1ra-1688/2021 — art. 326 alin. 2 lit. c CP

1ra-1688/2021 — art. 326 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1688/2021

1-15056144-01-1ra-26072021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana, Miron Aliona, Plămădeală Ghenadie,

a judecat în baza materialelor cauzei, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 mai 2021, în cauza penală

în privința lui

Ceban Sergiu XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 11.05.2015– 27.04.2017.

Instanța de apel: 19.05.2017 – 17.10.2019;

22.12.2020 – 18.05.2021.

Instanța de recurs: 24.01.2020 – 20.10.2020;

26.07.2021 – 16.05.2022.

A C O N S T A T A T :

Sergiu, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326

alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de

2 500 unități convenționale, echivalentul a 50 000 (cincizeci mii) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

următoarele: „Ceban Sergiu, în perioada lunii iulie 2014 - 11 februarie 2015, susținând

că are influență asupra membrilor comisiei Penitenciarului nr. 6-Soroca, procurorului și

instanței de judecată, a pretins de la Chihai Ecaterina, mijloace financiare în sumă de

2 500 Euro, echivalent a 47 266, 75 lei conform ratei oficiale medii de schimb a Băncii

Naționale a Moldovei, în vederea influențări persoanelor cu funcție publică și cu

demnitate publică indicate, să emită hotărâri favorabile, în vederea eliberării condiționate

înainte de termen a deținutului Chihai Alexandru, care a fost condamnat definitiv la 10

ani privațiune de libertate, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2)

Cod penal și care-și ispășea pedeapsa în Penitenciarul nr. 6 – Soroca.

1

Ulterior, la 11 februarie 2015, Ceban Sergiu în cadrul unei discuții avute cu Chihai

Ecaterina i-a comunicat acesteia că mijloacele financiare în sumă de 2 500 euro, care le-a

pretins de la aceasta, urmează să-i fie transmise lui Smoleac Svetlana, la locul de muncă al

acesteia, amplasat în or. Florești, str. Pieții 1, numai după ce aceasta îi va comunica că

dispune de automobil „Land Cruiser” negru.

În cele din urmă, la 14 februarie 2015, Chihai Ectaerina, la indicația lui Ceban

Sergiu, s-a deplasat la serviciul lui Smoleac Svetlana, amplasat în or. Florești, str. Pieții 1,

unde, după ce ultima i-a comunicat că dispune de automobil „Land Cruiser” negru, i-a

transmis acesteia mijloacele financiare în sumă de 2 500 euro, pretinse de Ceban Sergiu.

După ce Chihai Ecaterina i-a transmis lui Smoleac Svetlana mijloacele financiare în

sumă de 2 500 euro, echivalent a 53 351,50 lei conform ratei de schimb a Băncii Naționale

a Moldovei, ceea ce constituie proporții mari, ultima, la rândul ei, i le-a transmis lui

Ceban Sergiu, după care acesta a fost reținut.

Astfel, acțiunile lui Ceban Sergiu au fost calificate de către organul de urmărire

penală în baza art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal- trafic de influență, caracterizat prin

pretinderea personală și primirea prin mijlocitor de bani în proporții mari, pentru sine, de

către o persoană care susține că are influență asupra unor persoane publice și cu funcție de

demnitate publică, pentru a-i face pe acestea să îndeplinească acțiuni în exercitarea

funcțiilor sale indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.”

Prima instanță, în urma examinării probelor, a stabilit, ca rezultat al

modificării cuantumului proporțiilor mari, că acțiunile lui Ceban Sergiu urmează

a fi încadrate în baza art. 326 alin. (1) Cod penal și nicidecum în baza art. 326 alin.

(2) lit. c) Cod penal, adică în sensul învinuirii înaintate.

Totodată, s-a concluzionat că în acțiunile lui Ceban Sergiu nu sunt prezente

cumulativ elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit.

c) Cod penal, adică lipsește latura obiectivă, ce constă în fapta prejudiciabilă

exprimată doar prin acțiune, incriminându-se lui Ceban Sergiu pretinderea și

primirea sumei de 2 500 Euro.

De către prima instanță, acțiunile inculpatului Ceban Sergiu au fost încadrate

în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau

prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje,

pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care

susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate

publică, persoane publice străine, funcționar internațional, pentru a-l face să îndeplinească

sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției

sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

inculpatului Ceban Sergiu, prin care a solicitat casarea sentinței, cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

2

instanță privind achitarea inculpatului.

3.1 În motivarea apelului avocatul a menționat că:

- inculpatul urmează a fi achitat, din motiv că, potrivit art. 275 pct. 9) Cod de

procedură penală „Urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu

poate fi efectuată, și va înceta în cazurile în care ... există circumstanțe prevăzute de lege

care ... exclud urmărirea penală”;

- urmează a fi constată nulitatea actelor procedurale efectuate în perioada

25.11.2014 – 14.02.2015 (inclusiv a ordonanței de pornire a procesului penal), care

nu corespund criteriului de legalitate; procesului-verbal de reținere a lui Ceban

Sergiu din motivul încălcării dreptului la apărare a acestuia și a termenului

întocmirii acestuia în raport cu prevederile art. 230 Cod de procedură penală;

procesului-verbal de percheziție a domiciliului lui Smoleac Adrian, din motiv că

circumstanțele expuse în acest act procesual sunt contrare declarațiilor lui

Smoleac Adrian și inculpatului Ceban Sergiu, precum și înregistrărilor video

efectuate de către reprezentanții organului de urmărire penală;

- conducerea Serviciilor operative ale Departamentului Instituțiilor

Penitenciare au planificat crearea unei situații de fapt menite să-l compromită și,

implicit, să-l inculpe pe Ceban Sergiu, pentru ulterioara demitere a inculpatului

din funcția de șef al Penitenciarului nr. 6 Soroca;

- soția deținutului Chihai Alexandru – Chihai Ecaterina anterior a fost folosită

în mod similar într-o altă cauză penală, pornită în privința șefului Penitenciarului

din or. Taraclia;

- acuzarea înaintată lui Ceban Sergiu are la bază acțiunile organului de

urmărire penală, reprezentat de Centrul Național Anticorupție și Procuratura

Anticorupție, precum și a altor persoane, inclusiv denunțătoarea, care au acționat

în parte sub îndrumarea reprezentanților organului de urmărire penală, în parte

sub îndrumarea altor servicii operative (cele ale Departamentului Instituțiilor

Penitenciare al Ministerului Justiției), care nu au fost parte la proces, care au avut

un caracter de provocare, iar în lipsa acțiunilor indicate, este evident că era

imposibilă presupusa comitere a careva infracțiune de către inculpat;

- acțiunile în cauză (ale reprezentanților organului de urmărire penală și ale

reprezentanților serviciilor operative ale Departamentului Instituțiilor

Penitenciare, precum și ale persoanelor care au acționat sub îndrumarea acestora),

au fost efectuate în contradicție cu prevederile art. 6 § 1 și § 3 ale Convenției

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale;

- temei de acuzare a învinuitului l-a constituit crearea artificială a condițiilor

despre care se presupune că au condiționat comiterea infracțiunii de către

reprezentanții organelor de drept și a numitei Chihai Ecaterina care a acționat sub

îndrumarea celor dintâi, precum și presupusa primire a banilor, în sumă de 2500

3

Euro, situație care în realitate nu a avut loc;

- reieșind din probele examinate în cadrul cercetării judecătorești, este

evident că în speța dată a avut loc o provocare, ceea ce trebuie să ducă la

excluderea probelor administrate în acest scop, deoarece nu pot fi puse la baza

unei sentințe de condamnare (cauza Sandu vs. R. Moldova, cauza Romanauskas vs. R.

Lituania), care se confirmă prin declarațiile contradictorii ale numitei Chihai

Ecaterina, precum și prin faptul că acestea sunt diferite de denunțul acesteia și

sunt contrazise de celelalte probe administrate în cauza dată, inclusiv de către

acuzare;

- în cauză nu s-a demonstrat și nu a existat nici un indiciu că la data de 25

noiembrie 2014, în momentul pornirii urmăririi penale inculpatul ar fi pretins

suma de 5000 EURO, invocată în denunțul lui Chihai Ecaterina. Mai mult ca atît,

afirmațiile acesteia, expuse în denunț, referitoare la pretinderea sumei de 5000

EURO de către inculpatul Ceban Sergiu în participație cu persoana cu numele

Alexandru (Cobzari Alexandru, care a fost scos de sub urmărire penală, iar în

cadrul cercetării judecătorești a fost audiat în calitate de martor) au fost infirmate

atât de către aceasta în cadrul cercetării judecătorești cât și de toate celelalte probe,

administrate atât de acuzare, cât și de apărare;

- în calitate de probe ale acuzării sunt administrate exclusiv declarațiile

denunțătoarei și probele obținute în rezultatul măsurilor speciale de investigație

efectuate doar cu participarea denunțătoarei, care a acționat teleghidat la indicația

reprezentanților subdiviziunilor operative ale Centrului Național Anticorupție și

ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare;

- faptele incriminate învinuitului au fost provocate de către denunțătoare sub

îndrumarea subdiviziunilor operative ale departamentului Instituțiilor

Penitenciare și ale Centrului Național Anticorupție, care au început cu mult timp

până la depunerea denunțului lui Chihai Ecaterina. Aici este necesar să se

menționeze că, reieșind din conținutul declarațiilor denunțătoarei și

stenogramelor anexate la materialele cauzei penale, învinuitul a fost căutat de

către denunțătoare cu scopul de a fi instigat la comiterea unor acte de corupție.

apelul avocatului Dumneanu Radu în numele inculpatului Ceban Sergiu, a fost

admis, sentința a fost casată, cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care:

În baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, Ceban Sergiu a fost

achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2)

lit. c) Cod penal, din lipsa elementelor infracțiunii.

În latura corpurilor delicte au fost menținute dispozițiile sentinței.

4

circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, a declarat în termen recurs ordinar, prin

care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și

anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța de apel a admis o

eroare gravă, de fapt, care a afectat soluția instanței, astfel solicitând casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței.

