1ra-1148/21 — art.287 al.2 lit. b Cp

1ra-1148/21 — art.287 al.2 lit. b Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1148/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Țurcan Anatolie și Timofti Vladimir,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului Bulat Adrian și de către

avocatul Bantîș Victor în numele inculpatului Sprînceană Nicolae, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26

ianuarie 2021, în cauza penală în privința inculpaților

Sprînceană Nicolae xxx, născut la xxx,

originar și domiciliat xxx;

Bulat Andrian xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.01.2019 - 05.07.2019;

Instanță de apel: 12.08.2019 - 26.01.2021;

Instanță de recurs: 24.03.2021 - 25.08.2021.

A C O N S T A T A T :

baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

- Sprînceană Nicolae în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de

800 unități convenționale, echivalentul a 40 000 lei.

- Bulat Andrian în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de

850 unități convenționale, echivalentul a 42 500 lei.

Acțiunea civilă a fost lăsată spre examinare instanței de drept comun.

Prin aceiași sentință, Sprînceană Ion a fost recunoscut vinovat în baza

art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, în privința căruia decizia instanței de apel nu se

contestă.

Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, fiind toți în stare de ebrietate

1

produsă de alcool, intenționat, prin acțiuni ce încalcă grosolan ordinea publică,

care prin conținutul lor se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie și lipsă de

respect față de societate, fără de nici un motiv, în stradă în fața gospodăriei lui

Sprinceană Nicolae din satul Suhuluceni raionul Telenești, l-au bătut pe Ambrosie

Ion locuitor al satului Țințăreni raionul Telenești, aplicându-i lovituri cu pumnii în

față și peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare cu

dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa

buzei superioare, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, edeme la nivelul

țesuturilor moi a feței și mânii drepte, ceea ce se confirmă prin raportul de

expertiză medico-legală nr. 201832D0044 din 22.03.2018 și concomitent acțiunilor

întreprinse asupra lui Ion Ambrosie au lovit cu pumnii și cu picioarele în caroseria

automobilului de model „Șkoda Fabia,, cu n/î xxx, închiriată de la SRL „Carauș

E.D.", din mun. Chișinău, pricinuind unității de transport defecte tehnice, în sumă

de 5 810 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Sprinceană Nicolae,

Sprinceană Ion și Bulat Andrian au comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2)

lit. b) Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, comisă de către mai multe persoane.

casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care a aplica față de inculpați o pedeapsă mai aspră sub formă de închisoare, și a

admite acțiunea civilă, cu încasarea în mod solidar din contul inculpaților

Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian prejudiciul moral în sumă de

120 000 lei, suma de 12 000 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 5 000 lei

în calitate de cheltuieli pentru asistență juridică.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, pedeapsa penală aplicată

inculpaților este una prea blindă, deoarece prin această pedeapsă nu a fost

restabilită echitatea socială, corectarea și resocializarea condamnaților, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Consideră că, prima instanță nu a ținut cont

că anterior Sprinceană Nicolae și Bulat Andrian au fost condamnați la amendă prin

sentința Judecătoriei Chișinău din 13.02.2018, pentru comiterea infracțiunii

similare prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal, însă concluzii nu au făcut, iar la

nici-un an de la condamnare au comis o infracțiune similară.

A explicat că, pedeapsa aplicată inculpaților sub formă de amendă este prea

blândă și nu-și va atinge scopul. A opinat că doar aplicarea pedepsei cu închisoarea

în privința inculpaților, va contribui la realizarea scopului legii penal, iar inculpații

vor face concluziile necesare, se vor reeduca și nu vor prezenta pericol social.

În viziunea apelantului prima instanță a aplicat eronat prevederile art.387

alin.(3) Cod de procedură penală, încălcând cerințele normei respective, astfel că

prima instanță nu și-a motivat soluția în partea soluționării acțiunii civile, și eronat

a constatat că nu au fost administrate probe în susținerea faptului că i-au fost

cauzate daune morale.

