1ra-1297/2019 — art. 190 alin. 1 CP

1ra-1297/2019 — art. 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-1297/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Delijan Victor împreună cu inculpatul Caireac Victor, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 11 decembrie 2018,

în cauza penală privindu-l pe

Caireac Victor XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Victor, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(2) lit. c) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

700 u.c. ceea ce constituie 14 000 lei.

S-a admis parțial acțiunea civilă depusă de partea vătămată Andrițchi L. și s-a

încasat din contul inculpatului Caireac Victor în beneficiul lui Andrițchi L. suma de

350 euro cu titlu de prejudiciu material, suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral, suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli privind asistența juridică.

S-a admis parțial acțiunea civilă depusă de partea vătămată Vorobiova Tatiana

și s-a încasat din contul inculpatului Caireac Victor în beneficiul lui Vorobiova

Tatiana suma de 350 euro cu titlu de prejudiciu material, suma de 10 000 lei cu titlu

de prejudiciu moral, suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli privind asistența juridică.

luna decembrie 2004, data exactă nefiind stabilită de către organul de urmărire

penală, aflându-se în X, lângă domiciliul amplasat pe XXXXX, ce aparține lui

Bulgaru Petru, cu scopul primirii bunului prin înșelăciune și abuz de încredere, le-a

propus lui Andrițchi Lilian și Vorobiova Tatiana ajutorul său în primirea cetățeniei

bulgare. Cunoscând cu certitudine faptul că cetățenilor indicați mai sus le va fi

1

respinsă solicitarea în primirea cetățeniei bulgare, deoarece conform legii privind

cetățenia Republicii Bulgaria, Andrițchi Lilian și Vorobiova Tatiana nu sunt bulgari

după origine, nu s-au născut pe teritoriul Republicii Bulgaria, niciodată nu au trăit

permanent pe teritoriul Republicii Bulgaria și nu au nici un părinte de origine

bulgară, a primit ilegal de la Andrițchi Lilian și Vorobiova Tatiana câte 350 euro, de

la fiecare, în sumă totală de 700 euro, care la acel moment constituia suma de 11 683

lei, și în continuare a folosit mijloacele bănești în scopuri personale, cauzând astfel

părților vătămate, Andrițchi Lilian și Vorobiova Tatiana un prejudiciu material

considerabil în sumă totală de 11 683 lei.

Astfel, acțiunile lui Caireac Victor, au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2)

lit. c) Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

împreună cu inculpatul, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpatul să fie achitat, cu respingerea acțiunii civile, invocând că: atât în

cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată învinuirea înaintată lui Caireac

Victor nu a fost dovedită, părțile vătămate au indicat că părinții lor nu sunt de

naționalitate bulgară, însă la materialele dosarului sunt anexate cererile de la ambele

părți vătămate în care au indicat că sunt bulgari și doresc să primească cetățenia

bulgară, semnarea acestor cereri indică că părțile vătămate erau conștiente de

cerințele înaintate în privința lor și cunoșteau scopul adresărilor făcute, în declarațiile

părților vătămate se menționează că s-au întâlnit cu Caireac Victor doar o singură

dată, înainte să transmită setul de acte, acest fapt fiind confirmat și de către inculpatul

Caireac Victor, toate actele atât în original cât și în copii au fost pregătite fără

participarea lui Caireac Victor, autentificarea copiilor la notar și cererile sunt datate

cu aceiași dată, 17 decembrie 2004, partea apărării consideră că, părțile vătămate

cunoșteau că unul din părinți trebuie să fie de naționalitate bulgară, în cadrul

urmăririi penale părțile vătămate personal au declarat că originalele certificatelor de

naștere au fost transmise mai târziu, prin intermediul lui Bulgaru Petru, și nu la

aceiași dată cu setul de documente, fapt ce coincide cu declarațiile lui Caireac Victor,

că i-au fost date originalele certificatelor de naștere în anul 2007, după modificările

Legii, nu a fost demonstrat faptul că inculpatul Caireac Victor a acceptat să ajute

părțile vătămate, ultimul doar a mizat pe faptul că acestea se vor folosi în continuare

de serviciile firmei sale de transport, acțiunile inculpatului Caireac Victor au fost

calificate potrivit agravantei „cu cauzarea de daune în proporții considerabile”, însă

în acest sens, la materialele dosarului nu se regăsește nici un act care să confirme

transmiterea banilor cât și venitul părților vătămate.

