1ra-485/2021 — art.art.186 al.2 lit. b, c, d, 287 al.2 lit. b, 151, al.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 17 septembrie 2019, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați Bîscu Dionisie în baza: - art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - art.151 alin.(4) Cod penal, la 6 ani și 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Chiperi Alexandru în baza: - art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare, cu executarea 1 în penitenciar de tip semiînchis; - art.151 alin.(4) Cod penal, la 6 ani și 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis; Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 7 ani și 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. În baza prevederilor art.85 Cod penal, s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Căușeni din 21.09.2016, stabilindu-i inculpatului Chiperi Alexandru pedeapsa definitivă de 8 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Cheltuielile judiciare în mărime de 3 808 lei, s-a dispus a fi încasate în beneficiul statului, în mod solidar din contul inculpaților Bîscu Dionisie și Chiperi Alexandru.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Bîscu Dionisie și Chiperi Alexandru, la data de 07 aprilie 2019, în jurul orelor 21:00, aflându-se într-un loc public, în esența art.131 lit. b) Cod penal, în stradă, în apropierea domiciliului lui Sandu Octavian, din xxx, intenționat, acționând împreună și de comun acord cu Țurcan Alexandru și o persoană în privința căreia cauza a fost disjunsă în procedură separată, în prezența mai multor persoane, printre care Sandu Octavian, Blajenco Daniel și Bîscu Roman, fără nici un motiv, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, având un comportament brutal, pentru a demonstra superioritatea lor fața de alte persoane l- au numit cu cuvinte necenzurate, după care l-au maltratat pe cet. Dumitrașco Ghenadie, aplicându-i peste diferite părți ale corpului multiple lovituri cu pumnii și picioarele, fapt prin ce i-au fost cauzate victimei suferințe fizice. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu semnele calificative: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de mai multe persoane. Tot ei, Bîscu Dionisie și Chiperi Alexandru, la data de 07 aprilie 2019, în jurul orelor 21:00, continuându-și acțiunile sale criminale, în timpul comiterii acțiunilor huliganice, intenționat, acționând împreună și de comun acord cu Chiperi Alexandru, Țurcan Alexandru și o persoană în privința căreia cauza a fost disjunsă în procedură separată, urmărind scopul cauzării vătămării integrității corporale sau a sănătății, l-au maltratat pe Dumitrașco Ghenadie, cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, fapt prin ce i-au cauzat ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr.201930D0049 din 27 iunie 2019, „Traumă închisă a cutiei toracice emfizem subcutan pe stânga și pneumomediastinum, piotorax pe stângă 400 ml, contuzie pulmonară pe stânga, pneumonie posttraumatică bilaterală, care a fost produsă cu circa 2-3 săptămâni, prin acțiunea traumatică cu un corp contondent sau/și lovirea de acesta, posibil în diverse circumstanțe, are legătură directă cu decesul, iar în comun prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămare gravă. Totodată, moartea cet. Dumitrașco Ghenadie a survenit în rezultatul sepsisului în urma pneumoniei posttraumatice bilaterale cu abces pulmonar, fiind complicație a traumei închise a cutiei toracice". 2 Prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților Bîscu Dionisie și Chiperi Alexandru în baza art.151 alin.(4) Cod penal, cu semnele calificative: vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, adică vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită de mai multe persoane, care au provocat decesul victimei. Bîscu Dionisie în perioada de timp 28 martie 2019 - 01 aprilie 2019, data precisă nefiind posibil de stabilit, aflându-se în or. Căușeni, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, împreună și la o înțelegere prealabilă cu Dragan Nicolae, au pătruns în gospodăria lui Cuciuc Vasilii, situată pe adresa: xxx, de unde pe ascuns din șopronul casei, au sustras un ferestrău electric, cauzându-i pătimitului un prejudiciu material considerabil în sumă de 1 500 lei. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Bîscu Dionisie în baza art.186 alin.