1ra-1838/2021 — art. 27, 145 alin. 2, lit. g CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 03 decembrie 2020, Cebanu Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. S-a încasat de la Cebanu Serghei în beneficiul statului cheltuielile de judecată în sumă de 28.346 lei. Corpurile delicte au fost restituite posesorului de drept al acestora - lui Cebanu Serghei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, la data de 10.07.2020, în jurul orelor 17:25, Cebanu Serghei, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, în timp se afla în apartamentul XXXXX, împreună cu Sikorski Dmitri și Sikorski Alexandru, fiind stare de ebrietate, fără careva motiv a inițiat cu aceștia, un conflict. Astfel, continuându-și acțiunile sale criminale, îndreptate spre realizarea scopului stabilit, în timp ce se afla pe adresa sus-menționată, Cebanu Serghei, având intenția de a-1 omorî pe Sikorski Dmitri, i-a aplicat acestuia o lovitură cu un cuțit de 1 bucătărie în regiunea spatelui, cauzându-i potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202002D1550 din 28.08.2020, vătămări corporale ușoare, exprimate prin plagă tăiată- înțepată nepenetrantă la nivelul spatelui regiunea dreaptă (omoplat), trei plăgi tăiate la mâna dreaptă suprafața palmară, acțiune care nu și-a produs efectul din cauze independente de voința făptuitorului și anume fiind stopat de Sikorski Alexandru. Tot el, în aceleași loc și în aceleași circumstanțe, urmărind scopul de a se răzbuna, iar ulterior de a-1 omorî pe Sikorski Alexandru, pentru faptul că a intervenit în apărarea tatălui său, cu același cuțit de bucătărie, s-a năpustit asupra ultimului, încercând să î-l lovească, cauzându-i potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 202002P1810 din 10.07.2020, vătămări corporale neînsemnate, exprimate prin excoriații multiple, la nivelul mâinilor propriu-zise bilateral, edem echimotic, la nivelul degetelor IV, V, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect ascuțit, acțiune care nu și-a produs efectul din cauze independente de voința făptuitorului și anume, fiind stopat de Sikorski Dmitri, care a apucat cu mâna lama cuțitului.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocații Tetiu Veaceslav și Babără Victor în interesele inculpatului, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Chișinău. 3.1 Avocatul Tetiu Veaceslav a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatului să fie recalificate în baza art. 157 și numirea unei pedepse non privative de libertate. În motivare apelantul a invocat că instanța de fond a pus la baza sentinței totalitatea probelor prezentate de acuzatorul de stat fără a fi luate în considerație poziția apărării și argumentele invocate de ea. Precum și depozițiile depuse dă către inculpat. Apărarea considera că acțiunile inculpatului urmau a fi calificate conform art. 157 Cod penal, după semnele vătămării grave sau medii a integrității corporale cauzate din imprudență și în temeiul acestei legi, numirea unei pedepse non privative de libertate La stabilirea pedepsei, apărarea solicita instanței de apel să i-a în considerație personalitatea inculpatului, caracteristica pozitivă, că nu are antecedente penale, are la întreținere doi copii minori precum și mama care este pensionară și un alt întreținător nu are. Apărătorul considera că numirea unei pedepse non privativă de libertate își va atinge scopul reeducării inculpatului, deoarece pe parcursul examinării cauzei date inculpatul s-a aflat în stare de arest și a conștientizat gradul prejudiciabil al faptei încriminate. Pârțile vătămate nu au careva pretenții față de inculpat. 3.2 Avocatul Babără Victor a depus apel suplimentar, în care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunile lui Cebanu Serghei să fie recalificate conform prevederilor art. 157 după semnele 2 vătămării grave sau medii a integrității corporale cauzate din imprudență și în temeiul acestei legi, numirea unei pedepse non privative de libertate. În motivarea apelului s-a indicat că sentința este neclară, contradictorie, conține divergențe și circumstanțe de acuzare care se contrazic reciproc, iar instanța de judecată nu era în drept să completeze învinuirea cu circumstanțe care ar justifica-o și care ar agrava situația inculpatului și să întemeieze soluția pe presupuneri și dubii. Instanța de judecată nu a dat nici o apreciere Raportului de expertiză judiciară nr. 202002D1347 din 01 octombrie 2020, din care rezulta că în cadrul expertizei medico-legale a inculpatului, s-au constatat plăgi conteze și excoriații la nivelului capului, fractura oaselor nazale cu deplasare neînsemnată, edem posttraumatic al țesuturilor moi la nivelul umărului drept, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur. Plagă la nivelul degetului II la mâna dreaptă pe suprafața dorsală cu lezarea aparatului