1ra-508/2021 — art.art.326 al.1, 361 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 21 februarie 2020, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Plop Ion în baza: - art.326 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 1 600 unități convenționale; - art.326 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 1 700 unități convenționale; - art.326 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 1 800 unități convenționale; - art.326 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 1 900 unități convenționale; - art.361 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la amendă în mărime de 500 unități convenționale. Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 2 500 unități convenționale. 1 Cornescu Ion în baza: - art.361 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității. Solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpaților cheltuielile judiciare compuse din salariul procurorului, salariul șoferului și consumabile (hârtie, copiator) a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a dispus a încasa de la Plop Ion în contul statului echivalentul sumei de bani primită de la cet. Topada Vasilii în valoare de 400 euro și 600 euro primiți de la cet. Cereș Ion, iar în total 1 000 euro, care constituie cheltuieli suportate de către Centrul Național Anticorupție și care nu au fost restituite de către inculpat, pe care ultimul a declarat în ședința de judecată că suma de bani respectivă a cheltuit-o în scopuri persoanele.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Plop Ion în perioada de timp de la 24 aprilie 2019 și până la 17 mai 2019, activând în calitate de director al Uniunii Conducătorilor Auto, filiala Cimișlia, susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Secției Înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a Centrului Multifuncțional Hîncești al Agenției Servicii Publice, responsabili de primirea probelor teoretice și practice la examenul de calificare a conducătorilor auto și eliberarea ulterioară a permisului de conducere, a pretins, pentru sine de la Cernat Radu mijloace bănești în sumă totală de 1 800 euro. Suma de 1 800 (o mise opt sute) euro a fost pretinsă de Plop Ion, susținând că el urma să influențeze persoane publice din cadrul Secției Înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a Centrului Multifuncțional Hîncești al Agenției Servicii Publice, pentru ca Cernat Radu să susțină cu succes probele teoretice și practice a examenului de calificare a conducătorilor auto și să obțină dreptul de a conduce transport auto la categoriile ,,B" și ,,C", precum și pentru soția sa Cernat Ana la categoria ,,B". Ulterior, la 17 mai 2019 aproximativ orele 07:00, Plop Ion a pretins și a primit de la Cernat Radu, în sala de studii în care se petreceau ore teoretice, din incinta sediului Uniunii Conducătorilor Auto filiala Cimișlia, amplasată în or. Cimișlia, str. Sfînta Marie nr.18, mijloace bănești în sumă de 1 800 euro, care conform ratei de schimb valutar a Băncii Naționale a Moldovei la data de 17.05.2019 constituia suma de 36 175,86 lei. Tot el, Plop Ion în perioada de timp de la 19.04.2019 până la 25.04.2019, activând în calitate de președinte al AO ,,Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova", filiala Cimișlia susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Secției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a Centrului Multifuncțional al Agenției Servicii Publice Hîncești, responsabili de primirea probelor teoretice și practice la examenul de calificare a conducătorilor auto și eliberarea ulterioară a permiselor de conducere, acționând premeditat, a pretins de la Topada Vasilii, mijloace bănești în sumă de 600 (șase sute) euro pentru a influența persoanele publice din cadrul instituției menționate, și a-i determina astfel să acționeze în sensul facilitării procesului de susținere de către soția acestuia Topada Mariana, la probele examenului pentru obținerea permisului de conducere de categoria ,,B". Continuând-și intenția sa, Plop Ion, susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Secției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a Centrului Multifuncțional al 2 Agenției Servicii Publice Hîncești, responsabili de primirea probelor teoretice și practice la examenul de calificare a conducătorilor auto și eliberarea ulterioară a permiselor de conducere, la 25.04.2019, în intervalul de timp de la ora 14:06 până la ora 14:23, aflându-se în preajma școlii de pregătire a conducătorilor de autovehicule AO ,, Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova", filiala Cimișlia pe str. Sfînta Maria, nr.18, or. Cimișlia, în automobilul cet. Topada Vasilii, a pretins, acceptat și primit de la acesta mijloace bănești în sumă de 600 (șase sute) euro, pentru a influența persoanele publice din cadrul instituției menționate, și a-i determina astfel să acționeze în sensul facilitării procesului de susținere de către soția acestuia Topada Mariana a probelor examenului pentru obținerea permisului de conducere de categoria ,,B", fără a realiza ulterior influența susținută. Tot el, Plop Ion la data de 25.04.2019 activând în calitate de președinte al AO Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova", filiala Cimișlia, susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Secției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a Centrului Multifuncțional al Agenției