(2), lit. b), c), d) Cod penal, cu semnele calificative: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor din avutul proprietarului, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în alt loc de depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Inculpatul Chiperi Alexandru, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Chiperi Alexandru să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, inclusiv, reducerea pedepsei în conformitate cu art.4732-4734 Cod de procedură penală. În motivarea cerințelor sale a invocat că, a recunoscut vina pe deplin, a colaborat cu organul de urmărire penală, este caracterizat pozitiv. 3.1. Avocatul Sergiu Cotruță în numele inculpatului Chiperi Alexandru, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Chiperi Alexandru a-i stabili o pedeapsă mai blândă, cu reducerea termenului pedepsei de condamnare din termenul total rămas de executare, drept recompensă pentru condițiile precare de detenție. În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: - vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate este recunoscută integral de către Chiperi Alexandru, acesta căindu-se de fapta săvârșită; - din cumulul circumstanțelor de fapt ale cauzei, inculpatului Chiperi Alexandru urmează a-i fi stabilită o pedeapsă mai blândă decât cea aplicată de către instanța de fond; - drept cauze ale condițiilor neadecvate de detenție pot fi stabilite: suprapopularea, lipsa minimului de spațiu pentru detenția condamnatului, starea igienică nesatisfăcătoare în spațiile de detenție, permisiunea deținuților de a fuma, dotarea cu saltele cu un grad avansat de uzură, rupte și murdare. 3.2. Inculpatul Bîscu Dionisie, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Bîscu Dionisie să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, inclusiv, reducerea pedepsei în conformitate cu art.4732-4734 Cod de procedură penală. În motivarea cerințelor sale a invocat că, a recunoscut vina în comiterea 3 infracțiunilor incriminate și a colaborat cu organul de urmărire penală, este caracterizat pozitiv de către administrația Instituției Penitenciare nr.13 - Chișinău, se căiește sincer de cele săvârșite.

Prin decizia Colegiului penal al Curți de Apel Chișinău din 08 iulie 2020, apelul declarat de inculpatul Bîscu Dionisie s-a respins ca fiind depus peste termen, iar apelurile declarate de inculpatul Chiperi Alexandru și de avocatul acestuia, Sergiu Cotruță, se resping ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, reieșind din prevederile art.402 Cod procedură penală, în speță termenul de declarare a apelului urmează a fi calculat începând cu data de 18 septembrie 2019 și care a expirat la data de 02 octombrie 2019, aceasta fiind și ultima zi pentru declararea apelului, însă cererea de apel formulată de inculpatul Bîscu Dionisie a fost depusă după ultima zi de declarare a apelului și anume - la data de 04 octombrie 2019. Instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiate argumentele inculpatului Bîscu Dionisie precum că dânsul a omis termenul de declarare a apelului, deoarece nu a știut cum să scrie cererea de apel, or, inculpatul Bîscu Dionisie în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a fost asistat de către un apărător, respectiv, inculpatul era în drept să depună cerere de apel împotriva sentinței, prin intermediul avocatului care a reprezentant drepturile și interesele sale. Prin urmare, instanța de apel nu a stabilit nici un temei pentru repunerea apelantului Bîscu Dionisie în termenul de declarare a apelului. De asemenea, instanța de apel a notat că în situația când instanța de apel respinge apelul ca fiind depus peste termen, nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității hotărârii adoptate, din acest punct de vedere, nu există temei de a se expune asupra legalității și temeiniciei sentinței primei instanțe prin prisma criticilor invocate în cererea de apel declarată de inculpatul Bîscu Dionisie împotriva sentinței. 4.2. Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Chiperi Alexandru încadrarea juridică corespunzătoare, și anume în baza art.art.151 alin.(4), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal. Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Chiperi Alexandru, instanța de apel a constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte de către părțile la proces. Din textul apelurilor formulate de către inculpatul Chiperi Alexandru și de avocatul acestuia, Sergiu Cotruță rezultă că sentința primei instanțe este contestată în partea individualizării pedepsei penale, în acest sens, partea apărării solicitând aplicarea inculpatului Chiperi Alexandru a unei pedepse mai blânde, cu reducerea termenului pedepsei de condamnare a inculpatului din termenul total rămas de executare, drept recompensă pentru condițiile precare de detenție. 