1ra-152/2021 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-152/2021 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-152/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Cortac Nicolae în numele inculpatului

Czine Vitalie și de către avocatul Pavliuc Ghenadie în numele inculpatului

Melnic Serghei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 16 iunie 2020, și a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Central

din 23 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui,

Czine Vitalie xxxxxxxxxxxxx

Melnic Serghei xxxxxxxxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 05 noiembrie 2014 - 23 noiembrie 2018;

Instanța de apel: 23 ianuarie 2020 – 16 iunie 2020;

Instanța de recurs ordinar: 21 august 2020 – 18 octombrie 2021.

A C O N S T A T A T :

Czine Vitalie a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod Penal și în temeiul art.72 Cod penal i-a fost

stabilită o pedeapsă cu închisoare pe termen de pe termen de 9 (nouă) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 5

(cinci) ani.

Melnic Serghei a fost recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod Penal și în temeiul art.72 Cod penal i-a fost

stabilită o pedeapsă cu închisoare pe termen de pe termen de 8 (opt) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de 5

(cinci) ani.

Bețian Oleg a fost recunoscut culpabil pe în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod Penal și în temeiul art.72 Cod penal i-a fost

stabilită o pedeapsă cu închisoare pe termen de pe termen de 8 (opt) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții legate de gestionarea mijloacelor bănești pe un termen de

5(cinci) ani.

Acțiunea civilă a lui Dumitraș Victor s-a admis parțial și s-a încasat în

mod solidar de la Czine Vitalie, Melnic Serghei și Bețian Oleg în beneficiul

lui Dumitraș Victor suma de 185 610 (o sută optzeci și cinci mii șase sute zece)

lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 10 000 (zece mii) lei cu titlu de

prejudiciu moral și suma de 250 (două sute cincizeci) lei.

În rest acțiunea civilă a lui Dumitraș Victor s-a respins ca fiind

neîntemeiată.

Vitalie de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Bețian Oleg și Melnic

Serghei, la data de 09.04.2013, aproximativ la ora 10.50 min., aflându-se pe

bd. xxxxxx, mun. Chișinău și urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor

altei persoane, acționând prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

vinderii produselor din tutungerie, împărțind rolurile și anume Czine Vitalie

de a discuta cu Dumitraș Victor referitor la prețul și faptul realizării

produselor de tutungerie, iar Bețian Oleg și Melnic Serghei de a comite

nemijlocit primirea banilor și transmiterea părții vătămate a mulajelor

cutiilor de țigări, după ce Czine Vitalie l-a telefonat pe cet. Dumitraș Victor,

de pe nr. de telefon xxxxxxx, înțelegându-se să se întâlnească pe bd. xxxxxxx,

mun. Chișinău, să-i realizeze 25 000 pachete de țigări de model ”Ashima”

contra sumei de 185 610 lei, după care împreună cu Melnic Serghei i-a

transmis un mulaj a 25 000 pachete de țigări de marca ”Ashima”, confecționat

din 20 cutii goale de carton împachetate în polietilenă de culoare neagră lipită

cu scoci, astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială în proporții

deosebit de mari.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, inculpații

Czine Vitalie, Bețian Oleg și Melnic Serghei au comis infracțiunea prevăzută

de art. 190 alin. (5) Cod Penal, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, săvîrșită cu cauzarea de

daune în proporții deosebit de mari.

3.1 Avocatul Cortac Vitalie în numele inculpaților Czine Vitalie și

Melnic Serghei, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei

decizii de achitare în privința lui Czine Vitalie și în privința lui Melnic

Serghei.

În susținerea poziției sale apelantul a menționat următoarele:

- nici partea vătămată, nici martorii acuzării nu au probat apartenența

lui Czine Vitalie la comiterea infracțiunii în cauză, deopotrivă au infirmat

faptul și este dubios momentul începerii urmăririi penale la ce roagă instanța

să atragă deosebită atenție, căci corespunde și are legătură cauzală cu factori

și evenimente care au fost probate prin actele prezentate atât sentințe de la

Judecătoria Buiucani, INI și procuratura Anticorupție, cît și prin declarațiile

martorilor Orzea Nicolae, Pîntea Lilian, Beschieru Ion;

- toate cele menționate de Czine Vitalie au fost confirmate și de Melnic

Serghei, care și în cadrul declarațiilor sale a zis că persoana pe nume Andrei,

care era la tranzacție cu automobilul de model Honda este cunoscutul lui

Dubăsari Ghenadie, că Dubăsari i-a zis lui Andrei despre faptul, că tu știi ce

e de făcut mai departe, apoi i-a luat cartela care era la Melnic Serghei, a plecat

și nu a mai revenit, iar Melnic a fost nevoit să ceară ajutorul lui Czine Vitalie

pentru că nu avea bani și nici nu a mai fost remunerat pentru serviciul care

l-a acordat. Tot el a declarat, că Bețian Oleg i-a comunicat că tot nu știe despre

faptul înșelării;

- atât Melnic cât și Czine l-au menționat pe colaboratorul de poliție

Bechir Artur care influența asupra lui Melnic să-și recunoască în totalitate

vina, dar acesta nu a avut și nici nu are calitate procesuală și nici dreptul de

a o face pe cauza data. Melnic Serghei nu putea să cunoască despre faptul că

în cutii nu sunt țigări deoarece după spusele acestuia cutiile erau atașate una

de alta strânse cu lipici formând un tot întreg;

- Melnic a declarat, că Dubăsari Ghenadie a mai avut tranzacții cu

țigări, cunoscând faptul de la ultimul fiindcă Dubăsari Ghenadie mereu era

la Czine unde prelucra culturile interzise de legea penală;

- acțiunile lui Melnic Serghei nici cum nu cad sub incidența codului

penal fiindcă nu au componență de infracțiune, nu a cunoscut că nu erau

țigări și chiar Dubăsari Ghenadie i-a menționat că nu e treaba acestora.