capsulo- ligamentar în articulația interfalangiană medie; luxația falangei degetului II mâna dreaptă, mecanismul producerii acestor leziuni nu a fost posibil de stabilit. Aceste leziuni corporale au putut fi produse în circumstanțele săvârșirii infracțiunii, au condiționat o dereglare a sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Aceste leziuni au fost provocate în rezultatul loviturilor aplicate de Sikorski Alexandru cu sticla de vodcă, tigaia, cântarul. Atât organul de urmărire penală cât și instanța nu au constatat faptul precum că inculpatul, fiind în stare de ebrietate, a inițiat un conflict, adică nu a fost constatată intenția directă a acestuia de a comite infracțiunea prevăzută de art. 27, 145, alin. (2), lit. g) Cod penal. Instanța de judecată nu a dat o apreciere obiectivă faptului că declarațiile inculpatului sunt confirmate prin declarațiile părților vătămate Sikorski Dumitru și Sikorski Alexandru, care au declarat și au confirmat că între ei și Cebanu Serghei la acel moment nu s-a produs niciun conflict. Nu s-a apreciat obiectiv faptul că prin avizele de testare poligraf din 24.08.2020, s-a constatat că părțile vătămate au fost sincere, au răspuns că inculpatul a inițiat conflictul. Deci, fapta a fost comisă de inculpat spontan și din imprudentă, neavând intenția de a comite infracțiune prevăzută de art. 27, 145, alin. (2), lit. g) Cod penal. De asemenea, nu a fost confirmată latura subiectivă a infracțiunii, intenția directă a inculpatului. Apărarea a considerat eronată constatarea instanței de judecată precum că s-a stabilit latura subiectivă, că el a acționat prin intenția directă, iar ca motiv instanța a reținut starea emoțională a inculpatului, care la acel moment s-a considerat cu discernământ diminuat determinat de starea de ebrietate avansată a inculpatului. Acest fapt se dezbate integral prin Raportul de expertiză judiciară din 28 iulie 2020, prin care s-a constatat că Cebanu Serghei la momentul comiterii infracțiunii nu suferea de careva maladie psihică, era fără dereglări psihice. La momentul comiterii infracțiunii, Cebanu Serghei, tulburări psihice de intensitate psihotică, nu a manifestat, se afla doar în stare de ebrietate alcoolică simplă, care nu-1 lipsea de a-și 3 da seama și dirija acțiunile sale, deci a acționat cu descemămînt. De asemenea, prin procesul-verbal de examinare medicală a constatării faptului de consumare a alcoolului din 11.07.2020 la inculpat s-a constatat alcoolemie 0,89 gr - ebrietate alcoolică cu grad avansat, ceea ce constituie infracțiune pentru conducătorul de autotransport, dar nu confirma faptul că acesta nu avea discernământ.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021, apelurile avocaților Tetiu Veaceslav și Babără Victor în interesele inculpatului au fost respinse ca nefondate. Sentința s-a menținut fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată lui. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe anexate la dosar și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a reținut cu certitudine că Cebanu Serghei a comis infracțiunea imputată lui, iar acțiunile inculpatului urmează a fi calificate în baza art. art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal. Vinovăția inculpatului în comiterea faptei imputate a fost dovedită pe deplin, și corect au fost încadrate acțiunile lui Cebanu Serghei, după semnele infracțiunii de tentativă de omor premeditat îndreptat asupra a două persoane, care din motive independente de voința făptuitorului nu și-a produs efectul, infracțiune prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal. Referitor la argumentul apelantului precum că nu a fost demonstrată intenția directă, s-a atestat, că tentativa de omor săvârșit de Cebanu Serghei e total demonstrat intenția directă a inculpatului față de părțile vătămate, precum și conștientizarea lui că aplicându-i lui Sikorski Dmitri o lovitură cu cuțitul de bucătărie în regiunea spatelui, ultimul a dorit survenirea morții victimei, dar din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul. Cu referire la argumentul că, în privința inculpatului nu au fost prezentate probe care ar demonstra vinovăția inculpatului de comiterea acestei infracțiuni, instanța de apel a menționat că conform concluziei raportului de expertiză judiciară nr.202002Dl550 din 28 august 2020, prin care fiind efectuată expertiza medico- legală suplimentară la Sikorski Dmitri s-au constatat leziuni corporale ce au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor-înțepător, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămare corporală ușoară. Instanța de apel a reținut că la cauză nu au fost anexate probe ce ar demonstra componența de infracțiune în baza art. 157 Cod penal, nefiind prezent elementul de imprudență, în timp ce este prezentă latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. g) CP