1ra-1742/21 — art. 191 alin. 2, 328 alin. 1 CP

1ra-1742/21 — art. 191 alin. 2, 328 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1742/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

(dispozitiv)

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Victor Boico,

examinând admisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul

Janu Anatolie în numele inculpatului și avocata Movilă Corina în numele părții

vătămate Romanciuc Ludmila, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 13 mai 2021, declarate în cauza penală în privința

inculpatului

Gușan Nicolae XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 31.12.2020 până la 15.02.2021;

Instanța de apel de la 24.03.2021 până la 13.05.2021;

Instanța de recurs de la 05.08.2021 până la 03.11.2021.

a c o n s t a t a t :

Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 191

alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2)

lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c),

d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (2) lit. c), d), art.

191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin. (5) și art. 328 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea

pedepsei, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, după

cum urmează:

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate

SC„Moldova- Astrovaz” SRL -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice pe un termen de 1 an;

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Rusu

Igor -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe

un termen de 1 an;

1

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Negru

Leonid -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice

pe un termen de 1 an;

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Lisnic

Stela -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe

un termen de 1 an;

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Popescu

Nicolai -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice

pe un termen de 1 an;

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Porcescu

Angela -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice

pe un termen de 1 an;

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Bîtcă

Profir -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe

un termen de 1 an;

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate Radevici

Anatolie -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice

pe un termen de 1 an;

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate

Serebreacova Irina -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice pe un termen de 1 an;

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate ÎMS

„Liftservice” -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 1 an;

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate ÎMS

„Liftservice” -1 an și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 1 an;

-în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal-episodul părții vătămate

Romaniuc Ludmila - 6 ani închisoare;

-în baza art. 328 alin. (1) Cod penal-episodul părților vătămate Stratan

Anastasia, Strîmbanu Evghenia, Chetran Viorica - 1 an închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an.

Potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit definitiv lui Gușan Nicolae pedeapsă cu

închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice

pe un termen de 3 ani.

În temeiul art. 72 alin. (4) Cod penal pedeapsa închisorii stabilită lui Gușan

Nicolae urmează a fi executată în penitenciar de tip închis.

2

Termenul pedepsei închisorii începe din momentul pronunțării sentinței - 15

februarie 2021.

În temeiul art. 88 alin. (3) Cod penal, s-a inclus în termenul închisorii

termenul aflării inculpatului în stare de reținere și arest preventiv din 05.10.2020

până la data pronunțării sentinței - 15.02.2021.

S-au admis acțiunile civile înaintate de părțile vătămate-civile și s-a încasat

de la inculpatul Gușan Nicolae în beneficiul părților vătămate-civile următoarele

sume:

-în beneficiul Companiei de Asigurări „Moldova-Astrovaz” SA c/f XXXXX

sediul XXXXX, suma de 23 932 (două sute treizeci mii nouă sute treizeci și doi) lei

cu titlu de prejudiciu material,

-în beneficiul lui Porcescu Angela, XXXXX a.n., nr.XXXXX, domiciliu XXXXX,

suma de 8 860 (opt mii opt sute șasezeci) lei cu titlu de prejudiciu material;

-în beneficiul lui Romaniuc Ludmila, XXXXX a.n., domiciliu XXXXX, suma

de 166 500 (una sută șase zeci și șase mii cinci sute) lei cu titlu de prejudiciu material

și suma de 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

activând în funcția de executor judecătoresc în circumscripția Camerei Teritoriale a

executorilor judecătorești Nord, numit în funcția respectivă în baza ordinului nr.353

din 15.09.2010 al Ministrului Justiției al Republicii Moldova, publicat în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.190 din 29.09.2010, prin urmare în conformitate cu

prevederile art.123 al.(2) Cod penal al Republicii Moldova fiind persoană publică,

autorizată cu dreptul să efectueze executarea silită a documentelor executorii,

abilitată potrivit prevederilor art.22, art.28, art.29, art.36 și art.37 din Codul de

executare al Republicii Moldova cu un șir de drepturi și obligații, având în același

timp și alte atribuții de serviciu potrivit actelor normative ce reglementează

activitatea sa, fiind obligat în cadrul activității sale să dea dovadă de o înaltă cultură

în activitatea profesională și să fie imparțial conform prevederilor art.8 lit.g) din

Legea nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești, acceptând concomitent

benevol restricțiile impuse de prevederile Legii integrității nr.82 din 25.05.2017

pentru a nu comite acțiuni ce pot conduce la folosirea situației de serviciu și a

autorității sale în interese personale, de grup sau alte interese decât cele de serviciu,

având în gestiune sa proceduri de executare privind încasarea datoriilor de la

debitori în folosul creditorilor, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția

deținută, acționând în mod intenționat și din interes material, folosindu-se de

situația sa de serviciu ce-i permitea accesul liber pe perioada activității la conturile

curente speciale cu nr.XXXXX al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Banca Socială”

Societate pe Acțiuni și cu nr.XXXXXX al filialei Bălți a Băncii Comerciale

3

„Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, fiind astfel responsabil de efectuarea

operațiunilor pe contul gestionat, a săvârșit infracțiunile de delapidare a averii

străine, în următoarele circumstanțe:

Astfel, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-

2/16/2011 intentată la data de 18 martie 2011 în baza documentului executoriu nr.2-

207/10 din 10.02.2021 emis de Judecătoria Drochia privind încasarea datoriei în

mărime de 22002 lei de la debitorul Rogac Andrei în beneficiul creditorului SC

„Moldova-Astrovaz” SRL, administrând în continuare mijloacele bănești în sumă

de 22002 lei transferate de către debitorul Rogac Andrei la data de 23.02.2017 pe

contul curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank”

Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul

judecătoresc Gușan Nicolae creditorului SC „Moldova-Astrovaz” SRL, pe perioada

imediată a transferului a însușit ilegal mijloacele bănești în sumă de 22002 lei prin

extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile

părții vătămate SC „Moldova-Astrovaz” SRL.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea

ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu

și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-

2/15/2011 pornită la data de 18 martie 2011 în baza documentului executoriu nr.1-

157/2010 din 22.03.2010 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea datoriei în

mărime de 11688 lei de la debitorul Petrakovskaia Elena în beneficiul creditorului

Rusu Igor, administrând în continuare mijloacele bănești în sumă de 11688 lei

transferate de către debitorul Petrakovskaia Elena la 07.07.2011, 05.08.2011,

06.09.2011, 07.10.2011, 13.04.2012, 16.05.2012, 30.08.2012, 14.09.2012, 24.12.2013,

28.01.2014, 28.02.2014, 25.03.2014, 20.05.2014, 21.09.2014 și 19.09.2014 pe contul

curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe

Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc

Gușan Nicolae creditorului Rusu Igor, pe perioada imediată a transferului a însușit

ilegal mijloace bănești în sumă de 2900 lei din suma totală de 11688 lei prin

extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile

părții vătămate Rusu Igor.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de a art.