2018, s-a admis apelul, s-a casat parțial sentința în latura penală și în partea stabilirii

pedepsei, pronunțată o hotărâre nouă prin care:

2

S-a recunoscut vinovat Caireac Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (1) Cod penal, fără stabilirea pedepsei, cu eliberarea de răspundere

penală, în temeiul expirării termenului de prescripție, în rest sentința a fost

menținută.

S-a încasat de la Caireac Victor în folosul lui Vorobiova Tatiana și Andrițchi

Lilian suma a câte 1 500 lei fiecărui în contul cheltuielilor de judecată.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a comis

infracțiunea pentru care a fost condamnat, aceste împrejurări au fost constatate din

totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

În continuare, instanța de apel a indicat că analizând și apreciind declarațiile

inculpatului prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenții, concludenții, utilității le-a apreciat ca fiind ne veridice, or,

declarațiile inculpatului în partea lipsei intenției de a însuși bani prin înșelăciune de

la părțile vătămate nu coroborează cu nici un alt mijloc de probă administrat în cauză,

mai mult, instanța de apel a menționat că sunt combătute cu declarațiile martorilor

Bulgaru Petru și Butuc Rodica.

În acest sens, instanța de apel a indicat că, acțiunile inculpatului la momentul

pronunțării sentinței, corect au fost încadrate juridic potrivit art. 190 alin. (2) lit. c)

Cod penal, escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Instanța de apel, a mai menționat că, prin Legea pentru modificarea unor acte

legislative nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018, în dispoziția alin.

(2) al art. 190 Cod penal, litera „c” - indicele calificativ „cu cauzarea de daune în

proporții considerabile", a fost exclusă, acest semn agravant devenind element

calificativ obligatoriu al infracțiunii, fiind inclus în textul alin. (1) art. 190 Cod penal.

Astfel, în legătură cu modificările legislative operate prin Legea nr.179 din 26

iulie 2018, în vigoare din 17 august 2018 în conținutul art. 190 Cod penal, instanța

de apel a considerat necesar de a interveni în soluția primei instanțe în partea

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, ținând cont de prevederile art. 10 alin.

(1) Cod penal, care stipulează că „Legea penală care înlătură caracterul infracțional

al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce

a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care

au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv

asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au

antecedente penale".

Luând în considerație constatările sus indicate, expuse supra vis-a-vis de speța

inculpatului Caireac Victor, în virtutea principiului retroactivității legii penale noi,

3

instanța de apel a ajuns la concluzia că, Caireac Victor se consideră vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal, „Escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare mai multor

persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, care a produs daune considerabile."

Cât privește solicitarea inculpatului Caireac Victor de pronunțare a unei sentințe

de achitare, instanța de apel a constatat că cerința nu este întemeiată, or, alegațiile

inculpatului sunt contrazise în mod flagrant de amplul material probator.

În acest sens instanța de apel a mai indicat că, prima instanță a stabilit în mod

întemeiat că acțiunile inculpatului Caireac Victor urmau un caracter infracțional, cert

a fost constatată intenția inculpatului de a însuși prin înșelăciune și abuz de încredere

bunurile părții vătămate Andrițchi Lilian și Vorobiova Tatiana, pe tot parcursul

cercetării penale Caireac Victor a declarat că nu a primit bani de la părțile vătămate,

dar i-a ajutat cu setul de acte pentru dobândirea cetățeniei Republicii Bulgaria din

motiv că se gândea că mai târziu aceste persoane se vor folosi de serviciile sale de

transport, însă prima instanță inițial și instanța de apel ulterior au constatat că

declarațiile sale sunt pur declarative, fără forță de a combate cele menționate de către

părțile vătămate Andrițchi Lilian și Vorobiova Tatiana și martorii Bulgaru Petru,

Butuc Rodica, a fost probat și faptul că Caireac Victor știind cu certitudine că nu va

putea ajuta părțile vătămate să dobândească cetățenia Republicii Bulgaria, așa cum

a promis, înșelându-i și abuzând de încrederea acordată a însușit bani în sumă de 700

euro.

