1ra-1321/2021 — art.164 alin.2 lit. e CP

1ra-1321/2021 — art.164 alin.2 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1321/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Roșca Inga în numele inculpatului, împotriva deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2021, în

cauza penală în privința lui,

Stratulat Serghei X, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 25.08.2020 – 21.10.2020;

Instanța de apel: 23.11.2020 – 09. 02. 2021;

Instanța de recurs: 26.04.2021 – 30.06.2021.

C O N S T A T Ă :

octombrie 2020, cauza fiind examinată în procedură prevăzută de art.

3641 Cod de procedură penală, Stratulat Serghei a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e) Cod

penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat de la Stratulat Serghei în beneficiul statului cheltuielile

judiciare în mărime de 1078, 00 (una mie șaptezeci și opt) lei, pentru

efectuarea expertizei psihiatrice.

Stratulat Serghei, la data de 09 iunie 2020, aproximativ la orele 08:00,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Guzun Serghei, acționând după

un plan determinat, aflându-se pe str. Vadul lui Vodă, 80, mun.

Chișinău, după ce Guzun Serghei a urcat-o cu forța pe Tatiana Veretiuc

în automobilul de model „Mercedes E 220” cu numărul de înmatriculare

XXXXX, așezând-o pe bancheta din spate, Stratulat Serghei, cu scopul de

a o lipsi pe Tatiana Veretiuc de posibilitatea de a părăsi automobilul sau

să fugă, a urcat pe bancheta din spate, blocând astfel ieșirea. Ulterior, cu

1

automobilul sus-menționat, aceștia s-au deplasat de la fața locului în

satul Colonița, mun. Chișinău, unde automobilul a stopat și din aceasta a

coborât Stratulat Serghei, iar Guzun Serghei, având partea vătămată în

automobil, și-a continuat deplasarea.

- procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Rîșcani, Grecu

Dumitru, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea

cauzei potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță și pronunțarea unei

noi hotărâri judecătorești, prin care lui Stratulat Serghei, recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e) Cod

penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 6 (șase) ani 6 (șase) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, în rest sentința să fie lăsată fără modificări.

- avocatul Roșca Inga în numele inculpatului Stratulat Serghei, prin

care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea ace ține de refuzul

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal față de inculpatul Stratulat

Serghei, pronunțarea unei noi sentințe prin care se să dispună

recunoașterea vinovăției inculpatului Stratulat Serghei în săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală cu stabilirea pedepsei

inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei numite conform art. 90

Cod penal pe un termen de probă de 2 ani.

3.1 În susținerea apelului declarat acuzatorul de stat a invocat că:

- prima instanță la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de

personalitatea numitului, atitudinea acestuia cu privire la fapta

infracțională comisă, cât și de caracteristica inculpatului în societate;

- Stratulat Serghei anterior a fost atras la răspundere penală de 8

ori, iar la moment pe rolul instanței se mai află o cauză penală în care

acesta este învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 155 alin.

(1) și art. 287 alin. (1) Cod penal;

- la individualizarea pedepsei penale instanța urma a pune în

valoare aceste date care caracterizează persoana inculpatului, întrucât

este evident că acesta și-a educat un sistem degradat de valori sociale,

fiind nejustificată stabilirea unei pedepse reieșind din limita minima

prevăzută de sancțiunea art. 164 alin. (2), atât timp cât inculpatul a

demonstrate faptul neconștientizării gradului de pericol social al faptelor

săvârșite, efectul preventive al pedepselor anterioare aplicate, fiind în

totalitate ignorant;

2

- pedeapsa aplicată de către instanța de judecată în privința

inculpatului Stratulat Serghei nu corespunde gravității faptei săvârșite,

dar și personalității lui. Pedeapsa prea ușoară, care a fost aplicată

inculpatului, va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului și

comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în

eficacitatea și echitatea sistemului de justiție;