2

Mai indică partea vătămată că, prima instanță nu a ținut cont că inculpați

deși au încălcat vădit legea și în mod obraznic regulile de comportare în societate,

i-au prejudiciat onoarea și demnitatea, i-au cauzat leziuni corporale și suferințe

fizice și psihice mari, inițial au negat că au participat la aceste acțiuni ilegale,

urmărind scopul eschivării de răspundere, iar până la moment nu și-au cerut scuze

și nu au contribuit cu nimic la compensarea și recuperarea prejudiciului.

A remarcat că, în urma acestui incident este mereu copleșit de gânduri,

sentimente și coșmaruri legate de evenimentul în cauză, de suferința psihică, iar

încercările de a evita amintirile legate de trauma psihică inițială nu se soldează cu

succes. Până în prezent i-a rămas în memorie acele momente de groază cauzate de

inculpați prin acțiunile lor violente, obraznice și huliganice.

A semnalat că, trauma primită se manifestă și în timpul de față, i-au afectat

grav sănătatea și viața personală.

Cu referire la compensarea cheltuielilor pentru asistență judiciară, a

menționat că la materialele cauzei a fost anexat mandatul avocatului și copia

bonului de plată în sumă de 5 000 lei, iar participanții la proces nu au avut careva

obiecții asupra acestor cheltuieli, ceea ce confirmă că aceste cheltuitei au fost reale,

necesare și rezonabile. Referitor la dauna materială instanța de fond nu a ținut cont

că inculpatul Bulat Andrian a recunoscut că în urma loviturilor aplicate a spart

parbrizul mașinii iar pentru restabilirea acestuia a achitat suma de 5 810 lei, iar

aceste probe sunt anexate la materialele cauzei.

2021, a fost admis în parte apelul părții vătămate, casată parțial sentința, în latura

civilă, inclusiv în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și în partea

stabilirii pedepsei și pronunță în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță.

Lui Sprinceană Ion, Sprinceană Nicolae, Bulat Andrian, recunoscuți vinovați

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, le-a fost

stabilit la fiecare a câte 3 ani închisoare, cu ispășirea în penitenciar de tip

semiînchis.

În baza art.90 alin.(1) Cod penal, a fost suspendat condiționat lui Sprinceană

Ion, Sprinceană Nicolae, Bulat Andrian executarea pedepsei cu închisoare pe un

termen de probațiune de 3 (trei) ani.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă cu privire la încasarea

prejudiciului material înaintată de partea vătămată Ambrosie Ion, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

S-a dispus a încasa de la Sprinceană Ion, Sprinceană Nicolae, Bulat Andrian

în beneficiul părții vătămate Ambrosie Ion prejudiciul moral în mărime de a câte

10 000 lei de la fiecare.

S-a dispus a încasa de la Sprinceană Ion, Sprinceană Nicolae, Bulat Andrian

în beneficiul părții vătămate Ambrosie Ion în mod solidar cheltuielile de judecată

pentru asistența juridică suma de 5 000 lei.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță nu

a ținut cont de cerințele art.394 alin.(1), pct.1) Cod de procedură penală, care

3

indică că, „partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii", or, constatarea faptei infracționale nu conține toate datele cu privire la

data, ora, și locul unde s-a comis fapta infracțională.

În acest sens, instanța de apel a constatat:

Inculpatul Sprinceană Nicolae, împreună cu Sprinceană Ion și Bulat Andrian,

la data de 26.12.2017, ora 23.00, fiind toți în stare de ebrietate produsă de alcool,

intenționat, prin acțiuni ce încalcă grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor

se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie și lipsă de respect față de societate, fără

de nici-un motiv, aflându-se în stradă în fața gospodăriei lui Sprinceană Nicolae

din satul Suhuluceni raionul Telenești, l-au bătut pe Ambrosie Ion locuitor al

satului Țințăreni raionul Telenești, aplicându-i lovituri cu pumnii în față și peste

diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare cu dereglarea

sănătății de scurtă durată sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa buzei

superioare, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, edeme la nivelul țesuturilor moi

a feței și mânii drepte, ceea ce se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală

nr.201832D0044 din 22.03.2018 și concomitent acțiunilor întreprinse asupra lui

Ion Ambrosie au lovit cu pumnii și cu picioarele în caroseria automobilului de

model „Șkoda Fabia,, cu n/î TFJ 119, închiriată de la SRL „Carauș E.D.", din mun.