5.1 În motivarea recursului, procurorul a menționat că:

- probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale și examinate în instanțele

de judecată dovedesc integral vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

incriminate;

- la adoptarea deciziei de achitare, instanța de apel nu a dat deplină eficiență

acestor prevederi, a făcut aprecieri a probelor care nu se racordă la valoarea

acestora, a reținut inutilitatea unor probe, care întrunesc toate calitățile unei probe

ce poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare;

- instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de procedură

penală, ilegal a adoptat o decizie de achitare, acordând prioritate în exclusivitate

depozițiilor inculpatului Ceban Sergiu, însă n-a dat apreciere deplină depozițiilor

martorului Chihai Ecaterina, precum și celor ale martorilor Smoleac Ludmila,

Smoleac Andrian, Smoleac Svetlana, etc., audiați în instanță, care coroborează

între ele și în comun cu probele scrise și înregistrările audio/video formează un

probatoriu pertinent, concludent și util, fără a analiza din care cauză a exclus

restul probelor prezentate de acuzare și nu a ținut cont de faptul că partea apărării

nu a prezentat nici o probă pertinentă și concludentă, limitându-se numai la

critica probelor acuzării și invocarea faptul provocării inculpatului;

- nu pot fi reținute cele invocate de inculpatul Ceban Sergiu referitor la

insistența de a veni în audiență la el în biroul de serviciu din penitenciarul din

Soroca a lui Chihai Ecaterina, or, ultima nu a fost în audiență la șeful

penitenciarului din Soroca doar o singură dată, dar de nenumerate ori, într-o

instituție cu regim special de trecere, Ceban Sergiu cunoștea cu siguranță

„problema necesară de a fi rezolvată”, invocată de Chihai Ecaterina. Trecerea în

audiență la șeful penitenciarului a lui Chihai Ecaterina putea fi efectuată doar cu

acordul lui Ceban Sergiu;

- la credibilitatea declarațiilor martorei Chihai Ecaterina indică și faptul, că

șeful penitenciarului face parte din comisia penitenciarului care a decis vis-a-vis

de întrunirea condițiilor privind liberarea condiționată de pedeapsa închisorii

5

înainte de termen a lui Chihai Alexandru și înaintarea demersului respectiv în

instanța de judecată, or, Ceban Sergiu în pofida funcției ce o ocupa avea influență

directă asupra celorlalți membri ai comisiei penitenciarului;

- faptul neprovocării lui Ceban Sergiu la comiterea infracțiunii de trafic de

influență indică și momentul că anume cel din urmă i-a indicat lui Chihai

Ecaterina cum, unde și prin intermediul cui să fie transmiși banii asupra cărora au

convenit. La fel, în cadrul cercetării judecătorești reluate în instanța de apel nu a

fost probat de partea apărării, ci doar invocat, faptul instigării și provocării lui

Ceban Sergiu de către colaboratorii CNA sau DIP, poziție susținută de instanță de

apel la insistența constantă a părții apărării;

- nu pot fi reținute argumentele părții apărării, preluate de instanța de apel cu

privire la data și ora depunerii denunțului de numita Chihai Ecaterina, audierii ei

și înregistrării discuției dintre ea și Ceban Sergiu, dat fiind faptul că denunțul

menționat a fost depus anume dimineața, cum a fost fixată ora, pusă rezoluția de

șeful Procuraturii Anticorupție, pornită urmărirea penală, emisă ordonanța de

formare a grupului de urmărire penală și numai după aceea înzestrarea cu tehnică

specială a declarantei de către Dobîndă Vasile, ulterior la revenirea în or. Soroca a

fost înregistrată discuția între Chihai Ecaterina și Ceban Sergiu, acțiuni care au

fost verificate de judecătorul de instrucție și au fost recunoscute legale. Ceea ce

ține de audierea lui Chihai Eaterina de către procurorul în Procuratura

Anticorupție într-adevăr sunt careva neclarități, așa cum la rubrica data întocmirii

procesului-verbal sunt careva corectări, pe care și a speculat partea apărării;

- instanța de apel în mod eronat a neglijat valoarea probantă a tuturor

probelor examinate în cadrul ședinței de judecată prezentate de către acuzare,

fiind totodată indusă în eroare de poziția părții apărării, inculpat care nu și-a

recunoscut vina, poziție care poartă un caracter de apărare și declarativ, scopul

primordial fiind eschivarea de la răspunderea penală și pe care, de fapt, le-a pus

la baza deciziei de achitare pe art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal;

- instanța de apel a motivat soluția adoptată în mod contradictoriu, pe de o

parte indicând în partea de motivare a deciziei că în acțiunile inculpatului Ceban

Sergiu lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.

(1) Cod penal, iar în partea dispozitivă a dispus achitarea acestuia de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal.

către avocatul Dumneanu Radu în numele inculpatului Ceban Sergiu prin care a

6

solicitat respingerea recursului, în esență expunând argumente similare celor din

cererea de apel.

decizia din 20 octombrie 2020 a admis recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, a casat total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2019, în cauza

penală în privința lui Ceban Sergiu și a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

7.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a indicat că, potrivit

rechizitoriului, Ceban Sergiu a fost deferit justiției fiind învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal – traficul de influență,

conform semnelor calificative, pretinderea personală și primirea prin mijlocitor, de bani

în proporții mari, pentru sine, de către o persoană care susține că are influență asupra

unor persoane publice și cu funcție de demnitate publică pentru a-i face pe aceștia să

îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale indiferent dacă asemenea acțiuni au fost

sau nu săvârșite.

Potrivit sentinței, prima instanță, reieșind din cuantumul proporțiilor sumei

bănești, care la momentul examinării cauzei deja nu constituiau proporții mari, în

rezultatul modificării art. 126 alin. (1) Cod penal (red. 07.11.2016), l-a recunoscut

vinovat pe Ceban Sergiu, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1)

Cod penal, conform următoarelor semne calificative - pretinderea, acceptarea sau

primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte

bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are

influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu

funcție de demnitate publică, persoane publice străine, funcționar internațional, pentru a-l

face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în

exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Analizând fapta reținută de către prima instanță în sarcina inculpatului,

instanța de recurs a constatat că prima instanță la pronunțarea hotărârii nu a

acordat deplină eficiență prevederilor legii procesual penale și practicii judiciare

unitare.

În decizia adoptată, instanța de recurs a menționat că una din condițiile

adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu

circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie

să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate

7

chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași

consecutivitate.

Analizând partea descriptivă a sentinței, instanța de recurs a remarcat faptul,

că prima instanță, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1), 4) Cod de

procedură penală, nu a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, în

raport cu noua încadrare juridică a acțiunilor inculpatului înfăptuită în urma

excluderii semnului „proporții mari” din învinuirea adusă prin rechizitoriu, dar a

constatat o nouă faptă infracțională care pe de o parte diferă atât celei descrise

inițial în rechizitoriu, iar pe de altă parte nu corespunde nici noii încadrări juridice

operate de către prima instanță.

Totodată instanța de recurs a atestat, că deși din conținutul sentinței rezultă

că prima instanță a decis reîncadrarea acțiunilor inculpatului Ceban Sergiu din

prevederile art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, ca

rezultat al modificării prevederilor art. 126 alin. (1) Cod penal, corelativ și

modificării cuantumului proporțiilor sumei bănești, totuși înfăptuind operațiunea

de reîncadrare a faptei imputate inculpatului, instanța a redat în hotărârea

adoptată conținutul integral al art. 326 alin. (1) Cod penal, fără a raporta aceste

prevederi legale la acțiunile constatate ca fiind săvârșite de către inculpat.

S-a menționat că potrivit prevederilor art. 325 Cod de procedură penală,

judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse

sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Or, potrivit

noii încadrări operate de către prima instanță, a rezultat că inculpatului Ceban

Sergiu i-au fost imputate suplimentar semne calificative, neincriminate acestuia

prin rechizitoriu, cum ar fi: „acceptarea” ...„titluri de valoare, servicii, privilegii,

alte bunuri sau avantaje,”... „sau pentru o altă persoană”, ...„de către o persoană

care are influență” ..„asupra unei persoane publice străine, funcționar

internațional”.... „pentru a-l face să întârzie sau să grăbească îndeplinirea”.

Instanța de recurs a evidențiat că sentința primei instanțe nu conține motive

legale pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, ori deși pe de o parte instanța conchide asupra necesității reîncadrării

acțiunilor inculpatului Ceban Sergiu din prevederile art. 326 alin. (2) lit. c) Cod

penal, în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, din motiv că mijloacele financiare în

sumă de 2500 euro, care i se incriminează inculpatului că le-ar fi pretins și primit

de la Chihai Ecaterina, nu constituie proporții mari în raport cu noile prevederi

ale art. 126 Cod penal, pe de altă parte prima instanță în pasajul următor notează,

că „...în acțiunile lui Ceban Sergiu, nu sunt prezente cumulativ elemente

8

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică

lipsește latura obiectivă ce constă în fapta prejudiciabilă exprimată doar prin

acțiune, incriminându-i-se lui Ceban Sergiu pretinderea și primirea sumei de 2500

euro, pe când prin proporții mari, în redacția art. 126 Cod penal, în vigoare de la

data de 07.11.2016, se consideră valoarea bunurilor primite care depășesc suma de

20 salarii medii lunare pe economie prognozate.”

Instanța de recurs a conchis că nu pot fi admise argumentele recursului cu

privire la necesitatea menținerii sentinței primei instanțe, or, nu este suficientă

argumentarea că „probele administrate confirmă vinovăția inculpatului”, întrucât

importanta sentinței ca act judiciar impune întrunirea condițiilor de legalitate și

temeinicie a ei, aceasta urmând a fi motivată și bazată pe principiile generale ale

efectuării justiției.

Pe de altă parte, verificând decizia instanței de apel în raport cu argumentele

recursului ordinar, instanța de recurs a conchis că nici această hotărâre nu

corespunde întru totul prevederilor legii procesuale, și în consecință urmează a fi

casată, cu remiterea cauzei pentru o nouă rejudecare în aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Din sumarul deciziei atacate, instanța de recurs a atestat că instanța de apel a

analizat amplu argumentul invocat în cererea de apel cu privire la existența

provocării inculpatului Ceban Sergiu la săvârșirea infracțiunii, de către martorul

denunțător Chihai Ecaterina în acord și la îndrumarea organului de urmărire

penală.

