1ra-1148/21 — Art.287 al.2 lit. b Cp

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Telenești din 05 iulie 2019, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: - Sprînceană Nicolae în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 800 unități convenționale, echivalentul a 40 000 lei. - Bulat Andrian în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 850 unități convenționale, echivalentul a 42 500 lei. Acțiunea civilă a fost lăsată spre examinare instanței de drept comun. Prin aceiași sentință, Sprînceană Ion a fost recunoscut vinovat în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, în privința căruia decizia instanței de apel nu se contestă.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, inculpații Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, fiind toți în stare de ebrietate 1 produsă de alcool, intenționat, prin acțiuni ce încalcă grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie și lipsă de respect față de societate, fără de nici un motiv, în stradă în fața gospodăriei lui Sprinceană Nicolae din satul Suhuluceni raionul Telenești, l-au bătut pe Ambrosie Ion locuitor al satului Țințăreni raionul Telenești, aplicându-i lovituri cu pumnii în față și peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa buzei superioare, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, edeme la nivelul țesuturilor moi a feței și mânii drepte, ceea ce se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală nr. 201832D0044 din 22.03.2018 și concomitent acțiunilor întreprinse asupra lui Ion Ambrosie au lovit cu pumnii și cu picioarele în caroseria automobilului de model „Șkoda Fabia,, cu n/î xxx, închiriată de la SRL „Carauș E.D.", din mun. Chișinău, pricinuind unității de transport defecte tehnice, în sumă de 5 810 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a constatat că prin acțiunile sale intenționate, Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian au comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, comisă de către mai multe persoane.

Partea vătămată Ambrosie Ion a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care a aplica față de inculpați o pedeapsă mai aspră sub formă de închisoare, și a admite acțiunea civilă, cu încasarea în mod solidar din contul inculpaților Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian prejudiciul moral în sumă de 120 000 lei, suma de 12 000 lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 5 000 lei în calitate de cheltuieli pentru asistență juridică. În motivarea cerințelor sale a invocat că, pedeapsa penală aplicată inculpaților este una prea blindă, deoarece prin această pedeapsă nu a fost restabilită echitatea socială, corectarea și resocializarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Consideră că, prima instanță nu a ținut cont că anterior Sprinceană Nicolae și Bulat Andrian au fost condamnați la amendă prin sentința Judecătoriei Chișinău din 13.02.2018, pentru comiterea infracțiunii similare prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal, însă concluzii nu au făcut, iar la nici-un an de la condamnare au comis o infracțiune similară. A explicat că, pedeapsa aplicată inculpaților sub formă de amendă este prea blândă și nu-și va atinge scopul. A opinat că doar aplicarea pedepsei cu închisoarea în privința inculpaților, va contribui la realizarea scopului legii penal, iar inculpații vor face concluziile necesare, se vor reeduca și nu vor prezenta pericol social. În viziunea apelantului prima instanță a aplicat eronat prevederile art.387 alin.(3) Cod de procedură penală, încălcând cerințele normei respective, astfel că prima instanță nu și-a motivat soluția în partea soluționării acțiunii civile, și eronat a constatat că nu au fost administrate probe în susținerea faptului că i-au fost cauzate daune morale. 2 Mai indică partea vătămată că, prima instanță nu a ținut cont că inculpați deși au încălcat vădit legea și în mod obraznic regulile de comportare în societate, i-au prejudiciat onoarea și demnitatea, i-au cauzat leziuni corporale și suferințe fizice și psihice mari, inițial au negat că au participat la aceste acțiuni ilegale, urmărind scopul eschivării de răspundere, iar până la moment nu și-au cerut scuze și nu au contribuit cu nimic la compensarea și recuperarea prejudiciului. A remarcat că, în urma acestui incident este mereu copleșit de gânduri, sentimente și coșmaruri legate de evenimentul în cauză, de suferința psihică, iar încercările de a evita amintirile legate de trauma psihică inițială nu se soldează cu succes. Până în prezent i-a rămas în memorie acele momente de groază cauzate de inculpați prin acțiunile lor violente, obraznice și huliganice. A semnalat că, trauma primită se manifestă și în timpul de față, i-au afectat grav sănătatea și viața personală. Cu referire la compensarea cheltuielilor pentru asistență judiciară, a menționat că la materialele cauzei a fost anexat mandatul avocatului și copia bonului de plată în sumă de 5 000 lei, iar participanții la proces nu au avut careva obiecții asupra acestor cheltuieli, ceea ce confirmă că aceste cheltuitei au fost reale, necesare și rezonabile. Referitor la dauna materială instanța de fond nu a ținut cont că inculpatul Bulat Andrian a recunoscut că în urma loviturilor aplicate a spart parbrizul mașinii iar pentru restabilirea acestuia a achitat suma de 5 810 lei, iar aceste probe sunt anexate la materialele cauzei.