Servicii Publice Hîncești, responsabili de primirea probelor teoretice și practice la examenul de calificare a conducătorilor auto și eliberarea ulterioară a permiselor de conducere, acționând premeditat, aflându-se în incinta Școlii de pregătire a conducătorilor de autovehicule AO ,,Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova" filiala Cimișlia, situată pe adresa str. Sfînta Maria nr.18, or. Cimișlia a pretins, acceptat și primit de la Cereș Ion, mijloace bănești în sumă de 600 (șase sute) euro pentru a influența persoanele publice din cadrul instituției menționate și a-i determina astfel să acționeze în sensul facilitării procesului de susținere de către acesta a probelor examenului pentru obținerea permisului de conducere de categoria ,,B", fără a realiza ulterior influența susținută. Tot el, Plop Ion, activând în calitate de președinte al AO ,,Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova", filiala Cimișlia, susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Secției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a Centrului Multifuncțional al Agenției Servicii Publice Hîncești, responsabili de primirea probelor teoretice și practice la examenul de calificare a conducătorilor auto și eliberarea ulterioară a permiselor de conducere, acționând premeditat, la 14.05.2019, aflându-se în incinta Școlii de pregătire a conducătorilor de autovehicule AO ,,Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova", filiala Cimișlia, situată pe str. Sfînta Maria, nr.18, or. Cimișlia, a pretins de la Bologan Ecaterina, mijloace bănești în sumă de 600 (șase sute) euro pentru a influența persoanele publice din cadrul instituției menționate, și a-i determina astfel să acționeze în sensul facilitării procesului de susținere de către acesta a probelor examenului pentru obținerea permisului de conducere de categoria ,,B". Continuând-și intenția sa unică, Plop Ion, susținând că are influență asupra persoanelor publice din cadrul Secției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a Centrului Multifuncțional al Agenției Servicii Publice Hîncești, responsabili de primirea probelor teoretice și practice la examenul de calificare a conducătorilor auto și eliberarea ulterioară a permisului de conducere, acționând premeditat, la 16.05.2019, aflându-se în incinta Școlii de pregătire a conducătorilor de autovehicule AO ,,Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova" filiala Cimișlia, situată pe adresa str. Sfînta Maria, nr.18, or. 3 Cimișlia a acceptat și primit de la Bologan Ecaterina mijloace bănești în sumă de 200 euro, pentru a influența persoanele publice din cadrul instituției menționate, și a-i determina astfel să acționeze în sensul facilitării procesului de susținere a către aceasta a probelor examenului pentru obținerea permisului de conducere de categoria ,,B", fără a realiza ulterior influența susținută. Tot el, Plop Ion activând în baza Ordinului Președintelui Consiliului Central al Uniunii Conducătorilor Auto din Republica Moldova în funcția de președinte al școlii auto a Asociației Obștești „Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova", filiala Cimișlia, urmărind scopul falsificării actelor oficiale, cunoscând cu certitudine despre faptul că, prin documente se au în vedere actele oficiale care conferă un drept sau eliberează de o obligațiune nu numai pe deținătorul lor, dar și alte persoane care le obțin pentru ca acestea ulterior să producă consecințe juridice, încălcând flagrant prevederile Legii nr.131-XVI din 07.06.2007, privind siguranța traficului rutier și ale Regulamentului cu privire la permisul de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și condițiile de admitere la traficul rutier, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1452 din 24.12.2007, în perioada lunilor ianuarie - mai anul 2019, aflându-se în or. Cimișlia, având scopul confecționării, actelor oficiale false care acordă drepturi și eliberează de obligații, cunoscând cu certitudine despre faptul că cet. Topada Mariana și Bologan Ecaterina nu au frecventat orele de curs obligatorii stabilite conform pct. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 1452 din 24.12.2007 și că în lipsa prezenței la orele de curs practice nu sânt în drept să treacă la etapa susținerii permisului de conducere, la 10.05.2019 și respectiv 15.05.2019, aflându-se în biroul de serviciu amplasat pe str. Sfînta Maria, nr. 18, or. Cimișlia, a confecționat „Certificate de confirmare" a susținerii unui curs de școlarizare suplimentară pentru proba practică de conducere a autovehiculelor din categoria/subcategoria ,,B", pe care personal le-a semnat și aplicat ștampila, confirmându-le legalitatea, ulterior le-a eliberat cet. Topada Mariana și Bologan Ecaterina, acordându-le dreptul de a se prezenta la SÎTCCA Hîncești din cadrul Agenției Servicii Publice" pentru a susține probele examenului teoretic și practic, pentru obținerea permisului de conducere. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.326 alin.(1) și art.361 alin.