191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a

bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un

4

anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-194/13

pornită la data de 21 februarie 2012 în baza documentului executoriu nr.2-2688/2011

din 17.05.2012 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea datoriei în mărime de

71204 lei de la debitorul Mocanu Adrian în beneficiul creditorului Negru Leonid,

administrând în continuare mijloacele bănești în sumă totală de 71204 lei transferate

de către debitorul Mocanu Adrian la 18.08.2015, 08.10.2015, 04.12.2015, 28.01.2016,

22.03.2016, 22.04.2016, și 27.10.2016 pe conturile curente speciale ale filialei Bălți a

Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni și ale filialei Bălți a Băncii

Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a

fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Negru

Leonid, pe perioada imediată a transferurilor a însușit ilegal mijloace bănești în

sumă de 37500 lei din suma totală de 71204 prin extragerea lor de pe cont, cauzând

astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Negru Leonid.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de a art.

191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a

bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un

anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

Tot, Gușan Nicolae, având în gestiunea sa procedura de executare

nr.163p/a49/14 preluată la data de 21.02.2014 privind executarea silită a

documentului executoriu nr.2- 455/2008 din 18.04.2008 emis de Judecătoria Bălți

privind încasarea pensiei alimentare în mărime de 1/6 lunar din toate felurile de

venituri de la Lisnic Liviu în beneficiul lui Lisnic (Stratulat) Stela, administrând în

continuare mijloacele bănești în sumă de 34546 lei transferate de către debitorul

Lisnic Liviu la data de 07.12.2016 pe contul curent special al filialei Bălți a Băncii

Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a

fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Lisnic

(Stratulat) Stela, pe perioada imediată a transferului a însușit ilegal mijloace bănești

în sumă de 34546 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în

proporții considerabile părții vătămate Lisnic Stela.

Prin acțiunile sale intenționate, Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică

însușirea ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza

unui titlu și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

5

Tot, Gușan Nicolae, având preluat în gestiunea sa la data de 01.07.2014

procedura de executare nr.163-389/14 de la executorul judecătoresc Ischimji Elena

inițiată la 16.11.2010 în baza documentului executoriu nr.1-135/10 din 08.11.2010

emis de Judecătoria Fălești privind încasarea datoriei în mărime de 16000 lei de la

debitorul Mînăscurtă Igor în beneficiul creditorului Popescu Nicolae, administrând

în continuare mijloacele bănești în sumă de 2000 lei transferate de către debitorul

Mînăscurtă Igor la data de 14.07.2015 pe contul curent special al filialei Bălți a Băncii

Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi

transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Popescu

Nicolae, pe perioada imediată a transferului a însușit ilegal mijloace bănești în sumă

de 1800 lei din suma totală de 2000 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel

un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Popescu Nicolae.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae Alexandr a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea

ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu

și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-610/14

pornită la data de 06 noiembrie 2014 în baza documentului executoriu nr.2-

1558/2014 din 12.06.2014 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea datoriei în

mărime de 16144,12 lei de la Andreițova (Dubrovina) Ludmila în beneficiul lui

Porcescu Angela, administrând în continuare mijloacele bănești în sumă de

16144,12 lei transferate de către debitorul Andreițova (Dubrovina) Ludmila pe

parcursul anilor 2014 - 2017 pe conturile curente speciale ale filialei Bălți a Băncii

Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni și ale filialei Bălți a Băncii

Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a

fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Porcescu

Angela, pe perioada imediată a transferurilor a însușit ilegal mijloace bănești în

sumă de 8860 lei din suma totală de 16144,12 lei prin extragerea lor de pe cont,

cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Porcescu

Angela.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea

ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu

și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu folosirea situației de serviciu

Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-543/15

inițiată la 27 februarie 2015 în baza documentului executoriu nr.1-46/13 din

6

29.04.2014 emis de Curtea de Apel Chișinău privind încasarea datoriei în mărime

de 75000 lei de la Maximenco Sergiu în beneficiul lui Bîtcă Profir, administrând în

continuare mijloacele bănești transferate de către debitorul Maximenco Sergiu în

perioada anilor 2015 - 2017 pe conturile curente speciale 4 ale filialei Bălți a Băncii

Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni și ale filialei Bălți a Băncii

Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a

fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Bîtcă

Profir, pe perioada imediată a transferurilor a însușit ilegal mijloace bănești în sumă

de 26000 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții

considerabile părții vătămate Bîtcă Profir.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 191 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea

ilegală a bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu

și cu un anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-572/16

inițiată la 03 august 2016 în baza documentului executoriu nr.2-737/2015 din

13.01.2016 emis de Judecătoria Dondușeni privind încasarea datoriei în mărime de

35219,3 lei de la Zavațchi Andrei în beneficiul lui Radevici Anatolie, administrând

în continuare mijloacele bănești în sumă totală de 37495,26 lei transferate de către

debitorul Zavațchi Andrei la data de 24.08.2016 pe contul curent special al filialei

Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești

care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae

creditorului Radevici Anatolie, pe perioada imediată a transferului a însușit ilegal

mijloace bănești în sumă de 5219,3 lei din suma totală de 35219,3 lei prin extragerea

lor de pe cont, mijloace bănești destinate creditorului Radevici Anatolie, cauzând

astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate Radevici Anatolie.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191

alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a

bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un

anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163p/a-

384/17 inițiată la 24 martie 2017 în baza documentului executoriu nr.2-588/2017 din