- ceea ce ține de declarațiile martorilor ce ține de participarea lui Melnic

Serghei, Bețian Oleg și Czine Vitalie sunt indirecte și bazate pe presupuneri

sunt bazate doar pe presupuneri, însă art.8 alin.(3) Cod de Procedură Penală;

- consideră, că fapta încriminată lui Melnic Serghei, Bețian Oleg și

Czine Vitalie a fost săvîrșită de o terță persoană sau a fost un plan bine definit

ca urmare a colaborării lui Czine Vitalie cu organele de drept ale R. Moldova.

3.2 Avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Czine Vitalie, prin

care a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care

inculpatul Czine Vitalie, să fie achitat conform prevederilor art. 390 alin.(1),

pct. 3) Cod procedură penală.

În susținerea poziției sale apelantul a menționat următoarele:

- învinuirea înaintată lui Czine Vitalie la urmărirea penală, este o

învinuire formală, abuzivă, ilegală, care nu este bazată pe careva probe

obiective, dar pe presupuneri și aberații. Nici un punct din învinuire nu a

fost probat cu careva probe obiective, care ar fi confirmat prezența semnelor

constitutive ale infracțiunilor incriminate în acțiunile lui Czine Vitalie;

- atât pe parcursul urmăririi penale, cît și în instanța de judecată s-a

constatat cu certitudine că organul de urmărire penală, susținut de către

acuzarea de stat, au acționat în interesele părții vătămate Dumitraș Victor,

care de fapt ar fi realizat un lot de țigări de contrabandă și ar fi fost înșelat de

către inculpați;

- de către organul de urmărire penală nu a fost întreprinsă nici o

măsură pentru a verifica proveniența lotului de țigări chipurile realizată de

către Dumitraș Victor și este evident faptul că s-a acționat în interesele părții

vătămate și pedepsirii lui Dumitraș Victor pentru deconspirarea grupării

care se ocupau și se ocupă cu traficul de droguri;

- prima instanță nu a luat în considerație argumentele inculpatului

Czine Vitalie, care de fapt au fost probate în instanța de judecată prin

înscrisuri și declarații ale martorilor și anume faptul invocat în ședință că la

data de 13 noiembrie 2013 în urma operațiunii întreprinse de procuratură,

SIS și MAI cu aportul lui Czine Vitalie a fost anihilată gruparea lui Dubăsari

Ghenadie, fiind reținute 7 persoane care se ocupau cu cultivarea, creșterea și

comercializarea drogurilor;

- prima instanță, n-a fost obiectivă, fără a da o apreciere corectă

probelor prezentate de către acuzatorul de stat în ceea ce privește vinovăția

lui Czine Vitalie, fără a aprecia probele examinate în ședința de judecată,

fiind dependentă de solicitarea acuzatorului de stat și a părții vătămate a

pronunțat neîntemeiat o sentință de condamnare.

3.3 Partea vătămată Dumitraș Victor, care a solicitat casarea sentinței și

emiterea unei sentințe mai aspre în privința inculpaților.

2020 au fost respinse apelurile avocatului Cortac Vitalie în numele

inculpaților Czine Vitalie și Melnic Serghei, apelul avocatului Mihail

Croitoru în numele inculpatului Czine Vitalie și apelul părții vătămate

Dumitraș Victor, menținută sentința Judecătoriei Chișinău sediul Central din

23 noiembrie 2018.

4.1 Instanța de apel a statuat că: la pronunțarea sentinței prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia

că Czine Vitalie și Melnic Serghei au săvârșit infracțiunea imputată lor,

prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod Penal (în redacția Legii nr. 985-XV din

18.04.2002).

Instanța de apel a constatat, necătând la faptul, că Czine Vitalie și

Melnic Serghei nu-și recunosc vina în comiterea escrocheriei imputate lor,

prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod Penal, vina acestora se dovedește integral

de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și

veridice și coroborează între ele, și care combat și argumentele apelului

înaintat de apărătorul Cortac Vitalie în interesele inculpaților Czine Vitalie și

Melnic Serghei și argumentele apelului apărătorului Mihail Croitoru în

interesele inculpatului Czine Vitalie: declarațiile părții vătămate Dumitraș

Victor, declarațiile martorului Bolocan Alexandr, declarațiile martorului

Vrubliovschi Anatoli, declarațiile martorului Rușica Oleg, declarațiile

martorului Dubasari Ghenadie, declarațiile martorului Cîșlari Igor.

Instanța de apel a conchis că vina inculpaților Czine Vitalie și Melnic

Serghei în comiterea escrocheriei încriminate lor în privința părții vătămate

Dumitraș Victor, se confirmă integral și prin materialele și probele scrise,

anexate la dosarul penal, care coroborează cu declarațiile părții vătămate și a

martorilor.