Chișinău, pricinuind unității de transport defecte tehnice, în sumă de 5 810 lei.

Inculpatul, Sprinceană Ion împreună cu Sprinceană Nicolae și Bulat Andrian,

la data de 26.12.2017, ora 23.00, fiind toți în stare de ebrietate produsă de alcool,

intenționat, prin acțiuni ce încalcă grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor

se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie și lipsă de respect față de societate, fără

de nici-un motiv, aflându-se în stradă în fața gospodăriei lui Sprinceană Nicolae

din satul Suhuluceni raionul Telenești, l-au bătut pe Ambrosie Ion locuitor al

satului Țințăreni raionul Telenești, aplicându-i lovituri cu pumnii în față și peste

diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare cu dereglarea

sănătății de scurtă durată sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa buzei

superioare, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, edeme la nivelul țesuturilor moi

a feței și mânii drepte, ceea ce se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală

nr.201832D0044 din 22.03.2018 și concomitent acțiunilor întreprinse asupra lui

Ion Ambrosie au lovit cu pumnii și cu picioarele în caroseria automobilului de

model „Șkoda Fabia,, cu n/î TFJ 119, închiriată de la SRL „Carauș E.D.", din mun.

Chișinău, pricinuind unității de transport defecte tehnice, în sumă de 5 810 lei.

Inculpatul Bulat Andrian, împreună cu Sprinceană Nicolae și Sprinceană Ion,

la data de 26.12.2017, ora 23.00, fiind toți în stare de ebrietate produsă de alcool,

intenționat, prin acțiuni ce încalcă grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor

se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie și lipsă de respect față de societate, fără

de nici-un motiv, aflându-se în stradă în fața gospodăriei lui Sprinceană Nicolae

din satul Suhuluceni raionul Telenești, l-au bătut pe Ambrosie Ion locuitor al

satului Țințăreni raionul Telenești, aplicându-i lovituri cu pumnii în față și peste

diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare cu dereglarea

sănătății de scurtă durată sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa buzei

4

superioare, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, edeme la nivelul țesuturilor moi

a feței și mânii drepte, ceea ce se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală

nr.201832D0044 din 22.03.2018 și concomitent acțiunilor întreprinse asupra lui

Ion Ambrosie au lovit cu pumnii și cu picioarele în caroseria automobilului de

model „Șkoda Fabia,, cu n/î TFJ 119, închiriată de la SRL „Carauș E.D.", din mun.

Chișinău, pricinuind unității de transport defecte tehnice, în sumă de 5 810 lei.

Instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate, inculpații

Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian au comis infracțiunea

prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, individualizată prin „huliganism,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, comisă de către mai multe persoane".

Instanța de apel reiterând prevederile art.3641 Cod de procedură penală, a

remarcat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că acestea

sunt suficiente pentru a constata că faptele există și constituie infracțiunea

prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, a fost comisă de inculpați și sunt de

natură să permită stabilirea pedepsei.

În continuare, instanța de apel a conchis că prima instanță a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma prevederilor art.95 și art.101 Cod de procedură

penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității și

veridicității raportate la declarațiile date de inculpați în cadrul ședinței de judecată

și probele administrate, a stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute în

sarcina inculpaților Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian,

încadrarea juridică corectă și anume în baza art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a remarcat că starea de fapt reținută și de

drept apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în

cauză, relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel.