22.03.2017 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea pensiei alimentare în mărime

de 1000 lei lunar începând cu data de 16.02.2017 de la Scutelnic Alexandru în

beneficiul lui Serebreacova Irina, administrând în continuare mijloacele bănești în

sumă de 1500 lei transferate de către Scutelnic Alexandru la data de 28.03.2017 pe

7

contul curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank”

Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul

judecătoresc Gușan Nicolae creditorului Serebreacova Irina, pe perioada imediată

a transferului a însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 1000 lei prin extragerea

lor de pe cont, cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții

vătămate Serebreacova Irina.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191

alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a

bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un

anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

Tot Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-660/16

intentată la data de 27 decembrie 2016 în baza documentului executoriu nr.2c-

204/2016 din 09.09.2016 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea datoriei în

mărime de 15601,86 lei de la APLP 47/56 Bălți în beneficiul ÎMS „Liftservice”,

administrând în continuare mijloacele bănești transferate de către debitorul APLP

47/56 Bălți la 28.03.2017 și la 07.04.2017 pe contul curent special al filialei Bălți a

Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni, mijloace bănești care

urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului

ÎMS „Liftservice”, pe perioada imediată a transferurilor a însușit ilegal mijloace

bănești în sumă de 15601,86 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un

prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate ÎMS „Liftservice”.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191

alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a

bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un

anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

Tot, Gușan Nicolae, având în gestiune procedura de executare nr.163-582/17

inițiată la 06 ianuarie 2017 în baza documentului executoriu nr.2c-202/2016 din

07.07.2016 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea datoriei în mărime de

58344,85 lei precum și cheltuielile de judecată în mărime de 1606,73 lei de la

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.2 în beneficiul ÎMS „Liftservice”,

administrând în continuare mijloacele bănești transferate de către debitorul

Asociația de Coproprietari în Condominiu nr.2 la data de 10.02.2017 pe contul

curent special al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe

Acțiuni, mijloace bănești care urmau a fi transferate de către executorul judecătoresc

Gușan Nicolae creditorului ÎMS „Liftservice”, pe perioada imediată transferului a

însușit ilegal mijloace bănești în sumă de 12241,61 lei prin extragerea lor de pe cont,

8

cauzând astfel un prejudiciu în proporții considerabile părții vătămate ÎMS

„Liftservice”.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191

alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a

bunurilor altei persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un

anumit scop, care a produs daune considerabile, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, cu folosirea situației de serviciu.

Tot, Gușan Nicolae având în gestiune procedura de executare nr.163-190/13

inițiată la 18 februarie 2012 în baza documentului executoriu nr.2-3267/2012 din

24.12.2012 emis de Judecătoria Bălți privind încasarea de la Romaniuc Ghennadii în

beneficiul lui Romaniuc Ludmila % cotă parte din valoarea bunului, ce constituie

suma de 166500 lei, în continuare administrând mijloacele bănești transferate pe

contul curent special nr.XXXXX al filialei Bălți a Băncii Comerciale „Banca Socială”

Societate pe Acțiuni de către debitorul Romaniuc Ghennadii conform ordinului de

încasare a numerarului nr.113 din 18.12.2013, mijloace bănești care ulterior urmau

a fi transferate de către executorul judecătoresc Gușan Nicolae creditorului

Romaniuc Ludmila, pe perioada imediată transferului a însușit ilegal mijloacele

bănești în sumă de 166500 lei prin extragerea lor de pe cont, cauzând astfel un

prejudiciu în proporții deosebit de mari părții vătămate Romaniuc Ludmila.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 191

alin. (5) Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane de către cel căruia i-au fost încredințate în baza unui titlu și cu un anumit scop,

care a produs daune considerabile, cu folosirea situației de serviciu, acțiuni săvârșite în

proporții deosebit de mari.

Tot, Gușan Nicolae activând în funcția de executor judecătoresc în

circumscripția Camerei Teritoriale a executorilor judecătorești Nord, numit în

funcția respectivă în baza ordinului nr.353 din 15.09.2010 al Ministrului Justiției al

Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.190 din

29.09.2010, prin urmare în conformitate cu prevederile art.123 al.(2) Cod penal al

Republicii Moldova fiind persoană publică, autorizată cu dreptul să efectueze

executarea silită a documentelor executorii, abilitată potrivit prevederilor art.22 din

Codul de executare al Republicii Moldova cu un șir de drepturi și obligații, având

în același timp și alte atribuții de serviciu potrivit actelor normative ce

reglementează activitatea sa, fiind obligat în cadrul activității sale să dea dovadă de

o înaltă cultură în activitatea profesională și să fie imparțial conform prevederilor

art.8 lit.g) din Legea nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești, având în

gestiunea sa procedura de executare nr.163-562r/17 inițiată la data de 17.10.2016 în

baza documentului executoriu nr.2- 172/2014 din 18.11.2014 emis de judecătoria

9

mun.Chișinău sectorul Buiucani privind încasarea de la Melnic Vitalie în beneficiul

lui Parasca Dorin a datoriei de 30744,8 Euro și 12800 lei, știind cu certitudine că,

asupra bunurilor imobile - terenuri amplasate în extravilanul com.Brînzenii Noi r-

nul Telenești, ce aparțin cu drept de proprietate lui Melnic Vitalie Tudor cu

numerele cadastrale: XXXXX a fost aplicat sechestru în vederea asigurării acțiunilor

civile formulate în cadrul cauzei penale nr.2016790117 de învinuire a lui Melnic

Vitalie Tudor, sechestru care la data de 03.08.2016 a fost înregistrat în Registrul

bunurilor imobile a terenurilor sus-indicate, încălcând prevederile art.102 din

Codul de executare care stabilește că, „Bunurile sechestrate de organele de urmărire

penală în procesul urmăririi penale pot fi sechestrate repetat și urmărite pentru

satisfacerea unor alte creanțe numai în cazul în care cauza penală a fost clasată,

lipsește prejudiciul material sau valoarea acestor bunuri depășește mărimea

prejudiciului material asigurat prin sechestrul organului de urmărire penală”,

precum și prevederile art.133 din Codul de executare care exhaustiv stabilește că,

„înainte de demararea licitației, executorul judecătoresc cere organului cadastral

teritorial sau altor organe competente să i se comunice drepturile reale și alte sarcini

care grevează bunul urmărit. Titularii acestor drepturi vor fi înștiințați despre

desfășurarea licitației”, depășindu-și în acest mod atribuțiile de serviciu, la data de

03.03.2017 a dispus realizarea prin licitație a terenurilor cu numerele cadastrale:

XXXXX grevate, amplasate în extravilanul com.Brînzenii Noi, r-nul Telenești, ce

aparțin cu drept de proprietate lui Melnic Vitalie XXXXX, fapt prin care drepturilor

și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice-părțile civile recunoscute în

cauza penală nr.2016790117 Stratan Anastasia XXXXX, Strîmbanu Evghenia

XXXXXși Chetran Viorica XXXXX, le-au fost cauzate daune în proporții mari, în

sumă totală de 115519,8 lei.