Faptul că părțile vătămate prin declarațiile lor confirmă că nu au părinți cu

naționalitate bulgară și că au scris cereri la notar precum că doresc să dobândească

cetățenia bulgară, nu exclude vinovăția lui Caireac Victor, așa cum, la momentul

primirii banilor inculpatul conștientiza că în cazul părților vătămate nu sunt întrunite

condițiile de dobândire a cetățeniei Republicii Bulgaria.

Referitor la argumentul părții apărării că setul de acte a fost pregătit fără

implicarea lui Caireac Victor, instanța de apel la fel l-a apreciat critic, indicând că,

procura a fost întocmită pe numele lui Caireac Victor la indicația ultimului și nu din

inițiativă proprie, părțile vătămate au mers la notar pentru perfectarea procurii și

cererii, or, ultimii nu cunoșteau detalii legate de dobândirea cetățeniei bulgare, motiv

din care au și apelat la serviciile inculpatului.

Mai mult, instanța de apel a precizat că, vinovăția inculpatului se confirmă și

prin declarațiile martorului Butuc Rodica, care a menționat că „în perioada anilor

2004 – 2010 erau un șir de clienți care se prezentau cu solicitarea de a autentifica pe

numele lui Caireac Victor procură pentru reprezentarea intereselor lor la organele de

stat ale Bulgariei pentru perfectarea actelor la primirea cetățeniei Bulgariei. Au fost

și cazuri că se adresau persoane cu întrebarea dacă dispun de informații privind locul

aflării lui Caireac Victor, ultimul fiind căutat în legătură cu faptul că a luat bani și

documente pentru a le depune la dobândirea cetățeniei Bulgariei, însă nu a făcut

nimic și nici banii nu i-a restituit”.

4

Instanța de apel a mai statuat că, constatând vinovăția lui Caireac Victor în

infracțiunea imputată, și faptul că infracțiunea a fost săvârșită în anul 2004,

infracțiune ce se referă la categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar potrivit art. 60

alin. (1) Cod penal – Persoanele se liberează de răspundere penală dacă din ziua

săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: b) 5 ani de la săvârșirea unei

infracțiuni mai puțin grave, inculpatul Caireac Victor urmează a fi liberat de

pedeapsă în temeiul expirării termenului de prescripție.

Delijan Victor împreună cu inculpatul Caireac Victor, neindicând nici un temei

pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care

solicită, casarea deciziei, cu restituirea cauzei la rejudecare de către aceiași instanță

în alt complet de judecată, invocând argumente similare cu cele invocate în apel (pct.

3 din prezenta decizie), invocând suplimentar:

- nu este clar cine, când și unde a falsificat, copiile certificatelor de naștere

autentificate notarial a părților vătămate;

- emiterea unei hotărâri de condamnare nu era posibilă fără soluționarea

următoarelor întrebări:

- analiza detaliată a declarațiilor părților vătămate care confirmă

declarațiile inculpatului privind modificarea legii „Cu privire la cetățenia”

Republicii Bulgaria;

- analiza detaliată a declarațiilor martorului Bulgaru P. prin care a indicat

că de la început între inculpat și partea vătămată nu se discuta despre bani;

- este necesar de a stabili faptul, până la care moment se elibera cetățenia

în baza copiilor autentificate ale documentelor, și din care moment au fost necesare

originalele certificatelor de naștere;

- nu este concluzia organului de urmărire penală despre cine, când și în

care circumstanțe a falsificat certificatele de naștere ale părților vătămate, și dacă la

aceasta are legătură inculpatul;

- la curtea de apel nu a participat traducător din limba bulgară, or, toate

actele la care se referea învinuirea sunt întocmite în limba bulgară;

- instanța de apel a examinat cauza în lipsa părții vătămate Vorobiova;

- inculpatul urma a fi eliberat de pedeapsă în legătură cu expirarea termenului

de prescripție.

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul în Secția reprezentarea

învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursul

înaintat, a solicitat respingerea recursului motivând prin faptul că este vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, or, instanța de apel s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor.