Pe această linie de concluzie, nu există temei pentru a da o nouă apreciere

probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind

aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Considerentele primei instanțe la capitolul încadrării juridice, sânt motivate

și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul, că

vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii imputate este dovedită în cadrul

procesului penal, astfel faptele acestora, reținute prin sentință, întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de huliganism.

Față de lucrul judecat de primă instanță, se constată motivarea amplă și

temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a

probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpatului, astfel

fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În atare situație, instanța de apel consideră că este corectă concluzia primei

instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpați și semnele componenței de

infracțiune prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

4.2. În ceea ce privește pedeapsa penală aplicată inculpaților Sprinceană

5

Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, instanța de apel consideră sentința

neîntemeiată și nemotivată, astfel că prima instanță nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art.art.7, 61 și 75 Cod penal, și la stabilirea categoriei și mărimii

pedepsei nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

personalitatea celor vinovați, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale acestora precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovaților.

Instanța de apel a reținut că din dispozițiile art.75 alin.(1) Cod penal se

desprind trei criterii generale cu valoare de principiu. Pedeapsa aplicată

infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată.

Ca concluzie asupra celor etalate, instanța de apel a remarcat că la

individualizarea pedepsei, prima instanță nu a ținut cont de cele trei principii care

urmează a sta la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată inculpaților

Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, fiind inechitabilă și prea

blândă în raport cu fapta infracțională comisă, gravitatea acesteia, dar și urmările

prejudiciabile ale infracțiunii, care exclude convingerea că scopul legii penale în

privința inculpaților ar putea fi atins prin aplicarea față de aceștia a pedepsei penale

în formă de amendă penală.

Astfel, instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpaților Sprinceană

Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, au fost încadrate în baza art.287 alin.(2)

lit. b) Cod penal, care prevede pedeapsa sub formă de închisoare de până la 5 ani și

amendă de la 750 până la 1350 unități convenționale, în temeiul art.16 alin.(4) Cod

penal, se califică ca fiind o infracțiune mai puțin gravă.

În contextul art.76 alin.(1) Cod penal, careva circumstanțe atenuante în

privința inculpaților Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, nu s-au

identificat, totodată careva circumstanțe agravante din rândul celor vizate de norma

art.77 alin.(1) Cod penal, de asemenea nu s-au constatat.

Reieșind din prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, ca

urmare a reducerilor cu 1/3 din limitele pedepselor prevăzute de lege, instanța de

apel stabilește că limitele de pedeapsă în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, este

închisoare de până la 5 ani, astfel că noile limite având în vedere reducerea

sancțiunii maxime și minime cu 1/3, vor constitui de până la 3 ani și 4 luni

închisoare.

Rezumând toate circumstanțele comiterii faptei infracționale de huliganism,

urmările prejudiciabile ale acesteia, însemnătatea infracțiunii pentru pătimit care a

fost agresat fizic și verbal în stradă de către toți trei inculpați, caracterul și gradul

suferințelor morale, dar și necesitatea atingerii scopului legii penale, având în

vedere și faptul că potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica din

13.02.2018, Bulat Andrian și Sprinceană Nicolae au fost condamnați în baza

art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal la amendă (care a fost executată), ceea ce indică la

faptul că inculpații nu și-au făcut concluziile cuvenite și prin urmare, instanța de

apel a conchis că este necesar, echitabil, corect și proporțional a numi inculpaților

sancțiunea penală sub formă de închisoare, pentru un termen de 3 ani fiecăruia,

care în temeiul art.72 alin.(3) Cod penal, este pasibilă executării în penitenciar de

6

tip semiînchis.

De asemenea, instanța de apel a considerat că, în acest caz, pedeapsa

închisorii numită lui Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian,

urmează a fi suspendată pe un termen de probațiune, în acest sens, a reiterat

prevederile art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe

un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult

7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, prima instanță, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu

este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în

hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și

termenul de probă.

