1ra-1149/18 — 151 al. 4 CP

1ra-1149/18 — 151 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1149/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de

avocatul Bobeico Călin în numele inculpatului Chiriliuc Ivan, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie

2017, în cauza penală privindu-l pe

Chiriliuc Ivan XXX născut la XXX, originar din r-l XXX

s. XXX, domiciliat în mun. XXX str. XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod

penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de 2 ani și 9 luni, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip deschis.

Cu încasarea de la Chiriliuc Ivan în beneficiul succesorului părții vătămate

Damian Anatolie a sumei de 65 800 lei prejudiciul material și a sumei de 100 000

lei prejudiciu moral.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, în noaptea de 26

aprilie 2015 spre 27 aprilie 2015, între Chiriliuc Ivan și Damian Ghenadie, care se

aflau în barul "Boss" amplasat pe str. XXX, XXX, mun. XXX, s-a iscat un conflict

în cadrul căruia, Chiriliuc Ivan i-a aplicat în față o lovitură cu cotul mânii stângi de

la care Damian Ghenadie a căzut jos, cauzându-i, potrivit raportului de expertiză

medico-legală în comisie nr. 144 D din 14 iulie 2016, leziuni corporale din regiunea

feții ce se constată prin echimoză cianotic-purpurie în regiunea ochiului drept

5x5cm, echimoză și plagă contuză superficială pe bărbie din partea dreaptă 7x6cm

1

cu o plagă contuză în aceiași regiune 0,4x0,4x0,2cm, hemoragii în țesuturile moi

pericraniene occipital din stânga llx9,5cm, fractură a osului occipital din stânga cu

trecere în fosa craniană posterioară din stînga, hematom subdural în regiunea

parieto-temporală dreaptă, contuzie lobului frontal din dreapta, care după criteriul

pericolului pentru viață se califică drept vătămări corporale grave, soldate cu decesul

victimei Damian Ghenadie la 28 aprilie 2015.

Astfel, prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Chiriliuc Ivan conform

prevederilor:

- art. 149 Cod penal, cu indicii calificativi „ lipsirea de viață din imprudență”.

Prin rechizitoriu inculpatului Chiriliuc Ivan i-a fost înaintată învinuirea în

baza art. 151 alin. (4) Cod penal.

2.1 Procurorul în procuratura mun. Chișinău, Talpa Radu, care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri cu recunoașterea

culpabil pe Chiriliuc Ivan de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4)

Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 13

ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, invocând faptul că:

-prima instanță eronat a recalificat acțiunile inculpatului de la art. 151 alin. (4)

Cod penal, în art. 149 alin. (1) Cod penal;

- vătămările corporale aplicate au fost calificate ca drept grave, care au cauzat

decesul victimei fapt confirmat și prin raportul de expertiză medico-legală, aceste

vătămări fiind aplicate intenționat de către inculpat;

- toate probele confirmă faptul, că anume inculpatul a aplicat aceste vătămări

corporale grave părții vătămate.

2.2 Succesorul părții vătămate Damian Anatolie, care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri prin care al recunoaște

vinovat pe Chiriliuc Ivan de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod

penal, invocând faptul că:

- consideră că instanța de judecată nu a apreciat corect probele care au fost

administrate de organul de urmărire penală și incorect a recalificat acțiunile

inculpatului Chiriliuc Ivan, nu a luat în considerație gravitatea infracțiunii

incriminate și a stabilit o pedeapsă mai blândă;

- în cadrul examinării s-a constatat, că în noaptea de 26 aprilie 2015 spre 27

aprilie 2015, între inculpatul Chiriliuc Ivan și Damian Ghenadie, care se aflau în

barul "Boss" amplasat pe str. XXX, mun. XXX, s-a iscat un conflict verbal, în

rezultatul acestui conflict, Chiriliuc Ivan intenționat i-a aplicat în față lovituri cu

cotul cet. Damian Ghenadie;

- nu au fost luate în considerație declarațiile martorilor Mereniuc Anatoli,

Gherman Eduard, Demidenco Evgheni, Pașcov Veaceslav.