S-a indicat în decizie că, pe de o parte, instanța de apel a conchis că în speță

nu sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii penale a lui Ceban

Sergiu în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, sub aspectul lipsei probelor pertinente,

obiective și veridice, dobândite legal, care ar confirma săvârșirea infracțiunii și

sub aspectul încălcării dreptului inculpatului la un proces echitabil, iar pe de altă

parte, în dispozitivul deciziei instanța de apel a dispus achitarea lui Ceban Sergiu

de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c)

Cod penal, din lipsa elementelor infracțiunii.

Astfel, instanța de recurs a atestat contradictorialitatea deciziei atacate în ce

privește temeiul legal de achitare a inculpatului, dar și o motivare insuficientă,

deoarece instanța de apel a omis să se expună în general în motivarea deciziei

referitor la învinuirea adusă inculpatului conform rechizitoriului, cu indicarea

asupra faptului care dintre elementele infracțiunii nu au fost constatate în

acțiunile inculpatului, iar în dispozitivul aceleiași decizii dispune deja achitarea

9

inculpatului de sub învinuirea înaintată lui Ceban Sergiu de către acuzatorul de

stat.

De asemenea instanța de recurs a considerat că la examinarea cauzei instanța

de apel nu a respectat întocmai prevederile legale stipulate în art. 101 Cod de

procedură penală, deoarece nu a dat o apreciere fiecărei probe în parte dar și în

coroborare tuturor probelor administrate de către acuzare, pronunțând o soluție

pripită în ce privește faptul constatării provocării inculpatului.

Astfel, instanța de apel, constatând că nu există suspiciuni obiective că

persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de implicarea agenților statului

sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub supravegherea agenților

statului, nu a dat apreciere tuturor probelor în coroborare, în special a

descifrărilor convorbirilor telefonice, din care reiese că inculpatul la momentul

înfăptuirii interceptărilor după pornirea urmăririi penale, era la curent cu

solicitările de eliberare a condamnatului vizat, mai mult decât atât, din convorbiri

reiese că inculpatul deja ar fi purtat careva negocieri pe marginea acestor solicitări

cu persoane de demnitate publică în a căror competențe era soluționarea cauzei

(procurori, judecători) și chiar ar fi numit o anumită perioadă în care ar fi posibilă

soluționarea solicitărilor înaintate.

Generalizând, instanța de recurs a constatat că în speța discutată și-au găsit

confirmare temeiurile prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”, ceea ce duce la casarea

deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în

alt complet de judecată.

S-a menționat că, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se

conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura

de rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au

servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414

Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să

dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere

prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură

penală.

10

admis apelul avocatului Radu Dumneanu în interesele inculpatului Ceban Sergiu,

casată sentința, rejudecată cauza, cu emiterea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

În baza art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Ceban Sergiu

XXXXX a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal,

pe motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

8.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că, în respectarea

prevederilor art. 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, instanța de apel a

dispus reluarea cercetării judecătorești, cercetând materialele cauzei și

consemnându-le în procesul verbal.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond a judecat unilateral și

superficial cauza, în lipsa unei cercetări obiective a probelor, cu aprecierea eronată

a împrejurărilor de fapt, iar ca rezultat constatarea greșită a aspectelor de drept, ce

au dus la emiterea pe caz a unei soluții neîntemeiate și eronate în privința lui

Ceban Sergiu.

Totodată, a considerat că Ceban Sergiu, învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal urmează să fie achitat pe motivul că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel și-a întemeiat soluția

adoptată pe caz în baza probelor cercetate în ședința de judecată.

De asemenea, instanța de apel a constatat, că Ceban Sergiu conform

rechizitoriului, se învinuiește de faptul că, el, în perioada lunii iulie 2014 – 11 februarie

2015, susținând că are influență asupra membrilor comisiei Penitenciarului nr. 6-Soroca,

procurorului și instanței de judecată, a pretins de la Chihai Ecaterina, mijloace financiare

în sumă de 2500 Euro, pentru influențarea persoanelor cu funcție publică și cu demnitate

publică indicate, să emită hotărîri favorabile, în vederea eliberării condiționate înainte de

termen a deținutului Chihai Alexandru, care a fost condamnat definitiv la 10 ani

privațiune de libertate, pentru comiterea infracțiunii prevăzute în art. 165 alin. (2) Cod

penal și care-și ispășea pedeapsa în Penitenciarul nr. 6-Soroca. Ulterior la 11 februarie

2015, Ceban Sergiu în cadrul unei discuții avute Chihai Ecaterina i-a comunicat acesteia

că mijloacele financiare în sumă de 2500 Euro, care le-a pretins de la aceasta, urmează să-i

fie transmise lui Smoleac Svetlana, la locul de muncă ai acesteia, amplasat în or.

Florești, str. Pieții, 1, numai după ce aceasta îi va comunica că dispune de automobil

”Land Cruiser” negru. În cele din urmă, la 14 februarie 2015, Chihai Ecaterina la

indicația lui Ceban Sergiu s-a deplasat la serviciu lui Smoleac Svetlana, amplasat în

or.Florești, str.Pieții, 1, unde după ce ultima i-a comunicat că dispune de automobil ”Land

Cruiser” negru, i-a transmis acesteia mijloace financiare în sumă de 2500 Euro, pretinse

de Ceban Sergiu. După ce Chihai Ecaterina i-a transmis lui Smoleac Svetlana mijloacele

financiare în sumă de 2500 Euro, echivalent a 53351,50 lei conform ratei oficiale de

schimb a Băncii Naționale a Moldovei, ceia ce constituie proporții mari, ultima la rândul

11

ei i-a transmis lui Ceban Sergiu, după care acesta a fost reținut.

S-a indicat în decizie că, prin rechizitoriu Ceban Sergiu a fost învinuit de

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, pretinderea

personală și primirea prin mijlocitor, de bani în proporții mari, pentru sine, de către o

persoană care susține că are influență asupra unor persoane publice și cu funcție de

demnitate publică pentru a-i face pe aceștia să îndeplinească acțiuni în exercitarea

funcțiilor sale indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

De către prima instanță, acțiunile inculpatului Ceban Sergiu au fost încadrate

în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau

prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje,

pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care

susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate

publică, persoane publice străine, funcționar internațional, pentru a-l face să îndeplinească

sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției

sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Instanța de apel a menționat în decizie faptul că, acuzarea a solicitat

admiterea cererii de apel declarate de avocat, din alte motive decât cele invocate,

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Ceban Sergiu să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod

penal și să fie eliberat de răspundere penală, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală și încetarea procesului

penal.

Astfel, instanța de apel a conchis că acuzarea a renunțat la învinuirea adusă

lui Ceban S. în baza art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, dar o altă învinuire nu a fost

înaintată.

Verificând criticile expuse în apelul declarat, în raport cu materialele cauzei

penale, instanța de apel a constatat că acestea sînt întemeiate, deoarece instanța de

fond nu a examinat cauza sub toate aspectele. La fel, în argumentarea soluției

adoptate pe caz, instanța de apel a relevat indicațiile reținute în decizia Curții

Supreme de Justiție a RM din 20.10.2020, în care instanța de recurs a obiectat

asupra concluziilor deduse prin sentința adoptată în prima instanță.

Făcând trimitere la prevederile art. 325 Cod de procedură penală, instanța de

apel a statuat că potrivit noii încadrări operate de către prima instanță, a rezultat

că inculpatului Ceban Sergiu i-au fost imputate suplimentar semne calificative,

neincriminate acestuia prin rechizitoriu, cum ar fi: „acceptarea” ...„titluri de

valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje,”... „sau pentru o altă

persoană”, ...„de către o persoană care are influență” ..„asupra unei persoane

publice străine, funcționar internațional”.... „pentru a-l face să întîrzie sau să

grăbească îndeplinirea”.

12

Sub aspectul dat, instanța de apel a constatat eronată sentința inclusiv din

perspectiva majorării sarcinii faptelor incriminate lui Ceban Sergiu, depășind

cuantumul calificativ incriminat prin rechizitoriu.

Menționând că toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se

interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului, instanța de apel a

reținut că, vinovăția persoanei se stabilește în cadrul unui proces cu respectarea

garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea

vinovăției, sarcina probațiunii fiind pusă pe seama acuzării.

Instanța a ajuns la concluzia că, în cauza dedusă judecății nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii incriminate lui Ceban Sergiu în baza art. 326 alin. (2)

lit. c) Cod penal.

În corespundere cu dispoziția legală statuată la art. 390 alin. (1) pct. 1 Cod de

procedură penală, raportate constatărilor, instanța de apel a considerat că în

prezenta cauză, Ceban Sergiu urmează a fi achitat de sub învinuirea de comiterea

a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

Instanța de apel a constatat că la materialele cauzei penale, nu au fost

administrate probe pertinente, concludente și verosimile care să dovedească că

Ceban Sergiu, sub pretextul că ar avea influență asupra membrilor comisiei

Penitenciarului nr.6 Soroca, procurorului și instanței de judecată, ar fi pretins de

la Chihai Ecaterina mijloace financiare în sumă de 2500 euro.

Cercetând conținutul stenogramelor convorbirilor întreținute de către Ceban

Sergiu și Chihai Ecaterina, anexate la materialele cauzei, instanța de apel a

constatat că acestea nu denotă careva discuții privitor la sume de bani pentru

influențarea persoanelor cu funcție publică și cu demnitate publică să emită

hotărîri favorabile, în vederea eliberării condiționate înainte de termen a

deținutului Chihai Alexandru.

În contextul dat, s-a menționat în decizie că stenogramele anexate la cauză,

apreciate din punct de vedere a pertinenței și concludenții lor, denotă caracter

echivoc, vizând printre altele discuții despre relații tensionate dintre Chihai

Ecaterina și Cucer Andrian, despre eliberarea condiționată înainte de termen a lui

Chihai Alexandru, însă nu redau replici din partea lui Ceban Sergiu prin care să

pretindă sume bănești de la Chihai Ecaterina, pentru influențarea persoanelor cu

funcție publică și cu demnitate publică indicate, să emită hotărîri favorabile, în

vederea eliberării condiționate înainte de termen a deținutului Chihai Alexandru.