4.3. Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale în privința 4 inculpatului Chiperi Alexandru, instanța de apel constată că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În susținerea poziției sale, instanța de apel a reținut că după caracterul și gradul prejudiciabil al faptelor, infracțiunile prevăzute de art.art.151 alin.(4), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal în conformitate cu criteriile prevăzute de art.16 Cod penal se califică ca infracțiuni „deosebit de gravă" și „mai puțin gravă". Inculpatul Chiperi Alexandru a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-au căit de cele comise, la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află. Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că inculpatul Chiperi Alexandru anterior a fost atras la răspundere penală, și anume prin sentința Judecătoriei Căușeni din 21.09.2016 a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.175 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 3 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru minori, cu suspendarea executării pedepsei, pe un termen de probă de 3 ani. În conformitate cu art.76 Cod penal în privința inculpatului Chiperi Alexandru nu au fost reținute careva circumstanțe atenuante. Circumstanțe agravante în baza art.77 Cod penal, la examinarea cauzei și la stabilirea pedepsei inculpatului Chiperi Alexandru au fost reținute: comiterea infracțiunii în stare de ebrietate. În contextul dat, instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că inculpatul Chiperi Alexandru a recunoscut vina pe deplin, a colaborat cu organul de urmărire penală, este caracterizat pozitiv, sincer s-a căit de cele comise, deoarece aceste circumstanțe nu pot justifica aplicarea unei pedepse mai blânde, atât timp cât instanța de fond la individualizarea pedepsei penale a ținut cont de aceste circumstanțe, aplicând prevederile alin.(8) art.3641 Cod procedură penală, potrivit cărora, inculpatul, care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să fie înfăptuită pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Mai mult, instanța de apel a atestat că în speța dată nu se impune soluția aplicării unei pedepse mai blânde inculpatului Chiperi Alexandru, avându-se în vedere caracterul și gradul prejudiciabil al faptelor comise, or, inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă, care s-a soldat cu decesul unei persoane, în prezența circumstanței agravante - comiterea infracțiunii în stare de ebrietate. La fel, instanța de apel a reținut că inculpatul anterior a fost judecat, însă ultimul nu a făcut careva concluzii, nu a conștientizat gradul de pericol social al faptelor comise, nu a pășit pe calea corectării, dar a continuat să manifeste un comportament infracțional. 5 Pedeapsa penală stabilită de prima instanță nu reprezintă o represiune excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât și pentru menținerea ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator al pedepsei, așa cum apare enunțat în Codul penal. În ceea ce privește solicitarea părții apărării privind reducerea pedepsei inculpatului Chiperi Alexandru în temeiul art.art.4732 – 4734 Cod de procedură penală pentru încălcarea condițiilor de detenție care, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, afectează drepturile condamnatului garantate de art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța de apel a stabilit că prevederile art.art.4732 – 4734 Cod procedură penală nu sunt aplicabile speței, deoarece inculpatul nu are statut de condamnat. Instanța de apel a notat că în conformitate cu art.469 alin.(1) pct.171) Cod de procedură penală, la executarea pedepsei, instanța de judecată soluționează chestiunile cu privire la schimbările în executarea unor hotărâri, și anume - constatarea condițiilor de detenție a condamnaților. Potrivit art.470 alin.(1) Cod de procedură penală, chestiunile privind executarea hotărârilor prevăzute la art.469 alin.(1) pct.1) - 4), 6) - 16), 171) și 18) Cod de procedură penală, se soluționează de către instanța de judecată din raza de activitate a organului sau a instituției care execută pedeapsa. În contextul normelor legale citate supra, instanța de apel a respins solicitarea părții apărării privind reducerea pedepsei inculpatului Chiperi Alexandru în conformitate cu art.art.4732 – 4734 Cod procedură penală, deoarece prevederile date sunt aplicabile doar față de persona care are statut de condamnat.