Prin acțiunile sale Gușan Nicolae a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 328

alin. (1) Cod penal - depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană

publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice.

motivarea căruia a indicat că din data de 05.11.2014 locuiește în stradă, nu are viză

de reședință și domiciliu, nu are documente, nu are apartament, este fără mijloace

pentru existență, fără părinți, fără loc de muncă, fără lucruri personale, fără mobilă,

fără aparate de uz casnic, fără bijuteriile din aur și argint. Mai mult, a indicat că a

fost participant la privatizarea apartamentului și este proprietar al apartamentului

de pe strXXXXX. A fost ilegal deposedată de apartament de către Gușan Nicolae,

inventarierea lucrurilor din apartament a avut loc în proporție de 10%, restul 90%

10

din bunuri nu au fost incluse în inventariere și au fost luate de către Gușan Nicolae,

fapt confirmat prin cele 4 discuri și foto a inventarierii.

Astfel, partea vătămată a solicitat încasarea de la inculpat a prejudiciului

moral în sumă de 200 000 lei și aplicarea în privința inculpatului Gușan Nicolae a

pedepsei - detențiune pe viață, fără dreptul de a fi restabilit în funcție.

De asemenea, a solicitat de a intenta dosar în privința furtului și deteriorarea

bunurilor din apartament de către un grup de persoane care au comis sustragerea

intenționat.

3.1. Sentința instanței de fond a fost contestată cu apel și de către avocatul

Janu Anatolie în numele inculpatului, care nu este de acord cu sentința instanței de

fond și care în motivarea apelului a indicat că prima instanță neîntemeiat a stabilit

pedeapsa pentru fiecare din epizoadele infracțiunilor prevăzute de art. 191 alin. (2)

lit. c), d) Cod penal (11 epizoade) a câte 1 an și 6 luni închisoare. Sancțiunea art. 191

alin. (2) Cod penal ca pedeapsa prevede amendă în mărime de la 850 la 1350 unități

convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un

termen de până la 5 ani; potrivit art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală pedeapsa

care putea eventual să fie aplicată inculpatului varia între 1 an și 4 luni la 4 ani; a

stabilit pedeapsa pentru infracțiunea prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal de 1

an închisoare. Sancțiunea art. 328 alin. (1) Cod penal ca pedeapsa prevede amendă

în mărime de la 650 la 1150 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani,

în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita

o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Reieșind din art. 3641 alin. (8) Cod

de procedură penală, pedeapsa care putea să fie aplicată inculpatului varia între 3

luni la 2 ani; instanța de fond stabilind pentru infracțiunea prevăzută de art. 328

alin. (1) Cod penal, 1 an de închisoare, formal a procedat în limitele legale, însă

consideră că și aici nejustificat și neechitabil. La caz, putea fi stabilită pedeapsa

minimă pentru fapta dată de 3 sau 6 luni de închisoare.

Astfel, avocatul a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței în

latura stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care față de inculpatul Gușan

Nicolae să fie stabilită pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen de: - 1 an și

4 luni pentru fiecare din cele 11 epizoade pe art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu

privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an; - să fie menținută

pedeapsa pe art.191 alin.(5) Cod penal; - 3 luni pentru fapta prevăzută de art. 328

alin. (1) Cod penal, cu privare de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen

de 1 an. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor să-i

11

fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare de 6 ani și 6 luni, cu privare

de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 1 an.

respins ca nefondat apelul declarat de avocatul Janu Anatolie în numele

inculpatului Gușan Nicolae, admisă parțial cererea inculpatului Gușan Nicolae cu

privire la reducerea pedepsei în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile

de detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și

a libertăților fundamentale prin care a dedus din pedeapsa numită prin sentința lui

Gușan Nicolae de 7 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, arestarea preventivă pe termen de 88 (optzeci și opt trei) zile, conform

prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, calculându-se două zile de

închisoare pentru o zi de arest preventiv și a redus pedeapsa închisorii cu 176 (una

sută șaptezeci și șase) zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas.

Calcularea termenului executării pedepsei închisorii pentru Gușan Nicolae

începe din 19.05.2021 cu includerea duratei ținerii lui în arest de la 05.10.2020 până

19.05.2021.

A admis apelul declarat de partea vătămată Romaniuc Ludmila împotriva

sentinței, a casat parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

,,Încasează de la inculpatul Gușan Nicolae în beneficiul lui Romaniuc Ludmila 40

000 (patruzeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral”.

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței atacate.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că instanța de fond a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a

dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului

Gușan Nicolae în faptele incriminate lui.

Faptele ilegale imputate inculpatului au fost confirmate în instanța de fond

prin probele administrate, cărora instanța de fond le-a dat o apreciere obiectivă, iar

la baza sentinței just au fost puse și probele scrise administrate pe caz și analizate

de către instanța de fond.

Referitor la termenul de pedeapsă stabilit inculpatului, care de fapt și este

latura contestată de către avocat în numele inculpatului instanța de apel a conchis

că instanța de fond la stabilirea termenului de pedeapsă cu închisoare a ținut cont

și s-a condus de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin.