Instanța de apel a concluzionat că, întreaga sistemă de probe analizată,

demonstrează, cu certitudine, vinovăția inculpaților Czine Vitalie și Melnic

Serghei în comiterea escrocheriei imputate lor și combat argumentele

apelului apărătorului Cortac Vitalie și argumentele apelului apărătorului

Croitoru Mihail precum că Czine Vitalie și Melnic Serghei n-au comis

infracțiunea impută lor; învinuirea înaintată inculpaților și starea de fapt

constatată de instanța de fond nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești, iar probele administrate de către instanța de judecată au fost

apreciate în mod greșit.

Instanța de apel a menționat că, declarațiile martorilor Mocanu

Alexandru, Beschieru Ion, Orzea Nicolae și Pîntea Lilian, nu pot servi drept

temei de achitare a lui Czine Vitalie și Melnic Serghei or, aceste declarații nu

indică direct la careva circumstanțe ale escrocheriei încriminate lui Czine

Vitalie și Melnic Serghei și care ar servi temei de achitare a lor și consideră,

că sunt date în scopul exonerării lui Czine Vitalie și Melnic Serghei de la

răspunderea penală.

A mai menționat faptul că, martorul Mocanu Alexandru este verișorul

inculpatului Czine Vitalie, de aceea instanța de apel a apreciat critic

declarațiile lui.

Instanța de apel a mai constatat că martorul Beschieru Ion, a confirmat

faptul, că în microbuzul dat într-adevăr erau niște cutii de carton de țigări

goale, de aceea, instanța de apel a considerat aceste declarații consecutive și

care coroborează cu întreaga sistemă de probe și documente analizată supra,

inclusiv și cu declarațiile părții vătămate Dumitraș Victor și a martorilor

Vrubliovschi Anatoli, Rușica Oleg, Dubasari Ghenadie și Cîșlari Igor, probe,

care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și

care dovedesc pe deplin vina inculpaților Czine Vitalie și Melnic Serghei, în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Codul penal (în redacția

Legii nr. 985-XV din 18.04.2002) și care combat și argumentele apelului

înaintat de apărătorul Cortac Vitalie și argumentele apelului apărătorului

Croitoru Mihail precum că învinuirea înaintată inculpaților și starea de fapt

constatată de instanța de fond nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării

judecătorești, iar probele administrate de către instanța de judecată au fost

apreciate în mod greșit.

Instanța de apel a considerat că de facto, inculpații Czine Vitalie și

Melnic Serghei au confirmat indirect circumstanțele de fapt a infracțiunii

încriminate, totodată Colegiul penal apreciază critic afirmațiile lor precum

că, n-au avut între ei o înțelegere prealabilă și n-au urmărit scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane, n-au acționat prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul vinderii produselor din tutungerie, și n-au împărțit

rolurile între ei, or anume Czine Vitalie a discutat cu Dumitraș Victor

referitor la prețul și faptul realizării produselor de tutungerie, iar Bețian Oleg

și Melnic Serghei au primit banii și au transmis părții vătămate mulajele

cutiilor de țigări și după ce Czine Vitalie l-a telefonat pe cet. Dumitraș Victor,

de pe nr. de telefon xxxxxxx, înțelegându-se să se întâlnească pe bd. xxxxxxx,

mun. Chișinău, să-i realizeze 25 000 pachete de țigări de model ”Ashima”

contra sumei de 185 610 lei, împreună cu Melnic Serghei i-a transmis un

mulaj a 25 000 pachete de țigări de marca ”Ashima”, confecționat din 20 cutii

goale de carton împachetate în polietilenă de culoare neagră lipită cu scoci,

astfel cauzând-i părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de

mari.

Instanța de apel a considerat că aceste declarații nu corespund

adevărului și sunt date de către inculpații Czine Vitalie și Melnic Serghei în

scopul de a se eschiva de la răspunderea penală și sunt combătute de celelalte

probe analizate mai sus și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod

Procedură Penală, demonstrând astfel vinovăția ambelor inculpate în

comiterea infracțiunii imputate.

Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către

Czine Vitalie și Melnic Serghei, de comiterea infracțiunii imputate nu

echivalează cu achitarea lor, deoarece circumstanțele stabilite și probele

analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânsele a

faptelor încriminate.

Declarațiile inculpaților Czine Vitalie și Melnic Serghei, contravin

declarațiilor părții vătămate, martorilor, precum și datelor faptice obiective,

stabilite în urma analizării acțiunilor întreprinse de către inculpate în cadrul

pregătirii și realizării schemei frauduloase or, în cererile de apel depuse cît și

în ședințele de judecată, apărarea nu a combătut sub nici o formă probele

acuzării aduse în susținerea învinuirii imputate inculpaților Czine Vitalie și

Melnic Serghei.

Instanța de apel a indicat, că acțiunile inculpaților Czine Vitalie și

Melnic Serghei întemeiat au fost catalogate ca escrocherie, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, în

proporții deosebit de mari și se încadrează în latura obiectivă a art.190 alin.

(5) Cod penal (în redacția Legii nr. 985-XV din 18.04.2002).

Pentru existența escrocheriei, în modalitatea în care este încriminată

inculpaților Czine Vitalie și Melnic Serghei conform rechizitoriului, s-a

constatat trecerea unor mijloace bănești din proprietatea victimei Dumitraș

Victor în proprietatea inculpaților Czine Vitalie, Bețian Oleg și Melnic

Serghei.