Prin decizia Colegiului penal al Curți de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, a fost admis în parte apelul părții vătămate, casată parțial sentința, în latura civilă, inclusiv în baza art.409 alin.(2) Cod de procedură penală și în partea stabilirii pedepsei și pronunță în acest sens o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Lui Sprinceană Ion, Sprinceană Nicolae, Bulat Andrian, recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, le-a fost stabilit la fiecare a câte 3 ani închisoare, cu ispășirea în penitenciar de tip semiînchis. În baza art.90 alin.(1) Cod penal, a fost suspendat condiționat lui Sprinceană Ion, Sprinceană Nicolae, Bulat Andrian executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani. A fost admisă în principiu acțiunea civilă cu privire la încasarea prejudiciului material înaintată de partea vătămată Ambrosie Ion, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. S-a dispus a încasa de la Sprinceană Ion, Sprinceană Nicolae, Bulat Andrian în beneficiul părții vătămate Ambrosie Ion prejudiciul moral în mărime de a câte 10 000 lei de la fiecare. S-a dispus a încasa de la Sprinceană Ion, Sprinceană Nicolae, Bulat Andrian în beneficiul părții vătămate Ambrosie Ion în mod solidar cheltuielile de judecată pentru asistența juridică suma de 5 000 lei. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță nu a ținut cont de cerințele art.394 alin.(1), pct.1) Cod de procedură penală, care 3 indică că, „partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii", or, constatarea faptei infracționale nu conține toate datele cu privire la data, ora, și locul unde s-a comis fapta infracțională. În acest sens, instanța de apel a constatat: Inculpatul Sprinceană Nicolae, împreună cu Sprinceană Ion și Bulat Andrian, la data de 26.12.2017, ora 23.00, fiind toți în stare de ebrietate produsă de alcool, intenționat, prin acțiuni ce încalcă grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie și lipsă de respect față de societate, fără de nici-un motiv, aflându-se în stradă în fața gospodăriei lui Sprinceană Nicolae din satul Suhuluceni raionul Telenești, l-au bătut pe Ambrosie Ion locuitor al satului Țințăreni raionul Telenești, aplicându-i lovituri cu pumnii în față și peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa buzei superioare, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, edeme la nivelul țesuturilor moi a feței și mânii drepte, ceea ce se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală nr.201832D0044 din 22.03.2018 și concomitent acțiunilor întreprinse asupra lui Ion Ambrosie au lovit cu pumnii și cu picioarele în caroseria automobilului de model „Șkoda Fabia,, cu n/î TFJ 119, închiriată de la SRL „Carauș E.D.", din mun. Chișinău, pricinuind unității de transport defecte tehnice, în sumă de 5 810 lei. Inculpatul, Sprinceană Ion împreună cu Sprinceană Nicolae și Bulat Andrian, la data de 26.12.2017, ora 23.00, fiind toți în stare de ebrietate produsă de alcool, intenționat, prin acțiuni ce încalcă grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie și lipsă de respect față de societate, fără de nici-un motiv, aflându-se în stradă în fața gospodăriei lui Sprinceană Nicolae din satul Suhuluceni raionul Telenești, l-au bătut pe Ambrosie Ion locuitor al satului Țințăreni raionul Telenești, aplicându-i lovituri cu pumnii în față și peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa buzei superioare, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, edeme la nivelul țesuturilor moi a feței și mânii drepte, ceea ce se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală nr.201832D0044 din 22.03.2018 și concomitent acțiunilor întreprinse asupra lui Ion Ambrosie au lovit cu pumnii și cu picioarele în caroseria automobilului de model „Șkoda Fabia,, cu n/î TFJ 119, închiriată de la SRL „Carauș E.D.", din mun. Chișinău, pricinuind unității de transport defecte tehnice, în sumă de 5 810 lei. Inculpatul Bulat Andrian, împreună cu Sprinceană Nicolae și Sprinceană Ion, la data de 26.12.2017, ora 23.00, fiind toți în stare de ebrietate produsă de alcool, intenționat, prin acțiuni ce încalcă grosolan ordinea publică, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o deosebită obrăznicie și lipsă de respect față de societate, fără de nici-un motiv, aflându-se în stradă în fața gospodăriei lui Sprinceană Nicolae din satul Suhuluceni raionul Telenești, l-au bătut pe Ambrosie Ion locuitor al satului Țințăreni raionul Telenești, aplicându-i lovituri cu pumnii în față și peste diferite părți ale corpului, cauzându-i vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub formă de plagă și