(2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit

prevederilor art. 75 Cod penal, just stabilind inculpatului pedeapsa prin prisma

12

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și art. 84 alin. (1) Cod penal

cu închisoare pe termen de 7 ani cu executare în penitenciar de tip închis, pedeapsă

care va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a menționat că instanța de fond la

stabilirea pedepsei inculpatului a luat în considerație circumstanțele cauzei, faptul

că a depus cerere, prin care a solicitat judecarea cauzei în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, a ținut cont de prevederile art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, precum și de faptul că inculpatul Gușan Nicolae

anterior a fost judecat, se căiește sincer de cele comise, precum și de faptul că a

reparat prejudiciul părții vătămate Rusu Igor în sumă de 2 900 lei și părții vătămate

Serebreacova Irina în mărime de 1 000 lei.

Astfel, instanța de apel a menționat că, sancțiunea art. 191 alin. (2) lit. c), d)

Cod penal prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 850 la 1350

unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un

termen de până la 5 ani, iar reieșind din prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală noile limite de pedeapsă cu închisoare se stabilesc de la 1 an și 4

luni până la 4 ani închisoare.

Sancțiunea art. 191 alin. (5) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de

închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar reieșind din

prevederile 3641 alin. (8) Cod de procedură penală noile limite de pedeapsă cu

închisoare se stabilesc de la 5 ani și 4 luni până la 10 ani închisoare.

Sancțiunea art. 328 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de la 650 la 1150 unități convenționale sau cu închisoare de până

la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de

a exercita o anumită actiovitate pe termen de la 2 la 5 ani, iar reieșind din

prevederile art.3641 alin. (8) Cod de procedură penală noile limite de pedeapsă cu

închisoare se stabilesc de la 3 luni până la 2 ani închisoare.

Reieșind din cele indicate, instanța de apel a menționat că instanța de fond a

aplicat în privința inculpatului Gușan Nicolae pedeapsa în conformitate cu limitele

de pedeapsă stabilite prin prisma art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală ținând

cont în deplină măsură de circumstanțele cauzei, precum și de faptul că a comis mai

multe episoade de infracțiuni, anterior a mai fost condamnat, dar nu are

antecedente penale, precum și de faptul, că infracțiunile săvârșite atentează la

proprietatea părților vătămate.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge

alegațiile avocatului Janu Anatolie în numele inculpatului, or, nu au fost constată

13

prezența circumstanțelor sau a erorilor de drept ce a-r genera casarea hotărârii

atacate sub aspectul invocat de apărare și aplicarea în privința inculpatului a unei

pedepse sub formă de închisoare pe termen de 6 ani și 6 luni, după cum se solicită

în apelul declarat, deoarece soluția adoptată de către instanța de fond este

întemeiată și motivată, termenul de pedeapsă stabilit inculpatului Gușan Nicolae

este echitabil în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și care

va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, astfel impunând-se soluția

de respingere a apelului ca fiind neîntemeiat.

Cu referire la solicitarea părții vătămate Romaniuc Ludmila în apelul declarat

și în ședința instanței de apel referitor la aplicarea în privința inculpatului Gușan

Nicolae a pedepsei sub formă de detențiune pe viață, instanța de apel a respins-o

ca fiind neîntemeiată, dat fiind că sancțiunile art. 191 alin. (2) lit. c), d), art. 191 alin.

(5) și art. 328 alin. (1) Cod penal, nu prevăd în calitate de pedeapsă detențiunea pe

viață.

Soluția adoptată de către instanța de fond este întemeiată și motivată,

termenul de pedeapsă stabilit inculpatului Gușan Nicolae este echitabil în raport cu

circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și care va atinge scopul de

corectare și reeducare a inculpatului, astfel impunîndu-se soluția de respingere a

cerințelor părții vătămate în acest aspect.

Cu referire la solicitarea părții vătămate Romaniuc Ludmila în latura civilă în

partea încasării de la inculpatul Gușan Nicolae în beneficiul părții vătămate a

prejudiciului moral, instanța de apel a ajuns la concluzia de o a admite parțial ca

fiind întemeiată reieșind din următoarele considerente.

Instanța de apel a conchis că prejudiciul solicitat de către partea vătămată

Romaniuc Ludmila este exagerat în volumul pretins, dar totodată, suma

prejudiciului moral ce a fost acordată părții vătămate este una disproporțională cu

consecințele faptei comise de către inculpatul Gușan Nicolae și suferințele

psihologice și morale aduse părții vătămate condiționate de deposedarea de suma

de 166 500 lei în anul 2013.

Din materialele cauzei și din expunerile părții vătămate în ședința instanței

de apel, precum și reieșind din materialele cauzei penale rezultă, că în urma

acțiunilor infracționale ale inculpatului Gușan Nicolai, partea vătămată Romaniuc

Ludmila a fost deposedată ilegal de suma de 166 500 lei în anul 2013, mijloace

bănești care au transferate de către Romaniuc Ghenadii pentru cota parte din

valoarea apartamentului, astfel ultima fiind lipsită atât suma în echivalentul bănesc,

dar și de viză de reședință/domiciliu, în aceste condiții partea vătămată a fost

prejudiciată moral și psihologic în urma suferințelor cauzate de starea de

14

nesiguranță în ziua de mâine, ca urmare, până la moment nu dispune de un loc

stabil de trai în lipsa surselor financiare, care i-au fost însușite de către inculpat.

Potrivit acțiunii civile înaintate, partea vătămată Romaniuc Ludmila a

intervenit cu solicitarea de a fi încasat din contul inculpatului în beneficiul ei

prejudiciul moral în mărime de 500 000 lei, sumă pe care a solicitat-o spre încasare

și în ședința instanței de apel.

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 15.02.2021, s-a încasat de la

Gușan Nicolae în beneficiul lui Romaniuc Ludmila prejudiciul moral în mărime de

5 000 lei și a prejudiciului material în sumă de 166 500 lei.

În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că în procesul penal

acțiunea civilă este o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune,

iar potrivit dispoziției art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, victima unei fapte

care constituie componență de infracțiune este în drept să ceară, în condițiile legii

pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în calitate de parte

vătămată și să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice și materiale.

Potrivit art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală, odată cu sentința de

condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și

mărimea pagubei cerute, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.

Potrivit prevederilor art. 1398 alin. (1) Cod civil cel care acționează față de

altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în

cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

În temeiul art. 1423 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 219 alin. (4) Cod de

procedură penală, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de

către instanță în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice

cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al făptuitorului prejudiciului și

de măsura în care compensarea poate aduce satisfacerea persoanei vătămate.

La determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, trebuie

neapărat să se ia în considerație atât aprecierea subiectivă privind gravitatea

cauzării suferințelor psihice sau fizice părților prejudiciate, cât și datele obiective

care certifică acest fapt, îndeosebi: importanta vitală a drepturilor personale

nepatrimoniale și a bunurilor (viața, sănătatea, libertatea, onoarea, demnitatea și

reputația profesională etc.); nivelul (gradul) suportării de către persoana vătămată

a suferințelor psihice sau fizice (lipsirea de libertate, pricinuirea vătămării

corporale, decesul persoanelor apropiate (rudelor); felul vinovăției (intenția,

imprudența) persoanei care a cauzat prejudiciul, în cazul în care pentru repararea

prejudiciului moral este necesară prezența ei.

Totodată, la determinarea mărimii prejudiciului moral în echivalent bănesc,

instanța este în drept să ia în considerație și alte circumstanțe probatoare prin actele

15

pricinii, în particular, situația familială și materială a persoanei care poartă

răspundere pentru cauzarea prejudiciului moral părții vătămate.

Potrivit alin. (4) art. 219 Cod de procedură penală la evaluarea cuantumului

despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în

considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic,

pierderea speranței în viață, pierderea încrederii în fidelitatea conjugală, pierderea

onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate

etc.

Aprecierea prejudiciului moral se face în funcție de circumstanțele cazului,

de la caz la caz.

Astfel, având în vedere că persoana prejudiciată prin infracțiune urmează a

fi compensată echitabil, fiind la fel respectate și drepturile și interesele inculpatului,

care de fapt față de partea vătămată Romaniuc Ludmila a manifestat dorința de a

achita prejudiciul, însă nu în suma exagerată solicitată de aceasta, instanța de apel

a ajuns la concluzia că suma de 40 000 lei, va aduce o satisfacție echitabilă în

coraport cu suferințele condiționate de lipsirea părții vătămate de mijloacele

financiare în sumă de 166 500 lei încă în anul 2013 în urma acțiunilor infracționale

ale inculpatului Gușan Nicolae și căreia până la moment nu i s-a restituit nimic, la

fel ținând cont și de faptul că ca urmare a vinovăției intenționate a inculpatului,

partea vătămată suportând suferințe psihologice, emoționale și morale în

continuare, prejudiciul moral fiind evident și care necesită recuperat, considerând

că această sumă va aduce satisfacție pentru prejudiciul moral cauzat.

Totodată, instanța de apel a constatat ca temei de a interveni, în condițiile art.

385 alin. (5) Cod de procedură penală și de a reduce pedeapsa penală stabilită lui

Gușan Nicolae, ca urmare a constatării faptului deținerii acestuia în IP Bălți de la

19.11.2020 pînă la 26.11.2020 - 7 zile, și în Penitenciarul nr.11 Bălți de la 26.11.2020

pînă la 15.02.2021 - 81 zile, iar în total 88 zile, în condiții contrare prevederilor art.3

din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În sensul dat, instanța de apel a admis parțial cererea depusă de inculpatul

Gușan Nicolae cu privire la reducerea pedepsei în legătură cu încălcarea drepturilor

privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Instanța de apel a menționat că în cadrul judecării cauzei în instanța de apel,

a fost depusă cerere, prin care s-a solicitat constatarea aflării lui Gușan Nicolae în

arest în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru perioada deținerii sale în

arest preventiv și reducerea în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală cu

două zile pentru 1 zi de arest în condiții contrare convenției CEDO cu 266 zile

16

termen în care s-a aflat în stare de arest preventiv de la data de 05.10.2020 până la

15.02.2021 inclusiv și în Penitenciarul nr.11 Bălți, inclusiv și perioada de la data de

05.10.2020 când a fost reținut în România și până la data de 19.11.2020 când a fost

extrădat și reținut pe teritoriul Republicii Moldova.

În partea ce ține de condițiile de detenție contrare prevederilor art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din IP

Bălți și Penitenciarul nr.11 Bălți, Colegiul penal reține că Gușan Nicolae s-a deținut

la 19.11.2020 până la 26.11.2020 în IP Bălți și de la 26.11.2020 pînă la 15.02.2021 s-a

deținut în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr.11 Bălți și consideră că în

timpul deținerii sale în arest preventiv i-au fost încălcate drepturile la condițiile de

detenție, și anume nu a beneficiat de spațiu minim de 4 m2, în celule iluminarea nu

este insuficientă, nu pătrunde aer suficient, ventilarea la fel este insuficientă, în

celule nu este apă fierbinte, locurile de dormit se află în stare rea, nu este suficient

timp pentru convorbirile cu rudele, doar 20 minute pe săptămână, îmbăierea o

singură dată pe săptămână, boxele de plimbare sunt înguste, nu este posibilitate de

a practica

sportul și a respira aer curat, lipsa informației despre lumea de afară, în bibliotecă

nu sunt ziarele necesare, nu este încăpere pentru uscarea hainelor, aflarea

bolnavilor și celor sănătoși are loc în aceiași încăpere, deținuții nu beneficiază de

medicamentele elementare, rudele fiind nevoite să le aducă din afară, iar în cazul

pancreatitei cronice mâncarea care este oferită este imposibil de consumat.

Potrivit raportului prezentat de Directorul Penitenciarului nr.11, Comisar-șef

de justiție Starii Valeriu asupra condițiilor de detenție contestate se indică, că

deținutului Gușan Nicolae pe perioada detenției în Penitenciarul nr.11 Bălți i-a fost

acordat minimul de condiții pentru executarea detenției și ultimul nu s-a adresat cu

plîngeri în adresa administrației instituției privind presupusele condiții inadecvate

de detenție.

Ținând cont de cererea depusă de către inculpatul Gușan Nicolae, în

continuare, instanța de apel a apreciat condițiile de detenție invocate de către

ultimul, coroborate la poziția autorităților instituției penitenciare consemnată în

raportul anexat la materialele cauzei, prin prisma principiilor generale stabilite în

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu referire la încălcarea art. 3,

care prevede, că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor

inumane ori degradante”.