Instanța de apel a reținut că, scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate

în prezenta cauză penală în privința inculpaților, Sprinceană Nicolae, Sprinceană

Ion și Bulat Andrian va fi pe deplin atins, doar prin aplicarea pedepsei penale sub

formă de închisoare, în limitele și în condițiile stabilite de prezentul act

judecătoresc.

Mai mult, luând în considerație gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpați,

și de repercusiunile acesteia pentru pătimit și familia acestuia, dar și pentru

întreaga societate, instanța de apel consideră oportună și corectă aplicarea în

privința inculpaților Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian a

pedepsei închisorii pe un termen de 3 ani fiecăruia, cu suspendare condiționată pe

un termen de probațiune de 3 ani, în temeiul prevederilor art.90 Cod penal, astfel

că această pedeapsă este rațională și proporțională acțiunilor comise de către

aceștia, dar și prin numirea acestei pedepse, instanța de apel își exprimă

convingerea că în atare mod va fi atins scopul legii penale privind corectarea și

reeducarea inculpaților, în vederea respectării cu strictețe a normelor de drept și

neadmiterii de alte încălcări.

Sintetizând juridic cele menționate mai sus, instanța de apel consideră că

scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în prezenta cauză penală în

privința inculpaților Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, va fi pe

deplin atins, doar prin aplicarea pedepsei penale privative de libertate, cu

suspendare condiționată pe un termen de probațiune.

4.3. În continuare, instanța de apel a menționat caracterul eronat și pripit al

soluției primei instanțe, în partea neexaminării acțiunii civile înaintate de către

partea vătămată Ambrosie Ion.

La caz, instanța de apel consideră de cuviință de a admite în principiu

acțiunea civilă în latură materială, așa cum dictează norma art.387 alin.(3) Cod de

procedură penală, or, deși pătimitul a solicitat încasarea sumei de 12 000 lei, nu au

fost prezentate date concrete întru justificarea acestei sume, pătimitul invocând

necesitatea recuperării prejudiciului, inclusiv prin suma de 5 810 lei, pentru

reparația automobilului de modelul „Skoda Fabia", cu n/î TFJ 119.

Respectiv, instanța de apel a ajuns la concluzia imposibilității aprecierii cu

certitudine a cuantumului acțiunii civile, în opinia instanței nefiind prezentate

careva acte ce ar confirma cheltuielile suportate, mai mult, în condițiile în care

7

însuși pătimitul Ambrosie Ion a menționat că, urmează să suporte și alte cheltuieli

pentru tratament, dar și alte cheltuieli, astfel că la acest capitol concretizarea

acțiunii civile în latură materială este imposibilă, și în această parte acțiunea civilă

va fi admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale

să se expună instanța de judecată în ordinea acțiunii civile.

Totodată, instanța de apel a notat caracterul întemeiat și justificat al cerinței

pătimitului Ambrosie Ion, cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în

cuantumul de 5 000 lei, reieșind din faptul că, acestea au fost confirmate integral

prin bonul de plată anexat de către pătimit la materialele cauzei penale, totodată,

instanța de apel a reținut și numărul ședințelor judiciare, complexitatea cauzei

penale, și activitatea avocatului Chirtoacă Leonid, care a apărat drepturile,

libertățile și interesele legitime ale pătimitului Ambrosie Ion, astfel că, suma dată

urmează a fi percepută în mod solidar de la toți trei inculpați.

De asemenea, instanța de apel a considerat întemeiată parțial și solicitarea

părții vătămate Ambrosie Ion, cu privire la încasarea din contul inculpaților a

prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

În cazul de față, la stabilirea cuantumului despăgubirilor morale ce urmează

a fi încasate în beneficiul părții vătămate Ambrosie Ion, instanța de apel a luat în

considerație gravitatea infracțiunii comise, faptul că acesta a fost numit cu cuvinte

necenzurate în loc public, și că a fost agresat fizic fiindu-i aplicate lovituri peste

diferite regiuni ale corpului la fel în loc public.

