1ra-1805/21 — art.264 alin.3 lit. b Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264 alin.3 lit. b Cp
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1805/21 — art.264 alin.3 lit. b Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1805/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
24 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, prin care
se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 mai
2021, în cauza penală în privința inculpatei
Enachi Natalia xxx, născută la xxx, originară
și domiciliată în xxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 13.05.2020 - 15.08.2020;
Instanța de apel: 11.01.2021 - 12.05.2021;
Instanța de recurs: 13.08.2021 - 24.11.2021.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din 15 august 2020, pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de
procedură penală, Enachi Natalia a fost recunoscută vinovată și condamnată în
baza art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, la
4 ani închisoare, fără anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar în
temeiul art.90 Cod penal, pedeapsa cu închisoarea stabilită în privința acesteia a
fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 ani.
Acțiunea civilă înaintată de reprezentantul succesorului părții vătămate
Untilă Maria, avocatul Ion Vîrlan către Enachi Natalia, privind încasarea
prejudiciului moral, despăgubirilor pentru pierderea întreținătorului și a
cheltuielilor de judecată, a fost admisă parțial.
A fost dispusă încasarea de la Enachi Natalia, suma de 1 000 lei, despăgubiri
pentru întreținerea copilului minor Untila Anatolie, data nașterii 09.04.2018, de la
data de 07.08.2020, data depunerii cererii în instanța de judecată, până la atingerea
majoratului copilului minor, prejudiciul moral în suma de 50 000 lei și 5 000 lei,
cheltuieli pentru asistența juridică.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, la data de
02.02.2020, aproximativ la ora 17:50, conducând mijlocul de transport de model „
1
Skoda Kodiaq " cu numărul de înmatriculare xxx, pe traseul M-3 Chișinău -
Cimișlia, în direcția or. Cimișlia, la km 33+670 metri, în apropierea satului Răzeni
din raionul Ialoveni, a "încălcat prevederile Regulamentului Circulației Rutiere,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009 și anume: pct.45 alin.(l)
lit. b) și d) potrivit căruia „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în
conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de dexteritatea
în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, precum să țină cont
de situația rutieră"; pct.45 alin.(2) care prevede, ca „în cazul în care în limita
vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă
viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului".
Ca urmare, nu a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce
caracterizează condițiile rutiere și situația rutieră, iar la apariția obstacolului,
pietonului cet. Untilă Ecaterina, nu a întreprins acțiunile necesare ca să reducă
viteza, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului și din imprudența a tamponat
pietonul Untilă Ecaterina care se afla culcată pe marginea carosabilului, în direcția
de deplasare a mijlocului de transport, în rezultat numita, a decedat pe loc.
Conform Raportului de expertiză judiciară nr. 202003C0331 din 05.03.2020,
prin care s-a constatat că, moartea cet. Untilă Ecaterina, a survenit în rezultatul
traumei asociate a toracelui, abdomenului și bazinului cu lezarea organelor interne
de importanță vitală, soldată cu hemoragie internă, ce se confirmă prin datele
necropsiei. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat: trauma toraco-
abdominală închisă: excoriații pe trunchi, fractura stemului și a coastelor bilateral
cu lezarea pulmonilor și cordului, hemotorax bilateral (cca. 800ml), lezarea
ficatului, splinei și rinichiului drept, hemoperitoneum (cca. 300ml). Fracturi ale
apofizelor spinoase Thl,Th2,Th3 cu hemoragii în țesuturile moi adiacente; trauma
închisă a bazinului: rupturi superficial ale pielii în proiecția spinelor iliace,
decolarea pielii de țesuturile moi a coapsei drepte cu formarea „buzunarului",
dehiscența pubisului și a articulațiilor sacro-iliace, fracturi cominutive ale oaselor
pubiene, ischiadice și iliace bilateral cu hemoragii în țesuturile moi adiacente;
rezarticularea falangei proximale a degetului mediu al mâinii drepte, plagă contuză
pe brațul drept, excoriații pe membre, echimoză pe gamba stângă. Toate leziunile
indicate mai sus au fost produse în urma comprimării victimei între două suprafețe
contondente dure, dintre care una se afla în mișcare, și au legătură cauzală cu
decesul, iar în comun, după criteriul (pericol pentru viață), se califică ca vătămare
corporală gravă.
Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatei Enachi Natalia în baza art.264
alin.(3) lit. b) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către
persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență
decesul unei persoane.
