de

12.000 lei, nu au fost prezentate date concrete întru justificarea acestei sume, aceasta

invocând necesitatea recuperării prejudiciului, inclusiv prin suma de 5810 lei, pentru

reparația automobilului de modelul „Skoda Fabia”.

Respectiv, instanța de apel era în imposibilitatea de a aprecia cu certitudine

cuantumului acțiunii civile, nefiind prezentate careva acte ce ar confirma cheltuielile

suportate, mai mult Ambrosie Ion a menționat că urmează să suporte și alte cheltuieli

pentru tratament. Astfel, concretizarea acțiunii civile în latură materială este

imposibilă, și în această parte acțiunea civilă se va admite în principiu, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor materiale să se expună instanța de judecată în

ordinea procedurii civile.

Instanța de apel a notat caracterul întemeiat și justificat al cerinței părții vătămate

cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în cuantumul de 5000 lei, reieșind din

faptul că acestea au fost confirmate integral prin bonul de plată anexat la materialele

cauzei penale, totodată s-a reținut numărul ședințelor judiciare, complexitatea cauzei

penale, sumă ce a fost percepută în mod solidar de la toți trei inculpați.

De asemenea, s-a considerat întemeiată parțial și solicitarea părții vătămate cu

privire la încasarea din contul inculpaților a prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune. Așa dar, conform raportului de expertiză judiciară medico-legal nr.

201832D0044 din 22.03.2018, partea vătămată a suferit vătămări corporale ușoare

sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa buzei superioare, echimoză pe mucoasa

buzei inferioare, edeme la nivelul țesuturilor moi a feței, mâna dreaptă, care au fost

de la acțiunea unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate. Iar

în urma faptei infracționale de huliganism ea a avut de suportat suferințe morale

4

enorme, fiind nevoită să suporte un tratament medicamentos o perioadă de timp și de

reabilitare, la fel a fost nevoit să se deplaseze la fiecare citare a organului de urmărire

penală și a instanțelor judecătorești.

Prin urmare, instanța de apel a considerat justificată, întemeiată, proporțională și

echitabilă suma de 30.000 lei pentru victimă, or, prejudiciul moral solicitat de către

ea de 120.000 lei, este unul vădit disproporțional de mare în raport cu circumstanțele

de fapt enunțate mai sus.

interesele inculpatului Sprînceană Ion a atacat-o cu recurs ordinar, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 15), 16) Cod de procedură penală, solicitând

casarea deciziei și menținerea sentinței.

În motivare recurenta a indicat că, pe parcursul desfășurării urmării penale,

inculpatul a acceptat să facă declarații și vina în comiterea infracțiunii a recunoscut-

o. Instanța de fond corect a apreciat circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului

și i-a aplicat o pedeapsă echitabilă.

Recurenta consideră că instanța de apel eronat si neprobat a ajuns la concluzia

ca pedeapsa aplicată este prea blândă și scopul legii penale nu va fi atins.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Potrivit textului recursului, recurenta, nefiind de acord cu decizia contestată, o

critică prin prisma prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 15), 16) Cod de procedură

penală. În conținutul textului nu este specificat, în raport cu împrejurările relevate în

descriptivul hotărârii atacate, asupra căror motive concrete invocate în apel nu s-ar fi

pronunțat instanța de apel și care ar fi esența circumstanțelor și erorile de drept care

ar indica la faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, iar temeiurile prevăzute a pct. 15) și 16) nu sunt argumentate deloc.

Astfel, erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 15), 16) Cod de

procedură penală nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții

5

vătămate, s-a casat în latura penală și s-a dispus o pedeapsă echitabilă față de faptele

comise de inculpai și s-a admis parțial acțiunea civilă prin încasarea prejudiciul moral

în mărime de a câte 10.000 lei de la fiecare și cheltuielile de judecată pentru asistența

juridică suma de 5000 lei.

Reieșind din conținutul recursului, recurenta contestă pedeapsa stabilită de către

instanța de apel și la acțiunea civilă admisă, deși parțial.

Instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și

de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând

corect cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură

penală, conform cărora la aplicarea pedepsei penale se ține cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Privitor la acțiunea civilă,

instanța de apel a corectat eroarea și a motivat prin prisma prevederilor art. art. 2023,

2036, 2037 Cod civil și raportului de expertiză judiciară medico-legal nr.

201832D0044 din 22.03.2018 cuantumul prejudiciului moral față de partea vătămată

în mărime de 30.000 lei (10.000 lei de la fiecare). Astfel, invocând că cuantumul de

30.000 lei este proporțional, echitabil și în raport cu toate circumstanțele de fapt și de

drept, în comparație cu suma solicitată de către pătimit de 120.000 lei.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârea

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-a aplicat

inculpaților o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale.

În speță, pedeapsa este motivată, individualizată și aplicată inculpatului în

corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și

scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii

de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

Astfel, invocarea formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o

motivare corespunzătoare, nu face obiect de examinare în procedura de recurs, având

în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii. Adică completarea cererilor de recurs cu argumente de drept, care cu

desăvârșire lipsesc aici, și care ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului

contradictorialității ce guvernează întregul proces penal.

În acest punct de analiză, Colegiul consideră necesar de a face trimitere și la

jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu

că, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt

întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate

satisface cerințele art. 6 din Convenție. (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal

statuează asupra soluției de inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata

Bulgari Carolina, deoarece acestea sunt vădit neîntemeiate.

6

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Bulgari Carolina în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 26 ianuarie 2021, în cauza penală privindu-l pe SPRÎNCEANĂ Ion XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 februarie 2022.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

7