și anume prezența la caz a convingerii inculpatului că el a acționat prin intenție directă, iar ca motiv s-a reținut starea emoțională a inculpatului, 4 care la acel moment s-a considerat cu discernământ diminuat, determinat de starea de ebrietate avansată a inculpatului. Acțiunile inculpatului fiind cu intenție directă s-au manifestat prin folosirea de către el în calitate de armă un cuțit de bucătărie, obiect specific săvârșirii unei infracțiuni de omor, fapt ce prezumă intenția inculpatului de a săvârși infracțiunea de omor îndreptată asupra a două persoane. Prin urmare, modul de săvârșire a infracțiunii reprezintă și semnul calificativ al tentativei de omor săvârșită asupra a două persoane”. La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului instanța de apel a menționat că s-a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod Penal, și anume, de gravitatea infracțiunii comise, motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de faptul că dânsul anterior nu a fost condamnat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se afla, care au fost apreciate ca circumstanțe atenuante, iar ca circumstanță agravantă s-a reținut săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate alcoolică, fapt constatat prin Procesul-verbal nr. 8610 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 11.07.2020, prin care, în urma examinării lui Cebanu Serghei, concentrația în sânge a alcoolului s-a dovedit a fi de 0,89 g/1, ceea ce constituie stare de ebrietate cu grad avansat (Vol. II, f.d. 66).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Babără Victor în interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea în această parte a unei noi decizii sau rejudecarea cauzei în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În motivare recurentul a indicat că: - în procesul examinării cauzei penale, instanțele de judecată s-au manifestat în favoarea acuzării, încălcînd prevederile art. 19, alin. (1) Cod de procedură penală, cât și prevederile art. 24, alin. (2) Cod de procedură penală; - prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021 au fost doar enumerate temeiurile invocate în apelul suplimentar însă au fost în totalitate neglijate, iar instanța de apel nu s-a expus asupra temeiniciei fiecărui argument; - instanța de apel nu a dat o apreciere juridică Raportului de expertiză judiciară nr. 202002D1347 din 01 octombrie 2020; - atât de organul de urmărire penală cât și de către instanța nu a fost constatat faptul precum că inculpatul, fiind în stare de ebrietate, a inițiat un conflict, adică nu a fost constatată intenția directă a acestuia de a comite infracțiunea prevăzută de art. 27, 145, alin. (2), lit. g) Cod penal; - nu s-a apreciat obiectiv faptului că declarațiile inculpatului au fost confirmate prin declarațiile părților vătămate Sikorski Dumitru și Sikorski Alexandru, care au declarat și au confirmat că între ei la acel moment nu s-a produs niciun conflict; 5 - nu este confirmată intenția directă a condamnatului, deoarece acesta a aplicat lovitura în omoplatul drept a părții vătămate, adică la întâmplare și nu într-un organ vital pentru viață, pe când partea vătămată Sikorski Alexandru i-a aplicat inculpatului multiple lovituri la cap pentru a se apăra și pentru a-1 neutraliza; - avizele de testare poligraf din 24.08.2020, efectuate la Centrul tehnic- criminalistic și judiciare a inspectoratului general de politie, a constatat că părțile vătămate au fost sincere și au răspuns că inculpatul a inițiat conflictul; - nu au fost înlăturate contradicțiile dintre declarațiile în instanța de judecată a părților vătămate, precum că nu a fost conflict și testarea poligrafică a lor, unde aceștia au răspuns că Cebanu Serghei a inițiat conflictul; - fapta a fost comisă de inculpat spontan și din imprudentă, neavând intenția de a comite infracțiune prevăzută de art. 27, 145, alin. (2), lit. g) Cod penal, nu a fost confirmată latura subiectivă a infracțiunii, intenția directă a inculpatului; - instanța a constatat că inculpatul nu a săvârșit anterior alte infracțiuni, se caracterizează pozitiv, nu se află la evidenta medicului narcolog sau psihiatru; - considera că acțiunile inculpatului urmau a fi calificate conform art. 157 Cod penal după semnele vătămării grave sau medii ale integrității corporale cauzate din imprudență și solicita numirea unei pedepse non privativă de libertate.