De către instanța de apel s-a mai reținut că mijloacele bănești a căror

sustragere este încriminată conform rechizitoriului au fost transmise de către

partea vătămată benevol inculpaților Czine Vitalie și Melnic Serghei. Partea

vătămată Dumitraș Victor a fost înșelată, dusă în eroare de către Czine Vitalie

și Melnic Serghei care, creându-i o impresie falsă, sub pretextul vinderii

produselor din tutungerie, împărțind rolurile și anume Czine Vitalie de a

discuta cu Dumitraș Victor referitor la prețul și faptul realizării produselor

de tutungerie, iar Bețian Oleg și Melnic Serghei de a comite nemijlocit

primirea banilor și transmiterea părții vătămate a mulajelor cutiilor de țigări,

după ce Czine Vitalie l-a telefonat pe cet. Dumitraș Victor, de pe nr. de telefon

xxxxxxx, înțelegându-se să se întâlnească pe bd. xxxxxx, mun. Chișinău, să-i

realizeze 25 000 pachete de țigări de model ”Ashima” contra sumei de 185

610 lei, după care împreună cu Melnic Serghei ia transmis un mulaj a 25 000

pachete de țigări de marca ”Ashima”, confecționat din 20 cutii goale de

carton împachetate în polietilenă de culoare neagră lipită cu scoci.

Inculpatul Czine Vitalie prin acțiunile sale intenționate a dus

negocierile inițiale și creat o aparență că poate găsi vânzător sigur ce va vinde

produsele din tutun de marca ”Ashima” în cantitatea solicitată de partea

vătămată, iar Bețian Oleg și Melnic Serghei prin înțelegere și sub

coordonarea lui Czine Vitalie au primit suma de bani și au transmis mulajul

pachetelor de țigări, asigurându-l că, le transmite anume țigările ce au fost

plătite, iar prin deplasarea cu microbuzul a creat o impresie vădit falsă a

realității pentru a putea asigura transmiterea către inculpatul Bețian Oleg a

sumei de bani solicitate.

Instanța de apel a menționat că, pentru stabilirea intenției

făptuitorului, de a înșela ori abuza de încrederea persoanei, are importantă

comportamentul făptuitorului. Această chestiune aflată în legătură cu

calificarea juridică a acțiunilor imputate inculpaților rezultă din

comportamentul ulterior al acestora, care, după cum s-a demonstrat în

ședință de judecată, la repetatele cerințe a lui Dumitraș Victor de a-și onora

obligațiunile asumate sau de a restitui suma primită, aceștia au refuza să le

execute, invocând un motiv vădit fals precum că nu au careva tangență cu

suma de bani.

Instanța de apel a mai reținut că, cele declarate de către partea

vătămată Dumitraș Victor se confirmă obiectiv și prin datele, obținute în

rezultatul ridicării descifrărilor convorbirilor telefonice, reflectate în proces

verbal de examinare a obiectului din 27.11.2013 potrivit căruia s-a constatat

următoarele: la analiza descifrărilor convorbirilor telefonice, ridicate de pe

numărul de telefon al părții vătămate Dumitraș Victor cu nr. xxxxxx, de pe

numărul de telefon xxxxxxxx, ce aparține lui Vrubliovschi Anatolie, xxxxxxx,

care aparține martorului Bolocan Alexandr, precum și de pe numere de

telefon xxxxxxx, xxxxxxxxx, care au fost folosite la comiterea infracțiunii în

cauza de către inculpații Czine Vitalie, Melnic Serghei și Bețian Oleg or,

analizând informația despre numărul xxxxxx s-a stabilit că, a fost activat la

data de 28.02.2013, orele 23:15 min. în sat. Bucovăț, r-nul Strășeni, la locul de

trai a inculpatului Czine Vitalie, cartela SIM a fost activă pînă la 09.04.2013,

orele 11:00 min., după care a fost dezactivată în celula 2382, regiunea

Costiujeni, adică în ziua comiterii infracțiunii, la locul unde urma să aibă loc

„transmiterea mărfii” cu microbuzul de model „Mercedes”, cu n/î KBD 574.

56.

Din descifrările convorbirilor telefonice rezultă, că anume de pe nr.

xxxxxx, începând cu de la 06.04.2013 pînă la 09.04.2013 s-au dus tratative cu

partea vătămată Dumitraș Victor la numărul xxxxxxx. În perioada indicată

cartela SIM se afla în telefonul mobil cu nr. IMEI 866050001553743, la

analizarea descifrărilor ridicate de pe acest numărul de IMEI, s-a stabilit că

în perioada de timp de la 01.02.2013 - 25.04.2013, în telefonul respectiv a fost

introdusă numai cartela SIM cu nr. xxxxxxxx, respectiv, se constată că atât

telefonul cît și cartela SIM au fost folosite numai pentru comiterea infracțiunii

în cauza și sunt de unica folosință pentru a comunica cu partea vătămată, cît

și cu complicii.

