1ra-1805/21 — art.264 alin.3 lit. b Cp

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 15 august 2020, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală, Enachi Natalia a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, la 4 ani închisoare, fără anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar în temeiul art.90 Cod penal, pedeapsa cu închisoarea stabilită în privința acesteia a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 ani. Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul succesorului părții vătămate Untilă Maria, avocatul Ion Vîrlan către Enachi Natalia, privind încasarea prejudiciului moral, despăgubirilor pentru pierderea întreținătorului și a cheltuielilor de judecată, a fost admisă parțial. A fost dispusă încasarea de la Enachi Natalia, suma de 1 000 lei, despăgubiri pentru întreținerea copilului minor Untila Anatolie, data nașterii 09.04.2018, de la data de 07.08.2020, data depunerii cererii în instanța de judecată, până la atingerea majoratului copilului minor, prejudiciul moral în suma de 50 000 lei și 5 000 lei, cheltuieli pentru asistența juridică.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, la data de 02.02.2020, aproximativ la ora 17:50, conducând mijlocul de transport de model „ 1 Skoda Kodiaq " cu numărul de înmatriculare xxx, pe traseul M-3 Chișinău - Cimișlia, în direcția or. Cimișlia, la km 33+670 metri, în apropierea satului Răzeni din raionul Ialoveni, a "încălcat prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct.45 alin.(l) lit. b) și d) potrivit căruia „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, precum să țină cont de situația rutieră"; pct.45 alin.(2) care prevede, ca „în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului". Ca urmare, nu a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere și situația rutieră, iar la apariția obstacolului, pietonului cet. Untilă Ecaterina, nu a întreprins acțiunile necesare ca să reducă viteza, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului și din imprudența a tamponat pietonul Untilă Ecaterina care se afla culcată pe marginea carosabilului, în direcția de deplasare a mijlocului de transport, în rezultat numita, a decedat pe loc. Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 202003C0331 din 05.03.2020, prin care s-a constatat că, moartea cet. Untilă Ecaterina, a survenit în rezultatul traumei asociate a toracelui, abdomenului și bazinului cu lezarea organelor interne de importanță vitală, soldată cu hemoragie internă, ce se confirmă prin datele necropsiei. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat: trauma toraco- abdominală închisă: excoriații pe trunchi, fractura stemului și a coastelor bilateral cu lezarea pulmonilor și cordului, hemotorax bilateral (cca. 800ml), lezarea ficatului, splinei și rinichiului drept, hemoperitoneum (cca. 300ml). Fracturi ale apofizelor spinoase Thl,Th2,Th3 cu hemoragii în țesuturile moi adiacente; trauma închisă a bazinului: rupturi superficial ale pielii în proiecția spinelor iliace, decolarea pielii de țesuturile moi a coapsei drepte cu formarea „buzunarului", dehiscența pubisului și a articulațiilor sacro-iliace, fracturi cominutive ale oaselor pubiene, ischiadice și iliace bilateral cu hemoragii în țesuturile moi adiacente; rezarticularea falangei proximale a degetului mediu al mâinii drepte, plagă contuză pe brațul drept, excoriații pe membre, echimoză pe gamba stângă. Toate leziunile indicate mai sus au fost produse în urma comprimării victimei între două suprafețe contondente dure, dintre care una se afla în mișcare, și au legătură cauzală cu decesul, iar în comun, după criteriul (pericol pentru viață), se califică ca vătămare corporală gravă. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatei Enachi Natalia în baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane.

Partea acuzării a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care lui Enachi Natalia recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, a-i stabili pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare, în penitenciar de tip deschis pentru femei, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu încasarea din contul inculpatei a cheltuielilor judiciare în 2 sumă de 3 518 lei, costul expertizei medico-legale nr.202003C0331 din 05.03.2020. În motivarea apelului, procurorul a indicat că prima instanță a stabilit o pedeapsă prea blândă inculpatei Enachi Natalia, în coraport cu fapta comisă și consecințele survenite. Suplimentar acuzarea a evidențiat că, potrivit cazierului contravențional, Enachi Natalia anterior a săvârșit 6 contravenții în domeniul securității de transport, a comis o infracțiune gravă soldată cu decesul victimei, deci cu un impact social acut în societate. Mai mult, din materialele cauzei acuzarea a stabilit că prejudiciul cauzat în urma infracțiunii nu a fost recuperat, iar în rezultatul infracțiunii s-au cauzat urmări irecuperabile și anume a intervenit decesul unei persoane. Acuzarea și-a exprimat convingerea că pedeapsa stabilită inculpatei Enachi Natalia, nu va duce la atingerea deplină a scopului legii penale privind corectarea și reeducarea acesteia în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii de drept și nici nu v-a constitui o avertizare publică pentru alte persoane. Totodată, acuzarea a semnalat faptul că prima instanță nu s-a expus asupra încasării în contul statului a cheltuielilor judiciare suportate, or, rezultă că în cadrul urmării penale a fost efectuată expertiza medico-legală, fiind cheltuiți bani în sumă de 3 518 lei. 3.1. Avocatul Vîrlan Ion în numele succesorului părții vătămate, Untilă Maria, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Enachi Natalia recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, a-i stabili pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, precum și cu admiterea acțiunii civile integral. În motivarea apelului, avocatul a indicat că, la stabilirea pedepsei și cuantumului prejudiciului moral, prima instanță nu a ținut cont de caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice cauzate succesorului părții vătămate suferit de pe urma acțiunilor inculpatei.