Anexa nr.2 la procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea

comunicărilor din 23.02.2015, stenograma convorbirii purtate de Ceban Sergiu și

Chihai Ecaterina la 11.02.2015 (f.d. 83-85, Vol. 1), denotă că în drept cu ”S” (adică

cuvintele pronunțate de Chihai Ecaterina), este enunțată în limba rusă replica lui

13

Chihai Ecaterina care comunică despre faptul că, a vorbit cu procurorul și acesta a

spus că totul este hotărât, este necesar de așteptat câteva zile, aceasta depinde

dacă le va da ceva astăzi, aceasta va fi mai curând, dacă nu, atunci va fi peste o

săptămână. Replicile notate în drept cu ”S” (adică cuvintele pronunțate de Chihai

Ecaterina) comunică despre magazinul de pește din piață, despre directorul pe

nume Svetlana, care îi este verișoară, și că urmează să o întrebe ce automobil are,

la ce Svetlana va răspunde că deține automobil Land Cruiser, după care urmează

să-i transmită un document acesteia.

Cercetând integral conținutul convorbirilor, instanța de apel a stabilit că în

replici nu se identifică careva discuții despre pretinderea sumei bănești de către

Ceban Sergiu, notat cu ”E”, de la Chihai Ecaterina, notată cu ”S”. Totodată,

stenograma este întocmită cu derogare de la regula statuată la alin. (10) al art. 1329

Cod de procedură penală, potrivit căreia, comunicările interceptate și înregistrate

se redau în limba în care a avut loc comunicarea. În cazul în care comunicarea a

avut loc într-o altă limbă decât cea de stat, comunicarea se traduce în limba în care

se desfășoară procesul penal de către un traducător autorizat.

Anexa nr.1 la procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea

comunicărilor din 04.03.2015, stenograma convorbirii purtate de Ceban Sergiu și

Chihai Ecaterina la 15.02.2015 (f.d.123 Vol.1), denotă că, Chihai Ecaterina, întreabă

dacă este posibil să vină la întrevedere pentru a transmite colet deținutului. La ce,

Sergiu Ceban a dat acord.

Anexa nr.2 la procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea

comunicărilor din 04.03.2015, stenograma convorbirii purtate de Ceban Sergiu și

Chihai Ecaterina la 15.02.2015 (f.d.124 Vol.1), denotă că, Chihai Ecaterina întreabă

despre posibilitatea vizitării în această zi a deținutului Alexandru, împreună cu

copilul, pentru 10 minute.

Instanța de apel a indicat că nu se atestă careva discuții despre pretinderea

din partea lui Ceban Sergiu a unor sume bănești.

Anexa nr.3 la procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea

comunicărilor din 04.03.2015, stenograma convorbirii purtate de Ceban Sergiu și

Chihai Ecaterina la 27.01.2015 (f.d.125 Vol.1), denotă convenirea între cei doi

despre o întâlnire.

Anexa nr.4 la procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea

comunicărilor din 04.03.2015, stenograma convorbirii purtate de Ceban Sergiu și

Chihai Ecaterina la 13.02.2015 (f.d.126 Vol.1), denotă că, Chihai Ecaterina solicită

să fie concretizat locul de aflare a unei persoane pe nume Svetlana, deoarece

întâmpină dificultăți, convenind într-un sfârșit ca să revină următoarea zi.

Anexa nr.6 la procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea

comunicărilor din 04.03.2015, stenograma convorbirii purtate de Ceban Sergiu și

14

Chihai Ecaterina la 34 14.02.2015 (f.d.128 Vol.1), denotă că, Chihai Ecaterina se

consultă privitor la documentele care pot fi prezentate în instanță de către deținut.

La ce, Sergiu Ceban îi spune ca să-i transmită deținutului toate documentele, iar

ultimul le va prezenta în instanță.

Anexa nr.3 la procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea

comunicărilor din 04.02.2015, stenograma convorbirii purtate de Smoleac Svetlana

și o persoană necunoscută la 14.02.2015 (f.d.183 Vol.1), denotă discuția despre

careva bani transmiși de către o persoană lui Smoleac Svetlana, fără a preciza

suma și persoana care i-a transmis. Persoana necunoscută îi comunică lui Svetlana

Smoleac despre faptul că acea persoană îi era datoare acesteia personal cu bani.

Privitor la această probă, instanța de apel a remarcat faptul că data întocmirii

stenogramei este anterioară datei discuției înregistrate.

Se mai indică în decizie că probele sus-menționate nu relevă conținut

probator pertinent și concludent faptelor reținute în sarcina lui Ceban Sergiu și

incriminate în baza art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal. Or, prin acestea nu se atestă

pretinderea de la Chihai Ecaterina a mijloacelor financiare în sumă de 2500 Euro,

pentru influențarea persoanelor cu funcție publică și cu demnitate publică, să

emită hotărâri favorabile, în vederea eliberării condiționate înainte de termen a

deținutului Chihai Alexandru.

Instanța de apel a statuat că probele acumulate la dosar în perioada

desfășurării urmăririi penale sunt contradictorii și nu coroborează între ele. Astfel,

în denunțul cet. Chihai Ecaterina din 25.11.2014 (f.d.15, Vol.1), deponentul

denunțului invocă pretinse acțiuni ilegale a lui Ceban Sergiu și a unei persoane pe

nume ”Alexandru”, exprimate prin pretinderea mijloacelor financiare în sumă de

5000 euro în vederea influențării membrilor comisiei de specialitate, procurorului

și judecătorului, pentru a emite hotărâri favorabile în privința lui Chihai

Alexandru, în vederea eliberării condiționate înainte de termen. Suma indicată în

denunț diferă față de suma indicată în acuzația faptică. Ulterior, potrivit

procesului-verbal din 21.02.2015, privind interceptarea și înregistrarea

comunicărilor între martorul Chihai Ecaterina și bănuitul Ceban Sergiu, precum și

cu alte persoane (f.d. 80-81, Vol. 1), organul de urmărire penală a documentat

faptul că, la data de 14.02.2015, cet. Chihai Ecaterina s-a întâlnit cu Smoleac

Svetlana, unde au fost transmise mijloace bănești în sumă de 2500 euro în Piața

centrală din or. Florești la ora 09:36.

Instanța de apel a constatat că, din conținutul procesului-verbal privind

efectuarea urmăririi vizuale a cet. Smoleac Svetlana la data de 14.02.2015 (f.d. 4-5,

Vol II), reiese că, organul de urmărire penală a consemnat circumstanțe de fapt

potrivit cărora Smoleac Svetlana, la ora 09:37, a primit o sumă nestabilită de bani

de la o doamnă necunoscută. La ora 10:15, Smoleac Svetlana i-a transmis lui

15

Moroșanu Valerian o sumă nestabilită de bani. Tot ea, la ora 12:32, i-a transmis lui

Ceban Sergiu o sumă nestabilită de bani.

În cadrul percheziției efectuate la 14.02.2014, orele 12:45-13:27, în magazinul

SRL ”Deniv-Prim” din Piața centrală amplasată în or. Florești, str. Pieței 1 (f.d.19,

Vol.2), adică locul unde se pretinde că au fost transmise mijloace bănești în sumă

de 2500 euro, nu au fost depistate careva bunuri sau documente ce ar prezenta

interes pentru cauza penală. De asemenea, efectuând percheziția corporală a lui

Smoleac Svetlana, acțiune procesuală consemnată prin procesul-verbal din

14.02.2015 (f.d.60, Vol.2), asupra cet. Smoleac Svetlana nu au fost descoperite

careva mijloace bănești.

La fel, în urma percheziției efectuate în automobilul lui Ceban Sergiu la

14.02.2015, în intervalul de timp ora 13:58-14:29, acțiune documentată prin

procesul-verbal din 14.02.2015 (f.d. 39, Vol. II), organul de urmărire nu a depistat

careva bunuri ce au importanță pentru cauza penală.

În urma percheziției corporale a lui Ceban Sergiu, din 14.02.2015, în

intervalul orelor 13:01:13:28, de asemenea, nu au fost depistate mijloace financiare,

fiind ridicate doar două telefoane mobile de la persoana percheziționată.

Instanța de apel a constatat că în ziua de 14.02.2015, până la ora începerii

efectuării percheziției la magazinul SRL ”Deniv-Prim”, nu au avut loc întâlniri

între Smoleac Svetlana și Smoleac Adrian. Totodată, potrivit procesului-verbal din

14.02.2014, privind percheziția efectuată la domiciliul lui Smoleac Andrian,

amplasat în or. Florești, str. Crinilor 36, în intervalul de timp ora 14:38-15:40, în

depozit a fost depistată suma de 2500 euro. Din conținutul procesului-verbal

privind efectuarea urmăririi vizuale a lui Ceban Sergiu, întocmit la 16.02.2015

(f.d.12-13, Vol.2), instanța de apel a atestat că în ziua de 14.02.2015, ora 12:45,

Ceban Sergiu și Ceban Silvia au venit în curtea unei case la sol fără număr,

dislocată pe str. Crinilor, or. Florești, unde au fost transmiși pentru reținere

colaboratorilor CNA.

Instanța de apel a remarcat faptul că, în procesul efectuării urmăririi vizuale a

lui Ceban Sergiu, din data de 14.02.2015, nu s-au constatat întâlniri între Ceban

Sergiu și Smoleac Andrian. Or, o acuzație temeinică ar rezulta anume în situația

existenței unor atare împrejurări de fapt precum întâlnirea între cei doi în vederea

transmiterii banilor despre care se pretinde că au fost primiți de la Chihai

Ecaterina prin intermediul lui Smoleac Svetlana la data de 14.02.2015 în piața

centrală din or.Florești. Însă coroborând probele cercetate mai sus, Colegiul penal

nu atestă existența unor premise pertinente de a conchide în privința confirmării

acuzațiilor aduse lui Ceban Sergiu de comitere a infracțiunii prevăzute de art.326

alin.(2) lit. c) Cod penal în împrejurările de fapt reținute în sarcina acestuia.