Cu referire la descifrările ridicate de pe nr. de telefon: xxxxxxx, sa

stabilit că, cartela SIM a fost activată la data de 08.04.2013 și utilizată pînă la

data de 09.04.2013. Anume de pe acest număr, martorul Bolocan Alexandr,

șoferul microbuzului a fost telefonat la 08.04.2013, orele 14:36 min., regiunea

stadionului „Zimbru”. De asemenea, de pe acest număr s-a efectuat apeluri

la numărul 060252622, aproximativ 12 apeluri. La fel ca și xxxxxxx, nr. xxxxxx

în perioada de 08-09 aprilie 2013 se aflau în celula 3632 Stadion Zimbru, adică

în regiunea întreprinderii „Woel Media” de pe bd. Dacia 40/2, fondator a

cărui este Czine Vitalie și Orzea Nicolae. Anume în această regiune, conform

declarațiilor martorului Bolocan Alexandr au fost încărcate cutiile goale.

Cartela cu nr. xxxxxxxx a fost introdusă în telefonul mobil cu nr. IMEI

866050001553828, iar la analiza descifrărilor, s-a stabilit că de telefonul în

cauza s-au folosit începând cu 01.03.213 pînă la data de 09.04.2013, fiind

introduse mai multe cartele SIM: xxxxxxx, xxxxxxx, xxxxxx, xxxxxxx, xxxxxx.

Toate aceste cartele SIM au fost utilizate în regiunea celulei Bucovăț, adică la

domiciliul inculpatului Czine Vitalie.

A mai notat instanța de apel că, au fost ridicate descifrările

convorbirilor telefonice de pe nr. SIM 079801146, care conform informației

de la „Moldcell” SA aparține inculpatului Czine Vitalii, precum și de pe nr.

de telefon xxxxxxxx, care potrivit datelor companiei „Moldcell” SA aparține

lui Orzea Nicolae.

La analiza descifrărilor s-au selectat toate numerele cu care ei s-au

contactat în perioada 05.04.2013-10.04.2013, cînd infracțiunea a fost

organizată și comisă.

Instanța de apel a stabilit existența legăturii între coparticipanții

infracțiunii în cauza, or, Bețian Oleg l-a contactat pe Czine Vitalie pe numărul

acestuia 079801146 de 34 pe numere de telefon: xxxxxxxx, xxxxxxx, xxxxxxx,

xxxxxxx, xxxxxxx. Beschieru Ion, la acel moment colaborator al Direcției de

Combatere a Crimei Organizate, l-a contactat pe Czine Vitalie de 47 ori, pînă

la ziua comiterii infracțiunii.

Descifrările ridicate de la „Moldcell” SA la fel indică la faptul aflării lui

Czine Vitalie în sectorul Botanica, mun. Chișinău, la locul comiterii faptei.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apărătorilor Cortac

Vitalie și Mihail Croitoru în partea în care s-a invocat, că fapta încriminată

lui Melnic Serghei, Bețian Oleg și Czine Vitalie a fost săvîrșită de o terță

persoană sau a fost un plan bine definit ca urmare a colaborării lui Czine

Vitalie cu organele de drept ale R. Moldova, or din probele analizate și

apreciate se atestă că acțiunile inculpaților Czine Vitalie și Melnic Serghei

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5)

Cod penal (în redacția Legii nr. 985-XV din 18.04.2002).

Instanța de apel a apreciat critic și argumentele apărătorilor Cortac

Vitalie și Mihail Croitoru în partea în care s-a invocat că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii și fapta inculpaților Czine Vitalie și Melnic

Serghei nu întrunește elementele infracțiunii, dar și faptul că declarațiile

părții vătămate nu confirmă învinuirea adusă inculpaților, or pe de o parte

la materialele cauzei au fost anexate suficiente probe ce confirmă vina

inculpaților Czine Vitalie și Melnic Serghei, iar pe de altă parte, declarațiile

părții vătămate corespund rigorilor stabilite la art. art. 99-101 Cod de

procedură penală.

Instanța de apel a conchis că, nu este întemeiată critica apărătorului

Cortac Vitalie și apărătorului Mihail Croitoru ce ține de aprecierea și

interpretarea eronată în opinia acesteia a probelor, ce a dus la stabilirea

greșită a faptelor, deoarece instanța de fond, ținând seama în plină măsură

de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate

aspectele probele prezentate de către părți, a audiat inculpații, partea

vătămată și martorii, a cercetat probele administrate la dosar, dând citire

proceselor-verbale și altor documente, verificându-le și apreciindu-le just

prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și ca urmare corect au

stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpaților Czine

Vitalie și Melnic Serghei.

Instanța de apel a constatat că prima instanță a constatat cu certitudine

că faptele de care au fost învinuiți Czine Vitalie și Melnic Serghei și anume

dânșii, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Bețian Oleg, urmărind

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, acționând prin

înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul vinderii produselor din

tutungerie, împărțind rolurile și anume Czine Vitalie de a discuta cu

Dumitraș Victor referitor la prețul și faptul realizării produselor de

tutungerie, iar Bețian Oleg și Melnic Serghei de a comite nemijlocit primirea

banilor și transmiterea părții vătămate a mulajelor cutiilor de țigări, după ce

Czine Vitalie l-a telefonat pe cet. Dumitraș Victor, de pe nr. de telefon

xxxxxxx, înțelegându-se să se întâlnească pe bd. xxxxxxx, mun. Chișinău, să-

i realizeze 25 000 pachete de țigări de model ”Ashima” contra sumei de 185

610 lei, după care împreună cu Melnic Serghei i-a transmis un mulaj a 25 000

pachete de țigări de marca ”Ashima”, confecționat din 20 cutii goale de

carton împachetate în polietilenă de culoare neagră lipită cu scoci, astfel

cauzându-i părții vătămate o daună materială în proporții deosebit de mari

și inculpații Czine Vitalie și Melnic Serghei sunt vinovați de săvârșirea

acesteia.