Partea acuzării a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin
care lui Enachi Natalia recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de
art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, a-i stabili pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare,
în penitenciar de tip deschis pentru femei, cu anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport, cu încasarea din contul inculpatei a cheltuielilor judiciare în
2
sumă de 3 518 lei, costul expertizei medico-legale nr.202003C0331 din 05.03.2020.
În motivarea apelului, procurorul a indicat că prima instanță a stabilit o
pedeapsă prea blândă inculpatei Enachi Natalia, în coraport cu fapta comisă și
consecințele survenite.
Suplimentar acuzarea a evidențiat că, potrivit cazierului contravențional,
Enachi Natalia anterior a săvârșit 6 contravenții în domeniul securității de transport,
a comis o infracțiune gravă soldată cu decesul victimei, deci cu un impact social
acut în societate. Mai mult, din materialele cauzei acuzarea a stabilit că prejudiciul
cauzat în urma infracțiunii nu a fost recuperat, iar în rezultatul infracțiunii s-au
cauzat urmări irecuperabile și anume a intervenit decesul unei persoane.
Acuzarea și-a exprimat convingerea că pedeapsa stabilită inculpatei Enachi
Natalia, nu va duce la atingerea deplină a scopului legii penale privind corectarea
și reeducarea acesteia în vederea neadmiterii pe viitor a careva încălcări a ordinii
de drept și nici nu v-a constitui o avertizare publică pentru alte persoane.
Totodată, acuzarea a semnalat faptul că prima instanță nu s-a expus asupra
încasării în contul statului a cheltuielilor judiciare suportate, or, rezultă că în cadrul
urmării penale a fost efectuată expertiza medico-legală, fiind cheltuiți bani în sumă
de 3 518 lei.
3.1. Avocatul Vîrlan Ion în numele succesorului părții vătămate, Untilă
Maria, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei
noi hotărâri, prin care lui Enachi Natalia recunoscută vinovată de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, a-i stabili pedeapsă sub
formă de 4 ani închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport,
precum și cu admiterea acțiunii civile integral.
În motivarea apelului, avocatul a indicat că, la stabilirea pedepsei și
cuantumului prejudiciului moral, prima instanță nu a ținut cont de caracterul și
gravitatea suferințelor fizice și psihice cauzate succesorului părții vătămate suferit
de pe urma acțiunilor inculpatei.
Prin decizia Colegiului penal al Curți de Apel Chișinău din 12 mai 2021,
apelurile declarate au fost admise, casată parțial sentința, în latura penală și în
latura civilă, cu rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță și
pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia lui Enachi Natalia, recunoscută
vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, a-i
stabili pedeapsă sub formă de 4 ani închisoare, în penitenciar pentru femei de tip
deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
În temeiul art.90 Cod penal, pedeapsa închisorii numită inculpatei Enachi
Natalia, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 ani.
A fost dispusă încasarea din contul lui Enachi Natalia în beneficiul
succesorului părții vătămate Untilă Maria, a sumei de 100 000 lei, cu titlu de
prejudiciu moral.
A fost dispus a încasa din contul lui Enachi Natalia în beneficiul statului,
cheltuielile judiciare legate de efectuarea expertizei medico-legale
nr.202003C0331 din 05.03.2020, în sumă de 3 518 lei.
În rest, sentința a fost menținută fără modificări.
4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea
3
sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a
ajuns la concluzia că inculpata Enachi Natalia a săvârșit infracțiunea pentru care a
fost condamnată, însă nu a aplicat o pedeapsă proporțională faptei comise.
Instanța de apel a reținut că, aceste împrejurări au fost constatate din
totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect
apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct
de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.
4.2. În continuare, instanța de apel a notat că la individualizarea, stabilirea
categoriei și termenului pedepsei inculpatei, prima instanță nu a ținut cont de
prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite,
de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acesteia
precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatei.
În acest context, instanța de apel a explicat că pedeapsa și modalitatea de
executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se
convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor
fapte similare. La caz, instanța de apel a indicat că prima instanță nu a apreciat
corespunzător circumstanțele reale și personale ale inculpatei și a stabilit o
pedeapsă ne proporțională faptelor comise.
În continuare, instanța de apel a evidențiat că potrivit art.76 Cod penal,
circumstanței atenuante în sarcina inculpatei Enachi Natalia a fost reținută
recunoașterea vinovăției, iar careva circumstanțe agravante potrivit art.77 Cod
penal, nu au fost reținute.
Subsecvent, instanța de apel a menționat că circumstanțele în care a fost
săvârșită infracțiunea și faptul că inculpata Enachi Natalia, are doi copii minori la
întreținere, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, nu are
antecedente penale, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, totodată ținând
cont de motivul și modalitatea comiterii infracțiunii a considerat că pedeapsa
aplicată inculpatei este prea blândă și nu va asigura scopul propus de legiuitor la
art.61 Cod penal.