2

2.3 Avocatul Gligor Vadim în numele inculpatului Chiriliuc Ivan, care a

solicitat casarea parțială a sentinței, cu numirea în latura art. 149 alin. (1) Cod penal,

a unei pedepse neprivative de libertate, invocând faptul că:

- consideră că instanța de judecată i-a numit inculpatului o pedeapsă prea aspră,

neproporțională acțiunilor săvârșite. Necătând la faptul că instanța de judecată

careva circumstanțe agravante n-a stabilit, a stabilit numai circumstanțe atenuante,

stabilindu-i pedeapsa penală sub limita maximă a sancțiunii prevăzute în art. 149

alin. (l) Cod penal;

- instanța nu a ținut cont și nu a reținut ca circumstanță atenuantă

autodenunțarea, conduita și acțiunile victimei, or, pe parcursul judecării cauzei a fost

constatat că victima se afla în loc public în stare de ebrietate, personal a inițiat

discuția cu inculpatul. Nu s-a ținut cont și de faptul că Chiriliuc Ivan are performanțe

în domeniul sportului, fiind de mai multe ori menționat.

2017, s-a respins ca nefondat apelul apărătorului Gligor Vadim în numele

inculpatului Chiriliuc Ivan.

S-au admis apelurile procurorului Taplă Radu și al succesorului părții vătămate

Damian Anatolie, s-a recunoscut vinovat inculpatul Chiriliuc Ivan în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 13 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, în noaptea de 26

aprilie 2015 spre 27 aprilie 2015, între Chiriliuc Ivan și Damian Ghenadie, care se

aflau în barul "Boss" amplasat pe str. XXX, mun. XXX, s-a iscat un conflict în cadrul

căruia, Chiriliuc Ivan i-a aplicat în față lovituri cu cotul mânii stângi de la care

Damian Ghenadie a căzut jos, cauzându-i, potrivit raportului de expertiză medico-

legală nr. 158D din 29.05.2015, leziuni corporale sub formă de traumatism craniu-

cerebral închis manifestat prin echimoza în regiunea ochiului drept, echimoză și

plagă contuză superficială pe bărbie pe dreapta, hemoragii în țesuturile moi

epicraniene în regiunea occipitală pe stânga, fractura liniară- așchiată a osului

occipital pe stânga cu trecerea la baza craniului, hematom masiv subdural în

regiunea parieto-temporo-bazală pe dreapta, contuzie cerebrală la nivelul lobului

frontal al emisferei drepte a encefalului, care după criteriul pericolului pentru viață

se califică ca vătămări corporale grave soldate cu decesul victimei Damian Ghenadie

la 28.04.2015.

Acțiunile inculpatul Chiriliuc Ivan, au fost calificate de către instanța de apel

conform prevederilor art. 151 alin. (4) Cod penal, cu indicii calificativi „ vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă

pentru viața și care a provocat decesul victimei”.

3

Instanța de apel, a considerat că de către prima instanță la pronunțarea sentinței

eronat au fost apreciate probele, nu s-a ținut cont de cerințele specificate în art. 101

Cod de procedură penală, ajungând la concluzia greșită de a recalifica acțiunile lui

Chiriliuc Ivan de la art. 151 alin. (4) Cod penal, la art. 149 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat faptul, că prima instanță a pus la baza adoptării

sentinței declarațiile inculpatului Chiriliuc Ivan și a martorilor, care au declarat că

ultimul i-a aplicat o lovitură cu cotul părții- vătămate în urma căreia acesta a căzut

jos și a decedat. Prin urmare instanța de apel a conchis că partea acuzării în totalitate

a demonstrat că inculpatul Chiriliuc Ivan, fiind un sportiv talentat, care avea mai

multe participări la diferite concursuri sportive unde s-a clasat pe locuri fruntașe, nu

a calculat și nu a luat în considerație forța cu care a aplicat lovitura, iar după

intensitate și în coraport cu cel care a suportat lovitura, are o forță majoră, care în

consecință a dus la cauzarea unor leziuni corporale periculoase pentru viață, urmate

de deces.

Totodată instanța de apel a precizat faptul că de către prima instanță nu a fost

luat în calcul că inițial a avut loc un conflict între martorul Merenciuc Anatolii și

Pașcov Veaceslav, de la care acest conflict s-a transmis între inculpatul Chiriliuc

Ivan și partea- vătămată Damian Ghenadie, unde inculpatul a manifestat o

superioritate bărbătească, camaradie și nivel autoritar în societate în comparație cu

partea- vătămată, intenționat i-a aplicat lovituri, demonstrându-și forța.