echimoză pe mucoasa buzei 4 superioare, echimoză pe mucoasa buzei inferioare, edeme la nivelul țesuturilor moi a feței și mânii drepte, ceea ce se confirmă prin raportul de expertiză medico-legală nr.201832D0044 din 22.03.2018 și concomitent acțiunilor întreprinse asupra lui Ion Ambrosie au lovit cu pumnii și cu picioarele în caroseria automobilului de model „Șkoda Fabia,, cu n/î TFJ 119, închiriată de la SRL „Carauș E.D.", din mun. Chișinău, pricinuind unității de transport defecte tehnice, în sumă de 5 810 lei. Instanța de apel a constatat că prin acțiunile sale intenționate, inculpații Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian au comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, individualizată prin „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, comisă de către mai multe persoane". Instanța de apel reiterând prevederile art.3641 Cod de procedură penală, a remarcat că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că acestea sunt suficiente pentru a constata că faptele există și constituie infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, a fost comisă de inculpați și sunt de natură să permită stabilirea pedepsei. În continuare, instanța de apel a conchis că prima instanță a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma prevederilor art.95 și art.101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității și veridicității raportate la declarațiile date de inculpați în cadrul ședinței de judecată și probele administrate, a stabilit corect situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, încadrarea juridică corectă și anume în baza art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a remarcat că starea de fapt reținută și de drept apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel. Pe această linie de concluzie, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare. Considerentele primei instanțe la capitolul încadrării juridice, sânt motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul, că vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii imputate este dovedită în cadrul procesului penal, astfel faptele acestora, reținute prin sentință, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism. Față de lucrul judecat de primă instanță, se constată motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpatului, astfel fiind în corespundere cu exigențele articolului 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În atare situație, instanța de apel consideră că este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpați și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal. 4.2. În ceea ce privește pedeapsa penală aplicată inculpaților Sprinceană 5 Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, instanța de apel consideră sentința neîntemeiată și nemotivată, astfel că prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61 și 75 Cod penal, și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale acestora precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților. Instanța de apel a reținut că din dispozițiile art.75 alin.(1) Cod penal se desprind trei criterii generale cu valoare de principiu. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată. Ca concluzie asupra celor etalate, instanța de apel a remarcat că la individualizarea pedepsei, prima instanță nu a ținut cont de cele trei principii care urmează a sta la baza individualizării pedepsei, sancțiunea aplicată inculpaților Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, fiind inechitabilă și prea blândă în raport cu fapta infracțională comisă, gravitatea acesteia, dar și urmările prejudiciabile ale infracțiunii, care exclude convingerea că scopul legii penale în privința inculpaților ar putea fi atins prin aplicarea față de aceștia a pedepsei penale în formă de amendă penală. Astfel, instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpaților Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, au fost încadrate în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, care prevede pedeapsa sub formă de închisoare de până la 5 ani și amendă de la 750 până la 1350 unități convenționale, în temeiul art.16 alin.(4) Cod penal, se califică ca fiind o infracțiune mai puțin gravă. În contextul art.76 alin.(1) Cod penal, careva circumstanțe atenuante în privința inculpaților Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, nu s-au identificat, totodată careva circumstanțe agravante din rândul celor vizate de norma art.77 alin.