1ra-2122/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, din 05 iulie 2019, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Sprînceană Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700 unități convenționale, echivalentul a 35.000 lei. Instanța de fond a dispus ca acțiunea civilă să fie lăsată spre examinare instanței de drept comun. A fost soluționată chestiunea privitor la corpurile delicte. Prin aceeași sentință au fost recunoscuți vinovați și Sprînceană Nicolae și Bulat Andrian, în privința căruia la moment nu se contestă decizia instanței de apel.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Sprînceană Nicolae, Sprînceană Ion și Bulat Andrian, fiind toți în stare de ebrietate produsă de alcool, intenționat, prin acțiuni ce încalcă grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie și lipsă de respect față de societate, fără de nici un motiv, în stradă în fața gospodăriei lui Sprinceană Nicolae din XXXXX, l-au bătut pe Ambrosie Ion locuitor al XXXXX, aplicându-i lovituri cu pumnii în față și peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa 1 buzei superioare, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, edeme la nivelul țesuturilor moi a feței și mânii drepte, ceea ce s-a confirmat prin raportul de expertiză medico- legală nr. 201832D0044 din 22.03.2018 și concomitent acțiunilor întreprinse asupra lui Ion Ambrosie au lovit cu pumnii și cu picioarele în caroseria automobilului de model „Șkoda Fabia,, cu XXXXX, închiriată de la SRL „Carauș E.D.”, din XXXXX, pricinuind unității de transport defecte tehnice, în sumă de 5810 lei. Instanța de fond a constatat că prin acțiunile sale Sprînceană Ion a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, încadrare juridic ca „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, comisă de către mai multe persoane”.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către partea vătămată Ambrosie Ion, care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, acțiunilor civile și solicita rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpaților să le fie aplicată pedeapsă mai aspră cu încasarea din contul lor în beneficiul său prejudiciul moral în sumă de 120.000 lei, prejudiciu material în sumă de 12.000 lei și cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 5000 lei. În susținerea apelului a invocat: - pedeapsa penală aplicată inculpaților este una prea blândă, care nu va restabili echitatea socială, corectarea și resocializarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni: - inculpații anterior au fost condamnați la amendă prin sentința Judecătoriei Chișinău din 13 februarie 2018, pentru comiterea infracțiunii similare prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, însă concluzii nu au făcut; - instanța de fond a aplicat eronat art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, astfel nu și-a motivat soluția în partea soluționării acțiunii civile, și eronat a constatat că nu au fost administrate probe în susținerea faptului că i-au fost cauzate daune morale; - instanța de fond nu a ținut cont că inculpați deși au încălcat vădit legea și în mod obraznic regulile de comportare în societate, i-au prejudiciat onoarea și demnitatea, i-au cauzat leziuni corporale și suferințe fizice și psihice, inițial inculpații au negat că au participat la aceste acțiuni ilegale, urmărind scopul eschivării de răspundere, și nu au cerut scuze și nu au contribuit cu nimic la compensarea și recuperarea prejudiciului; - privitor la compensarea cheltuielilor pentru asistenta judiciară, apelatul a menționat că la materialele cauzei a fost anexat mandatul avocatului și copia bonului de plată în sumă de 5000 lei; - referitor la dauna materială instanța de fond nu a ținut cont că inculpatul Bulat Andrian a recunoscut că în urma loviturilor aplicate a spart parbrizul mașinii iar 2 pentru restabilirea acestuia a achitat suma de 5810 lei, aceste probe fiind anexate la materialele cauzei.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, apelul părții vătămate Ambrosie Ion a fost admis, cu casarea parțială a sentinței în latura civilă, inclusiv conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și în partea stabilirii pedepsei și a pronunțat în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Sprînceană Ion, Sprînceană Nicolae și Bulat Andrian au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și li s-a stabilit pedeapsa de 3 ani închisoare pentru fiecare. În baza art. 90 alin. (1) Cod penal s-a suspendat condiționat lui Sprînceană Ion, Sprînceană Nicolae și Bulat Andrian executarea pedepsei cu închisoare pe termen de probațiune de 3 ani. S-a admis în principiu acțiunea civilă cu privire la încasarea prejudiciului material înaintată de partea vătămată Ambrosie Ion, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. S-a încasat de la Sprînceană Ion, Sprînceană Nicolae, Bulat Andrian în beneficiul părții vătămate Ambrosie Ion prejudiciul moral în mărime a câte 10.000 lei de la fiecare și cheltuielile de judecată pentru asistența juridică în sumă de 5000 lei. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, deși, inculpații au recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, vina acestora a fost demonstrată și prin probele administrate în cursul urmăririi penale/ instanței de fond/ instanței de apel și anume declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor Latu Leonte, Cupcea Tudor, procesul verbal de cercetare la fața locului din 27.12.2017, raportul de expertiză judiciară medico-legal nr. 201832D0044 din 22.03.2018, procesul-verbal de ridicare din 12.06.2018, procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.06.2018, procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 12.06.2018 și 10.08.2018 și procesul-verbal de confruntare între partea vătămată Ambrosie Ion și învinuiții Astfel, nu s-a identificat temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel, fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare. În ceea ce privește pedeapsa penală aplicată inculpaților, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată și nemotivată, or instanța de fond nu a acordat deplină eficientă prevederilor art. 7, 61 și 75 Cod penal la stabilirea categoriei, gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale acestora precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților. 3 Infracțiunea prevăzută art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal se califică ca fiind o infracțiune mai puțin gravă. În contextul art. 76-77 alin. (1) Cod penal careva circumstanțe atenuante și agravante în privința inculpaților nu au fost identificate. Reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, ca urmare a reducerilor cu 1/3 din limitele pedepselor prevăzute de lege, instanța de apel a stabilit că limitele de pedeapsă în baza art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal sunt închisoarea de până la 5 ani, iar noile limite având în vedere reducerea sancțiunii maxime și minime cu 1/3, vor constitui de până la 3 ani și 4 luni închisoare. Rezumând toate circumstanțele comiterii faptei infracționale de huliganism, instanța de apel a considerat echitabil, corect și proporțional a numi inculpaților sancțiunea penală în formă de închisoare de 3 ani fiecăruia, cu suspendare condiționată pe termen de probațiune de 3 ani, în temeiul prevederilor art. 90 Cod penal. Astfel, această pedeapsă fiind rațională și proporțională acțiunilor comise de către inculpați dar și prin numirea acestei pedepse va fi atins scopul legii penale privind corectarea și reeducarea inculpaților, în vederea respectării cu strictețe a normelor de drept, și neadmiterii de alte încălcări. Privitor la faptul că instanța de fond nu s-a expus în partea neexaminării acțiunii civile, s-a admis în principiu acțiunea civilă în latură materială, conform art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, or, deși partea vătămată a solicitat încasarea sumei de 12.000 lei, nu au fost prezentate date concrete întru justificarea acestei sume, aceasta invocând necesitatea recuperării prejudiciului, inclusiv prin suma de 5810 lei, pentru reparația automobilului de modelul „Skoda Fabia”. Respectiv, instanța de apel era în imposibilitatea de a aprecia cu certitudine cuantumului acțiunii civile, nefiind prezentate careva acte ce ar confirma cheltuielile suportate, mai mult Ambrosie Ion a menționat că urmează să suporte și alte cheltuieli pentru tratament. Astfel, concretizarea acțiunii civile în latură materială este imposibilă, și în această parte acțiunea civilă se va admite în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să se expună instanța de judecată în ordinea procedurii civile. Instanța de apel a notat caracterul întemeiat și justificat al cerinței părții vătămate cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în cuantumul de 5000 lei, reieșind din faptul că acestea au fost confirmate integral prin bonul de plată anexat la materialele cauzei penale, totodată s-a reținut numărul ședințelor judiciare, complexitatea cauzei penale, sumă ce a fost percepută în mod solidar de la toți trei inculpați. De asemenea, s-a considerat întemeiată parțial și solicitarea părții vătămate cu privire la încasarea din contul inculpaților a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. Așa dar, conform raportului de expertiză judiciară medico-legal nr. 201832D0044 din 22.03.2018, partea vătămată a suferit vătămări corporale ușoare sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa buzei superioare, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, edeme la nivelul țesuturilor moi a feței, mâna dreaptă, care au fost de la acțiunea unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate. Iar în urma faptei infracționale de huliganism ea a avut de suportat suferințe morale 4 enorme, fiind nevoită să suporte un tratament medicamentos o perioadă de timp și de reabilitare, la fel a fost nevoit să se deplaseze la fiecare citare a organului de urmărire penală și a instanțelor judecătorești. Prin urmare, instanța de apel a considerat justificată, întemeiată, proporțională și echitabilă suma de 30.000 lei pentru victimă, or, prejudiciul moral solicitat de către ea de 120.000 lei, este unul vădit disproporțional de mare în raport cu circumstanțele de fapt enunțate mai sus.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocata Bulgari Carolina în interesele inculpatului Sprînceană Ion a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 15), 16) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și menținerea sentinței. În motivare recurenta a indicat că, pe parcursul desfășurării urmării penale, inculpatul a acceptat să facă declarații și vina în comiterea infracțiunii a recunoscut- o. Instanța de fond corect a apreciat circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului și i-a aplicat o pedeapsă echitabilă. Recurenta consideră că instanța de apel eronat si neprobat a ajuns la concluzia ca pedeapsa aplicată este prea blândă și scopul legii penale nu va fi atins.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Potrivit textului recursului, recurenta, nefiind de acord cu decizia contestată, o critică prin prisma prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 15), 16) Cod de procedură penală. În conținutul textului nu este specificat, în raport cu împrejurările relevate în descriptivul hotărârii atacate, asupra căror motive concrete invocate în apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care ar fi esența circumstanțelor și erorile de drept care ar indica la faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar temeiurile prevăzute a pct. 15) și 16) nu sunt argumentate deloc. Astfel, erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 15), 16) Cod de procedură penală nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții 5 vătămate, s-a casat în latura penală și s-a dispus o pedeapsă echitabilă față de faptele comise de inculpai și s-a admis parțial acțiunea civilă prin încasarea prejudiciul moral în mărime de a câte 10.000 lei de la fiecare și cheltuielile de judecată pentru asistența juridică suma de 5000 lei. Reieșind din conținutul recursului, recurenta contestă pedeapsa stabilită de către instanța de apel și la acțiunea civilă admisă, deși parțial. Instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând corect cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, conform cărora la aplicarea pedepsei penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Privitor la acțiunea civilă, instanța de apel a corectat eroarea și a motivat prin prisma prevederilor art. art. 2023, 2036, 2037 Cod civil și raportului de expertiză judiciară medico-legal nr. 201832D0044 din 22.03.2018 cuantumul prejudiciului moral față de partea vătămată în mărime de 30.000 lei (10.000 lei de la fiecare). Astfel, invocând că cuantumul de 30.000 lei este proporțional, echitabil și în raport cu toate circumstanțele de fapt și de drept, în comparație cu suma solicitată de către pătimit de 120.000 lei. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-a aplicat inculpaților o pedeapsă individualizată conform prevederilor legale. În speță, pedeapsa este motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Astfel, invocarea formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Adică completarea cererilor de recurs cu argumente de drept, care cu desăvârșire lipsesc aici, și care ar suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întregul proces penal. În acest punct de analiză, Colegiul consideră necesar de a face trimitere și la jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție. (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010). Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra soluției de inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Bulgari Carolina, deoarece acestea sunt vădit neîntemeiate. 6

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Bulgari Carolina în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, în cauza penală privindu-l pe SPRÎNCEANĂ Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 februarie 2022. Președinte Iurie DIACONU Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 7