Instanța de apel a statuat că, depunând declarații sub jurământ, în ședința

16

instanței de fond, martorul Dobînda Vasile a declarat că, ”încăperea în care a fost

depistată suma de bani a fost verificată personal de el de 2 ori. Banii dați au fost

depistați la a doua verificare. ...”

Efortul de a constata circumstanțele de fapt din perspectiva ipotezei potrivit

căreia Ceban Sergiu ar fi posedat suma de 2500 euro și tot el ar fi ascuns-o sub

cutia de carton care conținea cărbuni, din depozitul imobilului amplasat pe adresa

str. Crinilor 36, or. Florești, este zădărnicit, or, existența reală a unor atare

împrejurări este exclusă.

În acest context, instanța de apel a reiterat că probele cauzei arată asupra

faptului că, în intervalul de timp de la presupusa transmitere a banilor în sumă

necunoscută către Ceban Sergiu, de către Smoleac Svetlana, și până la depistarea

banilor în sumă de 2500 euro la domiciliul lui Smoleac Andrian, Ceban Sergiu nu

a deținut mijloace financiare în sumă de 2500 euro. Or, atît automobilul lui Ceban

Sergiu, de model Opel Astra, cu nr/în xxxxx, cît și Ceban Sergiu, au fost supuse

percheziționării soldate cu ne depistarea sumei de bani pretinse ca fiind transmise

acestuia prin intermediul lui Smoleac Svetlana de către Chihai Ecaterina.

Instanța de apel a atenționat că aceste acțiuni procesuale s-au desfășurat într-

o perioadă de timp anterioară și proximă percheziției efectuate la domiciliul lui

Smoleac Andrian. Percheziția corporală a lui Ceban Sergiu, percheziția

automobilului Opel Astra, cu nr/în xxxxxx, percheziția la domiciliul cet. Smoleac

Andrian, au avut loc consecutiv la data de 14.02.2015 în intervalele de timp după

cum urmează: ora 13:01- 13:28; ora 13:58-14:29; ora 14:38-15:40.

Instanța de apel a menționat că, atare împrejurări constatate, exclud orice

dubiu despre ascunderea banilor în sumă de 2500 euro de către Ceban Sergiu la

domiciliul lui Smoleac Andrian.

Mai mult ca atât, anstanța de apel, din probele prezente la materialele cauzei,

a concluzionat că Ceban Sergiu nu a cunoscut și nici nu a intrat în posesia acestei

sume bănești.

Instanța de apel a constatat că declarațiile martorului Smoleac Svetlana (f.d.

5-8, Vol. V), audiată în ședința instanței de fond, relevă circumstanțe de fapt

despre întâlnirea cu Chihai Ecaterina, precum și despre comunicarea din timp de

către Ceban Sergiu a întâlnirii cu aceasta. Însă, martorul nu a indicat în privința

primirii sumei bănești de 2500 euro de la Chihai Ecaterina.

Instanța de apel a indicat că conținutul declarațiilor martorului Cobzari

Alexandru (f.d.153-154, Vol.5), depuse în ședința instanței de fond, relevă faptul

că el, împreună cu Chihai Ecaterina, s-au întâlnit cu Ceban Sergiu pentru ca

Chihai Ecaterina să se consulte despre posibilitate eliberării condiționate înainte

de termen a soțului ei Chihai Alexandru, care se deține în Penitenciarul din

Taraclia. Martorul audiat nu a făcut referire la careva circumstanțe privind

17

pretinderea de către Ceban Sergiu de la Chihai Ecatrina a unor sume bănești.

În ședința instanței de apel, în cadrul audierii, Cobzari Alexandru a descris

circumstanțe similare. Instanța de apel nu a constatat divergențe între declarațiile

acestuia depuse în prima instanță în raport cu cele declarate în instanța de apel.

În contextul celor notate, instanța de apel a relevat că declarațiile inculpatului

Ceban Sergiu, depuse în fața instanței de fond, coroborează cu declarațiile

martorului Cobzari Alexandru. Inculpatul, la fel, a menționat că în cadrul întîlnirii

cu Chihai Ecaterina i-a oferit consultații privitor la faptul ce are să întreprindă

deținutul Chihai Alexandru pentru a beneficia de liberarea condiționată înainte de

termen, și nu a pretins careva sume bănești în sensul dat.

În contextul celor menționate, instanța de apel a constatat doar propunerea

lui Ceban Sergiu către Chihai Ecaterina de a se întâlni. Careva discuții privitor la

sume de bani sau alte chestiuni imputate inculpatului nu se atestă. La fel,

declarațiile martorului Chihai Ecaterina, privitor la transmiterea banilor lui

Smoleac Svetlana, nu coroborează cu celelalte probe cercetate în ședința instanței

de apel. Or, s-a constatat că în urma percheziției magazinului, cît și a persoanei

Smoleac Svetlana, nu au fost depistate mijloace financiare pretinse ca fiind

transmite acesteia de către Chihai Ecaterina în sumă de 2500 euro.

Instanța de apel a conchis că acuzarea nu a demonstrat și nu a existat nici un

indiciu că la data de 25.11.2014, în momentul pornirii urmăririi penale inculpatul

ar fi pretins suma de 5000 euro, invocată în denunțul lui E. Chihai. Mai mult ca

atât, afirmațiile numitei E. Chihai, expuse în denunț, referitoare la pretinderea

sumei de 5000 euro de către inculpatul Sergiu Ceban, în participație cu persoana

cu numele Alexandru (Alexandru Cobzari, care a fost scos de sub urmărire

penală, iar în cadrul cercetării judecătorești a fost audiat în calitate de martor) au

fost infirmate, atât de către aceasta în cadrul cercetării judecătorești, cît și de toate

celelalte probe, administrate atât de acuzare, cît și de apărare.

Instanța de apel a mai indicat că acțiunea de transmitere a banilor, contrar

prescripțiilor expuse în ordonanța privind controlul transmiterii valorilor

materiale extorcate din 12.05.2015, emisă de către procurorul în Procuratura

Anticorupție Vitalie Galeru, în condițiile art. 135 Cod de procedură penală, a fost

executată de către denunțătoarea Chihai Ecaterina, sub îndrumarea lucrătorilor

operativi ai Centrului Național Anticorupție și cei ai Departamentului Instituțiilor

Penitenciare și nu de către aceștia din urmă, astfel aceasta este lovită de nulitate,

deoarece, atragerea ultimei la acțiunea în cauză, contravine prevederilor art.1321 -

1324 și art.255 Cod de procedură penală, de unde rezultă că și acțiunile acesteia,

nu pot produce efecte juridice.

Instanța de apel a considerat că în tot cursul urmăririi penale nu au fost

autorizate corespunzător utilizarea mijloacelor tehnice, utilizate la documentarea

18

acțiunilor numitului Ceban Sergiu, contrar prevederilor articolelor 1325, 1329 alin.

(8) și 260 Cod de procedură penală, lipsind cu desăvârșire în materialele cauzei

penale mijloacele de probă care ar confirma utilizarea acestora (procesele-verbale

de înzestrare cu tehnică specială) și, implicit, datele de identificare tehnică ale

dispozitivelor utilizate pentru interceptarea comunicărilor și mențiunea privind

utilizarea mijloacelor tehnice.

În calitate de probe ale acuzării, instanța de apel a indicat că sunt

administrate exclusiv declarațiile denunțătoarei și probele obținute în rezultatul

măsurilor speciale de investigație efectuate doar cu participarea denunțătoarei,

care a acționat teleghidat la indicația reprezentanților subdiviziunilor operative

ale Centrului Național Anticorupție și ale Departamentului Instituțiilor

Penitenciare, dar care nu sunt confirmate prin datele rezultate din măsurile

speciale de investigații sau din celelalte probe administrate în cadrul urmăririi

penale și a cercetării judecătorești.

S-a menționat că afirmațiile instanței s-au confirmat prin:

- denunțul depus de Chihai Ecaterina (vorbitoare de limba rusă) din

25.11.2014, care este contrazis de toate materialele administrate după începerea

investigațiilor în cauza dată.

Referitor la denunțul în cauză, instanța de apel a statuat că, potrivit

materialelor cauzei penale acesta a fost depus la Procuratura Anticorupție la data

de 25.11.2014, în limba română, pînă la ora 9°°, ori la aceiași dată începând cu ora

indicată, numita Ecaterina Chihai a fost audiată de procurorul V.Galeru, în sediul

Procuraturii Anticorupție, pînă la ora 09:30.

Fiind audiată în instanța de judecată, numita Ecaterina Chihai, confirmând

inclusiv înregistrarea audio a discuției dintre aceasta și Ceban S., a indicat expres

că în realitate denunțul și audierea inițială la Procuratura Anticorupție a avut loc

seara, după ce s-au întors cu lucrătorul operativ al CNA Vasile Dobîndă de la

Soroca, unde s-ar fi întâlnit cu Ceban Sergiu și ar fi înregistrat discuția cu acesta

cu tehnica dată de numitul Vasile Dobîndă.

Se menționează în decizia contestată că E.Chihai i-a comunicat avocatului ce

apără interesele lui Ceban S. că pînă la data de 25.11.2014, de nenumărate ori, la

indicația lucrătorului operativ al CNA V.Dobîndă, a înregistrat discuțiile cu

Ceban Sergiu, însă, datorită faptului că nu conțineau careva date care ar fi făcut

posibilă incriminarea lui Sergiu Ceban i se indica că este necesar ceva mai

consistent, respectiv i se indica să fie mai provocatoare în discuțiile cu inculpatul;

- ordonanța de pornire a urmăririi penale din 25.11.2014, care reflectă

circumstanțe diferite de cele care au avut loc în realitate pînă la depunerea

denunțului respectiv.