Instanța de apel a mai reiterat în acest sens și faptul că urmare a faptei

infracționale de huliganism pătimitul a avut de suportat suferințe morale enorme,

fiind nevoit să suporte un tratament medicamentos o perioadă de timp și de

reabilitare, la fel a fost nevoit să se deplaseze la fiecare citare a organului de

urmărire penală și a instanțelor judecătorești. Totodată s-a reținut și impactul moral

al urmărilor faptei infracționale de huliganism asupra pătimitului, dar și nemijlocit

asupra familiei acestuia.

Astfel, instanța de apel a reținut că în cumul toate circumstanțele descrise

supra, denotă caracterul justificat întemeiat, proporțional și echitabil al

despăgubirilor morale în cuantumul de 30 000 lei pentru pătimitul Ambrosie Ion,

or, suma solicitată de către pătimit de 120 000 lei, este una disproporțional de mare

în raport cu toate circumstanțele de fapt și de drept enunțate mai sus.

În concluzie la capitolul dat, instanța de apel a dispus încasarea în beneficiul

lui Ambrosie Ion, din contul fiecărui dintre inculpați, a câte 10 000 lei fiecare, în

total suma de 30 000 lei.

temeiul pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar

decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor sale invocă că, nu este de acord cu sentința

pronunțată în partea stabilirii pedepsei dar și a admiterii prejudiciului moral în

mărime de 10 000 lei. Nu este clar cum instanța de apel a stabilit cu titlu de

prejudiciu moral suma de 10 000 lei, considerând această sumă ca fiind echitabilă

suferințelor suportate.

Cu referire la pedeapsă, susține că o consideră prea aspră, or, pedeapsa are

8

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane. Pentru ca pedeapsa aplicată inculpatului să atingă scopurile sus-

menționate, legea penală stabilește anumite criterii de individualizare a pedepsei.

Aceste criterii nu pot fi utilizate separat, ci numai în ansamblu. Neglijarea

unuia dintre aceste criterii ar însemna că, pedeapsa a fost individualizată contrar

prevederilor legale și constituie temei pentru casarea sentinței.

În final, informează instanța de recurs că inculpatul Bulat Adrian a achitat

amenda stabilită de instanța de fond și a conștientizat impactul infracțiunii comise

față de societate.

5.1. Avocatul Bantîș Victor în numele inculpatului Sprînceană Nicolae, în

temeiul pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar

decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor sale invocă că, inculpatul Sprinceană Nicolae, a

recunoscut fapta incriminată, cauza a fost examinată în prima instanță în procedură

simplificată, nu are antecedente penale, se caracterizează pozitiv, pedeapsa stabilită

de prima instanță a executat-o, iar de la momentul comiterii faptei incriminate din

luna martie 2018 și până în prezent nu a comis alte fapte compromițătoare.

Astfel, consideră că decizia instanței de apel este adoptată contrar

prevederilor art.art.7, 61, 75-78 Cod penal, din motiv că a fost înăsprită pedeapsa

stabilită de prima instanță, instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele

cauzei și personalitatea făptuitorului, aplicând individualizarea contrar prevederilor

legale, care generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit de

legea penală.

În ceea ce privește, latura civilă, relevă că prima instanță a admis în

principiu acțiunea civilă, însă asupra cuantumului și mărimii acesteia urma să se

expună o instanță civilă. Iar, instanța de apel a admis partea civilă fără ca apelantul

să prezinte careva probe concrete ce ar demonstra mărimea acestor pretenții.

pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri

legale, deoarece la stabilirea pedepsei inculpaților instanța de apel luând în calcul

scopul educativ și preventiv al pedepsei penale corect a ajuns la concluzia că

sarcina pedepsei penale va fi realizată doar prin aplicarea pedepsei penale sub

formă de închisoare.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea urmează a fi declarate

inadmisibile din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

9

dispozițiilor de drept formal și material.