Prin decizia Colegiului penal al Curți de Apel Chișinău din 12 mai 2021, apelurile declarate au fost admise, casată parțial sentința, în latura penală și în latura civilă, cu rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia lui Enachi Natalia, recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, a-i stabili pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare, în penitenciar pentru femei de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În temeiul art.90 Cod penal, pedeapsa închisorii numită inculpatei Enachi Natalia, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani. A fost dispusă încasarea din contul lui Enachi Natalia în beneficiul succesorului părții vătămate Untilă Maria, a sumei de 100 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. A fost dispus a încasa din contul lui Enachi Natalia în beneficiul statului, cheltuielile judiciare legate de efectuarea expertizei medico-legale nr.202003C0331 din 05.03.2020, în sumă de 3 518 lei. În rest, sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea 3 sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpata Enachi Natalia a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnată, însă nu a aplicat o pedeapsă proporțională faptei comise. Instanța de apel a reținut că, aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. 4.2. În continuare, instanța de apel a notat că la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatei, prima instanță nu a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acesteia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatei. În acest context, instanța de apel a explicat că pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. La caz, instanța de apel a indicat că prima instanță nu a apreciat corespunzător circumstanțele reale și personale ale inculpatei și a stabilit o pedeapsă ne proporțională faptelor comise. În continuare, instanța de apel a evidențiat că potrivit art.76 Cod penal, circumstanței atenuante în sarcina inculpatei Enachi Natalia a fost reținută recunoașterea vinovăției, iar careva circumstanțe agravante potrivit art.77 Cod penal, nu au fost reținute. Subsecvent, instanța de apel a menționat că circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea și faptul că inculpata Enachi Natalia, are doi copii minori la întreținere, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, nu are antecedente penale, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, totodată ținând cont de motivul și modalitatea comiterii infracțiunii a considerat că pedeapsa aplicată inculpatei este prea blândă și nu va asigura scopul propus de legiuitor la art.61 Cod penal. Instanța de apel a relevat că, infracțiunea comisă de inculpata Enachi Natalia, prevăzută de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, este atribuită conform art.16 Cod penal, categoriei infracțiunilor grave. Astfel, instanța de apel la stabilirea categoriei pedepsei inculpatei a lua în considerație faptul că, inculpata Enachi Natalia a comis o infracțiune soldată cu decesul unei persoane, nu a recuperat prejudiciul succesorului părții vătămate, dar și faptul că, aceasta regretă de cele comise, nu are antecedente penale, are doi copii minori la întreținere, stabilindu-i lui Enachi Natalia o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal. Analizând în cumul argumentele expuse supra, cât și circumstanțele comiterii infracțiunii, instanța de apel a considerat echitabilă și justificată aplicarea pedepsei prin prisma art.90 Cod penal, însă, urmează a se reține că nejustificat a fost exclusă pedeapsa complementară. În aceste circumstanțe, instanța de apel a subliniat că comportamentul 4 inculpatei Enachi Natalia denotă neatenția acesteia în timp ce se afla în trafic, expunându-i la un pericol și pe ceilalți participanți la trafic, iar anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, ar ridica nivelul de responsabilitate și disciplină a inculpatei. În concluzie, instanța de apel a notat că reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane - faptul că în privința acesteia a fost aplicată o pedeapsă blândă, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a altor infracțiuni. Pe de altă parte, instanța de apel a explicat că prevederile art.79 Cod penal poartă un caracter facultativ, iar în ședința instanței de apel s-a stabilit cu certitudine că pedeapsa complementară urmează a fi aplicată în vederea executării scopului propus de legiuitor la art.61 Cod penal. 4.3. Referitor la solicitarea succesorului părții vătămate privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 1 000 000 lei, instanța de apel a menționat că potrivit art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei/succesorului victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc. În acest sens, instanța de apel a reținut că succesorul părții vătămate Untilă Maria, a fost supusă suferințelor psihice, rămânând fără susținere materială și morală, cu un copil minor la întreținere, motiv din care în speță este rațional de a încasa din contul inculpatei Enachi Natalia în beneficiul succesorului părții vătămate, a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei. În altă ordine de idei, instanța de apel a reamintit că în apelul depus de către procuror, s-a solicitat și încasarea din contul inculpatei Enachi Natalia a cheltuielilor judiciare în mărime de 3 518 lei, pentru efectuarea expertizei medico- legale nr.202003C0331 din 05.03.2020, cerință care urmează a fi admisă. În acest sens, instanța de apel a reiterat prevederile art.art.227, 229 Cod procedură penală și a conchis că plata cheltuielilor judiciare urmează a fi puse în sarcina inculpatei atâta timp cât Enachi Natalia a recunoscut că a comis o infracțiune, vina acesteia fiind dovedită indubitabil.

Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar decizia solicitând casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie exclusă aplicarea prevederilor art.90 Cod penal în privința inculpatei, concretizând că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei stabilite, s-a aplicat pedeapsa individualizată contrar prevederilor legale, fapt ce denotă că soluția adoptată este una vădit neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către acuzatorul de stat în apelul declarat. În susținerea poziției acuzarea susține că, pedeapsa stabilită cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal este prea blândă în raport cu circumstanțele cauzei, considerând că, instanțele de fond greșit și-au motivat soluțiile de individualizare a executării pedepsei în privința inculpatului și nu au pătruns în esența problemei de 5 fapt și de drept, susținând o poziție eronată de aplicare a dispoziției art.90 Cod penal, care obligă instanța de judecată să indice expres în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei, soluție care nu este motivată de către instanță și se limitează doar la enumerarea circumstanțelor care le consideră atenuante. În contextul celor expuse, recurentul consideră că, concluziile instanței de fond și celei de apel la capitolul individualizării pedepsei stabilite, sunt greșite și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii și pedepsei penale.

Avocatul Alexandr Curtev a depus referință asupra recursului declarat, solicitând respingerea acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal reține că recurentul invocă temeiuri pentru recurs pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, exprimându-și dezacordul cu decizia instanței de apel la capitolul individualizării pedepsei. Colegiul penal reține că procurorul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de către inculpata Enachi Natalia, invocând doar dezacordul cu soluția instanței de apel în partea pedepsei stabilite inculpatei, din care motiv hotărârea judecătorească contestată va fi supusă verificării doar sub acest aspect. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății. Colegiul penal găsește vădit nefondată invocarea acuzării referitor la inaplicabilitatea prevederilor art.90 Cod penal față de inculpata Enachi Natalia, Colegiul susține integral statuările instanței de apel în acest sens, considerând că corect s-a dispus, la caz, suspendarea executării pedepsei stabilite inculpatei în baza art.90 Cod penal, pe un termen de probațiune de 2 ani. La caz, Colegiul penal evidențiază că instanța de apel, a dat răspuns la toate argumentele invocate în apel. În acest sens, se apreciază că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de 6 procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la admiterea parțială a apelurilor. Mai mult decât atât, instanța de recurs subliniază că raționamentul care poate condiționa aplicarea prevederilor art.90 Cod penal într-o cauză penală, întotdeauna are la origine persoana inculpatului și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă, conduita bună, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Pe de altă parte, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate. De asemenea, Colegiul penal specifică faptul că aplicarea prevederilor art.90 Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a se corecta. În contextul celor supra expuse, Colegiul penal relevă că este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia. În formarea acestei convingeri, instanța de judecată urmează să țină cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, ceea ce la caz s-a realizat. În cazul din speță, Colegiul penal reține că s-a efectuat o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatei Enachi Natalia evidențiindu- se în acest sens că, aceasta a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise și le regretă, lipsa căror va circumstanțe agravante, nu are antecedente penale, are la întreținere doi copii minori, circumstanțe care au permis instanței de apel de a conchide că corectarea inculpatei este posibilă prin aplicarea față de acesta a unei pedepse cu suspendarea executării pe un termen de probațiune de 2 ani. Rezultatul principal al aplicării acestei pedepse constă în aceea că, deși pedeapsa definitivă nu a fost pusă în executare, ea devine dependentă de comportamentul exemplar de care trebuie să dea dovadă inculpata, pe perioada termenului de probațiune, în caz contrar va fi anulată suspendarea ei și se va dispune executarea reală în penitenciar. Din atare considerente, sunt neîntemeiate alegațiile procurorului în partea privind excluderea art.90 Cod penal și constată că concluzia instanței de apel referitor la faptul că corijarea inculpatei este posibilă și prin aplicarea față de Enachi Natalia a pedepsei sub formă de închisoarea, cu suspendarea executării acesteia, este una legală, corectă, motivată și întemeiată. Prin urmare, Colegiul penal consideră că argumentele punctate în cererea de recurs nu sunt incidente cauzei deferite judecății, iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75 și 90 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă proporțională faptelor comise. Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (f.d.128-138 Vol. II) în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de 7 recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, instanța de recurs conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art.art.414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei pentru admiterea recursului ordinar declarat nu există și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea lui ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2021, în cauza penală în privința inculpatei Enachi Natalia xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2022. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Plămădeală Ghenadie 8