Instanța de apel a menționat că ordonanța de pornire a urmăririi penale din

19

25.11.2014 nu conține, în mod exclusiv circumstanțe expuse de către

denunțătoarea E.Chihai, care nu s-a confirmat atît în partea ce se referă la suma

extorcată, în cadrul măsurilor speciale de investigații, stabilindu-se cu certitudine

că de fapt nu au fost extorcate careva sume de bani, ci au fost propuse cu

insistență de către E.Chihai suma de 2500 Euro, cu mențiunea că dacă ar mai fi

necesare alte sume, aceasta este dispusă să le dea, dar cu condiția de a i se

comunica din timp, solicitări care nu au fost formulate de către inculpat nici pînă

la denunț, nici după acesta.

La fel, instanța de apel a indicat că în cadrul urmăririi penale nu s-a confirmat

nici coparticiparea numitului Alexandru Cobzari și mai mult s-a stabilit că acesta

nici nu a avut careva atribuții la acțiunile inventate de către denunțătoarea

E.Chihai. Faptul neparticipării lui Alexandru Cobzari la acțiunile indicate de

E.Chihai se confirmă și de statul de martor al acestuia. Fiind audiată în instanța de

apel E.Chihai a declarat: „...Cobzari i-a zis că suma a crescut la 5000 euro. A

comunicat la CNA că Cobzari a cerut suma 5000 euro. Pe 25.11.2014, cînd a fost audiată,

suma nu este indicată fiindcă nu a fost întrebată. Inițial mergea vorba de suma de 2500

euro, dar ulterior suma poate să crească pînă la 5000 euro. După care, s-a dus la Ceban

Sergiu. Ceban Sergiu i-a comunicat că nu cunoaște despre suma dată, deoarece nu a vorbit

despre așa ceva cu Cobzari Alexandru...”;

- procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații și a

celor cu privire la interceptarea și înregistrarea comunicărilor, care au fost

infirmate în primul rînd de către denunțătoarea E.Chihai.

Problema majoră a acestor acte, se indică în decizie, este lipsa cu desăvârșire

a datelor de identificare a mijloacelor tehnice utilizate de către E.Chihai pentru

înregistrarea discuțiilor cu Ceban Sergiu, deși potrivit probelor administrate de

apărare în cadrul cercetării judecătorești, aceasta a indicat denumirea

dispozitivelor ce i s-au transmis și a indicat că i-au fost transmise de numitul

V.Dobîndă, care la rîndul său a afirmat că i le trimitea prin intermediul

transportului de rută;

- procesul-verbal din 26.11.2014, întocmit de către lucrătorul operativ Vasile

Dobîndă, referitor la pretinsele măsuri speciale de investigații care ar fi fost făcute

la data de 25.11.2014.

Instanța de apel a reținut că procesul-verbal indicat are un conținut care nu

corespunde circumstanțelor reale în care a fost întocmit, deoarece în acesta se

indică că ar fi fost întocmit în baza ordonanței procurorului cu privire la

interceptarea si înregistrării comunicărilor și imaginilor din care urmau să aibă loc

între martorul E.Chihai și bănuitul Ceban Sergiu.

Ordonanța procurorului cu privire la interceptarea si înregistrarea

comunicărilor si imaginilor din 25.11.2014, putea să fie emisă exclusiv după

20

pornirea procesului penal, care putea fi pornită doar după depunerea denunțului.

În același timp, avînd în vedere materialele cauzei penale, precum și faptul că

urmărirea penală în cauza dată a fost pornită la denunțul lui E.Chihai, instanței de

apel i-a fost evident că atît pornirea urmăririi penale, cît și ordonanța cu privire la

interceptarea si înregistrarea comunicărilor și imaginilor din 25.11.2014 puteau fi

emise exclusiv după înregistrarea denunțului de către Chihai Ecaterina, adică în

seara zilei de 25.11.2014 și nu dimineața cînd au fost efectuate acțiunile respective.

În această ordine de idei, instanța de apel a considerat că se impune repetat și

mențiunea că, în realitate, denunțul la Procurtura Anticorupție a fost depus de

către numita E.Chihai, potrivit declarațiilor acesteia făcute în cadrul cercetării

judecătorești, seara după ce s-au întors de la Soroca, iar în dimineața zilei

respective ea nu a fost la Chișinău. Faptul că procesul-verbal din 26.11.2014,

întocmit de către Vasile Dobîndă, referitor la pretinsele măsuri speciale de

investigații care ar fi fost efectuate la data de 25.11.2014, conține date eronate se

confirmă și prin declarațiile martorului Popescu Svetlana, care a indicat că în

dimineața zilei respective, în intervalul de timp cuprins între ora 10-11 a

examinat-o pe numita Chihai Ecaterina, respectiv în același timp, denunțătoarea

nu se putea afla la Procuratura Anticorupție în or.Chișinău, și, la instituția

medicală din or.Florești sau pe drum din or.Chișinău spre instituția penitenciară

din or.Soroca. Mai mult ca atît, faptul că procesul-verbal de audiere a numitei

E.Chihai, precum și depunerea denunțului de către aceasta în seara zilei de

25.11.2014 se confirmă inclusiv de declarațiile acesteia date în instanța de judecată

în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, V.Dobîndă a confirmat încălcarea gravă a

normelor imperative a procedurii penale, indicînd – ”că atunci cînd era nevoie

trimitea, prin intermediul transportului de rută, tehnica necesară pentru înregistrarea

discuțiilor lui E.Chihai cu S.Ceban”, fapt ce determină încălcarea gravă a procedurii

penale și explică motivul că la cauza penală lipsesc procesele-verbale de înzestrare

cu tehnică destinată înregistrării ascunse a informației, precum și caracterul

dubios al datelor administrate în cauza dată inclusiv prin intermediul acestuia.

Având la bază constatările indicate, instanței de apel i-a fost evident că

probele administrate în cauza dată au fost apreciate arbitrar de către instanța de

judecată, care a dat prioritate afirmațiilor acuzării și a neglijat circumstanțele reale

ale cazului și probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești;

- procesul-verbal privind efectuarea urmăririi vizuale de către Șeful secției

Misiuni Speciale a Direcției Asigurare Operativă a MAI Ilie Botnari, obiect al

acțiunii respective speciale de investigații fiind numita Smoleac Svetlana. Potrivit

conținutului acestui proces-verbal, se indică că, subiecți ai urmăririi vizuale,

efectuate la 14.02.2015 de către colaboratorul Ilie Botnari, ar fi fost numita Smoleac

Svetlana în perioada de timp 09:13 – 12:45, cînd se indică că s-ar fi întîlnit cu

21

Ceban Sergiu și că urmărirea se finisează cu mențiunea că atît Ceban Sergiu, cît și

Smoleac Svetlana au fost transmiși pentru a fi reținuți colaboratorilor CNA.

-procesul-verbal privind efectuarea urmăririi vizuale de către Șeful secției

Misiuni Speciale a Direcției Asigurare Operativă a MAI Ilie Botnari (alt act

procesual, întocmit de către aceiași persoană), obiect al acțiunii respective speciale

de investigații fiind numitul Ceban Sergiu.

Potrivit acestui proces-verbal, același lucrător operativ, în aceiași perioadă de

timp, adică la 14.02.2015, efectuează urmărirea vizuală deja a numitului Ceban

Sergiu. Făcând referire la cele două procese-verbale ale măsurilor speciale de

investigații, instanța de apel a concluzionat că sunt dubioase, ori una și aceiași

persoană nu poate urmări vizual, în mod simultan, două persoane diferite, care se

află în locuri diferite, una din care se deplasează la volanul mijlocului de

transport.

Instanța de apel a menționat că aprecierea instanței de fond, precum că

numitul Botnari Ilie ar fi avut posibilitate să urmărească simultan pe numiții

Ceban Sergiu și Smoleac Svetlana, pe motiv că acesta și persoanele urmărite s-ar fi

aflat în aceiași localitate reprezintă o dovadă în plus al aprecierii arbitrare a

probelor de către instanța de fond, dacă se ia în considerare declarațiile numitei

Smoleac Svetlana, Ceban Sergiu, vînzătoarei din magazinul amplasat în piața din

or.Florești și cele ale denunțătoarei, ori Ceban Sergiu s-a deplasat la numitul

Smoleac Adrian la domiciliu, iar numita Smoleac Svetlana venea de acasă la piață

(respectiv nu s-au întîlnit), după aia a făcut cumpărături în piață, fără a fi însoțită

de către Ceban Sergiu;

- procesul-verbal de percheziție din 14.02.2015 a domiciliului lui Smoleac

Adrian și înregistrările video ale acestei acțiuni procesuale.

Instanța de apel a statuat că contrar celor menționate în procesul-verbal de

percheziție indicat, potrivit înregistrării video a acțiunii date s-a stabilit cu

certitudine în cadrul cercetării judecătorești că suma de 2500 Euro despre care se

afirmă că ar fi fost primită de Ceban Sergiu de la Ecaterina Chihai, a fost depistată

într-o anexă la examinarea ei repetată de către colaboratorii organului de urmărire

penală la mult timp după examinarea ei inițială.

Mai mult ca atît, reluarea acțiunii de percheziție și cercetarea repetată a

anexei respective s-a făcut teleghidat, adică reprezentanții organului de urmărire

penală s-au îndreptat exact la locul respectiv fără a relua cercetările de la început.

Înainte de cercetarea repetată a construcției în care au fost depistați banii, fiind

cercetate și terenurile din afara curții domiciliului lui Smoleac Adrian, iar în tot

acest timp curtea respectivă era plină de colaboratori ai organului de urmărire

penală, înregistrarea video fiind întreruptă și nefiind posibilă stabilirea tuturor

acțiunilor efectuate.

22

Pentru instanța de apel a rămas o enigmă modul în care au ajuns banii

respectivi în locul în care au fost depistați în situația în care a avut loc controlul

transmiterii banilor sub suprvegherea reprezentanților organului de urmărire

penală, iar banii, potrivit afirmațiilor lui E. Chihai, ar fi fost plasați de ultima în

magazinul de pește din piața or. Florești. Procesul-verbal al urmăririi vizuale,

întocmit de către numitul I. Botnari neputând fi luat în considerare pe motivele

expuse mai sus, precum și din cauza că nu există careva fotografii sau filmări în

acest sens, deși s-a autorizat efectuarea controlului transmiterii banilor, care

presupune inclusiv înregistrarea acțiunilor participanților la acțiunea respectivă

specială de investigații.