Mai mult, a indicat că din conținutul recursului se evidențiază că recurentul î-și

motivează contestația exclusiv prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probatoriu nu se conțin în

5

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

penal lărgit, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată că

recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal lărgit, lecturând textul recursului reține că, recurenții pledează

asupra restituirii cauzei la rejudecare, indicând că nu s-a confirmat vinovăția

inculpatului din care motiv ultimul urmează a fi achitat, argumente ce se raportează

la temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, în continuare mai indicând că în instanța

de apel nu a participat traducător din limba bulgară, argument ce se raportează la

temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală,

judecata a avut loc fără participarea traducătorului.

Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul

că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” și motivele în susținerea acestui

temei, Colegiul penal lărgit a conchis că nu pot fi acceptate, or, aceste motive au fost

obiect de dispută atât în cadrul primei instanțe cât și în cadrul instanței de apel,

asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra

tuturor alegațiilor recurentului în sentința adoptată (f.d. 187 verso – 189 verso v. II)

și în decizia adoptată(f.d. 251 – 253 v.II), pe care Colegiul penal lărgit le însușește,

ce este conform practicii CtEDO.

Colegiul penal lărgit indică că, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt

ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora

le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Colegiul penal statuează că, alegațiile recurenților precum că inculpatul doar s-

a oferit să ajute părțile vătămate, crezând că ultimele se vor folosi de serviciile

inculpatului de transport, nu pot fi acceptate, fiind declarative, în acest sens

susținând concluzia instanței de apel: „instanța de prim nivel inițial și instanța de

apel ulterior au constatat că declarațiile sale sunt pur declarative, fără forță de a

6

combate cele menționate de către părțile vătămate Andrițchi Lilian și Vorobiova

Tatiana și martorii Bulgaru Petru, Butuc Rodica. A fost probat faptul că Caireac

Victor știind cu certitudine că nu va putea ajuta părțile vătămate să dobândească

cetățenia Republicii Bulgaria, așa cum a promis, înșelându-i și abuzând de

încrederea acordată a însușit bani în sumă de 700 euro.

Faptul că părțile vătămate prin declarațiile lor confirmă că nu au părinți cu

naționalitate bulgară și că au scris cereri la notar precum că doresc să dobândească

cetățenia bulgară, nu exclude vinovăția lui Caireac Victor, așa cum, la momentul

primirii banilor inculpatul conștientiza că în cazul părților vătămate nu sunt

întrunite condițiile de dobândire a cetățeniei Republicii Bulgaria.

Acțiunile inculpatului Caireac Victor, se confirmă și prin declarația martorului

Butuc Rodica, care a menționat că, „în perioada anilor 2004-2010 erau un șir de

clienți care se prezentau cu solicitarea de a autentifica pe numele lui Caireac Victor

procură pentru reprezentarea intereselor lor la organele de stat ale Bulgariei pentru

perfectarea actelor la primirea cetățeniei Bulgariei. Au fost cazuri că se adresau

persoane cu întrebarea dacă dispun de informații privind locul aflării lui Caireac

Victor, ultimul fiind căutat în legătură cu faptul că a luat bani și documente pentru

a le depune la dobândirea cetățeniei Bulgariei, însă nu a făcut nimic și nici banii nu

i-a restituit”.

Caireac Victor știind cu certitudine că nu va putea ajuta părțile vătămate să

dobândească cetățenia Republicii Bulgaria, așa cum a promis, înșelându-i și

abuzând de încrederea acordată a însușit bani în sumă de 700 euro”.

Cât ține de argumentul recurenților precum că „setul de acte a fost pregătit fără

implicarea lui Caireac Victor” Colegiul penal lărgit menționează că acest argument

a fost invocat și în instanța de apel asupra căruia s-a motivat „procura a fost

întocmită pe numele lui Caireac Victor la indicația ultimului, și nu din inițiativă

proprie părțile vătămate au mers la notarul Butuc Rodica pentru perfectarea

procurii și cererii, or, ultimii nu cunoșteau detalii legate de dobândirea cetățeniei

bulgare, motiv din care au și apelat la serviciile lui Caireac Victor în vederea

acordării de ajutor în dobândirea cetățeniei bulgare”, motivare pe care Colegiul

penal lărgit o apreciază ca corectă și o acceptă.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că, din textul recursului se evidențiază

că recurenții î-și motivează contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere

a probelor, în acest sens Colegiul penal lărgit statuează că motivele de reapreciere a

materialului probatoriu nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală.

