1ra-612/2020 — art. 290 alin. 1 CP

1ra-612/2020 — art. 290 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-612/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Arnaut Valentina în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019, în cauza penală în privința

lui

Supelneac Radu xxxxxx, născut la xxxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 18.03.2019– 17.04.2019:

instanța de apel: 18.05.2019 – 25.09.2019;

instanța de recurs ordinar: 18.12.2019-20.05.2020.

A C O N S T A T A T:

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, Supelneac Radu a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1)

Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 490

(patru sute nouăzeci) unități convenționale - 24500 (douăzeci și patru mii cinci

sute) lei în beneficiul statului.

A fost respinsă cererea acuzatorului de stat privind încasarea

cheltuielilor judiciare în mărime de 1353,89 lei, iar cheltuielile judiciare în

mărime de 2100 lei au fost trecute în contul statului.

Supelneac Radu în perioada de timp și în circumstanțe nestabilite de organul

de urmărire penală a intrat în posesia a două cartușe și acționând în mod

intenționat și urmărind scopul păstrării munițiilor, fără autorizația

corespunzătoare le-a deținut în domiciliul său, pînă la data de 30.11.2018,

când în cadrul efectuării percheziției în domiciliul cet. Supelneac Radu situat

în or. xx, autorizate în cadrul cauzei penale nr. 2018670217, de către ultimul

au fost predate două cartușe confecționate din metal cu inscripția "85" și "9X19

16 ".

Conform concluziilor raportului de expertiză nr. 34/12/1R-5499 din

11.12.18, cartușul nr. 1 ridicat în cadrul percheziției de la domiciliul cet.

1

Supelneac Radu, amplasat în or. xxxxx, se referă la categoria munițiilor letale,

este cartuș de cal. 9 mm Luger (9x19 mm) cu lovitura centrală, cu miez din

metal moale, confecționat industrial la întreprinderea „Sellir&Bellot” 9R.

Cehia), în anul 2016, cartușul nr. 2, se referă la categoria munițiilor letale, este

cărtuș militar de cal. 7,62*39 mm, cu lovitura centrală, cu miez de metal dur,

confecționat industrial în anul 1985.

Acțiunile lui Supelneac Radu Dumitru, au încadrate în baza art. 290 alin.

(1) Cod penal adică purtarea, păstrarea, procurare, fabricarea, repararea sau

comercializarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor, și anume

păstrarea munițiilor fără autorizația corespunzătoare.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale,

Ina Malai, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 17.04.2019, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru primă instanță, prin care cheltuielile

judiciare în valoare totală de 3453,89 lei să fie încasate din contul lui Supelneac

Radu.

3.1 În motivarea apelului, procurorul a indicat că:

- deși instanța de judecată corect a ajuns la concluzia de vinovăție a

inculpatului și a aplicat o pedeapsă sub formă de amendă în limitele

prevăzute de norma penală, consideră că, instanța incorect a ajuns la

concluzia de a nu încasa cheltuielile judiciare din contul inculpatului;

- în speță, se constată că, expertiza nr. 34/12/1-R-5499 din 11.12.2018 a

fost efectuată la cererea organului de urmărire penală în conformitate cu

prevederile art. 142 alin.(1) Cod de procedură penală;

- efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării

cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o. Drept urmare,

cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru

săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională,

deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat. În

speță, inculpatul Supelneac Radu a comis infracțiunea imputată și urmează a

suporta cheltuielile judiciare.

25.09.2019, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în partea

cheltuielilor judiciare și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care a fost încasat de la Supelneac Radu în

beneficiul statului 2100 (două mii una sută) lei cu titlu de cheltuieli judiciare

suportate la efectuarea expertizei judiciare, în rest, sentința as fost menținută,

fără modificări.

2

4.1 În motivarea deciziei instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiat

apelul declarat de către acuzatorul de stat și care urmează a fi admis, cu

încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru efectuarea expertizei

judiciare nr. 34/12/1-R-5499 din 11.12.2018, în sumă de 2100 lei (f.d. 31-35).

Instanța de apel a reiterat dispozițiile art. 227 alin. (1) – (3) art. 228 alin.

alin. (1) – (5), art. 229 alin. alin. (1) – (7) Cod de procedură penală și a ajuns la

concluzia că, la caz au fost efectuată, expertiza judiciară nr. 34/12/1-R-5499

din 11.12.2018, costul căreia constituie 2100 lei (f.d. 31-35).

În acest sens, instanța de apel a reținut ca fiind justificate solicitările

procurorului privind încasarea de la inculpatul Supelneac Radu a

cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în sumă de 2100

lei, or, potrivit normelor legale menționate supra cheltuielile judiciare

solicitate pentru efectuarea Raportului de expertize judiciare, urmează a fi

trecute în contul inculpatului, făcând trimitere la dispozițiile art.142 alin. (1)

Cod de procedură penală.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel nu a reținut afirmațiile primei

instanțe precum că solicitările acuzatorului de stat sunt neîntemeiate, și a

făcut trimitere la prevederile art.143 Cod de procedură penală și dispozițiile

Legii nr. 316 din 22.12.2017 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, în vigoare din 09.02.2018, prin care au fost operate modificări la

art. 143 Cod procedură penală, potrivit cărora aliniatul (2) al articolului 143

Cod procedură penală a fost abrogat.