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnatului. Colegiul reține că potrivit textului recursului se invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă verificând actele cauzei, raportate la alegațiile recurentului, 6 instanța de recurs consemnează că cele invocate de recurent nu și-au găsit confirmare, iar soluția adoptată pe marginea acestei cauze de către instanța de apel, este legală, întemeiată și urmează a fi menținută integral. Lecturând recursul declarat, Colegiul constată că acesta este insuficient de motivat, or textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță, pe când în speță recursul conține doar enumerarea probelor care în viziunea acuzării dovedește prezența elementelor infracțiunii art. 157 Cod penal. Cu toate acestea, în urma cercetării materialelor cauzei, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelurilor declarate de apărători ca nefondate. Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Colegiul reține că, instanța de apel, judecând cauza și verificând probele cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.27,145 alin.(2) lit. g) Cod penal. Cu referire la invocarea avocaților privind lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal, acesta nefiind pregătit din timp pentru comiterea infracțiunii, Colegiul le-a apreciat drept lipsite de temei, deoarece tentativa de omor premeditat este posibilă doar în prezența unei intenții directe, fiind stabilită intenția premeditată a inculpatului de a-i cauza părții vătămate moartea, care nu a survenit din cauze independente de voința făptuitorului. Circumstanțele constatate în urma aprecierii probelor administrate la dosar, au permis instanței de apel de a concluziona despre faptul că inculpatul, având asupra sa cuțitul (cuțit luat din bucătărie), a aplicat lovituri cu el în regiunea cutiei toracice provocând leziuni corporale ușoare, fapt ce mărturisește despre prezența intenției directe a inculpatului în săvârșirea infracțiunii de omor, iar absența urmării prejudiciabile - a morții la acel moment - atestă faptul că ne aflăm în prezența tentativei de omor asupra două persoane, prin urmare inculpatul, a planificat și a conștientizat rezultatul final al acțiunilor sale, însă acestea nu și-au produs efectul, 7 independent de voința inculpatului, deoarece părțile vătămate l-au stopat de la provocarea mai multor consecințe. Aceste împrejurări demonstrează scopul lui Cebanu Serghei de a atenta la viața părților vătămate, având intenția directă a inculpatului față de părțile vătămate, precum și conștientizarea lui că aplicându-i lui Sikorski Dmitri o lovitură cu cuțitul de bucătărie în regiunea spatelui, ultimul a dorit survenirea morții victimei. În speță s-a constatat că în acțiunile inculpatului se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal. Instanța de apel a menționat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu recalificarea faptei săvârșite, din moment ce probele administrate confirmă cu certitudine săvârșirea infracțiunii constatate, fiind stabilit faptul că inculpatul cu intenție directă a aplicat părții vătămată lovituri cu cuțitul. Argumentele apărării privind recalificarea acțiunilor inculpatului în baza art. 157 Cod penal, Colegiul le-a considerat neîntemeiate, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedit prezența elementului de imprudență, or în timp ce este prezentă latura subiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal și că el a acționat prin intenție directă, fiind conștient de caracterul periculos al faptei și urmările care pot surveni în rezultatul punerii în aplicare a unui obiect tăietor- cuțitul, intenționat i-a aplicat părților vătămate leziuni corporale, fiind dovedită vina acestuia prin întreg cumulul de probe cercetate și invocate în pct. 4- 5 din prezenta decizie. Astfel, după cum a fost stabilit de către instanțele de fond, acțiunile inculpatului de a cauza cu un cuțit leziuni, ce ar putea provoca decesul părților vătămate, denotă în mod evident o tentativă la comiterea unui omor. În continuare, cu referire la alegațiile recurentului privind aprecierea eronată a probelor de către instanța de apel, Colegiul penal reamintește că la etapa recursului ordinar, instanța de judecată nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de apel. Deci, critica adusă de către recurent referitor la procedura de apreciere a probelor, ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanța de apel și careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel pe deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art. 414 alin. (2), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor cererii de apel. Mai mult, motivele invocate în recurs au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei 8 decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale pertinente și relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar recursul ordinar declarate de avocatul Babără Victor în numele inculpatului, este vădit neîntemeiat.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Babără Victor în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe CEBANU Serghei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 noiembrie 2021. Președinte Iurie DIACONU Judecător Liliana CATAN Judecător Victor BOICO 9