(1) Cod penal. Cornescu Ion, prin Ordinul Președintelui adjunct al Consiliului Central al Uniunii Conducătorilor Auto din Republica Moldova, Oleg Cojocaru, nr. 240 cu privire la angajare din 01.11.2018 activând în funcție de profesor de teorie al școlii auto a asociației obștești ,,Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova", filiala Cimișlia, urmărind scopul falsificării actelor oficiale, cunoscând cu certitudine despre faptul că, prin documente se au în vedere actele oficiale care conferă un drept sau eliberează de o obligațiune nu numai pe deținătorul lor, dar și alte persoane care le obțin pentru ca acestea ulterior să producă consecințe juridice, încălcând flagrant prevederile Legii nr.131-XVI din 07.06.2007, privind siguranța traficului rutier și ale Regulamentului cu privire la permisul de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere 4 și condițiile de admitere la traficul rutier, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1452 din 24.12.2007, în perioadele de timp a lunilor octombrie - decembrie 2018, ianuarie - mai 2019, aflându-se în or. Cimișlia, având scopul confecționării, actelor oficiale false care acordă drepturi și eliberează de obligații, fiind conștient de faptul că, persoanele care solicită examinarea în vederea obținerii permisului de conducere sau a unor noi categorii/subcategorii ale acestuia, trebuie să obțină dovada absolvirii cursurilor unei școli auto, organizate de unitățile licențiate conform legislației în vigoare, care activează potrivit normelor stabilite de Guvern, folosind intenționat situația de serviciu, cunoscând cu certitudine că cet. Niculiță Victor, Cereș Ion și Axenti Sergiu au încălcat clauzele cererii – contract privind înscrierea la studiile pentru conducătorii auto și că nu au frecventat cursurile de instruire, aflându-se în perioada menționată mai sus conform datelor oficiale din baza de date "ACCES" ale Poliției de Frontieră, peste hotarele țării, a introdus date false în Registrul de evidență a frecvenței cursanților și a îndeplinirii planului de învățământ a școlii auto a asociației obștești Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova", filiala Cimișlia, și anume a inclus că, Niculiță Victor în zilele de 23.02.2019, 26.02.2019, 28.02.2019, 02.03.2019, 05.03.2019, 12.03.2019, 14.03.2019, 16.03.2019, 19.03.2019, 21.03.2019, 23.03.2019, 26.03.2019, 28.03.2019, 30.03.2019, 02.04.2019, 04.04.2019, 06.04.2019, 09.04.2019, 18.04.2019, Cereș Ion în zilele de 06.11.2018, 10.11.2018, 17.11.2018, 23.11.2018, 04.12.2018 și Axenti Sergiu în zilele de 10.01.2019, 12.01.2019, 19.01.2019, 29.01.2019, 02.02.2019, 05.02.2019, 07.02.2019, 12.02.2019, 16.02.2019, 19.02.2019, 23.02.2019, 02.03.2019, 07.03.2019, 12.03.2019, 16.03.2019, au fost prezenți și au frecventat orele de curs teoretice, acordându-le ulterior dreptul de a obține "Fișa de școlarizare pentru obținerea permisului de conducere. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal.

Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-1 considera culpabil și condamna pe inculpatul Plop Ion, prin aplicarea prevederilor art.3641 alin. (8) Cod de procedură penală, de comiterea infracțiunilor după cum urmează: - de comiterea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(1) Cod penal, (episodul de trafic de influență săvârșit în privința cet. Topada Vasile) numindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 900 unități convenționale; - de comiterea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(1) Cod penal, (episodul de trafic de influență săvârșit în privința cet. Cereș Ion) numindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 900 unități convenționale; - de comiterea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(1) Cod penal, (episodul de trafic de influență săvârșit în privința cet. Bologan Ecaterina) numindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 900 unități convenționale; - de comiterea infracțiunii prevăzute de art.326 alin.(1) Cod penal, (episodul de trafic de influență săvârșit în privința cet. Cernat Radu) numindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 900 unități convenționale; - de comiterea infracțiunii prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal, numindu- 5 i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale. Potrivit prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor a-i stabili definitiv pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 3 500 unități convenționale. În conformitate cu prevederile art.65 alin.(2), (3) Cod penal, a priva pe inculpatul Plop Ion, de dreptul de a ocupa funcții în cadrul autorităților, instituțiilor, societăților, organizațiilor indiferent de tipul lor, cu competențe în domeniul instruirii, calificării și testării conducătorilor auto. Conform art.106 Cod penal, a confisca de la Plop Ion echivalentul bunurilor rezultate din infracțiuni și anume, a sumelor de 600 euro pretinse și primite de la cet. Ceres Ion. Potrivit prevederilor art.162 alin(1) pct.4) Cod de procedură penală, în coroborare cu art.227 alin.(2) lit.5), 229 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, 200 euro (care reprezintă o parte din suma de 600 euro primiți sub controlul Centrului Național Anticorupție de către cet. Plop Ion de la cet. Topada Vasili, ridicați în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Plop Ion) și 1800 euro (primiți de către cet. Plop Ion de la cet. Cernat Radu, ridicați în cadrul percheziției efectuate în sala de studii a Uniunii Conducătorilor Auto din Republica Moldova, filiala Cimișlia, reprezentând cheltuieli în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale de transmitere-primire sub control a bunurilor pretinse, a-i trece în contul statului. Aplicând prevederile art.162 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală, în coroborare cu art.art.227 alin.