Cât ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură

penală, în sensul că „judecata a avut loc fără participarea traducătorului” și

motivele în susținerea acestui temei: „la curtea de apel nu a participat traducător din

limba bulgară, or, toate actele la care se referea învinuirea sunt întocmite în limba

bulgară”, Colegiul penal lărgit a conchis că nu pot fi acceptate, or, în prima instanță

la prima ședință, potrivit procesului verbal al ședinței(f.d. 12 v. II), este indicat că

7

ședința de judecată se va petrece în limba rusă și că inculpatul cunoaște limba rusă

și nu a solicitat interpret(rusă – bulgară, bulgară – rusă), ulterior, ședințele de

judecată în prima instanță s-au petrecut în limba rusă, la care inculpatul nu a avut

nici o obiecție.

Mai mult, Colegiul penal lărgit indică că, în cadrul ședinței de judecată din

prima instanță din 23.05.2018(f.d. 168 – 169 v.II) în legătură cu faptul că au fost

prezentate careva documente din Bulgaria a fost invitat interpretul Sult T.D. pentru

a traduce din limba bulgară în limba rusă.

În acest sens instanța de recurs mai indică că, în apelul declarat de către

avocatul Delijan Victor împreună cu inculpatul, nu este indicat nici o obiecție

referitor la limba în care au fost petrecute ședințele de judecată în prima instanță, și

nici faptul că inculpatul a avut nevoie de interpret pentru a traduce în limba bulgară.

Colegiul penal lărgit mai menționează că, în instanța de apel la judecarea

cauzei(f.d. 227, 235 v.II) a participat interpretul Moldovanu Ludmila(traducător rusă

– română, română – rusă), or, inculpatul posedă limba rusă(f.d. 12 v.II), fiindu-i

asigurat dreptul la interpret pentru examinarea probelor decisive ale acuzării.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind declarative

atât temeiul invocat de recurenți prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de

procedură penală, cât și argumentele în susținerea acestui temei.

Colegiul penal lărgit susține că, alegațiile recurenților că instanța de apel a

examinat cauza în lipsa părții vătămate Vorobiova, nu sunt acceptate, or, în ședințele

de judecată din 13 noiembrie 2018(f.d. 228 v.II) și 11 decembrie 2018(f.d. 236 v.II),

avocatul părții vătămate Vorobiova a explicat că, partea vătămată are copil mic, nu

se poate prezenta și a solicitat instanței de a examina cauza în lipsa sa, mai mult, în

acest sens instanța de recurs mai indică că, avocatul inculpatului în ședința din 11

decembrie 2018 a fost de acord să se înceapă examinarea cauzei în lipsa părții

vătămate Vorobiova, tot în aceiași ședință, la solicitarea procurorului (f.d. 238 – 239

v.II) a fost dat citirii procesul – verbal de audiere a părții vătămate Vorobiova Tatiana

din 09.11.2012 (f.d. 22 v.I), declarațiile nefiind contestate, astfel, Colegiul penal

lărgit conchide că, cauza a fost judecată în instanța de apel corect, fără a fi admise

careva abateri.

Cât ține de alegația recurenților: ”inculpatul urma a fi eliberat de pedeapsă în

legătură cu expirarea termenului de prescripție”, Colegiul penal lărgit ține să

menționeze că, potrivit prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură

penală, conform deciziei instanței de apel, inculpatul a fost eliberat de răspundere

penală, fără a i se stabili pedeapsa, în temeiul expirării termenului de prescripție, din

aceste considerente, Colegiul penal lărgit respinge ca neîntemeiat acest argument.

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

8

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Delijan

Victor împreună cu inculpatul Caireac Victor, împotriva deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 11 decembrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Caireac Victor XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 decembrie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

9