(1) Cod penal, de asemenea nu s-au constatat. Reieșind din prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, ca urmare a reducerilor cu 1/3 din limitele pedepselor prevăzute de lege, instanța de apel stabilește că limitele de pedeapsă în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, este închisoare de până la 5 ani, astfel că noile limite având în vedere reducerea sancțiunii maxime și minime cu 1/3, vor constitui de până la 3 ani și 4 luni închisoare. Rezumând toate circumstanțele comiterii faptei infracționale de huliganism, urmările prejudiciabile ale acesteia, însemnătatea infracțiunii pentru pătimit care a fost agresat fizic și verbal în stradă de către toți trei inculpați, caracterul și gradul suferințelor morale, dar și necesitatea atingerii scopului legii penale, având în vedere și faptul că potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica din 13.02.2018, Bulat Andrian și Sprinceană Nicolae au fost condamnați în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal la amendă (care a fost executată), ceea ce indică la faptul că inculpații nu și-au făcut concluziile cuvenite și prin urmare, instanța de apel a conchis că este necesar, echitabil, corect și proporțional a numi inculpaților sancțiunea penală sub formă de închisoare, pentru un termen de 3 ani fiecăruia, care în temeiul art.72 alin.(3) Cod penal, este pasibilă executării în penitenciar de 6 tip semiînchis. De asemenea, instanța de apel a considerat că, în acest caz, pedeapsa închisorii numită lui Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, urmează a fi suspendată pe un termen de probațiune, în acest sens, a reiterat prevederile art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, prima instanță, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. Instanța de apel a reținut că, scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în prezenta cauză penală în privința inculpaților, Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian va fi pe deplin atins, doar prin aplicarea pedepsei penale sub formă de închisoare, în limitele și în condițiile stabilite de prezentul act judecătoresc. Mai mult, luând în considerație gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpați, și de repercusiunile acesteia pentru pătimit și familia acestuia, dar și pentru întreaga societate, instanța de apel consideră oportună și corectă aplicarea în privința inculpaților Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian a pedepsei închisorii pe un termen de 3 ani fiecăruia, cu suspendare condiționată pe un termen de probațiune de 3 ani, în temeiul prevederilor art.90 Cod penal, astfel că această pedeapsă este rațională și proporțională acțiunilor comise de către aceștia, dar și prin numirea acestei pedepse, instanța de apel își exprimă convingerea că în atare mod va fi atins scopul legii penale privind corectarea și reeducarea inculpaților, în vederea respectării cu strictețe a normelor de drept și neadmiterii de alte încălcări. Sintetizând juridic cele menționate mai sus, instanța de apel consideră că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în prezenta cauză penală în privința inculpaților Sprinceană Nicolae, Sprinceană Ion și Bulat Andrian, va fi pe deplin atins, doar prin aplicarea pedepsei penale privative de libertate, cu suspendare condiționată pe un termen de probațiune. 4.3. În continuare, instanța de apel a menționat caracterul eronat și pripit al soluției primei instanțe, în partea neexaminării acțiunii civile înaintate de către partea vătămată Ambrosie Ion. La caz, instanța de apel consideră de cuviință de a admite în principiu acțiunea civilă în latură materială, așa cum dictează norma art.387 alin.(3) Cod de procedură penală, or, deși pătimitul a solicitat încasarea sumei de 12 000 lei, nu au fost prezentate date concrete întru justificarea acestei sume, pătimitul invocând necesitatea recuperării prejudiciului, inclusiv prin suma de 5 810 lei, pentru reparația automobilului de modelul „Skoda Fabia", cu n/î TFJ 119. Respectiv, instanța de apel a ajuns la concluzia imposibilității aprecierii cu certitudine a cuantumului acțiunii civile, în opinia instanței nefiind prezentate careva acte ce ar confirma cheltuielile suportate, mai mult, în condițiile în care 7 însuși pătimitul Ambrosie Ion a menționat că, urmează să suporte și alte cheltuieli pentru tratament, dar și alte cheltuieli, astfel că la acest capitol concretizarea acțiunii civile în latură materială este imposibilă, și în această parte acțiunea civilă va fi admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor materiale să se expună instanța de judecată în ordinea acțiunii civile. Totodată, instanța de apel a notat caracterul întemeiat și justificat al cerinței pătimitului Ambrosie Ion, cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în cuantumul de 5 000 