(2) pct. 5), 229 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, a încasa de la cet. Plop Ion, echivalentul sumei de 400 euro în calitate de cheltuieli nerecuperate până în prezent, suportate de către Centrul Național Anticorupție, în legătură cu efectuarea măsurii de investigații - controlul transmiterii banilor în sumă de 600 euro, pretinse și primite de la cet. Topada Vasilii de către cet. Plop Ion. A încasa de la inculpatul Plop Ion în contul statului cheltuielile judiciare în sumă totală de 4 185 lei, pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, potrivit calculului anexat la rechizitoriu. În motivarea apelului, acuzarea a indicat că sentința în cauză urmează a fi casată din motivul blândeții pedepsei aplicată față de inculpatul Plop Ion și din motivul ilegalității ei. Consideră, că instanța nu a apreciat corect gradul de pericol ce-1 prezintă pentru societate infracțiunile incriminate inculpatului, precum și circumstanțele cauzei, personalitatea acestuia și rolul la comiterea infracțiunii și, în consecință, a aplicat față de inculpat o pedeapsă neechitabilă, sub aspectul individualizării pedepselor. Reiterând prevederile art.75 alin.(1) Cod penal, a indicat că aceste circumstanțe privind individualizarea pedepsei, au fost greșit apreciate de către prima instanță, în consecință, a fost aplicată o pedeapsă prea blândă, în coraport cu circumstanțele cazului/faptelor săvârșite. Totodată, a relevat că prima instanță a ignorat recomandările Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale, care stipulează că conform pct. 17... instanțele trebuie să asigure aplicarea măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte 6 care au săvârșit infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, în special în ipoteza pluralității de făptuitori, precum grupul criminal organizat și organizația criminală. O atenție sporită trebuie să se acorde în cazurile stabilirii pedepsei persoanelor declarate vinovate în săvârșirea infracțiunilor contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, a coruperii pasive ori active, sau dării ori luării de mită, care, în afară de pericolul social sporit, afectează grav autoritatea și imaginea instituțiilor, organizațiilor publice, or infracțiunile în baza cărora a fost condamnat inculpatul Plop Dumitru are drept obiect juridic relațiile sociale privind buna desfășurare a activității în sfera publică, făcând parte din infracțiunile de corupție. Mai mult, consideră că greșit a fost reținut de către instanță ca circumstanță atenuantă faptul recunoașterii vinei de către inculpat. Or, judecarea cauzei penale a avut loc în baza probelor administrate la urmărirea penală, care are ca premiză recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu, astfel în acest caz pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpaților necesită a fi aplicată în conformitate cu art.3641 alin.(8) Cod de Procedură Penală, care stabilește o pedeapsă deja redusă, luându-se în considerație recunoașterea faptelor, iar reținerea în calitate de circumstanță atenuantă și recunoașterea vinovăției ar însemna acordarea unei bivalenți juridice uneia și aceleiași circumstanțe de fapt. A remarcat că, prima instanță urma să aplice o pedeapsă care ar avea drept efect abținerea de la comiterea unor asemenea infracțiuni și de către alte persoane, precum și chiar de către inculpat, în acest sens aplicarea unei pedepse minime în speță, va încuraja doar pe viitor comiterea unor asemenea fapte. De asemenea, a explicat că în cazul în care este neconcordanță sau chiar disproporție între gravitatea unei infracțiuni și pedeapsa prevăzută de lege sau între gradul de pericol social al infractorului și pedeapsa aplicată acestuia, atingerea scopului pedepsei este periclitată, putându-se ajunge chiar la rezultate contrare acestuia. La fel, a invocat că la aplicarea pedepsei în privința inculpatului Plop Ion, prima instanță nu a luat în considerație, prevederile art.65 alin.(3) Cod penal, potrivit căruia privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi aplicată ca pedeapsă complementară și în cazurile când nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a prezentului cod, dacă, ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de cel vinovat în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități, instanța de judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta a dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. Alin.(2) al aceleiași norme prevede că, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi stabilită de instanța de judecată pe un termen de la 1 la 5 ani (...). A specificat că, reieșind din norma citată raportate la circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judiciare s-a constatat, că acțiunile infracționale săvârșite de către inculpatului Plop Ion sunt în deplină măsură legate de exercitarea funcției de președinte al AO „Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova" (filiala Cimișlia). Acesta a pretins și primit mijloace bănești de la cet. Cernat Radu, Topada Vasilii, Cereș Ion și Bologan Ecaterina, ei conștientizând faptul că în 7 virtutea funcției pe care el o deține, poate influența persoane publice din cadrul Secției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a Centrului Multifuncțional al Agenției Servicii Publice Hîncești, pentru a-i determina astfel să acționeze în