5.1 Avocatul Cortac Nicolae în numele inculpatului Czine Vitalie prin

care invocând incidența pct. 6, 8, 15 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei în instanța de apel, din

motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În susținerea recursului avocatul Cortac Nicolae a invocat exact aceleași

motive și temeiuri după conținut pe care le-a expus în cererea de apel în numele

inculpaților Czine Vitalie și Melnic Serghei împotriva sentinței.

Suplimentar invocând drept temei de casare a hotărârii că instanța de

judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la

nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în

această cauză, caz ce cade sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 15 Cod de procedură penală.

5.2 Avocatul Pavliuc Ghenadie în numele inculpatului Melnic Serghei

prin care invocând incidența pct. 6, a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură

penală, solicită casarea sentinței și a deciziei, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care, să fie emisă o sentință de achitare,

pe capătul de învinuire prevăzut de art. 190 alin. (5) Cod penal, din lipsa în

acțiunile lui Melnic Serghei a elementelor constitutive ale infracțiunii.

În susținerea recursului a invocat că:

- prima instanță și instanța de apel pronunțând o hotărâre de

condamnare în privința inculpatului Melnic Serghei, au ignorat totalmente

cerințele legii, potrivi cărora, sentința de condamnare se adoptă numai în

condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de

instanța de judecată și aceasta nu poate fi bazată pe presupuneri;

- de către prima instanță și instanța de apel cet. Melnic Serghei

Vladimir a fost condamnat pentru faptul că chipurile prin acțiunile sale

intenționate a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal,

adică a dobândit ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, săvârșite de mai multe persoane cu cauzarea de daune în proporții

deosebit de mari;

- la baza sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel emise

împotriva inculpatului Melnic Serghei stau declarațiile părții vătămate

Dumitraș Victor, și a martorilor Bolocan Alexandr, Mocanu A., Vrubliovschi

Anatoli, Rușica Oleg, Dubăsari Ghenadie, Cîșlari Igor, procesele-verbale de

recunoaștere a persoanei din 26.11.2013, procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 09.04.2013, ordonanțe și încheieri judecătorești privind

autorizarea ridicării descifrărilor convorbirilor telefonice, procese-verbale de

ridicare și examinare a obiectului, procesul-verbal de perchiziție, hotărâri

adoptate pe cauza penală cu învinuire identică în privința lui Czine Vitalie,

Bețian Oleg, prin procesele verbale ale acțiunilor procesuale petrecute pe caz

și alte înscrisuri;

- atât prima instanță cât și instanța de apel trebuia să dea o apreciere

corectă a depozițiilor date de către partea vătămată, cât și a martorilor,

deoarece cele declarate în ședința de judecată n-au dat careva declarații

împotriva lui Melnic Serghei, precum că ultimul a cauzat careva ilegalități

împotriva lui Dumitraș Victor;

- fiind audiate persoanele indicate nu au confirmat în ședința de

judecată faptul, precum că Melnic Serghei a participat la săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Din contra a fost stabilit

că pe epizodul imputat s-a constatat că infracțiunea n-a fost comisă de cet.

Melnic Serghei, pe motiv că vina inculpatului în comiterea acestei infracțiuni

nu a fost dovedită;

- nu este dovedită cu certitudine intenția lui Melnic Serghei de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal,

însăși, latura obiectivă a infracțiunilor indicate se realizează prin acțiuni

active, infracțiuni săvârșite cu intenție, care fapt nu a fost dovedit în cadrul

examinării cauzei penale în ședințele de judecată;

- în urma cercetării probelor sub toate aspectele vinovăția lui Melnic

Serghei în săvârșirea infracțiunii ce i se incriminează nu s-a confirmat.

Învinuirea adusă inculpatului nu este clară, concretă și previzibilă, situație

care contravine art. 296 Cod de procedură penală și implică nulitatea actului

de procedură conform art. 251 Cod de procedură penală. Odată cu ordonanța

de punere sub învinuire și rechizitoriul, în care se conține învinuirea sunt

nule, devin nule și toate celelalte acte procedurale, inclusiv hotărârile

adoptate;

- ponderea probatorie a declarațiilor de acuzare a părții vătămate,

contrapuse declarațiilor de dezvinovățire ale inculpaților, nu ating nivelul

suficient pentru a justifica condamnarea inculpatului Melnic Serghei pe

cauza dată;

- instanțele judecătorești vor ține cont de faptul că sentința de

condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte, când toate versiunile au

fost verificate, iar divergențele apărute au fost înlăturate și apreciate în

modul corespunzător;

- probele care au constituit obiectul cercetării judecătorești nu

dovedesc dincolo de orice dubiu rezonabil vinovăția lui Melnic Serghei în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Probele

administrate în cadrul urmăririi penale cât și cele cercetate în ședințele de

judecată, inclusiv și versiunea inculpatului Melnic Serghei, precum că el nu

a comis infracțiunea ce i se incriminează, urmează a fi verificate în strictă

conformitate cu prevederile art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, și,

apoi prisma art. 101 Cod de procedură penală;