Lecturând recursurile declarate de către avocatul Cojocaru Dorin în numele

inculpatului Bulat Adrian și de către avocatul Bantîș Victor în numele inculpatului

Sprînceană Nicolae, Colegiul penal constată că acestea sunt bazate pe același

temei, fiind invocate aceleași argumente, solicitându-se casarea instanței de apel cu

menținerea sentinței fără modificări, astfel că instanța de recurs se va expune

asupra lor concomitent.

Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal reține că recurenții

invocă același temei pentru recurs pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, recurenții critică decizia instanței de apel în partea individualizării

pedepsei, nefiind de acord cu pedeapsa stabilită sub formă de închisoare cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 3 ani, precum și în

latura prejudiciului moral, considerând că nu au fost prezentate careva probe ce ar

justifica cuantumul acestuia.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

penal constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății.

În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care

este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

10

În acest context, Colegiul penal consideră, că la aplicarea pedepsei

inculpaților Sprînceană Nicolae și Bulat Andrian pentru infracțiunea săvârșită,

instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75, 90 Cod

penal, totodată ținând cont și de gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform

art.16 Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, de motivul

acesteia, de personalitatea celor vinovați, de faptul că se căiesc sincer de cele

săvârșite, de circumstanțele cauzei – careva circumstanțe atenuante sau agravante

nefiind stabilite.

Totodată, Colegiul penal menționează că instanța de apel la emiterea deciziei

a ținut cont și de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, care

stipulează că în caz de aplicare a pedepsei închisorii inculpatul beneficiază de

reducerea cu 1/3 din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, fiind stabilite

noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei.

Colegiul penal apreciază drept întemeiată argumentarea instanței de apel

precum că ,,circumstanțele comiterii faptei infracționale de huliganism, urmările

prejudiciabile ale acesteia, însemnătatea infracțiunii pentru pătimit care a fost

agresat fizic și verbal în stradă de către toți trei inculpați, caracterul și gradul

suferințelor morale, dar și necesitatea atingerii scopului legii penale, având în

vedere și faptul că potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica din

13.02.2018, Bulat Andrian și Sprinceană Nicolae au fost condamnați în baza

art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal la amendă (care a fost executată), ceea ce indică la

faptul că inculpații nu și-au făcut concluziile cuvenite și prin urmare, este necesar,

echitabil, corect și proporțional a numi inculpaților sancțiunea penală sub formă de

închisoare”.

Or, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții

ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții

vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane.

În contextul celor expuse, Colegiul penal consideră că scopul educativ și

preventiv al pedepsei aplicate în prezenta cauză penală în privința inculpaților

Sprinceană Nicolae și Bulat Andrian, va fi pe deplin atins, doar prin aplicarea

pedepsei penale privative de libertate, cu suspendare condiționată pe un termen de

probațiune.

În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererea de

recurs privind greșita individualizare a pedepsei nu sunt incidente cauzei deferite

judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa aplicată

inculpatului fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu scopul

pedepsei penale, fapt ce determină incontestabil concluzia de inadmisibilitate a

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Pe de altă parte, instanța de recurs respinge alegațiile recurenților cu referire

la faptul că nu au fost prezentate careva probe ce ar justifica cuantumul

11

prejudiciului moral dispus spre încasare din contul inculpaților în beneficiul părții

vătămate. Or, instanța de apel s-a expus în mod detaliat și argumentat în acest sens.

În plus, se reține că motivele invocate în recursurile de pe rol, au constituit

deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct.4. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (vol. III, f.d.136-156) în

coraport cu motivele invocate de recurenți, Colegiul penal atestă că, instanța de

apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar

instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita

repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432

alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor

de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Cojocaru

Dorin în numele inculpatului Bulat Adrian și de către avocatul Bantîș Victor în

numele inculpatului Sprînceană Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, în cauza penală în privința

inculpaților Sprînceană Nicolae xxx și Bulat Andrian xxx, deoarece sunt vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 octombrie 2021.

Președinte: /semnătura/ Toma Nadejda

Judecători: /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Timofti Vladimir

12