Tot aici, instanța de apel a analizat declarațiile martorului Smoleac Adrian și

Smoleac Ludmila care au indicat expres că, imediat după intrarea în curtea lor a

numitului Ceban Sergiu, au pătruns în curtea lor și colaboratorii CNA, care erau

mulți, inclusiv mascați. Mai mult ca atît, aceștia au indicat că locul unde au fost

găsiți banii la cercetarea inițială, nu au fost găsite careva obiecte și că a fost

cercetat repetat după ce s-a reluat percheziția.

Instanța de apel, analizând actele procesuale menționate mai sus, constată

nulitatea lor, fiind emise cu încălcarea gravă a normelor imperative a procedurii

penale.

Instanța de apel a concluzionat că se face evidentă concluzia cu privire la

trucarea actelor procesuale, ori numita Chihai Ecaterina nu se putea afla

concomitent în mun.Chișinău la Procuratura Anticorupție, pe drum spre Soroca și

în instituția medicală din or. Florești, unde ar fi fost consultată de către medicul

Popescu Svetlana. Declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești de către

medicul Popescu Svetlana, precum și informația din registrul de evidență a

persoanelor examinate, prin care s-a confirmat faptul că în dimineața zilei de

25.11.2014 denunțătoarea E.Chihai a fost examinată la sediul instituției medicale,

exclude posibilitatea ca aceasta să se fi deplasat în dimineața aceleiași zile din or.

Florești în or. Chișinău, respectiv denunțul nu putea să fie depus în dimineața

aceleiași zile.

Situația în cauză a determinat și concluzia instanței de apel că, și audierea

numitei E.Chihai era imposibilă pînă la ora 0930 , deoarece în timpul respectiv

aceasta era la medic, respectiv materialele cauzei prin care se confirmă sesizarea,

pornirea urmărirea penală și legalizarea rezultatele măsurilor speciale de

investigații, efectuate la faza inițială a procesului penal, conțin date care nu

corespund adevărului.

Instanța de apel a statuat că toate acțiunile și actele menționate supra, au

indicat în mod cert la faptul că au fost întocmite cu încălcarea prevederilor

legislației procesual-penale. Mai mult ca atît, s-a admis reținerea, învinuirea și

23

inculparea lui Ceban Sergiu, chiar și în condițiile în care circumstanțele expuse în

denunț nu s-au confirmat, fiind inventate în scopul de a justifica inițierea

urmăririi penale.

Invocând prevederile articolelor 7 alin. (1), 135 alin. (1) și (3), 275 pct. 9), 94

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și practica CtEDO relevantă, instanța de

apel a considerat că se impune constatarea nulității și excluderea din procesul

penal inclusiv a procesului-verbal cu privire la percheziție din 14.02.2015 (în

imobilul din or. Florești, str. Crinilor 36), deoarece conține date diferite de cele

stabilite în realitate în cadrul acțiunii respective de urmărire penală, alegație

confirmată cu certitudine de declarațiile numitului Smoleac Adrian și

înregistrarea video a acțiunii de percheziție.

În același timp, instanța de apel, avînd în vedere că însăși percheziția

corporală a lui Ceban Sergiu s-a efectuat, potrivit procesului-verbal din 14.02.2015

de la ora 13:01 pînă la ora 13:28, în lipsa apărătorului, iar după ora respectivă

acesta nu a mai avut posibilitate să se deplaseze liber, fiind reținut de către

colaboratorii organelor de drept și escortat la sediul Procuraturii Anticorupție din

mun.Chișinău cu mijlocul de transport a reprezentanților organului de urmărire

penală, este ilegal și procesul-verbal de reținere a lui Ceban Sergiu din 14.02.2015,

care a fost întocmit doar la ora 19:48, cu încălcarea gravă a prevederilor art. 167

alin. (l) și art. 230 Cod de procedură penală, care permite reținerea unei persoane

doar în decursul a 3 ore de la momentul reținerii de facto.

La fel, instanța de apel a constatat că sunt ilegale și acțiunile de percheziție

efectuate cu participarea lui Ceban Sergiu, care avea statut de bănuit în comiterea

unei infracțiuni grave, în lipsa apărătorului său, situație inadmisibilă, potrivit art.

69 alin. (l) pct. 6) Cod de procedură penală, fapt pentru care s-a insistat ca instanța

să se expună asupra încălcărilor menționate și să constate nulitatea actelor

procesuale indicate.

Instanța de apel a statuat că în pofida celor expuse, fără a descrie fiecare

probă în parte, procurorul a solicitat instanței de apel să se dea o nouă apreciere

probelor, fără a lua în considerare circumstanțele care denotă includerea în aceste

acte procesuale a circumstanțelor care nu au avut loc în realitate și întocmirea

acestora în alte circumstanțe de timp decît cele în care au fost întocmite, contrar

prevederilor art. 95 și art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, ori situația

descrisă creează premise pentru formarea concluziilor cu privire la vinovăția unei

persoane pe baza probelor care nu au fost administrate legal și în afara unui

proces penal pornit legal (dacă se ia în considerare că există dubii evidente cu

privire la data și ora depunerii denunțului și audierii denunțătoarei, precum și

mulțimea de măsuri speciale de investigații efetcuate în afara procesului).

Instanța de apel a reținut că vinovăția persoanei în săvîrșirea faptei se

24

consideră dovedită numai în cazul cînd instanța de judecată, călăuzindu-se de

principiul prezumției nevinovăției, cercetînd nemijlocit toate probele prezentate,

iar îndoielile care nu pot fi înlăturate fiind interpretate în favoarea inculpatului și

în limita unei proceduri legale, a elucidat toate chestiunile prevăzute în art. 385

Cod de procedură penală.

Transcriind dispozițiile articolelor 390, 8 alin.(3) și 389 Cod de procedură

penală, instanța de apel a statuat că din ansamblul de probe administrate în cauza

de învinuire a lui Ceban Sergiu, nu se constată fapta infracțională incriminată

acestuia în baza art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal.

În final, instanța de apel a constatat că Ceban Sergiu urmează a fi achitat, pe

motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, prin care invocând

incidența pct. 6 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei pe motivul ilegalității ei, cu rejudecarea cauzei penale în alt

complet de judecată.

9.1 În susținerea recursului procurorul invocă următoarele:

- la adoptarea deciziei de achitare, instanța de apel nu a dat deplină eficiență

prevederilor articolelor 417 alin. (1) pct. 8), 95 alin. (1), 100 alin. (4), 101 Cod de

procedură penală, a făcut aprecieri a probelor care nu se racorda la valoarea

acestora, a reținut inutilitatea tuturor probelor administrate de partea acuzării,

care întrunesc toate calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de

condamnare, a făcut concluzii care nu se racordă la ansamblul probatoriu

acumulat pe cauză, invocând eronat nulitatea probelor;

- comiterea infracțiunii, incriminate inculpatului, se confirmă prin cumulul de

probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare reciprocă,

administrate de către organul de urmărire penală în prezenta cauză și cercetate în

instanța de judecată și nu este de acord cu constatarea făcută de către instanța de

apel, referitor la lipsa faptei infracțiunii incriminate lui Ceban Sergiu;

- instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de procedură

penală, ilegal și contradictoriu a adoptat o decizie de achitare, dând prioritate în

exclusivitate depozițiilor inculpatului Ceban Sergiu, care a negat în instanțe

vinovăția sa, n-a dat apreciere deplină la depozițiile martorului Chihai Ecaterina,

precum și cele ale martorilor Smoleac Ludmila, Smoleac Andrian, Smoleac

Svetlana, etc., audiați în instanțele de judecată, care coroborează între ele și în

comun cu probele scrise și înregistrările audio/video formează un probatoriu

pertinent, concludent și util, facând o analiză evident atașată poziției expuse de

partea apărării, declarând nule și excluzând nefondat probele prezentate de

acuzare;

25

- instanța de apel la argumentarea concluziei sale de achitare nu s-a referit

nici într-un fel vis-a-vis de aspectul de provocare invocat în cererea de apel de

partea apărării, astfel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- la expunerea vis-a-vis de achitarea lui Ceban Sergiu, instanța de apel eronat

a conchis că acuzarea a renunțat la învinuirea adusă Iui Ceban S. în baza art. 326

alin. (2) lit. c) Cod penal, dar o altă învinuire nu a fost înaintată. Or, procurorul în

instanța de apel a solicitat admiterea cererii de apel declarate de avocat, din alte

motive decât cele invocate, casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care Ceban Sergiu să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii, prevăzute de art. 326 alin. (l) Cod penal, cu liberarea de răspundere

penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală și încetarea procesului penal.

Menționează recurentul în cererea depusă că, în susținerea poziției sale în

instanța de apel, procurorul a solicitat reîncadrarea acțiunilor inculpatului Ceban

Sergiu din prevederile art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal în baza art. 326 alin. (l)

Cod penal, din motiv că mijloacele financiare în sumă de 2500 euro, care i se

incriminează inculpatului că le-a pretins și primit de la Chihai Ecaterina, nu

constituie proporții mari în raport cu noile prevederi operate la art. 126 Cod penal

și a susținut învinuirea înaintată, cu excluderea doar a calificativului săvârșite cu

primirea de bani în proporții mari, fără a fi necesară o învinuire nouă, ea fiind în

atenuare. De rând cu aceasta, a fost solicitată și excluderea calificativelor

suplimentar reținute de instanța de fond, asupra cărora s-a expus și Colegiul

Penal Lărgit al Curții Supreme de Justiție în decizia din 20.10.2020 și anume:

„acceptarea…titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje…sau pentru o

altă persoană…de către o persoană care are influență… asupra unei persoane publice

străine, funcționar internațional…pentru a-l face să întârzie sau să grăbească

îndeplinirea”;

- motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii. Or,

Colegiul Penal în partea dispozitivă l-a achitat pe Ceban Sergiu de sub învinuirea

adusă lui pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar, în partea

motivatoare a deciziei, argumentează poziția sa sub aspectul lipsei elementelor

constitutive ale infracțiunii, pe de o parte și nulitatea probelor, pe de altă parte;