Instanța de apel a apreciat drept eronată concluzia primei instanțe precum că

fapta infracțională prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal nu și-a găsit confirmare

și acțiunile inculpatului urmând a fi recalificate pe art. 149 alin. (l) Cod penal, adică

lipsirea de viață din imprudență, deoarece decesul victimei s-a produs ca urmare a

vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății cauzate din imprudență, or

argumentarea făcută de primă instanță a avut un caracter teoretic, neputând fi

aplicate cazului Chiriliuc Ivan, pe motiv că acțiunile lui au fost intenționate,

exprimate prin acțiuni concrete - lovirea unei persoane, care prin intensitatea forței

are un caracter major, fapt ce s-a confirmat prin raportul de expertiză medico-legală

nr. 144 din 14 iulie 2016, fapt ce a demonstrat că inculpatul intenționat a vrut să

aplice lovitura, și anume în rezultatul loviturii au fost cauzate vătămările corporale

grave și nu din cauza căderii la pământ, aceste vătămări corporale grave atribuindu-

se la urmări prejudiciabile primare.

Instanța de apel a pus la baza condamnării lui Chiriliuc Ivan declarațiile

experților Macrițchi Serghei și Capcelea Victor, deoarece aceste concluzii

coroborează cu întreaga sistemă de probe apreciată de către instanța de apel prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, în ansamblu, demonstrând cu

certitudine vina inculpatului Chiriliuc Ivan în comiterea infracțiunii prevăzute la art.

151 alin. (4) Cod penal.

4

Instanța de apel a considerat că în urma cercetării probelor administrate,

vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită pe deplin,

persistând latura obiectivă a infracțiunii și anume vătămarea corporală a părții

vătămate cu survenirea decesului a fost dovedită în instanță prin probe concludente

și pertinente, fiind stabilit raportul de cauzalitate între acțiunile inculpatului Chiriliuc

Ivan și vătămarea- gravă a integrității corporale a părții vătămate, în urma cărora

ultimul a decedat.

La stabilirea pedepsei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61,

75-78 Cod penal, astfel având în vedere că inculpatul nu și-a recunoscut vina, nu s-

a căit de cele săvârșite, a concluzionat că corectarea și reeducarea acestuia este

posibilă doar cu aplicarea pedepsei închisorii, cu privarea reală de libertate.

4.1 Avocatul Bobeico Călin în numele inculpatului Chiriliuc Ivan, indicând

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală,

prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând faptul că:

- hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept, comise de instanța de apel, inclusiv și în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau aceasta este expusă neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt,

care a afectat soluția instanței;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșite;

- hotărârea instanței de apel urma a fi motivată atât în fapt cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare pentru a permite instanței

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea, nemotivarea

suficientă a hotărârii sau motivarea în termeni generali, vagi la fel reprezintă motiv

de casare;

- instanța de apel în motivarea deciziei adoptate în mod cronologic a descris

probele cercetate de prima instanță, stabilind eronat faptele, neluând în considerație

probele care confirmă fapta reținută de prima instanță;

- soluția de condamnare a lui Chiriliuc Ivan în baza art. 151 alin. (4) cod penal,

se bazează preponderent pe probele acuzării cercetate în instanța de fond, neluând în

considerație situația de fapt constatată în cadrul ședinței primei instanțe, pe când în

corespundere cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel urma

să cerceteze amănunțit fiecare probă separat din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora cât în drept așa și în fapt;

5

- instanța de apel nu s-au pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către

apărare în apelul declarat, a efectuat o motivare insuficientă, vagă în unele cazuri

nici nu a motivat;

- la judecarea cauzei în ordinea de apel nu s-a respectat prevederile legale, astfel

potrivit deciziei contestate instanța de apel s-a pronunțat numai asupra apelului

declarat de partea acuzării și formal asupra apelului declarat de succesorul părții

vătămate, pe cât asupra apelului declarat de avocat în interesul numele inculpatului

Chiriliuc Ivan nu s-a pronunțat, admițând astfel o eroare gravă de fapt și de drept

care afectează soluția adoptată;

- probele administrate în prima instanță pe deplin dovedesc săvârșirea de către

inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal și nu în baza art. 151

alin. (1) Cod penal cum a fost reținut în rechizitoriu;

- instanța de apel a dat o nouă apreciere probelor administrate de instanța de

fond conform materialelor din cauza penală, fără examinarea altor probe noi;

- instanța de apel a însușit declarațiile motorilor precum și rapoartelor de

expertiză-medico legale;

- rejudecând cauza și dând o nouă apreciere a probelor instanța de apel a admis

erori grave de fapt, stabilind eronat fapta prin neluarea în considerație a probelor

care le confirmă și prin denaturarea conținutului acestora;