Astfel, potrivit raportului Gușan Nicolae s-a aflat în detenție în Penitenciarul

nr.11 Bălți în calitate de prevenit în total 81 zile, în următoarele perioade și celule:

-celula nr.02, în perioada de timp cuprinsă între 26.11.2020 și 04.12.2020, cu

suprafața totală a spațiului de detenție de 9,30m2, unde blocul sanitar constituie

17

1,23 m2, fiind amplasat la intrare în partea dreaptă a celulei, pereții acestuia fiind

ridicați pînă la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă. Dimensiunea geamului:

l,05x0,98m. A fost deținut de unul singur.

-celula nr.56, în perioada de timp cuprinsă între 04.12.2020 și pînă la

15.02.2021, cu suprafața totală a spațiului de detenție de 27,25m2, unde blocul

sanitar constituie 1,19m2, fiind amplasat la intrare în partea dreaptă a celulei, pereții

acestuia fiind ridicați pînă la tavan, dotat cu ventilare artificială și cu ușă.

Dimensiunea geamului: 1,03x1,29m. Cifra deținuților a variat între 5 și 7 persoane.

Celulele corespund condițiilor de detenție și sunt amenajate conform

prevederilor anexei nr. 22, 23 a Statutului executării pedepsei de către condamnați,

ce prevede lista obiectelor cu inventar din dotarea celulelor din blocul de regim.

Potrivit art.464 al Hotărîrii Guvernului nr.583 din 26.05.2006 cu privire la

aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați, în punctul 464 se

stipulează, că fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică

de 4 metri pătrați, care trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit și ventilat

conform normativelor de construcții.

S-a constatat, că în perioada de detenție în Penitenciarul nr.11 Bălți, Gușan

Nicolae a fost asigurat cu un spațiu mai mic de 4 m2, fapt care confirmă că au

încălcate normele de suprafață pentru deținerea unei persoane în detenție,

prevăzute de Hotărîrea Guvernului susmenționată, și care, incontestatbil, constituie

un tratament inuman și prin aceasta s-au încălcat drepturile privind condițiile de

detenție, garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale (CEDO).

Cu referire la acest aspect, în raportul anual pentru anul 2017 al Consiliului

pentru Prevenirea Torturii privind vizita preventivă efectuată la Penitenciarul nr.11

Bălți, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului European

pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante,

în care a fost subliniat, că starea spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de

examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți în celulele instituțiilor

penitenciare la momentul dat, dar în egală măsură, și ținând cont de ratele oficiale

de ocupare (numărul de paturi per celulă), în baza standartului de cel puțin 4 m2 de

spațiu locativ per deținut și de a revizui, în consecință, capacitatea oficială a

instituțiilor penitenciare.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a reținut că Curtea de la Strasbourg

a notat cu îngrijorare repetarea problemelor în privința condițiilor precare de

detenție în Penitenciarul nr.11 Bălți. Aceasta notează că, în repetate rânduri, a

constatat încălcarea articolului 3 din Convenție în privința acestui penitenciar

18

(cauza Shishanov c/Moldovei, 15 decembrie 2015, paragrag 127), însă această

problemă sistematică continue să persiste.

Astfel, instanța a stabilit că dificultățile cu care s-a confruntat Gușan Nicolae

pe parcursul detenției sale în Penitenciarul nr.11 Bălți în calitate de prevenit, au

depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de

severitate contrar art.3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru

constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat.

Totodată, s-a constatat că Gușan Nicolae din momentul reținerii lui -

19.11.2020 și până la data de 26.11.2020, adică 7 (șapte) zile s-a deținut la IDP al IP

Bălți, deși potrivit prevederilor art. 303 alin. (1) Cod de executare, persoanele față

de care a fost aplicat arestul preventiv sunt deținute în penitenciar, circumstanță

care denotă că au fost încălcate drepturile lui Gușan Nicolae referitor la condițiile

de detenție și din care considerente instanța de apel consideră necesar perioada de

timp respectivă de a fi luată în calcul la reducerea pedepsei.

Prin prisma prevederilor legale enunțate, instanța de apel a constata că Gușan

Nicolae s-a aflat în IP Bălți 7 zile și în Penitenciarul nr.11 Bălți în condiții precare de

detenție pe o perioadă de 81 zile în calitate de prevenit, în total 88 zile, adică în

condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale.

Respectiv, în condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, Gușan

Nicolae va beneficia de reducerea pedepsei numite prin sentința Judecătoriei Bălți

Sediul Central din 15.02.2021 de 7 (șapte) ani închisoare cu executarea pedepsei în

penitenciar de închis, calculându-se două zile de închisoare pentru o zi de arest

preventiv, cu 176 zile, cu executarea pedepsei închisorii pentru termenul rămas.

Totodată, instanța de apel a respins solicitarea privind reducerea din

termenul de pedeapsă în conformitate cu prevederile art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală, pe perioada de la 05.10.2020 când a fost reținut în România în

baza ordonanței procurorului și până la data de19.11.2020 când a fost extrădat și

reținut pe teritoriul Republicii Moldova, dat fiind că în perioada respectivă

(05.10.2020-19.11.2020), inculpatul Gușan Nicolae s-a aflat în detenție pe teritoriul

României, nefiind deținut în instituțiile penitenciare naționale. În acest sens se va

ține cont, că perioada aflării inculpatului Gușan Nicolae în arest preventiv din

05.10.2020 și până la 19.11.2020 este inclusă în termenul pedepsei, după cum este

prevăzut la art. 395 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală.

Movilă Corina în numele părții vătămate Romanciuc Ludmila care în temeiul art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea parțială a deciziei în

partea încasării prejudiciului moral, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

19

hotărâri în ceastă parte cu admiterea integrală a acțiunii civile în mărime de 500 000

lei.

În susținerea celor solicitate, avocata menționează că instanța de apel eronat a

aplicat o pedeapsă prea blândă inculpatului, or, suferințele cauzate prin

infracțiunile imputate au o natură de lungă durată.

Mai mult, recurenta susține că instanța de apel urma să admită acțiunea civilă

integral și să dispună ca să fie încasată de la inculpat în beneficiul părții vătămate

Romanciuc Ludmila suma de 500 000 lei, sumă care va aduce o satisfacție echitabilă

părții vătămate.