Procurorul, în temeiul pct.6) și 7) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea în care a fost respins ca fiind nefondat apelul declarat de către avocatul Sergiu Cotruță în interesele inculpatului Chiperi Alexandru, cu restituirea în această parte a cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel, din motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În rest, cu menținerea deciziei contestate. În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel fiind sesizată cu cerere de apel la data de 24 februarie 2020 de către avocatul Sergiu Cotruță în interesele inculpatului Chiperi Alexandru, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 17 septembrie 2019 în cauza ultimului numit, nu a verificat faptul dacă calea de atac a fost declanșată de către titular în termenul prevăzut de lege. A notat că, judecarea cauzei în instanța de fond s-a desfășurat cu participarea inculpatului Chiperi Alexandru care la momentul pronunțării sentinței avea capacitatea deplină de exercițiu și folosință a drepturilor procesuale și care a declanșat calea de atac apelul în termenul prevăzut de lege. După parvenirea cauzei penale în instanța de apel, inculpatul Chiperi Alexandru și-a înlocuit apărătorul Pălărie Dumitru cu apărătorul Cotruță Sergiu. Mai exact, apărătorul Cotruță Sergiu a intervenit în prezentul proces penal în data de 21 ianuarie 2020, eliberând mandatul avocațial seria MA nr.1486133 din aceiași dată. Acuzarea a reținut că, avocatul Sergiu Cotruță a înregistrat cererea sa de apel 6 în cancelaria Curții de Apel Chișinău în data de 20 februarie 2020. Însă, partea acuzării consideră că termenul de la care urma a fi calculată prescrierea dreptului avocatului Sergiu Cotruță de a contesta sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 17 septembrie 2019 în cauza lui Chiperi Alexandru este data de 21 ianuarie 2020, dată la care acesta a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale și a depus mandatul avocațial. A explicat că, concluzia supra expusă rezultă din sensul prevederilor art.402 alin.(5) Cod de procedură penală potrivit cărora, dacă inculpatul declară apel în termen și își înlocuiește apărătorul, noul apărător, în termen de 15 zile de la data primirii de către parte a copiei apelului, declarat, poate declara apel suplimentar pentru inculpat, în care poate invoca motive adăugătoare de apel. De caz, acuzarea de stat a opinat că dreptul avocatului Sergiu Cotruță de a contesta sentința din 17 septembrie 2019 s-a prescris în data de 5 februarie 2020, zi de miercuri, lucrătoare. Din sensul juridic al prevederilor art.art.230-234, 402 Cod de procedură penală se deduce că termenul de apel este termen legal și imperativ, astfel încât nerespectarea lui atrage decăderea din exercițiul dreptului de a declara apel și nulitatea oricărei cereri de apel înaintate după expirarea termenului. În condițiile în care titularul apelului, avocatul Sergiu Cotruță a sesizat instanța de apel contrar prevederilor imperative ale legii de procedură penală, instanța de apel urma să constate existența unui incident de procedură și în consecință să respingă apelul ca fiind declarat peste termenul prevăzut de lege. Totodată, acuzarea a remarcat că instanța de apel nu a făcut suficientă claritate referitor la faptul dacă a examinat un apel de bază sau unul suplimentar în accepțiunea normei prevăzute la art.402 alin.