1ra-1742/21 — art. 191 alin. 2, 328 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul central) din 15 februarie 2021, Gușan Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (5) și art. 328 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, după cum urmează: -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate SC„Moldova- Astrovaz” SRL -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Rusu Igor -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; 1 -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Negru Leonid -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Lisnic Stela -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Popescu Nicolai -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Porcescu Angela -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Bîtcă Profir -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Radevici Anatolie -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Serebreacova Irina -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate ÎMS „Liftservice” -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate ÎMS „Liftservice” -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; -în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Romaniuc Ludmila - 6 ani închisoare; -în baza art. 328 alin. (1) Cod penal-episodul părților vătămate Stratan Anastasia, Strîmbanu Evghenia, Chetran Viorica - 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an. Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit definitiv lui Gușan Nicolae pedeapsă cu închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 72 alin. (4) Cod penal pedeapsa închisorii stabilită lui Gușan Nicolae urmează a fi executată în penitenciar de tip închis. 2 Termenul pedepsei închisorii începe din momentul pronunțării sentinței - 15 februarie 2021. În temeiul art. 88 alin. (3) Cod penal, s-a inclus în termenul închisorii termenul aflării inculpatului în stare de reținere și arest preventiv din 05.10.2020 până la data pronunțării sentinței - 15.02.2021. S-au admis acțiunile civile înaintate de părțile vătămate-civile și s-a încasat de la inculpatul Gușan Nicolae în beneficiul părților vătămate-civile următoarele sume: -în beneficiul Companiei de Asigurări „Moldova-Astrovaz” SA c/f XXXXX sediul XXXXX, suma de 23 932 (două sute treizeci mii nouă sute treizeci și doi) lei cu titlu de prejudiciu material, -în beneficiul lui Porcescu Angela, XXXXX a.n., nr.XXXXX, domiciliu XXXXX, suma de 8 860 (opt mii opt sute șasezeci) lei cu titlu de prejudiciu material; -în beneficiul lui Romaniuc Ludmila, XXXXX a.n., domiciliu XXXXX, suma de 166 500 (una sută șase zeci și șase mii cinci sute) lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Gușan Nicolae activând în funcția de executor judecătoresc în circumscripția Camerei Teritoriale a executorilor judecătorești Nord, numit în funcția respectivă în baza ordinului nr.353 din 15.09.2010 al Ministrului Justiției al Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.190 din 29.09.2010, prin urmare în conformitate cu prevederile art.123 al.(2) Cod penal al Republicii Moldova fiind persoană publică, autorizată cu dreptul să efectueze executarea silită a documentelor executorii, abilitată potrivit prevederilor art.22, art.28, art.29, art.36 și art.37 din Codul de executare al Republicii Moldova cu un șir de drepturi și obligații, având în același timp și alte atribuții de serviciu potrivit actelor normative ce reglementează activitatea sa, fiind obligat în cadrul activității sale să dea dovadă de o înaltă cultură în activitatea profesională și să fie imparțial conform prevederilor art.8 lit.g) din Legea nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești, acceptând concomitent benevol restricțiile impuse de prevederile Legii integrității nr.82 din 25.05.2017 pentru a nu comite acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup sau alte interese decât cele de serviciu, având în gestiune sa proceduri de executare privind încasarea datoriilor de la debitori în folosul creditorilor, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, acționând în mod intenționat și din interes material, folosindu-se de situația sa de serviciu ce-i permitea accesul liber pe perioada activității la conturile curente speciale cu nr.XXXXX al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni și cu nr.XXXXXX al filialei Bălți a Băncii Comerciale 3 „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, fiind astfel responsabil de efectuarea operațiunilor pe contul gestionat, a săvârșit infracțiunile de delapidare a averii străine, în următoarele circumstanțe: Astfel, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163- 2/16/2011 intentată la data de 18 martie 2011 în baza documentului executoriu nr.2- 207/10 din 10.02.2021 emis de Judecătoria Drochia privind încasarea datoriei în mărime de 22002 lei de la debitorul Rogac Andrei în beneficiul creditorului SC „Moldova-Astrovaz” SRL, administrând în continuare mijloacele bănești în sumă de 22002 lei transferate de către debitorul Rogac Andrei la data de 23.02.2017 pe contul curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului SC „Moldova-Astrovaz” SRL, pe perioada imediată a transferului a însușit ilegal mijloacele bănești în sumă de 22002 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate SC „Moldova-Astrovaz” SRL. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu. Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163- 2/15/2011 pornită la data de 18 martie 2011 în baza documentului executoriu nr.1- 157/2010 din 22.03.2010 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea datoriei în mărime de 11688 lei de la debitorul Petrakovskaia Elena în beneficiul creditorului Rusu Igor, administrând în continuare mijloacele bănești în sumă de 11688 lei transferate de către debitorul Petrakovskaia Elena la 07.07.2011, 05.08.2011, 06.09.2011, 07.10.2011, 13.04.2012, 16.05.2012, 30.08.2012, 14.09.2012, 24.12.2013, 28.01.2014, 28.02.2014, 25.03.2014, 20.05.2014, 21.09.2014 și 19.09.2014 pe contul curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Rusu Igor, pe perioada imediată a transferului a însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 2900 lei din suma totală de 11688 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Rusu Igor. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de a art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un 4 anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu. Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-194/13 pornită la data de 21 februarie 2012 în baza documentului executoriu nr.2-2688/2011 din 17.05.2012 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea datoriei în mărime de 71204 lei de la debitorul Mocanu Adrian în beneficiul creditorului Negru Leonid, administrând în continuare mijloacele bănești în sumă totală de 71204 lei transferate de către debitorul Mocanu Adrian la 18.08.2015, 08.10.2015, 04.12.2015, 28.01.2016, 22.03.2016, 22.04.2016, și 27.10.2016 pe conturile curente speciale ale filialei Bălți a Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni și ale filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Negru Leonid, pe perioada imediată a transferurilor a însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 37500 lei din suma totală de 71204 prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Negru Leonid. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de a art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu. Tot, Gușan Nicolae, având în gestiunea sa procedura de executare nr.163p/a49/14 preluată la data de 21.02.2014 privind executarea silită a documentului executoriu nr.2- 455/2008 din 18.04.2008 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea pensiei alimentare în mărime de 1/6 lunar din toate felurile de venituri de la Lisnic Liviu în beneficiul lui Lisnic (Stratulat) Stela, administrând în continuare mijloacele bănești în sumă de 34546 lei transferate de către debitorul Lisnic Liviu la data de 07.12.2016 pe contul curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Lisnic (Stratulat) Stela, pe perioada imediată a transferului a însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 34546 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Lisnic Stela. Prin acțiunile sale intenționate, Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu. 5 Tot, Gușan Nicolae, având preluat în gestiunea sa la data de 01.07.2014 procedura de executare nr.163-389/14 de la executorul judecătoresc Ischimji Elena inițiată la 16.11.2010 în baza documentului executoriu nr.1-135/10 din 08.11.2010 emis de Judecătoria Fălești privind încasarea datoriei în mărime de 16000 lei de la debitorul Mînăscurtă Igor în beneficiul creditorului Popescu Nicolae, administrând în continuare mijloacele bănești în sumă de 2000 lei transferate de către debitorul Mînăscurtă Igor la data de 14.07.2015 pe contul curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Popescu Nicolae, pe perioada imediată a transferului a însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 1800 lei din suma totală de 2000 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Popescu Nicolae. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae Alexandr a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu. Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-610/14 pornită la data de 06 noiembrie 2014 în baza documentului executoriu nr.2- 1558/2014 din 12.06.2014 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea datoriei în mărime de 16144,12 lei de la Andreițova (Dubrovina) Ludmila în beneficiul lui Porcescu Angela, administrând în continuare mijloacele bănești în sumă de 16144,12 lei transferate de către debitorul Andreițova (Dubrovina) Ludmila pe parcursul anilor 2014 - 2017 pe conturile curente speciale ale filialei Bălți a Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni și ale filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Porcescu Angela, pe perioada imediată a transferurilor a însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 8860 lei din suma totală de 16144,12 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Porcescu Angela. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-543/15 inițiată la 27 februarie 2015 în baza documentului executoriu nr.1-46/13 din 6 29.04.2014 emis de Curtea de Apel Chișinău privind încasarea datoriei în mărime de 75000 lei de la Maximenco Sergiu în beneficiul lui Bîtcă Profir, administrând în continuare mijloacele bănești transferate de către debitorul Maximenco Sergiu în perioada anilor 2015 - 2017 pe conturile curente speciale 4 ale filialei Bălți a Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni și ale filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Bîtcă Profir, pe perioada imediată a transferurilor a însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 26000 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Bîtcă Profir. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu. Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-572/16 inițiată la 03 august 2016 în baza documentului executoriu nr.2-737/2015 din 13.01.2016 emis de Judecătoria Dondușeni privind încasarea datoriei în mărime de 35219,3 lei de la Zavațchi Andrei în beneficiul lui Radevici Anatolie, administrând în continuare mijloacele bănești în sumă totală de 37495,26 lei transferate de către debitorul Zavațchi Andrei la data de 24.08.2016 pe contul curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Radevici Anatolie, pe perioada imediată a transferului a însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 5219,3 lei din suma totală de 35219,3 lei prin extragerea lor de pe cont, mijloace bănești destinate creditorului Radevici Anatolie, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Radevici Anatolie. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu. Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163p/a- 384/17 inițiată la 24 martie 2017 în baza documentului executoriu nr.2-588/2017 din 22.03.2017 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea pensiei alimentare în mărime de 1000 lei lunar începând cu data de 16.02.2017 de la Scutelnic Alexandru în beneficiul lui Serebreacova Irina, administrând în continuare mijloacele bănești în sumă de 1500 lei transferate de către Scutelnic Alexandru la data de 28.03.2017 pe 7 contul curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Serebreacova Irina, pe perioada imediată a transferului a însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 1000 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Serebreacova Irina. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu. Tot Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-660/16 intentată la data de 27 decembrie 2016 în baza documentului executoriu nr.2c- 204/2016 din 09.09.2016 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea datoriei în mărime de 15601,86 lei de la APLP 47/56 Bălți în beneficiul ÎMS „Liftservice”, administrând în continuare mijloacele bănești transferate de către debitorul APLP 47/56 Bălți la 28.03.2017 și la 07.04.2017 pe contul curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului ÎMS „Liftservice”, pe perioada imediată a transferurilor a însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 15601,86 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate ÎMS „Liftservice”. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu. Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-582/17 inițiată la 06 ianuarie 2017 în baza documentului executoriu nr.2c-202/2016 din 07.07.2016 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea datoriei în mărime de 58344,85 lei precum și cheltuielile de judecată în mărime de 1606,73 lei de la Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.2 în beneficiul ÎMS „Liftservice”, administrând în continuare mijloacele bănești transferate de către debitorul Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.2 la data de 10.02.2017 pe contul curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului ÎMS „Liftservice”, pe perioada imediată transferului a însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 12241,61 lei prin extragerea lor de pe cont, 8 cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate ÎMS „Liftservice”. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu. Tot, Gușan Nicolae având în gestiune procedura de executare nr.163-190/13 inițiată la 18 februarie 2012 în baza documentului executoriu nr.2-3267/2012 din 24.12.2012 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea de la Romaniuc Ghennadii în beneficiul lui Romaniuc Ludmila % cotă parte din valoarea bunului, ce constituie suma de 166500 lei, în continuare administrând mijloacele bănești transferate pe contul curent special nr.XXXXX al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni de către debitorul Romaniuc Ghennadii conform ordinului de încasare a numerarului nr.113 din 18.12.2013, mijloace bănești care ulterior urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Romaniuc Ludmila, pe perioada imediată transferului a însușit ilegal mijloacele bănești în sumă de 166500 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții deosebit de mari părții vătămate Romaniuc Ludmila. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191 alin. (5) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu folosirea situației de serviciu, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari. Tot, Gușan Nicolae activând în funcția de executor judecătoresc în circumscripția Camerei Teritoriale a executorilor judecătorești Nord, numit în funcția respectivă în baza ordinului nr.353 din 15.09.2010 al Ministrului Justiției al Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.190 din 29.09.2010, prin urmare în conformitate cu prevederile art.123 al.(2) Cod penal al Republicii Moldova fiind persoană publică, autorizată cu dreptul să efectueze executarea silită a documentelor executorii, abilitată potrivit prevederilor art.22 din Codul de executare al Republicii Moldova cu un șir de drepturi și obligații, având în același timp și alte atribuții de serviciu potrivit actelor normative ce reglementează activitatea sa, fiind obligat în cadrul activității sale să dea dovadă de o înaltă cultură în activitatea profesională și să fie imparțial conform prevederilor art.8 lit.g) din Legea nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești, având în gestiunea sa procedura de executare nr.163-562r/17 inițiată la data de 17.10.2016 în baza documentului executoriu nr.2- 172/2014 din 18.11.2014 emis de judecătoria 9 mun.Chișinău sectorul Buiucani privind încasarea de la Melnic Vitalie în beneficiul lui Parasca Dorin a datoriei de 30744,8 Euro și 12800 lei, știind cu certitudine că, asupra bunurilor imobile - terenuri amplasate în extravilanul com.Brînzenii Noi r- nul Telenești, ce aparțin cu drept de proprietate lui Melnic Vitalie Tudor cu numerele cadastrale: XXXXX a fost aplicat sechestru în vederea asigurării acțiunilor civile formulate în cadrul cauzei penale nr.2016790117 de învinuire a lui Melnic Vitalie Tudor, sechestru care la data de 03.08.2016 a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile a terenurilor sus-indicate, încălcând prevederile art.102 din Codul de executare care stabilește că, „Bunurile sechestrate de organele de urmărire penală în procesul urmăririi penale pot fi sechestrate repetat și urmărite pentru satisfacerea unor alte creanțe numai în cazul în care cauza penală a fost clasată, lipsește prejudiciul material sau valoarea acestor bunuri depășește mărimea prejudiciului material asigurat prin sechestrul organului de urmărire penală”, precum și prevederile art.133 din Codul de executare care exhaustiv stabilește că, „înainte de demararea licitației, executorul judecătoresc cere organului cadastral teritorial sau altor organe competente să i se comunice drepturile reale și alte sarcini care grevează bunul urmărit. Titularii acestor drepturi vor fi înștiințați despre desfășurarea licitației”, depășindu-și în acest mod atribuțiile de serviciu, la data de 03.03.2017 a dispus realizarea prin licitație a terenurilor cu numerele cadastrale: XXXXX grevate, amplasate în extravilanul com.Brînzenii Noi, r-nul Telenești, ce aparțin cu drept de proprietate lui Melnic Vitalie XXXXX, fapt prin care drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice-părțile civile recunoscute în cauza penală nr.2016790117 Stratan Anastasia XXXXX, Strîmbanu Evghenia XXXXXși Chetran Viorica XXXXX, le-au fost cauzate daune în proporții mari, în sumă totală de 115519,8 lei. Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal - depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