De asemenea, apărarea subliniază că atât instanța de apel cât și prima instanță

nu își motivează soluția în partea prejudiciului material în corespundere cu

prevederile art. 6 CEDO, dar și a jurisprudenței Curții Europene.

5.1. Împotriva deciziei declară recurs ordinar avocatul Janu Anatolie în

numele inculpatului care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală solicită casarea parțială a deciziei în partea stabilirii pedepsei penale,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care inculpatului să îi fie stabilită

o pedeapsă mai blândă.

În motivarea celor solicitate, avocatul susține dezacordul cu pedeapsa

aplicată inculpatului, indicând că instanța de apel la aplicarea pedepsei urma să ia

în calcul faptul că ultimul a recunoscut vinovăția intimată cauza fiind examinată în

procedură simplificată conform art. 3641 Cod de procedură penală.

Mai mult, recurentul susține că inculpatul se căiește de cele comise, iar o

pedeapsă privativă de libertate ar genera apariția unui sentiment de nedreptate,

jignire și neîncredere în lege.

în baza materialelor din dosar, și ținând cont de opinia procurorului expusă în

referință, prin care a solicitat inadmisibilitatea recursului declarat de către avocatul

Janu Anatolie în numele inculpatului, Colegiul penal conchide asupra

inadmisibilității acestora, din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

corespunzător de către recurent.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Movilă Corina în numele părții

vătămate Romanciuc Ludmila, Colegiul penal reieșind din criticele expuse de partea

apărării constată că, în esență, aceasta nu este de acord cu faptul că instanța de apel

a admis parțial solicitarea părții vătămate privind încasarea sumei de 40 000 lei, cu

titlu de prejudiciu moral.

20

Verificând actele cauzei, în raport cu criticele punctate în cererea de recurs,

Colegiul penal ajunge la concluzia că la judecarea apelului instanța a examinat

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, care este

argumentată și corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța

dată.

La fel, Colegiul penal evidențiază că, instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și

aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus la adoptarea soluției

expuse în pct. 4 din prezenta decizie, iar alte temeiuri de casare a deciziei instanței

de apel, Colegiul penal nu a stabilit.

Respectiv, având în vedere esența încălcării invocate de către apărătorul

părții vătămate, Colegiul penal menționează că, potrivit art. 23 alin. (2) Cod de

procedură penală, victima unei fapte, care constituie componență de infracțiune,

este în drept să ceară, în condițiile legii procesual-penale, pornirea unei cauze

penale, să participe la procesul penal în calitate de parte vătămată și să-i fie reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune. Exercitarea acțiunii civile depinde de voința

părții vătămate, care consideră că a suferit un prejudiciu în urma infracțiunii comise

de inculpat.

Art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că acțiunea civilă în

procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-

au fost cauzate prejudicii materiale, morale sau, după caz, le-a fost adusă daună

reputației profesionale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de

legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia.

În cazul în care partea vătămată a fost recunoscută ca parte civilă și a înaintat

acțiunea civilă, aceasta este soluționată de instanță în ordinea prevăzută de art. 225

Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal se raliază constatărilor din decizia instanței de

apel și susține că corect instanța, având la bază prevederile din art. 219 alin. (2) pct.

1), 4) Cod de procedură penală, a menționat că persoanele fizice și juridice cărora

le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot

înainta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin restituirea în natură a obiectelor

sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise

de legea penală, precum și repararea prejudiciului moral.

Totodată, este important de a specifica că soluția adoptată în partea

prejudiciului produs prin infracțiune este motivată, și în acest sens Colegiul penal

mai menționează că potrivit art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de

altul ilicit cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile

prevăzute de lege și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

21

În acțiunea civilă, partea vătămată a menționat expres că în urma acțiunilor

infracționale săvârșite de către inculpat a avut de suportat și un prejudiciu de natură

morală, iar estimarea acestui prejudiciu este 500 000 lei.

Însă, instanța de apel la estimarea cuantumului prejudiciului moral a ținut

cont de prejudiciile cauzate personalității afective, categoria în care intră suferințele

psihice, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare.

Astfel, Colegiul penal susține că, instanța de apel corect a ajuns la concluzia

că, prejudiciul moral în sumă de 500 000 lei, solicitat de către partea vătămată este

exagerată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana inculpatului,

indicând că suma de 40 000 lei, ca fiind echitabilă și în corespundere cu legislația

națională și europeană.

Colegiul penal reamintește că, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și

de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate (vezi art. 1423 Cod civil).

Reieșind din cele consemnate mai sus, se conchide că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de către recurent, hotărârea

contestată fiind bazată pe motive clare și legale pe care se întemeiază soluția în

latura civilă, iar din aceste considerente Colegiul penal constată că recursul ordinar

urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Janu Anatolie în numele

inculpatului, Colegiul penal remarcă că autorul recursului invocă prevederile art.

427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiul invocat de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele.

În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei,

menționând că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile

legale, de circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o

pedeapsă prea aspră.

22

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului

trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art.

61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului

penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a i-a aplicat

inculpatului o pedeapsă privativă de libertate conducându-se de principiul

individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de

individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal și 3641 Cod de procedură

penală.

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul avocatului

precum că, pedeapsa stabilită acestuia este prea aspră și una inechitabilă, din

considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, motivul și scopul celor comise,

persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele

ce atenuează sau agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere

că inculpatul a recunoscut vina în instanța de apel, se căiește sincer de cele comise,

a comis mai multe infracțiuni, anterior a mai fost condamnat, dar nu are

antecedente penale, precum și de faptul, că infracțiunile săvârșite atentează la

proprietatea părților vătămate, ultimele având de suferit până în prezent.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor

de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de

pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile legale, este echitabilă în

raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al

infracțiunii săvârșite.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus

argumentat și corect asupra motivelor relevante din apel și pentru a evita repetări

inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 al hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

23

detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Așadar, Colegiul penal statuează că, temeiul invocat de către avocatul Janu

Anatolie în numele inculpatului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, nu s-a confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și

întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar depus de

către acesta, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către de către avocatul

Janu Anatolie în numele inculpatului și avocata Movilă Corina în numele părții

vătămate Romanciuc Ludmila, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 19 mai 2021, în cauza penală în privința lui Gușan Nicolae XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 decembrie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Victor Boico

24