- instanța de apel reținând ca fiind dovedit că Chiriliuc Ivan a aplicat victimei

„ lovituri " și că până la aceasta între ei a avut loc un conflict, totodată reținând ca

admisibile declarațiile martorilor Boico I., Selivestrova T., Maistruc I., Demidenco

E., Pașco V., care au declarat că careva conflict între Chiriliuc și Damian nu a avut

loc, Chiriliuc i-a aplicat cu cotul în față o lovitură, apoi apar dubii rezonabile asupra

constatărilor instanței de apel privitor la aplicarea mai multor lovituri și conflictul

apărut între Chiriliuc Ivan și Damian Ghenadie;

- instanța de apel a admis eroare gravă prin faptul că a denaturat conținutul

raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 144 din 14.06.2016, or experții

au constatat : „ a) formarea echimozei cu plaga confuză din regiunea bărbie din

dreapta, la o singură lovitură cu cotul cum reiese din declarațiile inculpatului

Chiriliuc Ivan și a martorilor Boico L, Demidenco E., Silivestrova T., nu se exclude,

dar e necesar de remarcat faptul că echimoza din regiunea ochiului drept putea să se

formeze atât prin mecanism direct (lovitură în regiunea ochiului drept), cât și acel

indirect (la distanta) ca parte componentă a traumei cranio-cerebrale cu fractura

oaselor bazei craniului. Reieșind din localizarea anatomică, caracterul morfologic a

leziunilor corporale depistate la examinarea medico-legală a cadavrului, cel mai

probabil leziunile corporale au apărut după cum urmează: leziunile corporale din

regiunea feții sun leziuni heteroproduse, primare, celelalte leziuni (hemoragie în

țesuturile moi perecraniene occipital din stânga, 1x95 cm, fractura osului occipital

din stânga cu trecerea în fosa craniană posterioară din stânga, hematom subdural în

6

regiunea parieto-temporală dreapta, contuzia lobului frontal de dreapta), sunt leziuni

secundare, produse prin lovirea de planul de cădere. Astfel, experții constată că

leziunile corporale depistate la victimă au fost provocate prin 2 lovituri, prima

lovitură în regiunea bărbiei primară și a două lovitură de la cădere prin lovirea de

podea;

- fiind relevante declarațiile medicului legist Capcelea Victor, din conținutul

cărora instanța de apel a rupt din context ceea ce îi era convenabil, iar toate

declarațiile date în fața instanței de către Capcelea Victor confirmă că „ echimoza a

fost provocată de o lovitură cu cotul, sau de un obiect contondent dur, în regiunea

periorbitală dreaptă, prima lovitură a provocat căderea decedatului cu producerea

ulterioarelor leziuni”;

- instanța de apel a reținut ca fiind dovedite faptul că Chiriliuc Ivan i-a aplicat

lovituri cu cotul mâinii stângi nu a delimitat loviturile primite de către victimă în

sensul că Chiriliuc Ivan a aplicat cu cotul o lovitură în față provocând echimoze pe

față, de la care victima a căzut jos, s-a lovit cu capul de podea de la care s-a produs

a doua lovitură cu cauzarea respectivelor leziuni corporale;

- din declarațiile inculpatului Chiriliuc Ivan a martorilor Boico I., Selivestrova

T., Demidenco , medicului legist Capcelea V., raportul de expertiză medico-legală

în comisie nr. 144 din 14 iunie 2016, cu certitudine s-a constatat că inculpatul

aflându-se în poziția cu spatele către victimă, cu cotul i-a aplicat ultimului o lovitură

în regiunea feții, provocându-i echimoze, după care victima a căzut jos, a urmat

provocarea loviturii a doua din cădere în regiunea occipitală și ca rezultat a dus la

decesul victimei;

- urmează a fi reținut că mecanismul provocării leziunilor corporale, reieșind

parțial din raportul de expertiză medico-legală nr. 158 D din 29 mai 2015, conform

căruia „ leziunile corporale descrise pe față ca echimoze și plagă contuză de sine

stătătoare în alte condiții și circumstanțe nu pot cauza decesul unei careva persoane,

astfel se constată dacă victima nu cădea jos, nu se lovea cu partea occipitală a capului

de podea și nu primea leziunile corporale respective, apoi de la lovitura aplicată de

către inculpat cu cotul în față nu putea surveni decesul lui Damian Ghenadie;

- indicând situația de fapt în speța examinată vis-a-vis de relațiile lui Chiriliuc

Ivan cu Damian Ghenadie, apoi martorii audiați în ședința de judecată Boico L.,

Demidenco, Selivestrova T., Stancov S., Ursu N., Maistruc I., Pașcov V, au declarat

că careva conflict n-a avut loc, n-au avut loc nici careva agresiuni unul față de altul.

Inculpatul Chiriliul Ivan la fel a declarat că cu victima n-a avut conflict, unicul motiv

de ce a vrut să-l înlăture din spatele său a fost faptul că Damian Ghenadie îi spunea

ceva la ureche despre muzică, era în stare de ebrietate și de la el mirosea alcool, el

Chiriliuc Ivan, este maistru în sport, nu poate suporta miros de alcool;

- prin declarațiile martorilor Boico, Demidenco, Ursu, Selivestrova, Lebede,

Stancov, Maistruc, Pașcov s-a stabilit și comportamentul inculpatului până și după

7

săvârșirea infracțiunii. S-a constatat că Chiriliuc Ivan pînă la săvârșirea infracțiunii

n-a atras atenția la prezența sau nu a victimei în bar, stătea lingă tejghea cu telefonul

în mână și comanda muzică, nu se afla în stare de ebrietate, se afla cu spatele la sală

și evident nu a prevăzut și nici nu putea prevedea că victima se apropia de el. N-a

dat nici un imbold, ca victima să se apropie de el. N-a văzut unde aplică lovitură și

nici nu dorea să vadă, n-a urmărit unde a lovit și care au fost consecințele loviturii

aplicate. După țipătul chelneriței s-a întors și a văzut victima la pământ, anume el a

telefonai la urgență și a întreprins măsuri de acordare a ajutorului. Toate acestea

invocă la faptul că Chiriliuc Ivan până și după săvârșirea infracțiunii a avut o

conduită fără intenții de a provoca victimei leziuni corporale grave;

- urma a fi luat în considerație faptul că inculpatul nu era în stare de ebrietate

comparativ cu partea-vătămată;

- la aprecierea intenției lui Chiriliuc Ivan privind aplicarea leziunilor corporale

este relevantă concluzia medicului legist nr. 158D din 29 mai 2015, că „leziunile

corporale descrise pe față ca echimoze și plaga contuză de sine stătător în alte

condiții și circumstanțe nu pot cauza decesul unei careva persoane ";

- astfel, dacă victima nu cădea jos, nu se lovea cu capul de podea, apoi ca

rezultat: nu era posibil decesul persoanei și în acest context este eronată concluzia

instanței de apel că Chiriliuc Ivan a acționat cu intenție la provocarea leziunilor

corporale grave;

- Chiriliuc Ivan urma să prevadă că victima era în stare de ebrietate, sub

picioare era podea de teracotă și că de la lovitura aplicată victima putea să cadă jos

să se lovească cu capul de podea, și ca rezultat provocarea leziunilor corporale grave,

dar în mod ușuratic a considerat că urmările vor fi evitate, prin faptul că victima nu

va cădea jos și nu se va lovi cu capul de podea;

- prima instanță corect a constatat că dacă decesul victimei s-a produs ca

urmare a vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății cauzate prin cădere

și lovire cu capul de podea comise din imprudență, cele comise alcătuiesc

infracțiunea lipsirea de viață din imprudență;

- instanța de apel în nici un fel nu s-a expus asupra probelor și motivelor

invocate de apărare, referindu-se declarativ asupra acestora fără a le descrie și a le

aprecia conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală.

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

8

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală,

în sensul că ” hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

Instanța de recurs menționează, că nici unul din temeiurile la care se referă

autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erori de drept,

care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

instanței de apel.

Colegiul penal lărgit reține, că din materialele cauzei, rezultă că instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, făcând o analiză a probelor

prezentate de procuror, cu expunerea argumentărilor de rigoare, iar probele

administrate au fost verificate și apreciate în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală, din punctul de vedere al pertinenței, concludenții, utilității lor, iar

în ansamblu coroborându-le cu alte probe, astfel dându-le o apreciere justă.

Referitor la argumentul invocat de către recurent precum că „ hotărârea

instanței de apel urma a fi motivată atât în fapt cât și în drept, instanța de apel

stabilind eronat faptele, nu a luat în considerare probele care confirmă fapta

reținută de prima instanță”, Colegiul penal lărgit o consideră neîntemeiată, deoarece

verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, s-a reținut că la examinarea

cauzei instanța de apel a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8),

art. 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor relevante, soluția instanței nefiind afectată de o eroare gravă de

fapt, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția,

motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul deciziei, din care

considerent, temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel nu se identifică de

instanța de recurs ordinar.