Împotriva sentinței a declarat apel partea vătămată Romaniuc Ludmila, în motivarea căruia a indicat că din data de 05.11.2014 locuiește în stradă, nu are viză de reședință și domiciliu, nu are documente, nu are apartament, este fără mijloace pentru existență, fără părinți, fără loc de muncă, fără lucruri personale, fără mobilă, fără aparate de uz casnic, fără bijuteriile din aur și argint. Mai mult, a indicat că a fost participant la privatizarea apartamentului și este proprietar al apartamentului de pe strXXXXX. A fost ilegal deposedată de apartament de către Gușan Nicolae, inventarierea lucrurilor din apartament a avut loc în proporție de 10%, restul 90% 10 din bunuri nu au fost incluse în inventariere și au fost luate de către Gușan Nicolae, fapt confirmat prin cele 4 discuri și foto a inventarierii. Astfel, partea vătămată a solicitat încasarea de la inculpat a prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei și aplicarea în privința inculpatului Gușan Nicolae a pedepsei - detențiune pe viață, fără dreptul de a fi restabilit în funcție. De asemenea, a solicitat de a intenta dosar în privința furtului și deteriorarea bunurilor din apartament de către un grup de persoane care au comis sustragerea intenționat. 3.1. Sentința instanței de fond a fost contestată cu apel și de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului, care nu este de acord cu sentința instanței de fond și care în motivarea apelului a indicat că prima instanță neîntemeiat a stabilit pedeapsa pentru fiecare din epizoadele infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal (11 epizoade) a câte 1 an și 6 luni închisoare. Sancțiunea art. 191 alin. (2) Cod penal ca pedeapsa prevede amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani; potrivit art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală pedeapsa care putea eventual să fie aplicată inculpatului varia între 1 an și 4 luni la 4 ani; a stabilit pedeapsa pentru infracțiunea prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal de 1 an închisoare. Sancțiunea art. 328 alin. (1) Cod penal ca pedeapsa prevede amendă în mărime de la 650 la 1150 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Reieșind din art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa care putea să fie aplicată inculpatului varia între 3 luni la 2 ani; instanța de fond stabilind pentru infracțiunea prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, 1 an de închisoare, formal a procedat în limitele legale, însă consideră că și aici nejustificat și neechitabil. La caz, putea fi stabilită pedeapsa minimă pentru fapta dată de 3 sau 6 luni de închisoare. Astfel, avocatul a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței în latura stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care față de inculpatul Gușan Nicolae să fie stabilită pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen de: - 1 an și 4 luni pentru fiecare din cele 11 epizoade pe art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; - să fie menținută pedeapsa pe art.191 alin.(5) Cod penal; - 3 luni pentru fapta prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor să-i 11 fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare de 6 ani și 6 luni, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 mai 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Gușan Nicolae, admisă parțial cererea inculpatului Gușan Nicolae cu privire la reducerea pedepsei în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin care a dedus din pedeapsa numită prin sentința lui Gușan Nicolae de 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, arestarea preventivă pe termen de 88 (optzeci și opt trei) zile, conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv și a redus pedeapsa închisorii cu 176 (una sută șaptezeci și șase) zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas. Calcularea termenului executării pedepsei închisorii pentru Gușan Nicolae începe din 19.05.2021 cu includerea duratei ținerii lui în arest de la 05.10.2020 până 19.05.2021. A admis apelul declarat de partea vătămată Romaniuc Ludmila împotriva sentinței, a casat parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: ,,Încasează de la inculpatul Gușan Nicolae în beneficiul lui Romaniuc Ludmila 40 000 (patruzeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral”. În rest au fost menținute dispozițiile sentinței atacate. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că instanța de fond a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Gușan Nicolae în faptele incriminate lui. Faptele ilegale imputate inculpatului au fost confirmate în instanța de fond prin probele administrate, cărora instanța de fond le-a dat o apreciere obiectivă, iar la baza sentinței just au fost puse și probele scrise administrate pe caz și analizate de către instanța de fond. Referitor la termenul de pedeapsă stabilit inculpatului, care de fapt și este latura contestată de către avocat în numele inculpatului instanța de apel a conchis că instanța de fond la stabilirea termenului de pedeapsă cu închisoare a ținut cont și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, just stabilind inculpatului pedeapsa prin prisma 12 prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și art. 84 alin. (1) Cod penal cu închisoare pe termen de 7 ani cu executare în penitenciar de tip închis, pedeapsă care va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului. În aceste circumstanțe, instanța de apel a menționat că instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului a luat în considerație circumstanțele cauzei, faptul că a depus cerere, prin care a solicitat judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a ținut cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, precum și de faptul că inculpatul Gușan Nicolae anterior a fost judecat, se căiește sincer de cele comise, precum și de faptul că a reparat prejudiciul părții vătămate Rusu Igor