lei, reieșind din faptul că, acestea au fost confirmate integral prin bonul de plată anexat de către pătimit la materialele cauzei penale, totodată, instanța de apel a reținut și numărul ședințelor judiciare, complexitatea cauzei penale, și activitatea avocatului Chirtoacă Leonid, care a apărat drepturile, libertățile și interesele legitime ale pătimitului Ambrosie Ion, astfel că, suma dată urmează a fi percepută în mod solidar de la toți trei inculpați. De asemenea, instanța de apel a considerat întemeiată parțial și solicitarea părții vătămate Ambrosie Ion, cu privire la încasarea din contul inculpaților a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. În cazul de față, la stabilirea cuantumului despăgubirilor morale ce urmează a fi încasate în beneficiul părții vătămate Ambrosie Ion, instanța de apel a luat în considerație gravitatea infracțiunii comise, faptul că acesta a fost numit cu cuvinte necenzurate în loc public, și că a fost agresat fizic fiindu-i aplicate lovituri peste diferite regiuni ale corpului la fel în loc public. Instanța de apel a mai reiterat în acest sens și faptul că urmare a faptei infracționale de huliganism pătimitul a avut de suportat suferințe morale enorme, fiind nevoit să suporte un tratament medicamentos o perioadă de timp și de reabilitare, la fel a fost nevoit să se deplaseze la fiecare citare a organului de urmărire penală și a instanțelor judecătorești. Totodată s-a reținut și impactul moral al urmărilor faptei infracționale de huliganism asupra pătimitului, dar și nemijlocit asupra familiei acestuia. Astfel, instanța de apel a reținut că în cumul toate circumstanțele descrise supra, denotă caracterul justificat întemeiat, proporțional și echitabil al despăgubirilor morale în cuantumul de 30 000 lei pentru pătimitul Ambrosie Ion, or, suma solicitată de către pătimit de 120 000 lei, este una disproporțional de mare în raport cu toate circumstanțele de fapt și de drept enunțate mai sus. În concluzie la capitolul dat, instanța de apel a dispus încasarea în beneficiul lui Ambrosie Ion, din contul fiecărui dintre inculpați, a câte 10 000 lei fiecare, în total suma de 30 000 lei.

Avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului Bulat Adrian, în temeiul pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivarea cerințelor sale invocă că, nu este de acord cu sentința pronunțată în partea stabilirii pedepsei dar și a admiterii prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei. Nu este clar cum instanța de apel a stabilit cu titlu de prejudiciu moral suma de 10 000 lei, considerând această sumă ca fiind echitabilă suferințelor suportate. Cu referire la pedeapsă, susține că o consideră prea aspră, or, pedeapsa are 8 drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Pentru ca pedeapsa aplicată inculpatului să atingă scopurile sus- menționate, legea penală stabilește anumite criterii de individualizare a pedepsei. Aceste criterii nu pot fi utilizate separat, ci numai în ansamblu. Neglijarea unuia dintre aceste criterii ar însemna că, pedeapsa a fost individualizată contrar prevederilor legale și constituie temei pentru casarea sentinței. În final, informează instanța de recurs că inculpatul Bulat Adrian a achitat amenda stabilită de instanța de fond și a conștientizat impactul infracțiunii comise față de societate. 5.1. Avocatul Bantîș Victor în numele inculpatului Sprînceană Nicolae, în temeiul pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia solicitând casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivarea cerințelor sale invocă că, inculpatul Sprinceană Nicolae, a recunoscut fapta incriminată, cauza a fost examinată în prima instanță în procedură simplificată, nu are antecedente penale, se caracterizează pozitiv, pedeapsa stabilită de prima instanță a executat-o, iar de la momentul comiterii faptei incriminate din luna martie 2018 și până în prezent nu a comis alte fapte compromițătoare. Astfel, consideră că decizia instanței de apel este adoptată contrar prevederilor art.art.7, 61, 75-78 Cod penal, din motiv că a fost înăsprită pedeapsa stabilită de prima instanță, instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și personalitatea făptuitorului, aplicând individualizarea contrar prevederilor legale, care generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit de legea penală. În ceea ce privește, latura civilă, relevă că prima instanță a admis în principiu acțiunea civilă, însă asupra cuantumului și mărimii acesteia urma să se expună o instanță civilă. Iar, instanța de apel a admis partea civilă fără ca apelantul să prezinte careva probe concrete ce ar demonstra mărimea acestor pretenții.