- la stabilirea pedepsei urmează de avut în vedere faptul că în

acțiunile inculpatului Stratulat Serghei a fost stabilită circumstanța

agravantă „comiterea infracțiunii de către o persoană anterior

condamnată pentru infracțiune similară sau alte fapte care au relevanță

în cauză” și eronat a fost reținută circumstanță atenuantă „recunoașterea

vinovăției”, or, cea din urmă nu poate fi considerate ca circumstanță

atenuantă întrucât, cauza a fost examinată potrivit prevederilor art. 3641

Cod de procedură penală, inculpatul beneficiind de reducerea cu 1/3 a

limitelor pedepsei, prin reținerea acesteia s-ar admite acordarea dublei

valențe juridice aceleiași situații de drept;

- reeducarea inculpatului este posibilă, decât prin aplicarea unei

pedepse cu închisoare reieșind din limită maximă prevăzută de

sancțiunea art. 164 alin. 2 Cod penal.

3.2 În motivarea poziției sale avocatul Roșca Inga în numele

inculpatului Stratulat Serghei a invocat că:

- în calitate de circumstanțe care atenuează răspunderea

inculpatului Stratulat Serghei, prima instanță a reținut recunoașterea

vinovăției de către inculpat, iar drept circumstanțe ce agravează vina

inculpatului Stratulat Serghei a reținut săvârșirea infracțiunii de către o

persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau

pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză;

- cu toate că inculpatul a fost judecat anterior, acesta nu a fost

judecat pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au

relevanță pentru cauză;

- în cazul stabilirii acestor circumstanțe agravante prima instanță

urma să indice expres actul judecătoresc prin care inculpatul a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea unei infracțiuni similare sau alte

infracțiuni care au relevanță pentru cauză;

- instanța de apel trebuia să acorde apreciere circumstanțe reținute

și prezentate de apărare în vederea aplicării față de Stratulat Serghei a

prevederilor art. 90 Cod penal;

- inculpatul Stratulat Serghei a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii imputate, acesta a declarant că regret de fapta comisă și s-a

căit sincer în fața instanței de judecată de fapta săvârșită. Apreciind

3

circumstanțele cauzei în sensul determinării posibilității aplicării față de

inculpate a prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de judecată urma să

țină cont de gravitatea faptei săvârșite cât și de rolul pe care l-a avut

inculpatul în săvârșirea faptei imputate;

- examinând declarațiile părții vătămate Veretiuc Tatiana, în raport

cu declarațiile inculpatului Stratulat Serghei, ultimul nu a avut un rol

active în săvârșirea infracțiunii de „răpire a persoanei”, or ultimul a

menționat că a fost rugat de către Guzun Serghei să-l ajute să o răpească

pe Veretiuc Tatiana care este soția lui Guzun Serghei, sau fosta soție cu

care ultimul urma să discute. Rolul inculpatului Stratulat Serghei se

rezuma la faptul de a nu permite Tatianei Veretiuc să fugă, astfel,

Stratulat Serghei nu a aplicat forța față de Veretiuc Tatiana nu a

amenințat-o. Inculpatul doar s-a așezat pe bancheta din spate a

automobilului de model „Mercedes E200” cu n/î XXXXX pe ușa dreaptă,

lângă partea vătămată Veretiuc Tatiana spunându-i să nu încerce să

deschidă ușa automobilului din motiv că viteza este mare. În

proximitatea localității Colonița, Stratulat Serghei a coborât din

automobilul condus de Guzun Serghei, iar careva pretenții față de

Stratulat Serghei partea vătămată nu a prezentat;

- la examinarea cererii privind aplicarea în privința inculpatului a

prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de judecată urma să țină cont și

de persoana inculpatului și mai cu seamă de starea acestuia de sănătate,

or, încă în perioada deținerii în calitate de prevenit în cadrul

Penitenciarului nr. 13, Stratulat Serghei suferea de „osteomielită în

regiunea călcâiului stâng” și avea nevoie de intervenție chirurgicală

urgentă, fapt confirmat prin fișa medicală anexată la materialele cauzei.