sensul facilitării procesului de susținere a probelor examenului pentru obținerea permisului de conducere. Totodată, consideră sentința în cauză nefondată și sub aspectul respingerii cererii cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare. Astfel, instanța de judecată și-a motivat concluzia de respingere a solicitării acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpat, în contul statului a cheltuielilor judiciare pentru instrumentarea prezentei cauze penale, prin faptul acesta indică că nu se încadrează în prevederile art.227 - 229 din Codul de procedură penală. Consideră că, instanța greșit a constatat, că cheltuielile respective nu au fost suportate anume în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale, ori conform art.227 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, cheltuielile de judecată cuprind sumele plătite martorilor, părții vătămate, interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali, ori conform anexei cheltuitelor de judecată anexate la informații la rechizitoriu o parte din cheltuieli a fost suportată anume pentru serviciile de traducere. În astfel de circumstanțe, consideră că solicitarea cu privire la încasarea din contul inculpatului în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 4 185 lei, ce au fost suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală și pe care le constituie zilele procurorului lucrate și consumabile, este perfect întemeiată și urmează a fi admisă. Mai mult, consideră a fi greșită soluția instanței și în ce privește soarta corpurilor delicte și aplicarea măsurii de siguranță - confiscarea specială. Astfel, a menționat că instanța incorect a aplicat confiscarea specială asupra corpurilor delicte - mijloace bănești în mărime de 1 800 Euro (transmise de către cet. Cernat Radu sub controlul organului de urmărire penală în cadrul efectuării măsurii speciale de investigații - controlul transmiterii banilor și ridicați în cadrul percheziției efectuate în sala de studii a Uniunii Conducătorilor Auto din Republica Moldova, filiala Cimișlia) și 200 Euro (care reprezintă o parte din suma de 600 euro primiți sub controlul Centrului Național Anticorupție de către cet. Plop Ion de la cet. Topada Vasili, ridicați în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Plop Ion). Or, aceștia sunt mijloace bănești alocate de către stat pentru efectuarea acțiunilor procesuale și nu pot fi supuse confiscării, soarta lor urmând a fi decisă conform prevederilor art.162 alin.(1) pct.4) Cod de procedură penală, în coroborare cu art.227 alin.(2) pct.5), 229 alin.(1), (2) Cod de procedură penală. A conchis că prima instanță incorect a dispus încasarea de la cet. Plop Ion, a sumei de 600 euro, pretinsă și primită de la cet. Cereș Ion, în calitate de cheltuieli suportate de către Centrul Național Anticorupție, și nerestituite de către inculpat. Asupra acestor mijloace bănești instanța urma să aplice confiscarea în calitate de bunuri rezultate din infracțiune. De asemenea, a susținut că instanța a omis să se expună asupra confiscării speciale a sumei de 200 euro, primite de către cet. Plop Ion de la Bologan Ecaterina, în calitate de bunuri rezultate din infracțiune.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curți de Apel Comrat din 28 septembrie 8 2020, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința, în partea confiscării sumei de 2 000 euro în contul statului, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care: - 200 (două sute) Euro (care reprezintă o parte din suma de 600 Euro primiți sub controlul Centrului Național Anticorupție de către cet. Plop Ion de la cet. Topada Vasili, ridicați în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Plop Ion) ; - 1800 (una mie opt sute) Euro (primiți de către cet. Plop Ion de la cet. Cernat Radu, ridicați în cadrul percheziției efectuate în sala de studii a Uniunii Conducătorilor Auto din Republica Moldova, filiala Cimișlia, reprezentând cheltuieli în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale de transmitere-primire sub control a bunurilor pretinse, a-i trece în contul statului. În rest, sentința s-a menținut fără modificări. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea sentințe prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpații Plop Ion și Cornescu Ion au săvârșit infracțiunile imputate. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. La caz, în afară de faptul că inculpații Plop Ion și Cornescu Ion și-au recunoscut vina pe deplin, instanța de apel a conchis că vina lor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.326 alin.(1) și art.361 alin.(1) Cod penal, a fost dovedită integral de întreaga sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele. Instanța de apel concluzionează că prima instanță la emiterea sentinței a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Instanța de apel a reținut că acuzarea, în apelul depus a contestat sentința doar în partea stabilirii pedepsei în privința inculpatului Plop Ion, considerând că prima instanță i-a aplicat inculpatului Plop Ion pedeapsa definitivă cu amendă prea blândă, precum și incorect nu a încasat de la inculpatul în beneficiului statului cheltuielile judiciare suportate pe cauză, eronat a dispus confiscarea de la inculpat a mijloacelor bănești în sumă de 2 000 Euro precum și nejustificat nu a aplicat în privința inculpatului Plop Ion prevederile art.65 alin.(3) Cod penal. 4.2. Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția primei instanțe, conform căreia ultima a considerat că anume pedeapsa sub formă de amendă față de inculpatul Plop Ion și pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în privința inculpatului Cornescu Ion va fi una echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpați. Instanța de apel a stabilit că de fapt prin apelul declarat, acuzarea nu contestă sentința în privința pedepsei stabilite inculpatului Cornescu Ion și nici categoria pedepsei stabilite inculpatului Plop Ion, dar consideră că la individualizarea 9 pedepsei sub formă de amendă, nu a luat în vedere prevederile legale și a stabilit o pedeapsă prea blândă. Argumentele apelantului precum că inculpatului Plop Ion, prima instanța i-a stabilit o pedeapsă prea blândă au fost apreciate ca neîntemeiate și nu pot fi luate în vedere de către instanța de apel ca temei de casare a sentinței în această parte. Deci la speță se reține că fapta prevăzută de art.326 alin.(1) Cod penal se pedepsește cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 4 000 la 6 000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate. Deoarece cauza penală în prima instanță s-a judecat în procedură simplificată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform art.3641 Cod de procedură penală, limitele noi ale pedepsei cu amendă prin reducere cu o pătrime, sunt de la 1 500 la 2 250 unități convenționale. Instanța de apel a constatat că pedeapsa stabilită pentru fiecare infracțiune săvârșită, a fost stabilită în parte, iar pedeapsa definitivă conform art.84 Cod penal, prin cumulare parțială. În cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată. Având în vedere prevederile legale, instanța de apel a menționat că prima instanță a stabilit pedeapsa cu amendă inculpatului Plop Ion din alternativa celor prevăzute de norma penală respectivă, pentru fiecare infracțiune săvârșită în limitele legale. Totodată, instanța de apel a reținut că pedeapsa cu amendă nu a fost stabilită în limitele minime, prin ce este nefondat și argumentul apelantului precum că prima instanță a luat în vedere drept circumstanță atenuantă recunoașterea vinovăției și a acordat bivalență juridică uneia și aceleiași circumstanță de fapt. Cu atât mai mult că conform textului sentinței, prima instanță a recunoscut ca circumstanță atenuantă căința sinceră. Raportând circumstanțele cauzei la rigorile art.78 Cod penal, instanța de apel nu a constatat temeiuri de a interveni în soluția primei instanțe și de a stabili inculpatului Plop Ion pedeapsa cu amendă mai aspră. Cu atât mai mul că, pe prezenta cauză inculpatul Plop Ion la data de 17 mai 2019 a fost reținut pentru 3 zile (f.d.206 vol. I); începând cu data de 03.06.2019 până la 26.06.2019 s-a aflat în arest preventiv, iar din 26.06.2019 până la 28.07.2019 s-a aflat în arest la domiciliu. Conform prevederilor art.88 alin.(5) Cod penal, condamnatului care s-a aflat sub arest preventiv până la numirea cauzei spre judecare, la stabilirea în calitate de pedeapsă principală a amenzii, a privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau 10 de a exercita o anumită activitate, instanța de judecată, ținând cont de termenul aflării sub arest preventiv, îi atenuează pedeapsa stabilită sau îl liberează complet de executarea acesteia. Deci, ținând cont de prevederile legale în cauză, pedeapsa stabilită de prima instanță cu amendă definitivă conform art.84 Cod penal, instanța de apel a apreciat-o ca atenuată și corespunde cerințelor legale, nefiind temeiuri de liberare complet de executare acesteia, dar nici de înăsprire. Cu referire la argumentele apelantului prin care critică soluția primei instanțe, deoarece nu a aplicat prevederile art.65 alin.(3) Cod penal, instanța de apel a reținut că norma în cauză nu poartă un caracter imperativ și nu obligă instanța de judecată să aplice privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate ca pedeapsă complementară și în cazurile când nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a prezentului cod, cum este și infracțiunea prevăzută la art.326 alin.(1) Cod penal. Totodată, instanța de apel a explicat că prima instanță la pronunțarea sentinței este obligată să motiveze de ce a ajuns la concluzia de a considera imposibilă păstrarea de către inculpat a dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și aplicarea pedepsei complementare prin prisma prevederilor art.65 alin.(3) Cod penal, nu și să motiveze de ce nu a aplicat pedeapsa complementară conform art.65 alin.(3) Cod penal. În aceeași ordine de idei, instanța de apel a constatat conform procesului- verbal al ședinței de judecată în prima instanță și discursul procurorului, că acuzatorul de stat nu a pus în discuție și nici nu a orientat instanța de judecată să aplice prevederile art.65 alin.