în sumă de 2 900 lei și părții vătămate Serebreacova Irina în mărime de 1 000 lei. Astfel, instanța de apel a menționat că, sancțiunea art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani, iar reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală noile limite de pedeapsă cu închisoare se stabilesc de la 1 an și 4 luni până la 4 ani închisoare. Sancțiunea art. 191 alin. (5) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar reieșind din prevederile 3641 alin. (8) Cod de procedură penală noile limite de pedeapsă cu închisoare se stabilesc de la 5 ani și 4 luni până la 10 ani închisoare. Sancțiunea art. 328 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 650 la 1150 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită actiovitate pe termen de la 2 la 5 ani, iar reieșind din prevederile art.3641 alin. (8) Cod de procedură penală noile limite de pedeapsă cu închisoare se stabilesc de la 3 luni până la 2 ani închisoare. Reieșind din cele indicate, instanța de apel a menționat că instanța de fond a aplicat în privința inculpatului Gușan Nicolae pedeapsa în conformitate cu limitele de pedeapsă stabilite prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală ținând cont în deplină măsură de circumstanțele cauzei, precum și de faptul că a comis mai multe episoade de infracțiuni, anterior a mai fost condamnat, dar nu are antecedente penale, precum și de faptul, că infracțiunile săvârșite atentează la proprietatea părților vătămate. În aceste circumstanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge alegațiile avocatului Janu Anatolie în numele inculpatului, or, nu au fost constată 13 prezența circumstanțelor sau a erorilor de drept ce a-r genera casarea hotărârii atacate sub aspectul invocat de apărare și aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 6 ani și 6 luni, după cum se solicită în apelul declarat, deoarece soluția adoptată de către instanța de fond este întemeiată și motivată, termenul de pedeapsă stabilit inculpatului Gușan Nicolae este echitabil în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și care va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, astfel impunând-se soluția de respingere a apelului ca fiind neîntemeiat. Cu referire la solicitarea părții vătămate Romaniuc Ludmila în apelul declarat și în ședința instanței de apel referitor la aplicarea în privința inculpatului Gușan Nicolae a pedepsei sub formă de detențiune pe viață, instanța de apel a respins-o ca fiind neîntemeiată, dat fiind că sancțiunile art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (5) și art. 328 alin. (1) Cod penal, nu prevăd în calitate de pedeapsă detențiunea pe viață. Soluția adoptată de către instanța de fond este întemeiată și motivată, termenul de pedeapsă stabilit inculpatului Gușan Nicolae este echitabil în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și care va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, astfel impunîndu-se soluția de respingere a cerințelor părții vătămate în acest aspect. Cu referire la solicitarea părții vătămate Romaniuc Ludmila în latura civilă în partea încasării de la inculpatul Gușan Nicolae în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral, instanța de apel a ajuns la concluzia de o a admite parțial ca fiind întemeiată reieșind din următoarele considerente. Instanța de apel a conchis că prejudiciul solicitat de către partea vătămată Romaniuc Ludmila este exagerat în volumul pretins, dar totodată, suma prejudiciului moral ce a fost acordată părții vătămate este una disproporțională cu consecințele faptei comise de către inculpatul Gușan Nicolae și suferințele psihologice și morale aduse părții vătămate condiționate de deposedarea de suma de 166 500 lei în anul 2013. Din materialele cauzei și din expunerile părții vătămate în ședința instanței de apel, precum și reieșind din materialele cauzei penale rezultă, că în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Gușan Nicolai, partea vătămată Romaniuc Ludmila a fost deposedată ilegal de suma de 166 500 lei în anul 2013, mijloace bănești care au transferate de către Romaniuc Ghenadii pentru cota parte din valoarea apartamentului, astfel ultima fiind lipsită atât suma în echivalentul bănesc, dar și de viză de reședință/domiciliu, în aceste condiții partea vătămată a fost prejudiciată moral și psihologic în urma suferințelor cauzate de starea de 14 nesiguranță în ziua de mâine, ca urmare, până la moment nu dispune de un loc stabil de trai în lipsa surselor financiare, care i-au fost însușite de către inculpat. Potrivit acțiunii civile înaintate, partea vătămată Romaniuc Ludmila a intervenit cu solicitarea de a fi încasat din contul inculpatului în beneficiul ei prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei, sumă pe care a solicitat-o spre încasare și în ședința instanței de apel. Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 15.02.2021, s-a încasat de la Gușan Nicolae în beneficiul lui Romaniuc Ludmila prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei și a prejudiciului material în sumă de 166 500 lei. În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că în procesul penal acțiunea civilă este o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar potrivit dispoziției art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, victima unei fapte care constituie componență de infracțiune este în drept să ceară, în condițiile legii pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în calitate de parte vătămată și să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice și materiale. Potrivit art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală, odată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. Potrivit prevederilor art. 1398 alin. (1) Cod civil cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. În temeiul art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate. La determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuie neapărat să se ia în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea cauzării suferințelor psihice sau fizice părților prejudiciate, cât și datele obiective care certifică acest fapt, îndeosebi: importanta