Pe parcursul prevenției sale în stare de arest s-a deținut și în cadrul

penitenciarului nr. 16 pentru tratament, însă până în prezent intervenția

chirurgicală necesară inculpatului nu a fost realizată și nici nu poate fi

realizată în cadrul Penitenciarului 16 din motivul lipsei condițiilor,

specialiștilor, utilajului de rigoare. La caz, aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal și dispunerea condamnării cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei față de inculpat, ar asigura integritatea fizică a

acestuia, or în condițiile art. 162 Cod penal, executarea pedepsei nu

trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea

persoanei condamnate.

februarie 2021, au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului și a

avocatului Roșca Inga în numele inculpatului și menținută fără

4

modificări sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 21

octombrie 2020.

4.1 În motivarea soluției instanța de apel a menționat că, prima

instanță a stabilit corect starea de fapt ce corespunde probelor din dosar,

care au fost apreciate corect și a încadrat just acțiunile inculpatului

Stratulat Serghei în baza art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, după indicii

calificativi – răpirea unei persoane, săvârșită de două persoane.

Referitor la apelurile declarate de către acuzatorul de stat și

avocatul Roșca Inga în numele inculpatului Stratulat Serghei, instanța de

apel a constatat că, concluziile primei instanțe expuse în sentință cu

privire la stabilirea pedepsei închisorii în locurile de detenție a

inculpatului în mărimea stabilită, corespund circumstanțelor cauzei și

persoanei inculpatului.

Instanța de apel a reținut că la stabilirea pedepsei prima instanță

justificat a luat în considerație personalitatea inculpatului, astfel

constatând că inculpatul Stratulat Serghei anterior a fost judecat, și-a

recunoscut vinovăția, se căiește sincer de cele comise, concluzionând de

a-i stabili acestuia o pedeapsă sub formă de închisoare, iar solicitarea

avocatului privind aplicarea art. 90 Cod penal, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Instanța de apel a reiterat că inculpatul anterior fiind condamnat

nu și-a făcut concluziile necesare și din nou a comis o infracțiune cu

intenție ce face parte din categoria infracțiunilor grave, ceea ce

concluzionează că inculpatul nu a stat pe calea corijării, astfel că ținând

cont de cele descrise, de personalitatea inculpatului și poziția ultimului

vis-a-vis de pedeapsă, de opinia acuzatorului de stat și poziția părții

apărării, justificat i-a stabilit inculpatului Stratulat Serghei pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pedeapsa stabilită fiind

apreciată în limitele de maxim și minim stabilite de art. 164 alin. (2) din

Codul penal, reduse în modul stabilit cu o treime. Iar aplicarea unei

sancțiuni mai blânde cu suspendarea executării pedepsei potrivit art. 90

Cod penal, nu va fi în concordanță cu scopul legal al pedepsei penale.

avocatul Roșca Inga în numele inculpatului, prin care invocând incidența

pct. 10 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat

casarea parțială a deciziei în partea individualizării pedepsei aplicate lui

Stratulat Serghei, pronunțarea unei deciziei prin care să se dispună

aplicarea pedepsei inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de

patru ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei numite

5

conform art. 90 Cod penal pe un termen de probă de 2 ani.

5.1 În susținerea recursului avocatul Roșca Inga în numele

inculpatului pe lângă faptul că a expus exact aceleași motive pe care le-a

indicat în cererea de apel, suplimentar a mai indicat că:

- atât prima instanță cât și instanța de apel au interpretat și aplicat

greșit speței norma ce stabilește circumstanțele agravante, în temeiul

căreia are loc individualizarea pedepsei penale;

- atât prima instanță cât și instanța de apel just au reținut că

inculpatul a fost judecat anterior, dar au omis să constate circumstanța că

inculpatul nu a fost condamnat pentru infracțiune similară sau pentru

alte fapte care au relevanță pentru cauză;