(3) Cod penal și să-l priveze pe inculpatul Plop Ion de dreptul de a ocupa funcții în cadrul autorităților, instituțiilor, societăților, organizațiilor indiferent de tipul lor, cu competențe în domeniul instruirii, calificării și testării auto. Astfel, instanța de apel consideră ca fiind neîntemeiate solicitările apelantului cu privire la aplicarea pedepsei complementare față de Plop Ion. Reieșind din circumstanțele cauzei care au fost examinate în cadrul examinării prezentei spețe, instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Plop Ion corect a aplicat prevederile legale, și în conformitate cu prevederile art.art.7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivele acestuia, de personalitatea persoanei vinovate, de circumstanțele atenuante și agravante ale cauzei, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului. Totodată, instanța de apel a constatat că încrederea acordată va fi un echilibru între persoana inculpatului și corecția penală, ținând cont de gravitatea infracțiunilor și anume că sunt infracțiuni ușoare și mai puțin grave, personalitatea acestuia care se caracterizează pozitiv la locul de trai, comportamentul după infracțiunea săvârșită, faptul că a achitat deja amenda potrivit ordinului de încasare a numerarului din 25 februarie 2020, manifestând astfel dorința de a-și corecta comportamentul. Instanța de apel a constatat că, situația inculpatului Plop Ion permite de a concluziona că, dânsul nu prezintă pericol pentru societate aflându-se în funcția deținută la moment și sancțiunea aplicată prin sentința instanței de fond fără 11 privarea acestuia de dreptul de a ocupa funcții în cadrul autorităților, instituțiilor, societăților, organizațiilor indiferent de tipul lor, cu competențe în domeniul instruirii, calificării și testării conducătorilor auto, este o măsură echitabilă în coraport cu personalitatea acestuia și fapta comisă. Or, pronunțarea unei sentințe de condamnare deja constituie un avertisment sever pentru inculpat, iar pedeapsa sub formă de amendă constituie o măsură adecvată, care va duce la corectarea inculpatului și va asigura scopul pedepsei penale fără aplicarea pedepsei complementare, care nu este obligatorie la caz. Prin urmare temeiuri de a considera sentința instanței de fond neîntemeiată în partea stabilirii pedepsei, instanța de apel nu a stabilit. 4.3. Referitor la argumentele acuzatorului ce țin de criticile soluției primei instanțe de a respinge solicitarea procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare în sumă totală de 4 185 lei, pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, potrivit calculului anexat la rechizitoriu, instanța de apel susține poziția primei instanțe. La caz, instanța de apel a explicat că cheltuielile judiciare respective - salariul procurorului, colaboratorilor procuraturii, cheltuieli de deplasare a colaboratorilor, de hârtie, etc., nu fac parte din categoria cheltuielilor judiciare prevăzute la art.227 Cod de procedură penală. 4.4.Cu privire la motivele invocate de procuror ce vizează soluționarea chestiunii cu privire la suma de 200 Euro (care reprezintă o parte din suma de 600 Euro primiți sub controlul Centrului Național Anticorupție de către cet. Plop Ion de la cet. Topada Vasili, ridicați în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Plop Ion) și suma de 1 800 (una mie opt sute) Euro (primiți de către cet. Plop Ion de la cet. Cernat Radu), ridicați în cadrul percheziției efectuate în sala de studii a Uniunii Conducătorilor Auto din Republica Moldova, filiala Cimișlia, reprezentând cheltuieli în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale de transmitere-primire sub control a bunurilor pretinse, instanța de apel a reiterat prevederile art.art.162 alin.(1) pct.4), 227 alin.(2) pct.5), 229 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală și a remarcat că prima instanță n-a ținut cont de prevederile respective, eronat a aplicat confiscarea specială și a trecut, gratuit, în proprietatea statului bancnotele care se păstrează la Procuratura Anticorupție și Serviciul Fiscal de Stat, or, la caz se impune soluția de trecere a sumelor de 200 și 1 800 euro în contul statului. Mai mult, instanța de apel explică că sumele respective de bani reprezintă cheltuieli în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale de transmitere-primire sub control a bunurilor pretinse, motiv din care Colegiul le va trece în contul statului. Pentru motivele expuse, instanța de apel a conchis asupra necesității admiterii apelului declarat de acuzare, casarea parțială a sentinței primei instanțe în partea confiscării sumei de 2 000 (două mii) Euro în contul statului, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte.

Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea cerințelor sale invocă că, la judecarea cauzei, instanța de apel a examinat sub toate aspectele complet și obiectiv probele administrate la dosar, just a încadrat fapta comisă, corect ajungând la concluzia despre vinovăția inculpaților 12 în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art.art.326, 361 alin.(1) Cod penal. Însă, consideră că la stabilirea pedepsei, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că procurorul nu a motivat necesitatea aplicării pedepsei complementare în privința inculpatului Plop Ion și că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără ca în privința acestuia să fie aplicată pedeapsa complementară conform art.65 alin.