Instanța de apel a relevat că, infracțiunea comisă de inculpata Enachi Natalia,
prevăzută de art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, este atribuită conform art.16 Cod
penal, categoriei infracțiunilor grave.
Astfel, instanța de apel la stabilirea categoriei pedepsei inculpatei a lua în
considerație faptul că, inculpata Enachi Natalia a comis o infracțiune soldată cu
decesul unei persoane, nu a recuperat prejudiciul succesorului părții vătămate, dar
și faptul că, aceasta regretă de cele comise, nu are antecedente penale, are doi copii
minori la întreținere, stabilindu-i lui Enachi Natalia o pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 4 ani, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.
Analizând în cumul argumentele expuse supra, cât și circumstanțele
comiterii infracțiunii, instanța de apel a considerat echitabilă și justificată aplicarea
pedepsei prin prisma art.90 Cod penal, însă, urmează a se reține că nejustificat a
fost exclusă pedeapsa complementară.
În aceste circumstanțe, instanța de apel a subliniat că comportamentul
4
inculpatei Enachi Natalia denotă neatenția acesteia în timp ce se afla în trafic,
expunându-i la un pericol și pe ceilalți participanți la trafic, iar anularea dreptului
de a conduce mijloace de transport, ar ridica nivelul de responsabilitate și
disciplină a inculpatei.
În concluzie, instanța de apel a notat că reieșind din scopul pedepsei penale -
restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane -
faptul că în privința acesteia a fost aplicată o pedeapsă blândă, poate doar să
încurajeze comiterea pe viitor a altor infracțiuni.
Pe de altă parte, instanța de apel a explicat că prevederile art.79 Cod penal
poartă un caracter facultativ, iar în ședința instanței de apel s-a stabilit cu
certitudine că pedeapsa complementară urmează a fi aplicată în vederea executării
scopului propus de legiuitor la art.61 Cod penal.
4.3. Referitor la solicitarea succesorului părții vătămate privind încasarea
prejudiciului moral în mărime de 1 000 000 lei, instanța de apel a menționat că
potrivit art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, la evaluarea cuantumului
despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în
considerare suferințele fizice ale victimei/succesorului victimei, prejudiciul
agrement sau estetic, pierderea speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare,
suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc.
În acest sens, instanța de apel a reținut că succesorul părții vătămate Untilă
Maria, a fost supusă suferințelor psihice, rămânând fără susținere materială și
morală, cu un copil minor la întreținere, motiv din care în speță este rațional de a
încasa din contul inculpatei Enachi Natalia în beneficiul succesorului părții
vătămate, a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.
În altă ordine de idei, instanța de apel a reamintit că în apelul depus de către
procuror, s-a solicitat și încasarea din contul inculpatei Enachi Natalia a
cheltuielilor judiciare în mărime de 3 518 lei, pentru efectuarea expertizei medico-
legale nr.202003C0331 din 05.03.2020, cerință care urmează a fi admisă. În acest
sens, instanța de apel a reiterat prevederile art.art.227, 229 Cod procedură penală și
a conchis că plata cheltuielilor judiciare urmează a fi puse în sarcina inculpatei
atâta timp cât Enachi Natalia a recunoscut că a comis o infracțiune, vina acesteia
fiind dovedită indubitabil.
Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură
penală, contestă cu recurs ordinar decizia solicitând casarea parțială a acesteia, cu
pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie exclusă aplicarea prevederilor art.90 Cod
penal în privința inculpatei, concretizând că decizia atacată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția în partea individualizării pedepsei stabilite, s-a aplicat
pedeapsa individualizată contrar prevederilor legale, fapt ce denotă că soluția
adoptată este una vădit neîntemeiată, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate de către acuzatorul de stat în apelul declarat.
În susținerea poziției acuzarea susține că, pedeapsa stabilită cu aplicarea
prevederilor art.90 Cod penal este prea blândă în raport cu circumstanțele cauzei,
considerând că, instanțele de fond greșit și-au motivat soluțiile de individualizare a
executării pedepsei în privința inculpatului și nu au pătruns în esența problemei de
5
fapt și de drept, susținând o poziție eronată de aplicare a dispoziției art.90 Cod
penal, care obligă instanța de judecată să indice expres în hotărâre motivele
condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei, soluție care nu este
motivată de către instanță și se limitează doar la enumerarea circumstanțelor care
le consideră atenuante.