- în cazul stabilirii circumstanțelor agravante instanțele urmau să

indice expres actul judecătoresc prin care inculpatul a fost recunoscut

vinovat de săvârșirea unei infracțiuni similare sau alte infracțiuni care au

relevanță pentru cauză;

- solicitarea în vederea individualizării pedepsei penale cu

aplicarea în privința ultimului a prevederilor ari. 90 Cod penal a fost

respinsă neîntemeiat de către ambele instanțe, fără a fi indicate concret

motivele respingerii solicitării formulate.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat,

pledând pentru netemeinicia recursului ca fiind vădit neîntemeiat,

considerând că pedeapsa stabilită de instanța de apel corespunde

criteriilor prevăzute de art. 76-77 Cod de procedură penală precum și

efectelor prescrise de art. 78 Cod penal și art. 3641 Cod de procedură

penală.

nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor

invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, doar în temeiurile prevăzute de

lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat.

6

În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală,

cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în

art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Conform art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de

fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența

lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin

denaturarea conținutului acestora.

Sub acest aspect se reține că, recursul avocatului este fondat pe

temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit

cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în temeiul

când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale

(pct. 5. din decizie).

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar

definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct.

2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de

fond, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și

de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont că

inculpatul a comis o infracțiune gravă, care se sancționează în

exclusivitate cu pedeapsa închisorii de la 6 la 10 ani, de prevederile art.

61, 75, Cod penal, art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform

căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu

dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu 1 /3

a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu

închisoare.

7

Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și

aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde

principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale,

corectare a acestora, precum și prevenirii de săvârșire de noi infracțiuni

atât din partea lui, cât și a altor persoane (pct. 4. din decizie).

Ori, soluția instanței de apel este conformă și jurisprudenței

naționale, potrivit cărei, instanțele urmează să asigure aplicarea

măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au săvârșit

infracțiuni grave (pct. 17 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție, nr. 8 din 11.11.2013, Cu privire la unele chestiuni ce vizează

individualizarea pedepsei penale).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate

și reproduse în pct. 5.1 din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe

critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și

circumstanțele cauzei în latura pedepsei penale.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar.

Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura

pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o

competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un

temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul

ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Raportând cele menționate la cazul supus judecării, instanța de

recurs consideră că, în mod just instanțele de fond la soluționarea

chestiunii cu privire la pedeapsă, au aplicat inculpatului pedeapsa sub

formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia, motivând

corespunzător temeiurile neaplicării unei pedepse mai blânde,

neprivative de libertate.

La fel, Colegiul Penal relevă că, conform art. 90 alin. (1) Cod penal,

dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani

pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru

infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont

8

de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la

concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea

poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune

sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată

dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune

sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va

săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă

cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Deci, o condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 90 Cod penal

constituie concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să execute

pedeapsa stabilită. Astfel, este prerogativa instanței de judecată să

aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea

efectivă a acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont

de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în vedere

întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după

săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc

personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei

administrate în cadrul cercetării judecătorești.

În contextul dat, instanța de recurs, totuși precizează, că prin

îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor

alin. (1) art. 90 Cod penal, nu se creează un drept pentru condamnat, ci

doar o vocație a acestuia la această măsură de individualizare judiciară a

pedepsei.

Ținând cont însă, de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul

Penal consideră întemeiate și considerentele instanțelor de fond precum

că, în prezenta cauză, nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica

suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoare în privința

inculpatului, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile

unei conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de

clemență

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit

deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite

răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor și

circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de

condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20,

cazul Bujnița c. Moldovei).

9

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de

fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate

de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care

se întemeiază soluția, că s-au aplicat inculpatului pedepse

individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este

vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se

constată că acesta este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol

urmează a fi declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Roșca Inga în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2021, în cauza penală în privința

lui Stratulat Serghei X, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 iulie 2021.

Președinte Guzun Ion

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

10