În acest sens, instanța de apel a reiterat că potrivit modificărilor operate

prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 a fost exclus art. 143 alin. (2) Cod procedură

penală, potrivit căruia: plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile

prevăzute la alin.(1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat, prin

urmare normele procedural penale nu prevăd expres achitarea din contul

statului a cheltuielilor judiciare, ce constituie cheltuieli legate de expertiza

judiciară.

avocatul Arnaut Valentina în numele inculpatului prin care, invocând în

calitate de temei pentru recurs prevederile pct. 6), 9), și 10), art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței.

5.1. În motivarea recursului avocatul Arnaut Valentina în numele

inculpatului a menționat că:

- modificările operate prin Legea nr.316 din 22.12.2017, prin care a fost

abrogat alin.2 din art.143 Cod de procedură penală, nu semnifică liberarea

bugetului de stat de plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile

prevăzute la alin. 1, cu atât mai mult nu impun inculpatul să achite aceste

cheltuieli judiciare;

3

- abrogarea alineatului (2) din art. 143 Cod de procedură penală

reprezintă uniformizarea legislației cu privire la plata expertizelor judiciare și

ajustarea politicii de achitare a serviciilor conexe conform Legii;

- modalitatea de achitare a costului expertizei judiciare este un element

conex și subsidiar procesului penal, astfel chestiunea cu privire la plata

cheltuielilor judiciare legate de efectuarea expertizei, prin prisma

prevederilor articolelor 227-229 și 142-143 Cod de procedură penală, urmează

a fi soluționată în stricta conformitate cu prevederile actului legislativ special.

nominalizat pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul

penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 9), 10) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când: 6)

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 9) inculpatul a fost

condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; 10) s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Astfel, Colegiul penal constată că, deși recurentul indică ca temei de

drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6), 9), 10) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală, de fapt invocă dezacordul cu soluția instanței de apel

privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în mărime de 2100

lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate la efectuarea expertizei judiciare.

Verificând materialele cauzei, Colegiul penal constată că, temeiurile

invocate de recurent, prevăzute în pct. 6), 9), 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Cu referire la solicitarea recurentului precum că instanța de apel

nefondat a admis încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată,

Colegiul reține ca fiind argumentată poziția instanței de apel și în acest sens,

4

potrivit art. 227 Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile

suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală.

Concomitent, soluția instanței de apel este susținută și de prevederile

art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală, adică cheltuielile judiciare se

plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

De menționat că, raportul de expertiză judiciară din 11.12.2018 anexat

la materialele cauzei și informația despre cheltuielile suportate confirmă

suma expertizei judiciare de 2100 lei (f.d. 31-35).

Instanța de apel a motivat admiterea solicitării din partea acuzării, și tot

odată a încasat din contul inculpatului suma ce cuprinde costul expertizei

judiciare, întemeindu-și soluția inclusiv prin prisma prevederilor art. 229 Cod

de procedură penală, potrivit cărora: (1) Cheltuielile judiciare sânt suportate

de condamnat sau sânt trecute în contul statului. (2) Instanța de judecată

poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția

sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul

asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de

stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune

de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și

de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată

pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost

încetată pe temeiuri de nereabilitare. (3) Instanța poate elibera de plata

cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care

trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau

dacă plata cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației

materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor.

Drept urmare, Colegiul penal atestă că instanța de apel a adoptat o

decizie întemeiată de admitere a încasării cheltuielilor judiciare suportate în

speță, printr-o motivare complexă și eficientă și a dat o argumentare cuvenită

motivelor din care considerente a ajuns la concluzia de încasare din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare suportate în prezenta cauză, or,

efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de

săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării

cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o, ca urmare, cheltuielile

judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională, deoarece fără

săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat.

În lumina normelor ce guvernează speța, Colegiul penal remarcă și

prevederile art. 16 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, stabilesc

5

expres că ,,Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a

autorităților publice...”, iar banii cheltuiți de stat în urma acțiunilor

infracționale a făptașului, care este recunoscut vinovat în modul stabilit de

lege, sunt bani publici ce revin din contribuțiile cetățenilor.

În contextul dat, Colegiul penal, raportând prevederile legale enunțate

supra, la materialele cauzei, consideră că instanța de apel just a trecut

cheltuielile judiciare în sumă de 2100 lei în contul inculpatului, atâta timp cât

ultimul a comis infracțiunea imputată, iar vina acestuia fiind dovedită

indubitabil.

Tot la acest capitol, Colegiul penal mai notează că, activitatea instanței

de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în

aspectul cheltuielilor judiciare în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea

este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie

un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la

fel este lipsită de orice temei legal.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că la judecarea cauzei în ordine

de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art. 414-

419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată,

iar temei pentru admiterea recursului ordinar declarat de recurent nu există

și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lui ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Arnaut

Valentina în numele inculpatului împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui

Supelneac Radu xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

6