În contextul celor expuse, recurentul consideră că, concluziile instanței de
fond și celei de apel la capitolul individualizării pedepsei stabilite, sunt greșite și în
contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării
judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării
răspunderii și pedepsei penale.
Avocatul Alexandr Curtev a depus referință asupra recursului declarat,
solicitând respingerea acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept
să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit
neîntemeiat.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal reține că recurentul invocă
temeiuri pentru recurs pct.6), 10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care
statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale, exprimându-și dezacordul cu decizia
instanței de apel la capitolul individualizării pedepsei.
Colegiul penal reține că procurorul nu contestă starea de fapt stabilită de
instanțele de judecată și încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de către inculpata
Enachi Natalia, invocând doar dezacordul cu soluția instanței de apel în partea
pedepsei stabilite inculpatei, din care motiv hotărârea judecătorească contestată va
fi supusă verificării doar sub acest aspect.
Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul
constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății.
Colegiul penal găsește vădit nefondată invocarea acuzării referitor la
inaplicabilitatea prevederilor art.90 Cod penal față de inculpata Enachi Natalia,
Colegiul susține integral statuările instanței de apel în acest sens, considerând că
corect s-a dispus, la caz, suspendarea executării pedepsei stabilite inculpatei în
baza art.90 Cod penal, pe un termen de probațiune de 2 ani.
La caz, Colegiul penal evidențiază că instanța de apel, a dat răspuns la toate
argumentele invocate în apel. În acest sens, se apreciază că instanța de apel și-a
motivat decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de
6
procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz,
la admiterea parțială a apelurilor.
Mai mult decât atât, instanța de recurs subliniază că raționamentul care
poate condiționa aplicarea prevederilor art.90 Cod penal într-o cauză penală,
întotdeauna are la origine persoana inculpatului și comportamentul acestuia până la
săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele
de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își
apreciază fapta social periculoasă, conduita bună, stăruința depusă pentru a înlătura
rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în
cursul procesului. Pe de altă parte, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze
suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate.
De asemenea, Colegiul penal specifică faptul că aplicarea prevederilor
art.90 Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o
categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a se
corecta.
În contextul celor supra expuse, Colegiul penal relevă că este prerogativa
instanței de judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins fără
executarea efectivă a acesteia. În formarea acestei convingeri, instanța de judecată
urmează să țină cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, ceea ce la
caz s-a realizat.
În cazul din speță, Colegiul penal reține că s-a efectuat o analiză complexă
a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatei Enachi Natalia evidențiindu-
se în acest sens că, aceasta a recunoscut vina, se căiește sincer de cele comise și le
regretă, lipsa căror va circumstanțe agravante, nu are antecedente penale, are la
întreținere doi copii minori, circumstanțe care au permis instanței de apel de a
conchide că corectarea inculpatei este posibilă prin aplicarea față de acesta a unei
pedepse cu suspendarea executării pe un termen de probațiune de 2 ani.
Rezultatul principal al aplicării acestei pedepse constă în aceea că, deși
pedeapsa definitivă nu a fost pusă în executare, ea devine dependentă de
comportamentul exemplar de care trebuie să dea dovadă inculpata, pe perioada
termenului de probațiune, în caz contrar va fi anulată suspendarea ei și se va
dispune executarea reală în penitenciar.
Din atare considerente, sunt neîntemeiate alegațiile procurorului în partea
privind excluderea art.90 Cod penal și constată că concluzia instanței de apel
referitor la faptul că corijarea inculpatei este posibilă și prin aplicarea față de
Enachi Natalia a pedepsei sub formă de închisoarea, cu suspendarea executării
acesteia, este una legală, corectă, motivată și întemeiată.
Prin urmare, Colegiul penal consideră că argumentele punctate în cererea
de recurs nu sunt incidente cauzei deferite judecății, iar instanța de apel și-a
motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75
și 90 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei,
stabilindu-i inculpatului o pedeapsă proporțională faptelor comise.
Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (f.d.128-138 Vol. II) în
coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel
s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de
7
recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări
inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența
CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,
statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,
acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare
argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea
noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea
motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Prin urmare, instanța de recurs conchide că, la judecarea cauzei în ordine de
apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise la art.art.414-419
Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei
pentru admiterea recursului ordinar declarat nu există și potrivit legii, se impune
inadmisibilitatea lui ca fiind vădit neîntemeiat.
În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2021, în cauza penală în privința inculpatei
Enachi Natalia xxx, deoarece este vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2022.
Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir
Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie
/semnătura/ Plămădeală Ghenadie
8