- la argumentarea nulității probelor administrate de partea acuzării, instanța

de apel eronat a reținut ilegalitatea acțiunilor efectuate de reprezentanții

organelor de urmărire penală, fără a face referire la careva acte prin care s-ar fi

constatat ilegalitățile respective, iar încheierile judecătorului de instrucție, cu

privire la autorizarea acțiunilor de urmărire penală sau de declararea lor legală,

aferente speței respective, nu au fost anulate și sunt până în prezent legale;

- nu pot fi reținute cele invocate de inculpat vis-a-vis de insistența de a veni în

26

audiență la el în biroul de serviciu din penitenciarul din Soroca a lui Chihai

Ecaterina. Or, ultima nu a fost în audiență la șeful penitenciarului din Soroca

doar o singură dată, dar de nenumărate ori, într-o instituție cu regim special de

trecere, Ceban Sergiu cunoștea cu siguranță „problema necesară de a fi rezolvată”,

invocată de Chihai Ecaterina. Trecerea în audiență la șeful penitenciarului a lui

Chihai Ecaterina putea fi efectuată doar cu acordul lui Ceban Sergiu;

- la credibilitatea declarațiilor martorei Chihai Ecaterina indică și faptul, că

șeful penitenciarului face parte din comisia penitenciarului care a decis vis-a-vis

de întrunirea condițiilor privind liberarea condiționată de pedeapsa închisorii

înainte de termen a lui Chihai Alexandru și înaintarea demersului respectiv în

instanța de judecată. Or, Ceban Sergiu, în pofida funcției ce o ocupa, avea

influență directă asupra celorlați membri ai comisiei penitenciarului;

- faptul neprovocării lui Ceban Sergiu la comiterea infracțiunii de trafic de

influență indică și momentul că anume cel din urmă i-a indicat lui Chihai

Ecaterina cum, unde și prin intermediul cui să fie transmiși banii asupra cărora au

convenit. La fel, în cadrul cercetării judecătorești reluate în instanța de apel nu a

fost probată de partea apărării, ci doar invocată, faptul instigării și provocării lui

Ceban Sergiu de către colaboratorii CNA sau DIP, poziție părtinită cu

perseverență de instanță de apel la insistența constantă a părții apărării în

interesele inculpatului;

- nu pot fi reținute argumentele părții apărării, preluate de instanța de apel cu

privire la data și ora depunerii denunțului de numita Chihai Ecaterina, audierii ei

și înregistrării discuției dintre ea și Ceban Sergiu, dat fiind faptul că denunțul

menționat a fost depus anume dimineața, cum a fost fixată ora, pusă rezoluția de

șeful Procuraturii Anticorupție, pornită urmărirea penală, emisă ordonanța de

formare a grupului de urmărire penală și numai după aceea înzestrarea cu tehnică

specială a declarantei de către Dobîndă Vasile, ulterior la revenirea în or. Soroca a

fost înregistrată discuția între Chihai Eeaterina și Ceban Sergiu, acțiuni care au

fost verificate de judecătorul de instrucție și au fost recunoscute legale. Ceea ce

ține de audierea lui Chihai Eeaterina de către procurorul în Procuratura

Anticorupție într-adevăr sunt careva neclarități, așa cum la rubrica data întocmirii

procesului-verbal sunt careva corectări, pe care și a speculat partea apărării, dar

care, într-un final, nu pot influența asupra dezvinovățirii inculpatului;

- instanța de apel contradictoriu a motivat soluția pe caz în coraport cu

dispozitivul hotărârii, indicând în dispozitiv soarta corpurilor delicte, și anume a

bancnotelor, care au fost trecute în proprietatea statului, fără a argumenta poziția

sa în partea motivatoare din ce cauză este necesară încasarea mijloacelor bănești

în folosul statului dacă persoana este achitată;

- Ceban Sergiu este vinovat de comiterea infracțiunii incriminate lui,

27

prevăzute de art. 326 alin. (l) Cod penal, în pofida acestor argumente, instanța de

apel în mod eronat a neglijat valoarea probantă a tuturor probelor examinate în

cadrul ședinței de judecată prezentate de către acuzare, fiind totodată indusă în

eroare de poziția părții apărării, inculpat care nu și-a recunoscut vina, poziție care

poartă un caracter de apărare și declarativ, scopul primordial fiind eschivarea de

la răspunderea penală și pe care, de fapt, le-a pus la baza deciziei de achitare pe

art. 326 alin. (2) lit. e) Cod penal;

- comiterea infracțiunii incriminate inculpatului nominalizat se confirmă prin

cumulul de probe veridice, utile, concludente, care se află într-o coroborare

reciprocă, administrate de către organul de urmărire penală în prezenta cauză,

cercetate de instanțele de judecată și nu este de acord cu constatarea făcută de

către instanța de apel în sensul achitării lui Ceban Sergiu de sub învinuirea adusă.

constată că, acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

În particular, avându-se în vedere recursul ordinar, rațiunea și finalitatea

exercitării căii de atac, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic

inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe

care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435

alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul

instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a

procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de

28

natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept

consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să

se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost

comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța

de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a

fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de

drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În acest context este relevant de specificat că, la judecarea apelului, în

conformitate cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar potrivit art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă,

printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Așadar, fiind investită să constate o situație de fapt, instanța de apel, ca

urmare a efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată

situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze

concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și

încadrarea juridică a faptei săvârșite de către aceștia, în cazul stabilirii culpei și să

se expună la principalele motive invocate în ordine de apel.

Însă, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină

măsură aceste atribuții legale reglementate de legislator.

La caz, din conținutul recursului declarat în speță, rezultă că acesta se

întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

29

Astfel, instanța de recurs analizând decizia atacată constată ca fiind

întemeiate argumentele aduse în recurs cu referire la faptul că motivarea soluției

instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii.

Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel, deși în partea descriptivă a

deciziei motivează soluția sa sub aspectul lipsei elementelor constitutive ale

infracțiunii, pe de o parte și nulitatea probelor, pe de altă parte, în dispozitivul

deciziei dispune achitarea lui Ceban Sergiu, pe motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii.

În acest context, Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de

instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă

sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea

ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Din analiza textului deciziei supuse recursului, se atestă că, instanța de apel a

trecut în revistă probatoriul administrat în dosar fără a oferi aprecierea acestora

așa cum o cer prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit

cărora fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel, deși amănunțit s-a expus asupra nepertinenții la o parte din

probele acumulate de către organul de urmărire penală, și în special a anexelor la

procesele-verbale privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor,

stenogramele convorbirilor purtate de Ceban Sergiu și Chihai Ecaterina și asupra

nulității unui șir de acte procedurale, nu le-a analizat toate în ansamblu, din punct

de vedere al coroborării lor și nu s-a expus prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală asupra celorlalte probe prezentate de părți, nu s-a expus pe marginea

faptului de ce sunt admise sau respinse atât probele acuzării, cât și probele

apărării, statuând în final că din ansamblul probelor administrate în cauză nu se

contată fapta infracțională incriminată lui Ceban Sergiu.

Astfel, din textul deciziei contestate Colegiul reține că, concluziile instanței de

apel formulate poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și

verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie

la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea

abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și

cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție.

În aceiași ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră nefundamentată de

drept concluzia instanței de apel, privind nulitatea acțiunii de transmitere a

30

banilor din 12.05.2015, „...pe motiv că a fost executată de către Chihai Ecaterina, sub

îndrumarea lucrătorilor operativi ai Centrului Național Anticorupție și cei ai

Departamentului Instituțiilor Penitenciare....” și nu de către aceștea din urmă, în

raport cu prevederile art. 135 alin. (2) Cod de procedură penală.

Colegiul penal de asemenea consideră defectuos argumentată și concluzia

precum că, acuzarea a renunțat la învinuirea adusă Iui Ceban S. în baza art. 326

alin. (2) lit. c) Cod penal, dar o altă învinuire nu a fost înaintată, urmare a

solicitării procurorului de a admite cererea de apel declarate de avocat, din alte

motive decât cele invocate, casarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care Ceban Sergiu să fie recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (l) Cod penal, cu liberarea de răspundere

penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală și încetarea procesului penal (f.d. 106, Vol. VII). O asemenea

motivare a concluziei, bazată pe o presupunere a instanței de apel nu poate fi

acceptată ca fiind una legal motivată.

Este eronată soluția de achitare din motiv că, nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, or, instanța de apel nu a luat în considerare depistarea și ridicarea în

urma percheziției a sumei bănești, recunoscute la caz în calitate de corpuri delicte.

De asemenea, în aspectul ne pronunțării asupra tuturor motivelor invocate în

apel ca temei de casarea servește și faptul că, instanța de apel nu s-a referit nici

într-un fel vis-a-vis de aspectul instigării și provocării lui Ceban Sergiu de către

colaboratorii CNA sau DIP invocat în cererea de apel de partea apărării.

Este de menționat și prezența la caz a motivării insuficiente și contradictorii a

deciziei adoptate reieșind și din faptul că, instanța de apel statuând nulitatea

probatoriului prezentat de către acuzare, făcând referire la prevederile art. 275 pct.

9) Cod de procedură penală, care este temei de încetare a urmăririi penale, nu și-a

argumentat soluția sa sub aspectul prevederilor art. 332 și art. 391 Cod de

procedură penală, temei ce poate genera încetarea procesului penal cu reabilitatea

inculpatului.

În atare circumstanțe se consideră, că instanța de apel a comis erori de drept

prin nerespectarea prevederilor art. 414-419 Cod de procedură penală, admițând

concluzii contradictorii, iar aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice

dispozitivului hotărârii.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate supra, comise de

către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către

instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar declarat, casării

31

totale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de

casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură

penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să cerceteze minuțios

aspectele învinuirii înaintate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în

cauză, având în vedere prevederile articolelor 93, 95, 101 Cod de procedură

penală și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură

penală, argumentând clar concluziile sale, ținând cont de motivele expuse în pct.

10 din prezenta decizie.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 18 mai 2021, în cauza penală în privința lui Ceban Sergiu

XXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 30 iunie 2022.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

Miron Aliona

Plămădeală Ghenadie

32