Asupra recursurilor a prezentat referință procurorul care s-a pronunțat pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale, deoarece la stabilirea pedepsei inculpaților instanța de apel luând în calcul scopul educativ și preventiv al pedepsei penale corect a ajuns la concluzia că sarcina pedepsei penale va fi realizată doar prin aplicarea pedepsei penale sub formă de închisoare.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea 9 dispozițiilor de drept formal și material. Lecturând recursurile declarate de către avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului Bulat Adrian și de către avocatul Bantîș Victor în numele inculpatului Sprînceană Nicolae, Colegiul penal constată că acestea sunt bazate pe același temei, fiind invocate aceleași argumente, solicitându-se casarea instanței de apel cu menținerea sentinței fără modificări, astfel că instanța de recurs se va expune asupra lor concomitent. Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal reține că recurenții invocă același temei pentru recurs pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, recurenții critică decizia instanței de apel în partea individualizării pedepsei, nefiind de acord cu pedeapsa stabilită sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 3 ani, precum și în latura prejudiciului moral, considerând că nu au fost prezentate careva probe ce ar justifica cuantumul acestuia. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul penal constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății. În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. 10 În acest context, Colegiul penal consideră, că la aplicarea pedepsei inculpaților Sprînceană Nicolae și Bulat Andrian pentru infracțiunea săvârșită, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75, 90 Cod penal, totodată ținând cont și de gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform art.16 Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, de faptul că se căiesc sincer de cele săvârșite, de circumstanțele cauzei – careva circumstanțe atenuante sau agravante nefiind stabilite. Totodată, Colegiul penal menționează că instanța de apel la emiterea deciziei a ținut cont și de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, care stipulează că în caz de aplicare a pedepsei închisorii inculpatul beneficiază de reducerea cu 1/3 din maximul și din minimul prevăzut de sancțiune, fiind stabilite noi limite cu care trebuie să opereze instanța de judecată la stabilirea pedepsei. Colegiul penal apreciază drept întemeiată argumentarea instanței de apel precum că ,,circumstanțele comiterii faptei infracționale de huliganism, urmările prejudiciabile ale acesteia, însemnătatea infracțiunii pentru pătimit care a fost agresat fizic și verbal în stradă de către toți trei inculpați, caracterul și gradul suferințelor morale, dar și necesitatea atingerii scopului legii penale, având în vedere și faptul că potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica din 13.02.2018, Bulat Andrian și Sprinceană Nicolae au fost condamnați în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal la amendă (care a fost executată), ceea ce indică la faptul că inculpații nu și-au făcut concluziile cuvenite și prin urmare, este necesar, echitabil, corect și proporțional a numi inculpaților sancțiunea penală sub formă de închisoare”. Or, pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite, suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor părții vătămate, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. În contextul celor expuse, Colegiul penal consideră că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în prezenta cauză penală în privința inculpaților Sprinceană Nicolae și Bulat Andrian, va fi pe deplin atins, doar prin aplicarea pedepsei penale privative de libertate, cu suspendare condiționată pe un termen de probațiune. În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererea de recurs privind greșita individualizare a pedepsei nu sunt incidente cauzei deferite judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa aplicată inculpatului fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu scopul pedepsei penale, fapt ce determină incontestabil concluzia de inadmisibilitate a recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. Pe de altă parte, instanța de recurs respinge alegațiile recurenților cu referire la faptul că nu au fost prezentate careva probe ce ar justifica cuantumul 11 prejudiciului moral dispus spre încasare din contul inculpaților în beneficiul părții vătămate. Or, instanța de apel s-a expus în mod detaliat și argumentat în acest sens. În plus, se reține că motivele invocate în recursurile de pe rol, au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.4. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (vol. III, f.d.136-156) în coraport cu motivele invocate de recurenți, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului Bulat Adrian și de către avocatul Bantîș Victor în numele inculpatului Sprînceană Nicolae, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, în cauza penală în privința inculpaților Sprînceană Nicolae xxx și Bulat Andrian xxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 22 octombrie 2021. Președinte: /semnătura/ Toma Nadejda Judecători: /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Timofti Vladimir 12