Instanța de recurs, menționează că, argumentul recurentului, precum că

„inculpatul Chiriliuc Ivan nu a comis infracțiunea incriminată, iar acțiunile acestuia

corect au fost încadrate de către prima instanță la art. 149 Cod penal”, - este

declarativ și inadmisibil, deoarece probele examinate în cauza dată și puse de către

instanța de apel la baza hotărârii de condamnare a lui Chiriliuc Ivan dovedesc

incontestabil comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal.

Colegiul penal subliniază că instanța de apel dând o apreciere cuvenită

declarațiilor martorilor și materialelor din dosar, just a considerat că aceste probe cu

certitudine dovedesc vinovăția lui Chiriliuc Ivan de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (4) Cod penal cu indicii calificativi „vătămarea intenționată gravă

9

a integrității corporale, care este periculoasă pentru viață și care a provocat decesul

lui Damian Ghenadie”.

Argumentul recurentului Bobeico Călin precum că „ inculpatul Chiriliuc Ivan

i-a aplicat părții-vătămate Damian Ghenadie doar o singură lovitură în regiunea

feței, iar survenirea decesului părții-vătămate se datorează căderii acestuia și

lovirea cu capul de podea, fapt ce nu a fost cuprins de intenția făptuitorului”,

Colegiul penal lărgit îl apreciază critic, deoarece s-a constatat că există o legătură de

cauzalitate dintre lovitura puternică aplicată de către inculpatul Chiriliuc Ivan cu

cotul în regiunea periorbitală dreaptă părții-vătămate și căderea acestuia și lovirea

lui puternică de podea, cu producerea leziunilor corporale care au dus la decesul

părții-vătămate Damian Ghenadie la a doua zi, la caz fiind relevante prevederile art.

19 Cod penal, care stabilesc că „ dacă, drept rezultat al săvîrșirii cu intenție a

infracțiunii, se produc urmări mai grave care, conform legii, atrag înăsprirea

pedepsei penale și care nu erau cuprinse de intenția făptuitorului, răspunderea

penală pentru atare urmări survine numai dacă persoana a prevăzut urmările

prejudiciabile, dar considera în mod ușuratic că ele vor putea fi evitate sau dacă

persoana nu a prevăzut posibilitatea survenirii acestor urmări, deși trebuia și putea

să le prevadă. În consecință, infracțiunea se consideră intenționată.”

Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel corect a pus la baza

recalificării acțiunilor inculpatului Chiriliuc Ivan, declarațiile experților medici-

legiști Mocrițchi Serghei ( f.d. 149-150, vol. II), și Capcelea Victor ( f.d. 196, vol.

II), ambii declarând că „ de la o singură lovitură nu puteau fi produse leziunile

depistate la victimă. Au fost aplicate cel puțin două lovituri în regiunea feții, cu o

eventuala cădere și lovire cu capul de o suprafață sau obiect”. În cazul de față fiind

vorba de o lovitură cu forță majoră și nu de o împingere ce s-ar califica în baza

prevederilor art. 149 Cod penal.

Colegiul penal lărgit consideră necesar de specificat faptul că, infracțiunea

prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal, stabilește ca latură obiectivă a infracțiunii

vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății acestea fiind apreciată ca

urmări prejudiciabile primare, care au provocat urmări prejudiciabile și mai grave

cum ar fi decesul victimei, astfel decesul victimei reprezintă anume acele urmări

prejudiciabile pe care făptuitorul nu le-a prevăzut, însă trebuia și putea să le prevadă,

aplicând lovituri cu forță majoră victimei, care era în stare de ebrietate.

Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, dezacordul părților în proces cu

soluția adoptată de instanța de judecată, nu neapărat înseamnă că soluția conține

careva erori de drept. Motivele aduse de către recurent, precum că instanța de apel

nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar, țin de starea de fapt și nu sînt

prevăzute ca temei pentru recurs, în art. 427 Cod de procedură penală.

10

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate

fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în procedura de recurs ordinar se verifică

numai chestiunile de drept.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Bobeico

Călin în numele inculpatului Chiriliuc Ivan, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Chiriliuc Ivan XXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 octombrie 2018.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

11