(3) Cod penal - privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul autorităților, instituțiilor, societăților, organizațiilor cu competențe în domeniul instruirii, calificării și testării conducătorilor auto. Explică că, sancțiunile penale pentru a-și atinge scopurile și pentru a avea eficiență funcțiile lor trebuie să fie corect individualizate, motiv pentru care individualizarea pedepselor constituie un principiu de bază a dreptului penal. Totodată, specifică că instanța de apel nu a luat în considerație faptul că, prin infracțiunea comisă de inculpat a fost prejudiciată considerabil imaginea organelor publice și instituțiilor de stat. Iar, acțiunile infracționale săvârșite de către inculpatului Plop Ion sunt în deplină măsură legate de exercitarea funcției de președinte al AO „Uniunea Conducătorilor Auto din Republica Moldova" (filiala Cimișlia). Acesta a pretins și primit mijloace bănești de la cet. Cernat Radu, Topada Vasilii, Cereș Ion și Bologan Ecaterina, ei conștientizând faptul că în virtutea funcției pe care el o deține, poate influența persoane publice din cadrul Secției înregistrare a Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto a Centrului Multifuncțional al Agenției Servicii Publice Hîncești, pentru a-i determina astfel să acționeze în sensul facilitării procesului de susținere a probelor examenului pentru obținerea permisului de conducere, ceea ce sporește considerabil gradul social periculos al faptei comise. Respectiv, conchide că în cazul dat prin aplicarea în privința inculpatului Plop Ion a pedepsei complementare - privarea de dreptul de a ocupa funcții publice va fi restabilită echitatea socială, va fi prevenită săvârșirea de noi infracțiuni de către alte persoane publice. Aplicarea pedepsei complementare sus numite va descuraja alte persoane, mai ales persoane publice, să comită infracțiuni cu folosirea atribuțiilor sale de serviciu, ceea ce este foarte periculos pentru societatea noastră deoarece se creează o practică negativă.

Asupra recursului a prezentat referință avocatul Garaba Mihai în numele inculpatului Plop Ion, care s-a pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, deoarece instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale aplicate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal reține că din conținutul recursului rezultă că acuzarea invocă temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când 13 instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Însă Colegiul reține că, recurentul nu a indicat concret circumstanțele prin care se constată că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul recurentului prin constatări subiective constituie o derogare de la principiul contradictorialității în condițiile egalității armelor. În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica. Or, conform art.24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În esență, acuzarea critică decizia instanței de apel în partea stabilirii pedepsei complementare inculpatului Plop Ion, nefiind de acord cu poziția instanțelor de fond care au constatat că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără a aplica pedeapsa complementară prevăzute de dispoziția art.65 alin.(3) Cod penal. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate, Colegiul constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății. Mai mult, Colegiul penal lecturând textul deciziei și recursului, constată că argumentele invocate de recurent au format obiect de discuție în instanța de apel, asupra cărora aceasta s-a expus motivat și care, conform materialelor din dosar, a respectat prevederile art.art.414 și 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, indicând temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului procurorului, precum și motivele adoptării soluției date. Cu referire la poziția instanței de apel privind pedeapsa complementară, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. 14 De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. La caz, instanța de recurs ține să menționeze că, Codul penal prevede pedeapsa complementară - privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate (art.65 Cod penal), care poate fi aplicată ca pedeapsă complementară și în cazurile când nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a prezentului cod, dacă, ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de cel vinovat în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități, instanța de judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta a dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. În aceiași ordine de idei, Colegiul reține că, prin sintagma „poate" din textul alin.(3) art.65 Cod penal, aplicarea acestei norme nu trebuie înțeleasă ca o obligație față de instanța de judecată, or, instanța trebuie să ajungă la convingerea dacă corectarea persoanei vinovate este posibilă fără a fi stabilită o pedeapsă complementară. Astfel, în situația când instanța consideră că, corectarea persoanei vinovate va putea fi atinsă doar prin stabilire pedepsei principale, nu va aplica prevederile art.65 Cod penal. În speța discutată, instanța de apel corect a conchis că în privința inculpatului nu este temei de aplicare a art.65 Cod penal. Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (f.d.175-187, vol. VI) în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentului nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. 15 Prin urmare, instanța de recurs conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art.art.414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei pentru admiterea recursului ordinar declarat de acuzatorul de stat nu există și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu Lilia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 septembrie 2020, în cauza penală în privința inculpaților Plop Ion xxx și Cornescu Ion xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 15 iulie 2021. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Cobzac Elena 16