vitală a drepturilor personale nepatrimoniale și a bunurilor (viața, sănătatea, libertatea, onoarea, demnitatea și reputația profesională etc.); nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată a suferințelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării corporale, decesul persoanelor apropiate (rudelor); felul vinovăției (intenția, imprudența) persoanei care a cauzat prejudiciul, în cazul în care pentru repararea prejudiciului moral este necesară prezența ei. Totodată, la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc, instanța este în drept să ia în considerație și alte circumstanțe probatoare prin actele 15 pricinii, în particular, situația familială și materială a persoanei care poartă răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părții vătămate. Potrivit alin. (4) art. 219 Cod de procedură penală la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în viață, pierderea încrederii în fidelitatea conjugală, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc. Aprecierea prejudiciului moral se face în funcție de circumstanțele cazului, de la caz la caz. Astfel, având în vedere că persoana prejudiciată prin infracțiune urmează a fi compensată echitabil, fiind la fel respectate și drepturile și interesele inculpatului, care de fapt față de partea vătămată Romaniuc Ludmila a manifestat dorința de a achita prejudiciul, însă nu în suma exagerată solicitată de aceasta, instanța de apel a ajuns la concluzia că suma de 40 000 lei, va aduce o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele condiționate de lipsirea părții vătămate de mijloacele financiare în sumă de 166 500 lei încă în anul 2013 în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Gușan Nicolae și căreia până la moment nu i s-a restituit nimic, la fel ținând cont și de faptul că ca urmare a vinovăției intenționate a inculpatului, partea vătămată suportând suferințe psihologice, emoționale și morale în continuare, prejudiciul moral fiind evident și care necesită recuperat, considerând că această sumă va aduce satisfacție pentru prejudiciul moral cauzat. Totodată, instanța de apel a constatat ca temei de a interveni, în condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și de a reduce pedeapsa penală stabilită lui Gușan Nicolae, ca urmare a constatării faptului deținerii acestuia în IP Bălți de la 19.11.2020 pînă la 26.11.2020 - 7 zile, și în Penitenciarul nr.11 Bălți de la 26.11.2020 pînă la 15.02.2021 - 81 zile, iar în total 88 zile, în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În sensul dat, instanța de apel a admis parțial cererea depusă de inculpatul Gușan Nicolae cu privire la reducerea pedepsei în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Instanța de apel a menționat că în cadrul judecării cauzei în instanța de apel, a fost depusă cerere, prin care s-a solicitat constatarea aflării lui Gușan Nicolae în arest în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru perioada deținerii sale în arest preventiv și reducerea în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală cu două zile pentru 1 zi de arest în condiții contrare convenției CEDO cu 266 zile 16 termen în care s-a aflat în stare de arest preventiv de la data de 05.10.2020 până la 15.02.2021 inclusiv și în Penitenciarul nr.11 Bălți, inclusiv și perioada de la data de 05.10.2020 când a fost reținut în România și până la data de 19.11.2020 când a fost extrădat și reținut pe teritoriul Republicii Moldova. În partea ce ține de condițiile de detenție contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din IP Bălți și Penitenciarul nr.11 Bălți, Colegiul penal reține că Gușan Nicolae s-a deținut la 19.11.2020 până la 26.11.2020 în IP Bălți și de la 26.11.2020 pînă la 15.02.2021 s-a deținut în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr.11 Bălți și consideră că în timpul deținerii sale în arest preventiv i-au fost încălcate drepturile la condițiile de detenție, și anume nu a beneficiat de spațiu minim de 4 m2, în celule iluminarea nu este insuficientă, nu pătrunde aer suficient, ventilarea la fel este insuficientă, în celule nu este apă fierbinte, locurile de dormit se află în stare rea, nu este suficient timp pentru convorbirile cu rudele, doar 20 minute pe săptămână, îmbăierea o singură dată pe săptămână, boxele de plimbare sunt înguste, nu este posibilitate de a practica sportul și a respira aer curat, lipsa informației despre lumea de afară, în bibliotecă nu sunt ziarele necesare, nu este încăpere pentru uscarea hainelor, aflarea bolnavilor și celor sănătoși are loc în aceiași încăpere, deținuții nu beneficiază de medicamentele elementare, rudele fiind nevoite să le aducă din afară, iar în cazul pancreatitei cronice mâncarea care este oferită este imposibil de consumat. Potrivit raportului prezentat de Directorul Penitenciarului nr.11, Comisar-șef de justiție Starii Valeriu asupra condițiilor de detenție contestate se indică, că deținutului Gușan Nicolae pe perioada detenției în Penitenciarul nr.11 Bălți i-a fost acordat minimul de condiții pentru executarea detenției și ultimul nu s-a adresat cu plîngeri în adresa administrației instituției privind presupusele condiții inadecvate de detenție. Ținând cont de cererea depusă de către inculpatul Gușan Nicolae, în continuare, instanța de apel a apreciat condițiile de detenție invocate de către ultimul, coroborate la poziția autorităților instituției penitenciare consemnată în raportul anexat la materialele cauzei, prin prisma principiilor generale stabilite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu referire la încălcarea art. 3, care prevede, că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”. Astfel, potrivit raportului Gușan Nicolae s-a aflat în detenție în Penitenciarul nr.11 Bălți în calitate de prevenit în total 81 zile, în următoarele perioade și celule: -celula nr.02, în perioada de timp cuprinsă între 26.11.2020 și 04.12.2020, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 9,30m2, unde blocul sanitar constituie 17 1,23 m2, fiind amplasat la intrare în partea dreaptă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați pînă la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului: l,05x0,98m. A fost deținut de unul singur. -celula nr.56, în perioada de timp cuprinsă între 04.12.2020 și pînă la 15.02.2021, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 27,25m2, unde blocul sanitar constituie 1,19m2, fiind amplasat la intrare în partea dreaptă a celulei, pereții acestuia fiind ridicați pînă la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului: 1,03x1,29m. Cifra deținuților a variat între 5 și 7 persoane. Celulele corespund condițiilor de detenție și sunt amenajate conform prevederilor anexei nr. 22, 23 a Statutului executării pedepsei de către condamnați, ce prevede lista obiectelor cu inventar din dotarea celulelor din blocul de regim. Potrivit art.464 al Hotărîrii Guvernului nr.583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați, în punctul 464 se stipulează, că fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică de 4 metri pătrați, care trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit și ventilat conform normativelor de construcții. S-a constatat, că în perioada de detenție în Penitenciarul nr.11 Bălți, Gușan Nicolae a fost asigurat cu un spațiu mai mic de 4 m2, fapt care confirmă că au încălcate normele de suprafață pentru deținerea unei persoane în detenție, prevăzute de Hotărîrea Guvernului susmenționată, și care, incontestatbil, constituie un tratament inuman și prin aceasta s-au încălcat drepturile privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO). Cu referire la acest aspect, în raportul anual pentru anul 2017 al Consiliului pentru Prevenirea Torturii privind vizita preventivă efectuată la Penitenciarul nr.11 Bălți, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante, în care a fost subliniat, că starea spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți în celulele instituțiilor penitenciare la momentul dat, dar în egală măsură, și ținând cont de ratele oficiale de ocupare (numărul de paturi per celulă), în baza standartului de cel puțin 4 m2 de spațiu locativ per deținut și de a revizui, în consecință, capacitatea oficială a instituțiilor penitenciare. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut că Curtea de la Strasbourg a notat cu îngrijorare repetarea problemelor în privința condițiilor precare de detenție în Penitenciarul nr.11 Bălți. Aceasta notează că, în repetate rânduri, a constatat încălcarea articolului 3 din Convenție în privința acestui penitenciar 18 (cauza Shishanov c/Moldovei, 15 decembrie 2015, paragrag 127), însă această problemă sistematică continue să persiste. Astfel, instanța a stabilit că dificultățile cu care s-a confruntat Gușan Nicolae pe parcursul detenției sale în Penitenciarul nr.11 Bălți în calitate de prevenit, au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar art.3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat. Totodată, s-a constatat că Gușan Nicolae din momentul reținerii lui - 19.11.2020 și până la data de 26.11.2020, adică 7 (șapte) zile s-a deținut la IDP al IP Bălți, deși potrivit prevederilor art. 303 alin. (1) Cod de executare, persoanele față de care a fost aplicat arestul preventiv sunt deținute în penitenciar, circumstanță care denotă că au fost încălcate drepturile lui Gușan Nicolae referitor la condițiile de detenție și din care considerente instanța de apel consideră necesar perioada de timp respectivă de a fi luată în calcul la reducerea pedepsei. Prin prisma prevederilor legale enunțate, instanța de apel a constata că Gușan Nicolae s-a aflat în IP Bălți 7 zile și în Penitenciarul nr.11 Bălți în condiții precare de detenție pe o perioadă de 81 zile în calitate de prevenit, în total 88 zile, adică în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Respectiv, în condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, Gușan Nicolae va beneficia de reducerea pedepsei numite prin sentința Judecătoriei Bălți Sediul Central din 15.02.2021 de 7 (șapte) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de închis, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, cu 176 zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas. Totodată, instanța de apel a respins solicitarea privind reducerea din termenul de pedeapsă în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pe perioada de la 05.10.2020 când a fost reținut în România în baza ordonanței procurorului și până la data de19.11.2020 când a fost extrădat și reținut pe teritoriul Republicii Moldova, dat fiind că în perioada respectivă (05.10.2020-19.11.2020), inculpatul Gușan Nicolae s-a aflat în detenție pe teritoriul României, nefiind deținut în instituțiile penitenciare naționale. În acest sens se va ține cont, că perioada aflării inculpatului Gușan Nicolae în arest preventiv din 05.10.2020 și până la 19.11.2020 este inclusă în termenul pedepsei, după cum este prevăzut la art. 395 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Movilă Corina în numele părții vătămate Romanciuc Ludmila care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea parțială a deciziei în partea încasării prejudiciului moral, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi 19 hotărâri în ceastă parte cu admiterea integrală a acțiunii civile în mărime de 500 000 lei. În susținerea celor solicitate, avocata menționează că instanța de apel eronat a aplicat o pedeapsă prea blândă inculpatului, or, suferințele cauzate prin infracțiunile imputate au o natură de lungă durată. Mai mult, recurenta susține că instanța de apel urma să admită acțiunea civilă integral și să dispună ca să fie încasată de la inculpat în beneficiul părții vătămate Romanciuc Ludmila suma de 500 000 lei, sumă care va aduce o satisfacție echitabilă părții vătămate. De asemenea, apărarea subliniază că atât instanța de apel cât și prima instanță nu își motivează soluția în partea prejudiciului material în corespundere cu prevederile art. 6 CEDO, dar și a jurisprudenței Curții Europene. 5.1. Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală solicită casarea parțială a deciziei în partea stabilirii pedepsei penale, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care inculpatului să îi fie stabilită o pedeapsă mai blândă. În motivarea celor solicitate, avocatul susține dezacordul cu pedeapsa aplicată inculpatului, indicând că instanța de apel la aplicarea pedepsei urma să ia în calcul faptul că ultimul a recunoscut vinovăția intimată cauza fiind examinată în procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură penală. Mai mult, recurentul susține că inculpatul se căiește de cele comise, iar o pedeapsă privativă de libertate ar genera apariția unui sentiment de nedreptate, jignire și neîncredere în lege.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în baza materialelor din dosar, și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care a solicitat inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Movilă Corina în numele părții vătămate Romanciuc Ludmila, Colegiul penal reieșind din criticele expuse de partea apărării constată că, în esență, aceasta nu este de acord cu faptul că instanța de apel a admis parțial solicitarea părții vătămate privind încasarea sumei de 40 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. 20 Verificând actele cauzei, în raport cu criticele punctate în cererea de recurs, Colegiul penal ajunge la concluzia că la judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, care este argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată. La fel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus la adoptarea soluției expuse în pct. 4 din prezenta decizie, iar alte temeiuri de casare a deciziei instanței de apel, Colegiul penal nu a stabilit. Respectiv, având în vedere esența încălcării invocate de către apărătorul părții vătămate, Colegiul penal menționează că, potrivit art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, victima unei fapte, care constituie componență de infracțiune, este în drept să ceară, în condițiile legii procesual-penale, pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în calitate de parte vătămată și să-i fie reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune. Exercitarea acțiunii civile depinde de voința părții vătămate, care consideră că a suferit un prejudiciu în urma infracțiunii comise de inculpat. Art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le- au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. În cazul în care partea vătămată a fost recunoscută ca parte civilă și a înaintat acțiunea civilă, aceasta este soluționată de instanță în ordinea prevăzută de art. 225 Cod de procedură penală. Prin urmare, Colegiul penal se raliază constatărilor din decizia instanței de apel și susține că corect instanța, având la bază prevederile din art. 219 alin. (2) pct. 1), 4) Cod de procedură penală, a menționat că persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală, precum și repararea prejudiciului moral. Totodată, este important de a specifica că soluția adoptată în partea prejudiciului produs prin infracțiune este motivată, și în acest sens Colegiul penal mai menționează că potrivit art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul ilicit cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. 21 În acțiunea civilă, partea vătămată a menționat expres că în urma acțiunilor infracționale săvârșite de către inculpat a avut de suportat și un prejudiciu de natură morală, iar estimarea acestui prejudiciu este 500 000 lei. Însă, instanța de apel la estimarea cuantumului prejudiciului moral a ținut cont de prejudiciile cauzate personalității afective, categoria în care intră suferințele psihice, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare. Astfel, Colegiul penal susține că, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că, prejudiciul moral în sumă de 500 000 lei, solicitat de către partea vătămată este exagerată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana inculpatului, indicând că suma de 40 000 lei, ca fiind echitabilă și în corespundere cu legislația națională și europeană. Colegiul penal reamintește că, mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei vătămate (vezi art. 1423 Cod civil). Reieșind din cele consemnate mai sus, se conchide că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent, hotărârea contestată fiind bazată pe motive clare și legale pe care se întemeiază soluția în latura civilă, iar din aceste considerente Colegiul penal constată că recursul ordinar urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului, Colegiul penal remarcă că autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiul invocat de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei, menționând că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea aspră. 22 Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate. Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a i-a aplicat inculpatului o pedeapsă privativă de libertate conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal și 3641 Cod de procedură penală. Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul avocatului precum că, pedeapsa stabilită acestuia este prea aspră și una inechitabilă, din considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul a recunoscut vina în instanța de apel, se căiește sincer de cele comise, a comis mai multe infracțiuni, anterior a mai fost condamnat, dar nu are antecedente penale, precum și de faptul, că infracțiunile săvârșite atentează la proprietatea părților vătămate, ultimele având de suferit până în prezent. În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile legale, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus argumentat și corect asupra motivelor relevante din apel și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns 23 detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Așadar, Colegiul penal statuează că, temeiul invocat de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar depus de către acesta, ca fiind vădit neîntemeiat. 6. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului și avocata Movilă Corina în numele părții vătămate Romanciuc Ludmila, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 mai 2021, în cauza penală în privința lui Gușan Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 decembrie 2021. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Victor Boico 24