(5) Cod de procedură penală. Mai mult, acuzarea de stat a constatat că instanța de apel, probabil consecință a unei erori sau omisiuni imputabile, greșit a reținut în partea descriptivă a deciziei recurate faptul că procurorul care a reprezentat acuzarea de stat în fața instanței de apel a solicitat în susținerile verbale respingerea apelului declarat de către avocatul Sergiu Cotruță în interesele inculpatului Chiperi Alexandru ca fiind neîntemeiat. Astfel, potrivit conținutului procesului-verbal al ședinței de judecată din 8 iulie 2020, acuzatorul de stat a sugerat instanței de apel să opteze pentru soluția de respingere a apelului menționat la alineatul supra ca fiind introdus tardiv, și să considere acest apel ca fiind unul suplimentar. În final, acuzarea a constatat că instanța de apel a adoptat o hotărâre afectată de viciile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 7) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În conformitate cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile 7 instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal reține că, recurentul invocă temeiurile pentru recurs prevăzut la pct.6) și 7) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și apelul a fost introdus tardiv. Analizând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal conchide că, acestea nu coroborează cu materialele cauzei și sunt invocate neîntemeiat de titular, reieșind din raționamentele ce urmează. În esență, recurentul critică decizia doar din motiv că, instanța de apel greșit a respins apelul avocatului Sergiu Cotruța în numele inculpatului Chiperi Alexandru ca fiind nefondat. Totodată, pretinde că instanța de apel urma să respingă apelul în cauză, ca fiind depus peste termen. Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că instanța de apel, judecând cauza, corect a apreciat apelul avocatului Cotruța Sergiu în numele inculpatului Chiperi Alexandru, ca fiind depus în termen. Or, analizând textul art.402 alin.(5) Cod de procedură penală, rezultă că, este prevăzută excepția de la regula generală, când apărătorul nou ales, după declararea de către inculpat a apelului în termen, are dreptul de a declara apel suplimentar, totodată, fiind limitat de a acționa în termenul de 15 zile, de la data primirii copiei apelului declarat. Astfel, având în vedere că la materialele cauzei nu se regăsește un alt înscris confirmativ prin care noul avocat a primit copia apelului declarat, decât recipisa prin care se confirmă că avocatul a luat cunoștință cu materialele cauzei la data de 21.02.2020 (f.d.168, Vol. I), Colegiul penal consideră că, termenul de la care a fost calculată prescrierea dreptului avocatului Cotruța Sergiu de a contesta sentința, este data de 21.02.2020, dată la care ultimul a făcut cunoștință cu materialele cauzei, inclusiv cu conținutul apelului declarat anterior. Totodată, Colegiul penal apreciază drept neîntemeiate argumentele acuzării precum că, termenul de la care urma a fi calculată prescrierea dreptului avocatului de a contesta sentința este data de 21 ianuarie 2020, dată la care acesta a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale și a depus mandatul avocațial. La caz, reieșind din înscrisurile prezente la materialele cauzei Colegiul penal constată că, mandatul avocatului într-adevăr datează cu 21.01.2020 (f.d.169, Vol. I), însă recipisa prin care se confirmă că avocatul a luat cunoștință cu materialele cauzei, a fost eliberată la 21.02.2020 (f.d.166, Vol. I). Suplimentar, Colegiul penal respinge argumentele acuzării precum că, ,,din forma și sensul cererii de apel semnată de către avocatul Cotruță Sergiu, constată că acesta nu este un apel suplimentar în concepția normei de procedură prevăzută la art.402 alin.(5) Cod de procedură penală”. Or, potrivit prevederilor art.405 Cod de procedură penală, în conținutul cererii de apel nu se face distincție, chiar dacă 8 este una suplimentară. În lumina considerentelor relatate supra, Colegiul penal conchide că, termenul de 15 zile de contestare a sentinței a fost calculat de la data de 21.02.2020, fiind prescris la 10.03.2020 și astfel, apelul depus de avocatul Cotruță Sergiu în numele inculpatului Chiperi Alexandru la data de 24.02.2020, este declarat în termen. În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iulie 2020, în cauza penală în privința inculpaților Bîscu Dionisie xxx și Chiperi Alexandru xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 mai 2021. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Cobzac Elena 9