- nici un alt document din materialele dosarului nu ne dovedește

faptul, că Melnic Serghei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5)

Cod penal. Procurorul în rechizitoriu scrie la general că vina lui Melnic

Serghei este dovedită prin ansamblul de probe acumulate pe parcursul

urmăririi penale, însă fără să facă o analiză acestor probe, nu indică adecvat

care probe ar confirma vinovăția ultimului.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursurilor declarate, pledând

pentru netemeinicia recursurilor ca inadmisibile, considerând corecte

constatările instanței de apel.

cauzei, Colegiul penal lărgit, conchide că acestea urmează a fi respinse ca

inadmisibile, din următoarele considerente:

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței

de apel, fără citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul

în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

7.1 Potrivit textelor recursurilor declarate ambii avocați recurenți

invocă incidența pct. 6, 8 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală,

fiind indicate drept temeiuri de recurs sub aspectele că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că în acțiunile inculpaților

nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate, suplimentar avocatul

Cortac Nocolae invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 15

Cod de procedură penală, sub aspectul că: instanța de judecată internațională,

prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și

libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză;”, cazuri ce cad sub

incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 15

Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

Penal lărgit reține că motivele invocate de recurenți nu și-au confirmare.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, prin prisma motivului invocat de recurenți că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

Colegiul Penal lărgit constată că această critică nu se confirmă, iar acest temei

nu este incident în speță, dat fiind faptul că instanța de apel, la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419

Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, anume ce țin de aprecierea

probelor administrate în raport cu circumstanțele concrete ale speței,

descrise și în pct. 3 a prezentei decizii, întemeindu-și soluția în baza probelor

cercetate de prima instanță, verificate și apreciate de către instanța de apel

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie

(f.d. 205-245, vol. V).

Decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază

soluția de menținere a sentinței primei instanțe de condamnare a inculpaților

Czine Vitalie și Melnic Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (5) Cod Penal, or în speță instanțele ierarhic inferioare corect au

constatat că au fost administrate suficiente probe credibile care confirmă

prezența elementelor infracțiunii incriminate în acțiunile inculpaților, fără ca

instanța de apel să admită omisiuni ce ar afecta legalitatea și corectitudinea

deciziei contestate.

De asemenea, ce ține de argumentele avocaților descrise în cererea de

recurs și reiterate în pct. 5 a prezentei decizii, prin care aceștia își manifestă

dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, Colegiul Penal

lărgit reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că asemenea critici nu

constituie temeiuri de recurs, reprezentând doar opinia subiectivă a

recurenților, întemeiată pe propria apreciere a probelor.

Din textul cererilor de recurs, autorii acestora, invocând admiterea

erorii de drept, invocă admiterea aprecierii greșite a probelor de către

instanțele de fond.

În conformitate cu pct.11/1 art.6 din Codul de procedură penală, eroare

gravă de fapt, reprezintă stabilirea eronată a faptelor, în existența sau

inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau

prin denaturarea conținutului acestora, nu și aprecierea greșită a probelor,

sintagmă care a fost declarată neconstituțională conform Hot. Curții

Constituționale nr.2 din 23.01.2020, în vigoare 23.01.2020.

Astfel, Colegiul penal menționează că, instanța de recurs ordinar nu dă

o nouă apreciere probelor administrate, aceasta fiind competența primei

instanțe și a instanței de apel, examinând cererile de recurs doar sub aspectul

prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la

judecarea cauzei, fapt care, în speță nu a fost identificat.

Examinând materialele cauzei penale în raport cu criticile aduse, se

atestă că atât prima instanță cât și instanța de apel au apreciat probele prin

prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-

se în sentință și în decizia instanței de apel cu privire la motivele respingerii

argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea

acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat

în art. 24 Cod de procedură penală.

La fel, din conținutul recursurilor ordinare declarate, reiese că avocații

recurenți în cererile de recurs fac primordial o proprie apreciere a probelor

în temeiul cărora instanța de apel și-a întemeiat soluția, argumentându-și

astfel propriile versiuni privind circumstanțele cauzei, susținând fiecare că

în acțiunile inculpaților Czine Vitalie și Melnic Serghei nu sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, or consideră

ultimii, întru recunoașterea vinovăției inculpaților instanța de apel a reținut

doar argumentele părții acuzării, lăsând fără apreciere probele administrate

și poziția părții apărării.

Ce ține de alegațiile recurenților, precum că acțiunile inculpaților

Czine Vitalie și Melnic Serghei nu întrunesc elementele infracțiunii în baza

cărora ultimii au fost condamnați, adică temeiului de recurs prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit observă

că, instanța de apel în decizia sa (pct. 44-73 (f.d. 238-242, vol. V)) și-a motivat

suficient soluția privind încadrarea juridică a faptelor imputate inculpaților,

stabilind argumentat prezența în acțiunile acestora a elementelor

constitutive ale infracțiunii incriminate.

Sub aspectul criticilor recurenților, Colegiul penal lărgit remarcă că,

conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute

de norma penală.

Opozant criticilor invocate la acest capitol, precum că în acțiunile

inculpaților nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate,

Colegiul penal lărgit menționează, că instanța de apel a descris clar

constatarea faptei comise de inculpaților, precum și vinovăția acestora care

a fost probată integral prin mijloacele de probă prezentate de către procuror,

pertinența, concludența, utilitatea, veridicitatea, și coroborarea între ele.

Probele au fost cercetate în ședința judiciară a instanței de apel, consemnate

în procesul verbal și analizate de către instanța de apel în motivarea soluției

adoptate.

Astfel, Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de

instanța de apel în vederea încadrării faptei inculpaților și conținutul real al

probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

În acest context, instanța de recurs reține dispozițiile art. 8 alin. (3) Cod

de procedură penală, potrivit cărora, concluziile despre vinovăția persoanei

de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate

dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile

prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului,

inculpatului.

Colegiul penal a stabilit că cumulul de probe cercetat și analizat în

cauza deferită judecării, circumstanțele stabilite în prezenta speță, au fost

deplin cercetate de instanța de apel ce i-a permis de a ajunge la concluzia că,

prin acțiunile sale inculpații Czine Vitalie și Melnic Serghei, au săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 190 alin.(5) Cod penal.

Prin urmare se atestă că instanța de apel just și argumentat a

concluzionat că, faptele de care au fost învinuiți Czine Vitalie și Melnic

Serghei întrunesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune

escrocherie, concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe și

apreciate corect de instanța de apel în decizia sa, iar temeiuri de a pune la

îndoială aceste constatări, instanța de recurs ordinar nu identifică.

Mai mult instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 8, 10 Cod

penal or, în cazul în care infracțiunea de escrocherie nu a fost decriminalizată

după modificările operate în art. 190 Cod penal prin Legea nr.179 din

26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018, iar redacția nouă a normei în cauză nu

înlătură caracterul infracțional al faptei, nu ușurează pedeapsa și nu

ameliorează în alt mod situația persoanei ce a comis infracțiunea, adică nu

are efect retroactiv, just încadrând astfel acțiunile făptuitorului în

conformitate cu legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei, fiind o

normă care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile

săvârșite.

În desfășurarea aceleiași idei, instanța de recurs mai specifică că, așa

cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat soluția

adoptată în conformitate cu prevederile art. 417 alin.(1) pct.8) Cod de

procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat, cuprinzând și motivele pe care se

întemeiază soluția adoptată. În același context, Colegiul penal menționează

că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a

deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art.

6 CEDO.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției

sale pe aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or

instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei

chestiuni esențiale invocate în apelurile declarate.

Cele consemnate supra, evidențiază o dată în plus că instanța de apel

a acordat o atenție sporită materialelor acestei cauze, înlăturând justificat și

prin argumente temeinice versiunea părții apărării despre nevinovăția

inculpaților de comiterea infracțiunii de escrocherie.

Instanța de recurs mai notează și faptul, că argumentele apărării cu

privire la necesitatea achitării inculpaților, au constituit deja obiect de

examinare la judecarea cauzei în ordine de apel, în privința cărora instanța

s-a expus motivat și amplu le-a dat o apreciere argumentată, soluție care este

descrisă la pct. 4.1. a acestei decizii.

Sub aspectul invocării de către avocatul Cortac Nicolae a temeiului de

recurs prevăzut de pct. 15) alin. (1), art. 427 Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit a observat că, recurentul a făcut trimitere la anumite

cauze CtEDO cum ar fi: Hiro Balani contra Spaniei, Van de Hurk contra Olandei,

Ruiz Torija contra Spaniei ș.a.

Lecturând hotărârile enunțate, se constată redarea de către recurenți

doar a anumitor pasaje rupte din contextul cauzelor nominalizate. Astfel,

recurenții nu au raportat constatările Înaltei Curți, vizate în hotărârile sale,

referitor la cazul judecat, nu au argumentat relevanța și impactul concret al

acestor cazuri asupra mersului procesului de judecată în care Czine Vitalie

are calitate de inculpat, cu scoaterea în evidență a lacunelor admise, nu a

redat momentele în care decizia atacată ar contravine acestei practici, nu a

arătat care este acea evaluare necorespunzătoare a materialelor cercetate

admisă de instanță, nu a scos în evidență care sunt, reieșind din practicile

relatate, contradicțiile și erorile admise de către instanța de apel, capabile să

răstoarne soluția prin care Czine Vitalie a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii incriminate și condamnat de către instanțele de fond.

Colegiul Penal lărgit reiterează, că printre garanțiile unui proces

echitabil, reglementat de art. 6 din CEDO, se enumeră și faptul că orice

persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent

și imparțial, ceea ce a fost realizat și în prezenta cauză, fiind respectate

drepturile inculpaților garantate atât de Constituția R. Moldova, CEDO, cât

și de Codul de procedură penală.

Generalizând considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit se

raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții de Apel

contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se

admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către

instanțele ierarhic superioare, or, potrivit pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, se statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale. În cazul când constatările acestora sunt fundamentate

în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-

se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile

constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la baza

hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea

concluziilor formulate de instanțe.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate în recurs care ar fi afectat hotărârile atacate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile

ordinare declarate urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Cortac Nicolae în numele inculpatului Czine Vitalie și de către

avocatul Pavliuc Ghenadie în numele inculpatului Melnic Serghei împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2020, în

cauza penală în privința lui Czine Vitalie xxxxxx și Melnic Serghei xxxxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 26 noiembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion