1ra-832/20 — art. 326 alin. 2 lit. c CP

1ra-832/20 — art. 326 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-832/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Timofti Vladimir,

Judecători: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Guzun Ion

Judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

17 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui

Ceban Sergiu xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx, xxxxx, domiciliat în xxxxx

Termenul de examinare:

prima instanță: 11.05.2015 – 27.04.2017

instanța de apel: 19.05.2017 – 17.10.2019

instanța de recurs: 24.01.2020 – 20.10.2020

A C O N S T A T A T :

prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, pretinderea personală și

primirea prin mijlocitor, de bani în proporții mari, pentru sine, de către o

persoană care susține că are influență asupra unor persoane publice și cu

funcție de demnitate publică pentru a-i face pe aceștia să îndeplinească acțiuni

în exercitarea funcțiilor sale indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu

săvârșite.

Ceban Sergiu, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 2500 unități convernționale, echivalentul a 50000 (cincizeci mii) lei.

2.1. Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că:

Ceban Sergiu, în perioada lunii iulie 2014 - 11 februarie 2015, susținând că are

influență asupra membrilor comisiei Xxxxx, procurorului și instanței de

judecată, a pretins de la Chihai Ecaterina, mijloace financiare în sumă de 2500

Euro, pentru influențarea persoanelor cu funcție publică și cu demnitate

1

publică indicate, să emită hotărâri favorabile, în vederea eliberării condiționate

înainte de termen a deținutului Chihai Alexandru, care a fost condamnat

definitiv la 10 ani privațiune de libertate, pentru comiterea infracțiunii

prevăzute în art. 165 alin. (2) Cod penal și care-și ispășea pedeapsa în Xxxxx.

2.2. De către prima instanță, acțiunile inculpatului Ceban Sergiu au fost

încadrate în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, pretinderea, acceptarea sau

primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii,

privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de

către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei

persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, persoane publice

străine, funcționar internațional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să

întîrzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale,

indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvîrșite.

numele inculpatului Ceban Sergiu, prin care a solicitat casarea sentinței, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instață privind achitarea inculpatului din motiv că, potrivit

art. 275 pct. 9) Cod de procedură penală „Urmărirea penală nu poate fi pornită,

iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va înceta în cazurile în care ...

există circumstanțe prevăzute de lege care ... exclud urmărirea penală”,

constatarea nulității: actelor procedurale efectuate în perioada 25.11.2014 –

14.02.2015 (inclusiv a ordonanței de pornire a procesului penal), care nu

corespund criteriului de legalitate; procesului-verbal de reținere a lui

Ceban Sergiu din motivul încălcării dreptului la apărare a acestuia și a

termenului întocmirii acestuia în raport cu prevederile art. 230 Cod de

procedură penală; procesului-verbal de percheziție a domiciliului lui

Smoleac Adrian, din motiv că circumstanțele expuse în acest act procesual sunt

contrare declarațiilor lui Smoleac Adrian și inculpatului Ceban Sergiu, precum

și înregistrărilor video efectuate de către reprezentanții organului de urmărire

penală.

3.1. În motivarea apelului avocatul a menționat că:

- urmărind scopul de a crea în mod artificial circumstanțe care să permită

demiterea inculpatului din funcția de șef al xxxxx, conducerea Serviciilor

operative ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare au planificat crearea

unei situații de fapt menite să-l compromită și, implicit, să-l inculpe pe

Ceban Sergiu, pentru a-și atinge obiectivul menționat. În așa mod, la solicitarea

factorilor de decizie ai subdiviziunilor operative ale Departamentului

Instituțiilor Penitenciare, numita Chihai Ecaterina, prin intermediul

cunoscutului comun Cobzar Alexandru, l-a contactat pe șeful Xxxxx, Ceban

Sergiu pentru a solicita de la acesta ajutor/consultații pentru eliberarea

2

condiționată a soțului. În continuare, deși soțul acesteia se afla în Penitenciarul

din or. Taraclia, făcând trimitere la faptul că are cunoscuți la Departamentul

Instituțiilor Penitenciare, precum și aluzii că este la curent cu faptul că sunt

necesare achitarea sumelor de bani pentru a obține eliberarea condiționată a

deținuților, numita Chihai Ecaterina i-a indicat lui Ceban Sergiu că îl va

transfera pe soțul său la xxxxx. Mai mult ca atât, i-a indicat inculpatului că este

de acord să plătească chiar mai mult decât se vor înțelege cu condiția că i se va

comunica din timp. La solicitarea reprezentanților organului de urmărire

penală, numita Chihai Ecaterina sistematic promitea și indica la disponibilitatea

sa de a-i oferi diferite sume de bani inculpatului. În continuare, doar după

stabilirea între denunțătoare și inculpat a contactului psihologic, situație

determinată ca rezultat al contactării sistematice, aluzia la relațiile acesteia cu

factorii de decizie ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare, fapt confirmat

de transferul soțului în Penitenciarul din or. Soroca, a fost înregistrat la data de

25.11.2014 denunțul numitei Chihai Ecaterina la Procuratura Anticorupție în

condiții dubioase, deoarece în dimineața zilei respective, până la ora 09:30,

aceasta nu se putea afla în or. Chișinău, deoarece a fost examinată de către

medicul Popescu Svetlana din or. Florești. În același timp, deși urmărirea penală

în cauza dată a fost posibil de pornit doar în rezultatul acțiunilor coordonate de

provocare, admise în rezultatul colaborării reprezentanților serviciilor

operative ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare și Centrului Național

Anticorupție, care au folosit-o în acest scop pe soția deținutului Chihai

Alexandru – Chihai Ecaterina (care anterior a fost folosită în mod similar într-o

altă cauză penală, pornită în privința șefului Penitenciarului din or. Taraclia),

inclusiv datele administrate au fost posibile în rezultatul introducerii eronate a

informațiilor cu privire la timpul întocmirii actelor procesuale, fapt care

confirmă acțiunile concertate de provocare, admise de reprezentanții organului

de urmărire penală în privința inculpatului Ceban Sergiu;

- acuzarea înaintată lui Ceban Sergiu are la bază acțiunile organului de

urmărire penală, reprezentat de Centrul Național Anticorupție și Procuratura

Anticorupție, precum și a altor persoane, inclusiv denunțătoarea, care au

acționat în parte sub îndrumarea reprezentanților organului de urmărire

penală, în parte sub îndrumarea altor servicii operative (cele ale

Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției), care nu au

fost parte la proces, care au avut un caracter de provocare, iar în lipsa acțiunilor

indicate, este evident că era imposibilă presupusa comitere a careva infracțiune

de către inculpat. Mai mult ca atât, acțiunile în cauză (ale reprezentanților

organului de urmărire penală și ale reprezentanților serviciilor operative ale

Departamentului Instituțiilor Penitenciare, precum și ale persoanelor care au

acționat sub îndrumarea acestora), au fost efectuate în contradicție cu

3

prevederile art. 6 § 1 și § 3 ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului

și a libertăților fundamentale. În așa mod, temei de acuzare a învinuitului l-a

constituit crearea artificială a condițiilor despre care se presupune că au

condiționat comiterea infracțiunii de către reprezentanții organelor de drept și

a numitei Chihai Ecaterina care a acționat sub îndrumarea celor dintâi, precum

și presupusa primire a banilor, în sumă de 2500 Euro, situație care în realitate

nu a avut loc. Astfel, reieșind din probele examinate în cadrul cercetării

judecătorești este evident că în speța dată a avut loc: o provocare, ceea ce

trebuie să ducă la excluderea probelor administrate în acest scop, deoarece nu

pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare (cauza Sandu vs. R.Moldova,

cauza Romanauskas vs. R.Lituania), care se confirmă prin declarațiile

contradictorii ale numitei Chihai Ecaterina, precum și prin faptul că acestea

sunt diferite de denunțul acesteia și sunt contrazise de celelalte probe

administrate în cauza dată, inclusiv de către acuzare;

- în cauză nu s-a demonstrat și nu a existat nici un indiciu că la data de

25 noiembrie 2014, în momentul pornirii urmăririi penale inculpatul ar fi

pretins suma de 5000 EURO, invocată în denunțul lui Chihai Ecaterina. Mai mult

ca atît, afirmațiile acesteia, expuse în denunț, referitoare la pretinderea sumei

de 5000 EURO de către inculpatul Ceban Sergiu în participație cu persoana cu

numele Alexandru (Cobzari Alexandru, care a fost scos de sub urmărire penală,

iar în cadrul cercetării judecătorești a fost audiat în calitate de martor și a

infirmat faptele indicate de denunțătoare) au fost infirmate atât de către

aceasta în cadrul cercetării judecătorești cât și de toate celelalte probe,

administrate atât de acuzare, cât și de apărare. În calitate de probe ale acuzării

sunt administrate exclusiv declarațiile denunțătoarei și probele obținute în

rezultatul măsurilor speciale de investigație efectuate doar cu participarea

denunțătoarei, care a acționat teleghidat la indicația reprezentanților

subdiviziunilor operative ale Centrului Național Anticorupție și ale

Departamentului Instituțiilor Penitenciare.

- în opinia părții apărării, toate acțiunile și actele menționate în cererea

de apel indică în mod cert că faptele incriminate învinuitului au fost provocate

de către denunțătoare sub îndrumarea subdiviziunilor operative ale

departamentului Instituțiilor Penitenciare și ale Centrului Național

Anticorupție, care au început cu mult timp până la depunerea denunțului

lui Chihai Ecaterina. Aici este necesar să se menționeze că, reieșind din

conținutul declarațiilor denunțătoarei și stenogramelor anexate la materialele

cauzei penale, învinuitul a fost căutat de către denunțătoare cu scopul de a fi

instigat la comiterea unor acte de corupție.

2019, apelul avocatului Dumneanu Radu în numele inculpatului Ceban Sergiu,

4

a fost admis, sentința casată, cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care:

În baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, Ceban Sergiu a

fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326

alin. (2) lit. c) Cod penal, din lipsa elementelor infracțiunii.

În latura corpurilor delicte au fost menținute dispozițiile sentinței.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a reținut că potrivit

rechizitoriului, Ceban Sergiu a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal – traficul de influență, caracterizat prin

pretinderea personală și primirea prin mijlocitor de bani în proporții mari,

pentru sine, de către o persoană care susține că are influență asupra unor

persoane publice și cu funcție de demnitate publică, pentru a-i face pe aceștia să

îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale indiferent dacă asemenea

acțiuni au fost sau nu săvârșite.

La rândul său, prima instanță a constatat lipsa semnului calificativ de

mijloace bănești în proporții mari, recalificând acțiunile inculpatului

Ceban Sergiu în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, reieșind din cuantumul

proporțiilor sumei bănești, care la momentul examinării cauzei deja nu

constituiau proporții mari, în rezultatul modificării art. 126 alin. (1) Cod penal

(red. 07.11.2016).

În continuare instanța de apel a expus declarațiile inculpatului din prima

instanță și instanța de apel, precum și a martorilor Chihai Ecaterina,

Smoleac Svetlana, Smoleac Ludmila, Smoleac Andrian, Zaev Ludmila,

Cucer Andrian, Demcenco Serghei, Țîmbaliuc Viorel, Cobzaru Alexandru,

Dobînda Vasile, Popescu Svetlana.

Instanța de apel a cercetat și probele scrise administrate și care se conțin

în materialele cauzei și anume: denunțul lui Chihai Ecaterina din 25.11.2014

(f.d. 15 Vol.I); Raportul de expertiză nr. 27 din 12 februarie 2015 (f.d.28-35,

Vol.I); Raportul de expertiză nr. 28 din 13 februarie 2015 (f.d.43-48, Vol.I);

Discul de model „Barges” compact disc, Recordable, 52 CD-R X, recunoscut în

calitate de corp delict prin ordonanța din 12 martie 2015 (f.d.67-68, Vol.I);

Discul de model „Barges” DVD-R, Multi Speed 4,7 GB/120 Min, recunsocut în

calitate de corp delict prin ordonanța din 12 martie 2015, care conține

comunicările care au avut loc la 31 ianuarie 2015 și 11 februarie 2015, între

Ceban Sergiu și Chihai Ecaterina și cele care au avut loc la 14 februarie 2015 între

Chihai Ecaterina și Smoleac Svetlana. Conform discuțiilor indicate, la 31 ianuarie

2015, Ceban Sergiu îi comunică lui Chihai Ecaterina că comisia urmează să se

întrunească numai după ce decide Departamentul Penitenciare, iar după aceasta

dânsul se va deplasa în instanța de judecată și va vorbi cu judecătorul ca ședința

să fie stabilită în decurs de o săptămână, iar ea urmează să nu-și facă griji.

5

Conform discuției din 11 februarie 2015, Ceban Sergiu îi comunică lui

Chihai Ecaterina că dânsul a discutat cu procurorul și că totul este în regulă, însă

este necesar câteva zile și totul depinde dacă-i va transmite procurorului ceva,

însă oricum în decurs de o săptămână, problema se va rezolva. Totodată, în cadrul

discuției, Ceban Sergiu îi comunică lui Chihai Ecaterina că în piață este un

magazin în care se vinde pește, iar directorul acestui magazin este o doamnă pe

nume „Svetlana”, care-i este verișoară și care a doua zi se afla la serviciu. La fel

Ceban Sergiu îi comunică lui Chihai Ecaterina că dânsa urmează să se apropie de

acea doamnă și să o întrebe ce fel de mașină are, la ce Svetlana îi va răspunde că

are „Land Cruiser” negru, după care Chihai Ecaterina urmează să-i transmită ce

are. Tot în cadrul aceleiași discuții, Ceban Sergiu îi comunică lui Chihai Ecaterina

că va discuta și cu judecătorul și că se gândește că în săptămâna următoare, până

joi, Chihai Alexandru va fi eliberat. La fel, Chihai Ecaterina îl întreabă pe

Ceban Sergiu dacă acolo nu s-a ridicat nimic, la ce acesta i-a răspuns că a vorbit

așa cum dânsa i-a comunicat. Conform discuției din 14 februarie 2015, care a avut

loc între Chihai Ecaterina și Smoleac Svetlana, s-a stabilit că Chihai Ecaterina o

întreabă pe ultima dacă dânsa este „Svetlana”, la ce aceasta îi răspunde că da.

Ulterior, Chihai Ecaterina o întreabă ce mașină are, la ce Smoleac Svetlana îi

răspunde că „Land Cruiser” negru, după care prima o întreabă pe

Smoleac Svetlana dacă poate să se deplaseze undeva, la care aceasta îi răspunde

că nu trebuie să se teamă. În cele din urmă, Chihai Ecaterina o întreabă pe

Smoleac Svetlana dacă este necesar de numărat, la ce ultima îi răspunde că nu

este necesar (f.d.98-100, Vol.I); CD de model „esperanza, CD-R”, recunoscut în

calitate de corp delict prin ordonanța din 16 martie 2015 (f.d.140-142, Vol.I);

CD de model „esperanza, CD-R”, recunoscut în calitate de corp delict prin

ordonanța din 16 martie 2015, care conține comunicările care au avut loc la

14 februarie 2015, între Smoleac Svetlana și o persoană pe nume „Liuda”, cele

care au avut loc între Smoleac Svetlana și Ceban Sergiu, precum și cele avute

între Smoleac Svetlana și o persoană necunoscută. Conform discuției telefonice

purtate între Smoleac Svetlana și persoana pe nume „Liuda”, ultima o

informează pe Smoleac Svetlana că la serviciul acesteia este o fată care o

așteaptă, la ce Smoleac Svetlana îi comunică persoanei pe nume „Liuda” să-i

transmită acelei fete că urmează să o aștepte aproximativ 20 de minute,

deoarece dânsa cunoaște cine este acea fată. Conform discuției telefonice

purtate de Smoleac Svetlana și Ceban Sergiu, ultimul o întreabă pe aceasta dacă

este la serviciu, la ce Smoleac Svetlana îi răspunde că da. Conform convorbirii

telefonice avute între Smoleac Svetlana și o persoană necunoscută, ultima îi

comunică lui Smoleac Svetlana ca să opteze pentru poziția că doamna care i-a

adus banii îi este datoare personal dânsei, iar ea a vorbit orice numai ca să-și

poată restitui banii (f.d.193-194, Vol.I); Corpurile delicte recunoscute prin

6

ordonanța din 04 martie 2015 (f.d.31-32, Vol.II); DVD-R de model „Barges”,

recunoscut în calitate de corp delict prin ordonanța din 16 martie 2015, care

conține înregistrarea audio și video a percheziției efectuate în imobilul amplasat

în or. Florești, str. Crinelor, 36. În cadrul percheziției în imobilul indicat, într-o

construcție anexă, au fost depistate și ridicate mijloacele financiare în sumă de

2500 Euro, pretinse și primite de Ceban Sergiu de la Chihai Ecaterina prin

intermediul lui Smoleac Svetlana, în vederea influențării persoanelor cu funcție

publică și cu demnitate publică, să emită hotărâri favorabile, în vederea eliberării

condiționate înainte de termen a deținutului Chihai Alexandru, care a fost

condamnat definitiv la 10 ani privațiune de libertate, pentru comiterea

infracțiunii prevăzute în art. 165 alin. (2) Cod penal și care-și ispășea pedeapsa

în xxxxx (f.d.35-36, Vol. II); telefonul mobil model „Nokia 5228”, recunoscut în

calitate de corp delict prin ordonanța din 27 martie 2015. Conform informației

ce se conține în memoria telefonului indicat și care aparține lui Ceban Sergiu

(f.d.13, Vol. IV); procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de

investigație din 16 februarie 2015, conform căruia în cadrul efectuării măsurii

speciale de investigație controlul transmiterii banilor în sumă de 2500 Euro

(f.d.19, Vol. I); procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea

comunicărilor din 26 noiembrie 2014, conform cărora s-a constatat că în cadrul

efectuării măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea

comunicărilor și înregistrarea de imagini acestora, ce vor avea loc între martorul

Chihai Ecaterina și bănuitul Ceban Sergiu, pentru o perioadă de 30 de zile, cu

stocarea informațiilor obținute în urma interceptării și înregistrărilor de imagini

pe un suport tehnic, a fost interceptată și înregistrată comunicarea care a avut

loc între bănuitul Ceban Sergiu și martorul Chihai Ecaterina, care

a avut loc la 25 noiembrie 2014, în or. Soroca, în biroul de serviciu al primului,

amplasat în Xxxxx, în cadrul căreia Ceban Sergiu îi comunică lui Chihai Ecaterina

că nu cunoaște suma ce urmează să o primească de la ultima în vederea

influențării membrilor comisiei de specialitate, procurorului și instanței de

judecată, ca acestea să emită hotărâri privind eliberarea condiționată înainte de

termen a deținutului Chihai Alexandru, care a fost condamnat definitiv la 10 ani

privațiune de libertate, pentru comiterea infracțiunii prevăzute în art. 165 alin.

(2) Cod penal, deoarece aceasta variază în fiecare lună, însă o va ajuta să

soluționeze problema ultimului, privind eliberarea condiționată înainte de

termen (f.d.53-58, Vol. I); procesul-verbal din 12 martie 2015, conform căruia a

fost examinat discul de model ,,Barges, compact disc, Recordable, 52 CD-R x”,

care conține înregistrarea comunicărilor care au avut loc la 25 noiembrie 2014,

între bănuitul Ceban Sergiu și martorul Chihai Ecaterina, în or.

Soroca, în biroul de serviciu al primului, amplasat în Xxxxx (f.d.65-66, Vol. I);

procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și

7

înregistrarea de imagini a acestora din 21 februarie 2015, conform căruia s-a

constatat că în cadrul efectuării măsurii speciale de investigație interceptarea

și înregistrarea comunicărilor și înregistrarea de imagini a acestora (f.d.80-87,

Vol. I); procesul-verbal din 12 martie 2015, conform căruia a fost

examinat discul de model „Barges, 16x DVD-R”, care conține înregistrarea audio

a comunicărilor care au avut loc la 31 ianuarie 2015 și 11 februarie 2015 între

Ceban Sergiu și Chihai Ecaterina și cele care au avut loc la 14 februarie 2015

între Chihai Ecaterina și Smoleac Svetlana (f.d.96-97, Vol. I);

procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 04

martie 2015 (f.d.121-129, Vol. I); procesul-verbal din 16 martie 2015, conform

căruia a fost examinat discul de model „esperanza, CD-R”, care conține

înregistrările comunicărilor telefonice care au avut loc la 15 ianuarie 2015, 27

ianuarie 2015, 13 februarie 2015 și 14 februarie 2015 între Ceban Sergiu și Chihai

Ecaterina, precum, și cele care au avut loc la 14 februarie 2015 între Ceban Sergiu

și Smoleac Svetlana și cele între Ceban Sergiu, mama acestuia și Ceban Silvia

(f.d.138-139, Vol. I); procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea

comunicărilor din 04 martie 2015, conform căruia în urma efectuării

măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea comunicărilor

telefonice purtate de Smoleac Svetlana cu bănuitul Ceban Sergiu (f.d.179-183,

Vol. I); procesul-verbal din 16 martie 2015, conform căruia a fost

examinat discul de model „Esperanza, CD-R” (f.d.191-192, Vol. I); procesul-

verbal privind efectuarea urmăririi vizuale din 16 februarie 2015, conform

căruia în urma efectuării măsurii speciale de investigație urmărirea vizuală a cet.

Smoleac Svetlana, cu relevarea și fixarea acțiunilor persoanei, imobilelor,

mijloacelor de transport și altor obiecte, cu care aceasta contactează, s-a

constatat că la 14 februarie 2015, ora 09 și 13 minute, Smoleac Svetlana

a stat să discute cu o doamnă necunoscută, în incinta magazinului „Pește Viu”,

amplasat pe teritoriul Pieții Centrale din or. Florești. La ora 09 și 16 minute,

persoanele urmărite s-au despărțit, doamna necunoscută a plecat fără urmărire

vizuală, iar Smoleac Svetlana a rămas pe loc, continuând să își îndeplinească

obligațiunile de serviciu. La ora 09 și 37 minute, doamna necunoscută a revenit

în incinta magazinului „Pește Viu”, unde i-a transmis lui Smoleac Svetlana o sumă

nestabilită de bani, după care acestea s-au despărțit. La ora 12 și 32 minute,

Smoleac Svetlana a ieșit de la serviciu și în preajmă s-a întâlnit cu

Ceban (Smoleac) Silvia și cu Ceban Sergiu stând să discute. În procesul

conversației, Smoleac Svetlana i-a transmis lui Ceban Sergiu o sumă nestabilită

de bani, după care la 12 și 36 minute s-au despărțit. După ce s-au despărțit,

Smoleac Svetlana a rămas pe loc, iar Ceban Sergiu împreună cu Ceban Silvia, la

ora 12 și 45 minute, au venit la o casă la sol fără număr, dislocată în or. Florești,

str. Crinelor (f.d.4-6, Vol. II); procesul-verbal privind efectuarea urmăririi

8

vizuale din 16 februarie 2015 (f.d.12-13, Vol. II); procesul-verbal privind

efectuarea percheziției din 14 februarie 2015 (f.d.26, Vol. II); procesul-verbal

din 16 martie 2015, conform căruia a fost examinat discul de model „Barges,

16x DVD+R”, care conține înregistrarea audio și video a acțiunii de urmărire

penală percheziția din 14 februarie 2015, efectuată în imobilul amplasat în

xxxxx, unde în una din anexele imobilului indicat, au fost depistate și ridicate

mijloacele financiare în sumă de 2500 Euro, pretinse și primite de Ceban Sergiu

de la Chihai Ecaterina prin intermediul lui Smoleac Svetlana (f.d.33-34, Vol. II);

procesul-verbal de ridicare din 16 februarie 2015, conform căruia de la xxxxx,

a fost ridicat dosarul personal al deținutului Chihai Alexandru (f.d.89-90, Vol.

II); procesul-verbal de cercetare din 18 februarie 2015, conform căruia a fost

examinat dosarul personal al deținutului Chihai Alexandru (f.d.91-95, Vol. II);

procesul-verbal de cercetare din 05 martie 2015, conform căruia a fost

examinat dosarul nr. 21-31/5, privind examinarea demersului administrației

xxxxx, privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen a

condamnatului Chihai Alexandru (f.d.136-138, Vol. III); procesul-verbal de

examinare din 26 martie 2015, conform căruia a fost examinat telefonul mobil

model „Explay” care aparține lui Smoleac Svetlana. În cadrul examinării

telefonului indicat, s-a constatat că în perioada 03 februarie 2015-14 februarie

2015, Smoleac Svetlana a purtat mai multe discuții telefonice cu Ceban Sergiu

(f.d.1-3, Vol. IV); procesul-verbal de examinare din 27 martie 2015, conform

căruia a fost examinat telefonul mobil model „Nokia 5228”, care aparține lui

Ceban Sergiu. În cadrul examinării telefonului indicat, s-a constatat că la

14 februarie 2015, Ceban Sergiu a purtat discuții telefonice cu Chihai Ecaterina

și Smoleac Svetlana (f.d.10-12, Vol. IV); dosarul personal al deținutului

Chihai Alexandru, recunoscut în calitate de mijloc material de probă prin

ordonanța din 18 februarie 2015 (f.d.133 Vol. III); dosarul nr. 21-31/5, privind

examinarea demersului administrației Xxxxx privind liberarea condiționată de

pedeapsă înainte de termen a condamnatului Chihai Alexandru, recunoscut în

calitate de mijloc material de probă prin ordonanța din 06 martie 2015 (f.d.195

Vol. III).

Analizând motivele invocate în apelul părții apărării, în raport cu soluția

adoptată de către prima instanță, precum și actele cauzei, instanța de apel a

conchis că în speță hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția în partea constatării inexistenței instigării inculpatului la

săvârșirea infracțiunii.

Instanța de apel a menționat că, argumentele invocate de către apelant

și-au găsit confirmare, atestându-se că, prima instanță nu a constatat și nu a

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind infracțiunea incriminată

inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

9

penală și de drept material, în coraport cu prevederile art. 6 din Convenție și

jurisprudența CtEDO, în cauzele (Pareniuc vs. Moldova din 01 iulie 2014, Teixeira

de Castro vs Portugalia din 09 iunie 1998, Ramanauskas contra Lituaniei din

05 februarie 2008, Khudobin c. Rusiei din 26 octombrie 2010 și Sandu c. Moldovei

din 11 februarie 2014) și pct. 25.4 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție nr. 11 din 22 decembrie 2014 ,,Cu privire la aplicarea legislației

referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție”.

Astfel, în cauza Pareniuc vs. Republica Moldova, de către Curte a fost

constatată încălcarea art. 6 §1 din Convenție, din cauza lipsei de echitate

procedurală la nivel național. În calitate de încălcare Curtea a evidențiat

problema folosirii probelor obținute prin instigarea și provocarea persoanei la

săvârșirea infracțiunii.

Întrucât partea apărării a invocat constant argumentul instigării și

provocării la săvârșirea infracțiunii, instanța de apel a conchis că urmează a fi

apreciat modul în care prima instanță a apreciat comportamentul lui

Chihai Ecaterina și a colaboratorilor CNA, sub acest aspect în prezenta cauză.

Generalizând asupra jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturilor

Omului în materie (hotărârea Teixeira de Castro contra Portugaliei din

09 iunie 1998, hotărârea Ramanauskas contra Lituaniei din 05 februarie 2008,

hotărârea Khudobin contra Rusiei din 26 octombrie 2010 și hotărârea Sandu

contra Moldovei din 11 februarie 2014 etc.), instanța de apel a indicat că se reține

existența provocării la acte de corupere, dacă sunt întrunite următoarele

condiții cumulative:

- acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin

solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere

infracțiunea sau când există o determinare directă la comiterea unui act de

corupere din partea unui denunțător;

- lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârșită fără această

intervenție a agenților statului, care nu s-au limitat la investigarea activității

infracționale ale unui suspect într-un mod esențialmente pasiv, însă au

exercitat o influență pentru a provoca săvârșirea unei infracțiuni;

- nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de

corupție înainte de implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor

private care acționează sub supravegherea agenților statului.

Instanța de apel analizând materialele cauzei a concluzionat că în speța

dată sunt întrunite toate aceste trei condiții pentru a fi recunoscută instigarea

și provocarea pentru comiterea infracțiunii.

În acest sens, instanța de apel a specificat că potrivit ordonanței de

punere sub învinuire și a rechizitoriului, Ceban Sergiu a fost învinuit în faptul

că, în perioada lunii iulie 2014 - 11 februarie 2015, susținînd că are influență

10

asupra membrilor comisiei Xxxxx, procurorului și instanței de judecată, a pretins

de la Chihai Ecaterina, mijloace financiare în sumă de 2500 Euro.

Atât din declarațiile date în ședința instanței de apel și cea de fond,

precum și din cele date la urmărirea penală (f.d. 65-70 Vol.II), martorul

denunțător Chihai Ecaterina, a declarat constant, că în timp ce soțul său

Chihai Alexandru executa pedeapsa în penitenciarul din Taraclia, ea a căutat

persoane ce ar putea să soluționeze eliberarea condiționată înainte de termen

a soțului său din locurile de detenție. În acest scop ea s-a adresat la o persoană

pe nume Alexandru - Cobzar Alexandru. Împreună cu acesta s-au întâlnit cu

inculpatul, care i-a comunicat că referitor la soțul ei o va putea ajuta, doar dacă

acesta va fi transferat din penitenciarul Taraclia în cel din Soroca. Din aceste

declarații reiese cert că însăși martora denunțătoare căuta persoane care să îi

rezolve problema eliberării soțului său din detenție.

Instanța de apel a punctat, că dispoziția art. 326 Cod penal prevede

răspundere pentru pretinderea ... de bani... atât din declarațiile denunțătoarei

Chihai Ecaterina, inculpatului Ceban Sergiu și a martorului Cobzar Alexandru

reiese, că Chihai Ecaterina l-a căutat inițial pe martor, ca acela să-i facă

cunoștință cu Ceban Sergiu. Aceasta a solicitat ajutor de la inculpat, însă acesta

i-a explicat că este șeful penitenciarului de la Soroca și nu din Taraclia. Tot din

declarațiile martorului Cobzaru Alexandri instanța de apel a stabilit că însăși

martora Chihai Ecaterina i-a spus inculpatului că la Taraclia este necesară suma

de 1000 Euro ca să ieși din pușcărie, deși Ceban nu a întrebat-o despre aceasta.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că inculpatul a fost

condamnat în temeiul probelor obținute în cadrul activității speciale de

investigații din 14.02.2015, atunci când Chihai Ecaterina, fiind echipată de

organul de urmărire penală cu dispozitive speciale de înregistrare a convorbirii

și cu banii – 2500 euro, i-a transmis bani lui Smoleac Svetlana, care erau

destinați pentru Ceban Sergiu, banii fiind puși la dispoziție de organul de

urmărire penală.

Din probele aduse de acuzare nu reiese că până la 25.11.2014 –

14.02.2015, organul de urmărire penală ar fi dispus de vreo probă - informație

obiectivă precum că, Ceban Sergiu a fost implicat anterior în acțiuni de corupție.

În denunțul său din 25.11.2014 depus la Procuratura Anticorupție

(f.d. 15, vol. I), Chihai Ecaterina a susținut că inculpatul a pretins de la ea suma

de 5000 euro. Însă, stenogramele convorbirilor dintre ei, în cadrul operațiunii

sub acoperire, în opinia instanței de apel indică contrariul, anume

Chihai Ecaterina a fost persoana care insistent l-a instigat pe inculpatul

Ceban Sergiu să discute despre bani și a indicat că Alexandru cere pentru

dânsul bani, inclusiv și servicii sexuale (f.d. 55-58 vol.I).

11

Aceasta, în opinia instanței de apel demonstrează clar că inculpatul a fost

supus unei acțiuni de convingere, instigare și provocare flagrantă de a se

implica în activitatea infracțională de care a fost condamnat, în lipsa vreunui

indiciu că infracțiunea ar fi fost săvârșită fără această instigare și provocare.

Martora Chihai Ecaterina, precum și martorii Cucer Andrian și Țîmbaliuc Viorel

lucrători a penitenciarului Soroca au confirmat, că Chihai Ecaterina des venea

în audiență la inculpat, deși s-a discutat ca aceasta să nu mai fie primită.

În acest sens, instanța de apel a stabilit că probele ce au stat la baza

condamnării lui Ceban Sergiu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326

alin. (1) Cod penal, sunt lovite de nulitate, deoarece până la momentul

provocării și implicării colaboratorilor CNA, prin intermediul lui

Chihai Ecaterina, nu au existat suspiciuni obiective confirmate prin probe, că

Ceban Sergiu ar fi fost implicat în acțiuni de corupție.

Ca urmare, probele administrate la caz începând cu data de 25.11.2014,

în conformitate cu art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, nu pot fi

admise ca probe, acestea fiind obținute prin instigarea insistentă și provocarea

persoanei la săvârșirea infracțiunii și prin urmare se exclud din dosar și nu pot

fi puse la baza sentinței de condamnare.

La acest capitol, instanța de apel a constatat că partea apărării atât la faza

judecării în prima instanță, cât și ulterior în cererea de apel, a susținut că

inculpatul a fost victima unei provocări, iar în această situație ținea de obligația

acuzării de a demonstra faptul că nu a existat nici o provocare. În absența unor

asemenea dovezi, era de obligația primei instanțe să examineze circumstanțele

cauzei și să întreprindă acțiunile necesare pentru stabilirea adevărului și

existenței sau nu a actului de instigare și provocare. Astfel, instanța nu și-a

motivat soluția prin prisma argumentelor părții apărării privind instigarea și

provocarea inculpatului, fără a ține cont de jurisprudența CtEDO.

Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță în sentință s-a

expus superficial asupra motivului dacă acțiunile lui Chihai Ecaterina, au avut

efectul de a-l provoca pe Ceban Sergiu, la săvârșirea infracțiunii pentru care

acesta ulterior a fost condamnat, sau dacă au existat careva indicii că

infracțiunea ar fi fost comisă fără provocare.

În opinia instanței de apel faptul provocării, facilitării și încurajării

persoanei la săvârșirea infracțiunii în speța dată, rezultă din următoarele

probe: dosarul personal al deținutului Chihai Alexandru, recunoscut în calitate

de mijloc material de probă prin ordonanța din 18 februarie 2015 (f.d.133

Vol.III) și dosarul nr. 21-31/5, privind examinarea demersului administrației

Xxxxx privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen a

condamnatului Chihai Alexandru recunoscut în calitate de mijloc material de

probă prin ordonanța din 06 martie 2015 (f.d.195 Vol.III), ambele aceste

12

documente confirmă faptul, că la momentul când denunțătoarea căuta

persoane care să-i faciliteze situația soțului său, deținut în penitenciarul

Taraclia, inculpatul Cebanu Sergiu nu avea nici o atribuție față de acest deținut

și de dorința soției sale de a fi liberat condiționat înainte de termen din detenție.

Argument ce confirmă versiunea provocării înaintată de către partea apărării,

constitue și faptul transferului lui Chihai Alexandru anume în penitenciarul

Soroca. Pe când partea acuzării nu a verificat și nu a combătut argumentele

părții apărării privind modalitatea în care Chihai Alexandr a fost transferat în

penitenciarul Soroca.

Instanța de apel a reținut ca întemeiate argumentele apelantului privind

provocarea inculpatului prin intermediul denunțătoarei, pentru ca acesta să fie

eliberat din funcția de Șef al Xxxxx, deoarece acesta benevol refuza să-și dee

demisia. În acest sens, partea apărării prezentând un șir de probe prin care

Ceban Sergiu, deținând funcția dată a fost sancționat disciplinar: Nota

informativă cu privire la rezultatele controlului complex în Xxxxx (f.d. 77-86,

Vol.V), ordinele din 19.07.2013, 27.07.2012, 13.03.2013, 20.02.2015,

27.02.2015 cu privire la aplicarea sancțiunilor disciplinare (f.d. 88-91, 92, 93-

96, 97-100, 101-102 Vol.V), ordinul de revocare a sancțiunii disciplinare

aplicate inculpatului din 26.12.2013 (f.d. 103, Vol.V), ordonanța procurorului r-

lui Soroca din 30.08.2012 privind refuzul în începerea urmăririi penale,

ordonanța procurorului Procuraturii Anticorupție din 17.06.2014 (f.d. 222-230

Vol.V) privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Ceban Sergiu din lipsa în

acțiunile sale a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal.

Instanța de apel a remarcat, că nu au fost combătute argumentele părții

apărării, că ordinele de sancționare din perioada 2012-2015, precum și

ordinele de retragere a sancțiunilor aplicate, precum și încheierea din

29.01.2014, emisă de judecătorul V. Boico în cauza pornită, în ordinea

contenciosului administrativ la cererea inculpatului S. Ceban, prin care s-a

dispus renunțarea la acțiune în legătură cu revocarea ordinului de sancționare

de către Ministrul Justiției la data de 26.12.2013, de asemenea și extrasul de pe

pagina electronică a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, care conține

știrea precum că șeful xxxxx ar fi fost reținut în flagrant în rezultatul unei

operațiuni comune a Procuraturii Anticorupție, Centrului Național

Anticorupție și a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, precum și

răspunsul nr. 10/27 din 22.05.2015, parvenit de la Direcția Asigurarea

Operativă a Centrului Național Anticorupție, prin care se confirmă că deținutul

Ceban Sergiu a fost vizitat în Izolatorul CNA de către reprezentanții

Departamentului Instituțiilor Penitenciare, pentru a-l soma să părăsească

funcția deținută, confirmă caracterul acțiunilor de provocare circumstanțelor

13

constatate, pentru a permite inculparea lui Ceban Sergiu în scopul concedierii

acestuia.

În prima instanță a fost audiată și cercetată stenograma înregistrării

audio a discuției care a avut loc între avocatul lui Ceban Sergiu și denunțătoarea

Chihai Ecaterina, care are ca obiect acțiunile reale ce au avut loc până la

înregistrarea oficială a denunțului la data de 25.11.2014, prin care în opinia

instanței de apel se confirmă faptul că în speța dată a avut loc o provocare din

partea organelor de drept.

Instanța de apel a considerat că nu pot fi neglijate în contextul dat,

argumentele părții apărării, că denunțul numitei Chihai Ecaterina din

25.11.2014 este contrazis de toate materialele administrate după începerea

investigațiilor în cauza dată. Potrivit materialelor cauzei penale acesta a fost

depus la Procuratura Anticorupție la data de 25.11.2014, în limba română, până

la ora 09:00, ori la aceeași dată începând cu ora indicată, numita

Chihai Ecaterina a fost audiată de procurorul Galeru V., în sediul Procuraturii

Anticorupție, până la ora 09:30. Aferent circumstanțelor enunțate, fiind audiată

în instanța de judecată, Chihai Ecaterina, confirmând inclusiv înregistrarea

audio a discuției dintre aceasta și avocatul R. Dumneanu, a indicat expres că în

realitate denunțul și audierea inițială la Procuratura Anticorupție a avut loc

seara, după ce s-au întors cu lucrătorul operativ al CNA, Dobîndă Vasile, de la

Soroca, unde s-ar fi întâlnit cu Ceban Sergiu și ar fi înregistrat discuția cu acesta

cu tehnica specială oferită de Dobîndă Vasile.

Mai mult, martora Chihai Ecaterina i-a comunicat avocatului

Dumneanu Radu (f.d. 54-58 vol.V) că până la data de 25.11.2014, de

nenumărate ori, la indicația lucrătorului operativ al CNA, V. Dobîndă, a

înregistrat discuțiile cu Ceban Sergiu, însă, datorită faptului că nu conțineau

careva date care ar fi făcut posibilă incriminarea lui Ceban Sergiu, i se indica că

este necesar ceva mai consistent, respectiv i se indica să fie mai provocatoare

în discuțiile cu inculpatul.

La fel, instanța de apel a stabilit că ordonanța de pornire a urmăririi

penale în cauza dată din 25.11.2014, reflectă circumstanțe diferite de cele care

au avut loc în realitate până la depunerea denunțului respectiv. Actul procesual

indicat nu conține circumstanțe expuse de către denunțătoarea E. Chihai, care

nu s-a confirmat atât în partea ce se referă la suma extorcată, în cadrul

măsurilor speciale de investigații stabilindu-se cu certitudine că de fapt nu au

fost extorcate careva sume de bani, ci au fost propuse cu insistență de

către Chihai Ecaterina, suma de 2500 Euro, cu mențiunea că dacă ar mai fi

necesare alte sume, aceasta este dispusă să le dea, dar cu condiția de a i se

comunica din timp, solicitări care nu au fost formulate de către inculpat.

14

Totodată, instanța de apel a notat că în cadrul urmăririi penale nu s-a

confirmat nici coparticiparea numitului Cobzari Alexandru, și mai mult s-a

stabilit că acesta nici nu a avut careva atribuții la acțiunile inventate de către

denunțătoarea Chihai Ecaterina. Faptul neparticipării lui Cobzari Alexandru la

acțiunile indicate de Chihai Ecaterina se confirmă și de statutul de martor al

acestuia, fapt care demonstrează că scopul acțiunilor de provocare a fost

incriminarea doar a inculpatului Ceban Sergiu.

Instanța de apel a luat în considerație și argumentul părții apărării,

potrivit căruia Chihai Ecaterina a depus denunțul la organele de drept în după

ameaza zilei de 25.11.2014, ordonanța procurorului cu privire la interceptarea

și înregistrarea comunicărilor și imaginilor din 25.11.2014 putând fi emisă

exclusiv după pornirea procesului penal, doar după depunerea denunțului. În

același timp, având în vedere materialele cauzei penale, precum și faptul că

urmărirea penală în cauza dată a fost pornită la denunțul lui Chihai Ecaterina,

este evident că atât pornirea urmăririi penale, cât și ordonanța cu privire la

interceptarea și înregistrării comunicărilor și imaginilor din 25.11.2014 puteau

fi emise exclusiv după înregistrarea denunțului de către Chihai Ecaterina, adică

în seara zilei de 25.11.2014.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că în realitate

denunțul la Procurtura Anticorupție a fost depus de către Chihai Ecaterina,

potrivit declarațiilor acesteia făcute în cadrul cercetării judecătorești, seara

după ce s-au întors de la Soroca, iar în dimineața zilei respective ea nu a fost la

Chișinău, fapt confirmat prin declarațiile martorului Popescu Svetlana, care a

indicat că în dimineața zilei respective, în intervalul de timp cuprins între ora

10:00 și 11:00 a examinat-o pe Chihai Ecaterina în instituția medicală din

or.Florești. Faptul dat se confirmă și prin adeverința eliberată de spitalul

raional Florești nr. 291 din 09.03.2017 și copia din registrul persoanelor ce au

beneficiat de asistență medicală (f.d. 214-215 vol.V).

Având la bază constatările indicate, instanța de apel a concluzionat că

este evident faptul că probele administrate în cauza dată au fost apreciate

arbitrar de către prima instanță, care a dat prioritate concluziilor și

argumentelor părții acuzării și a neglijat circumstanțele reale ale cazului și

probele examinate în cadrul cercetării judecătorești.

Martorul Chihai Ecaterina este martorul denunțător decisiv în speța dată,

adică persoana, care a declarat despre săvârșirea pretinsei infracțiuni, și

respectiv în acest sens, Chihai Ecaterina rămâne la propriu cu calitate de

persoană interesată în finalul cauzei și în atare circumstanțe numai declarațiile

sale (privind pretinderea sumei de 5000 sau a celei de 2500 euro) nu pot fi puse

la baza unei hotărâri de condamnare ca probă de vinovăție în lipsa altor probe.

15

Dubii privind pretinderea de către inculpat a sumei de bani ce i se incriminează,

și faptul că acesta a fost provocat se confirmă și prin declarațiile martorului

V. Dobîndă, care în ședința primei instanțe a confirmat că atunci când era

nevoie trimitea, prin intermediul transportului de rută, tehnica necesară

pentru înregistrarea discuțiilor lui Chihai Ecaterina cu Ceban Sergiu, pe când la

cauza penală lipsesc procesele-verbale de înzestrare cu tehnică destinată

înregistrării ascunse a informației.

În conținutul convorbirilor din stenogramele anexate la dosar nu se

conțin careva date precum că Ceban Sergiu ar fi pretins suma de bani de la

Chihai Ecaterina, adică a comis latura obiectivă a infracțiunii. La fel, din

conținutul stenogramelor ulterioare din 23.02.2015 (f.d. 82, 83-84 vol.I) nu

rezultă că Ceban Sergiu pretinde de la Chihai Ecaterina bani și cât anume.

La fel, instanța de apel a apreciat că chiar dacă în urma percheziției banii

au fost depistați în anexa nelocativă, această probă nu poate fi admisibilă în

speța dată, fiindcă banii – 2500 euro, au fost oferiți de CNA, fapt confirmat de

către martora denunțătoare, care a solicitat acești bani și rapoartele de

expertiză tehnico-criminalistice, adică organul de urmărire penală a depășit

gradul de cercetare pasivă a unei activități infracționale oferind banii, iar din

conținutul descifrărilor și declarațiilor denunțătoarei, reiese că

Chihai Ecaterina din proprie inițiativă instigă inculpatul Ceban Sergiu, prin ce

se confirmă atitudinea evidentă de provocare a acesteia, or din stenograme

rezultă că inculpatul nu a întreprins acțiuni active și nu a cerut nicicând să-i fie

înmânate careva sume de bani de către Chihai Ecaterina, chiar dacă ulterior ar

reieși că acesta ar accepta banii denunțătoarei.

În baza celor stabilite, instanța de apel a conchis că acțiunile lui

Chihai Ecaterina în privința inculpatului Ceban Sergiu au avut efectul

provocării, iar infracțiunea nu putea fi comisă fără intervenția provocatorului,

fapt care impune soluția de achitare a inculpatului Ceban Sergiu, deoarece fapta

acestuia nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 Cod penal,

și anume nu a fost confirmată latura subiectivă – intenția, precum și latura

obiectivă a infracțiunii - pretinderea banilor de către inculpatul Ceban Sergiu,

în acest sens nefiind prezentate careva probe admisibile, pertinente,

concludente și utile care ar demonstra vinovăția lui Ceban Sergiu.

În consecință, instanța de apel a notat că în speță se evidențiază faptul că

acțiunile instigatoare și provocatoare ale martorului Chihai Ecaterina, precum

și acțiunile de instigare și transmitere a banilor martorului Chihai Ecaterina de

către CNA, determinarea de a participa ca martor a lui Chihai Ecaterina de către

organul de urmărire penală în scopul constatării infracțiunii flagrante de trafic

de influență, constituie o încălcare a interdicției prevăzute de art. 94 alin. (1)

pct. 11) Cod de procedură penală, care stabilește că: „nu pot fi admise ca probe

16

și, prin urmare se exclud din dosar…, datele care au fost obținute prin provocarea,

facilitarea sau încurajarea persoanei la săvârșirea infracțiunii”, în concluzie,

probele obținute cu participarea lui Chihai Ecaterina după primirea banilor și

sfaturilor instigatoare de la colaboratorii CNA, nu pot fi admise și nu pot fi puse

la baza unei sentințe de condamnare, instanța constatând necesitatea

excluderii acestora din dosar.

În speță nu a fost confirmată prin probe pertinente, obiective și veridice

învinuirea, privind fapta infracțiunii de trafic de influență și anume pretinderea

sumei de 2500 euro de către Ceban Sergiu de la Chihai Ecaterina, după cum a

fost indicat în învinuire.

Totodată, pentru a fi prezentă o acțiune ca pretindere în speța dată,

aceasta trebuie să se manifeste printr-o cerere - solicitare insistentă, ori într-o

pretenție vizând obiectul remunerării ilicite, care se poate manifesta verbal, în

scris sau în formă concludentă, fiind înțeleasă de cel căruia i se adresează,

indiferent dacă a fost satisfăcută sau nu, dar din stenogramele convorbirilor în

speța dată, nu se constată prezența unor asemenea acțiuni din partea

inculpatului.

Instanța de apel a reținut că în speță au fost prezente acțiuni active de

instigare insistentă și provocare a lui Ceban Sergiu la săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 Cod penal, fapt ce reiese din următoarele: organul de

urmărire penală nu a prezentat probe ce ar demonstra, că inculpatul

Ceban Sergiu a cerut suma de bani de la Chihai Ecaterina; probele prezentate

de către partea acuzării în susținerea învinuirii sunt lovite de nulitate în temeiul

art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, fiindcă au fost obținute prin

provocarea, facilitarea și încurajarea persoanei la săvârșirea infracțiunii;

probele prezentate - declarațiile martorului Chihai Ecaterina și înregistrările

audio a convorbirilor dintre Ceban Sergiu și Chihai Ecaterina nu demonstrează

vina inculpatului în pretinderea sumei de bani de la ultima, dar dimpotrivă,

dovedesc faptul instigării, provocării și încurajării lui Ceban Sergiu de către

Chihai Ecaterina la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență; atât legea

procesuală națională în vigoare, cât și jurisprudența Curții Europene pentru

Drepturile Omului interzic procedura de obținere a probelor prin provocarea,

facilitarea și încurajarea persoanei la săvârșirea infracțiunii.

Din materialele cauzei nu rezultă să fi fost prezentate de acuzare probe

ce ar demonstra că în lipsa implicării colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție ar fi fost săvârșită infracțiunea. Prin acțiunile active ale organului

de urmărire penală s-a comis instigarea și determinarea lui Chihai Ecaterina să

dea bani lui Ceban Sergiu în scopul constatării acțiunii flagrante de trafic de

influență și aceasta constituie o încălcare a interdicției prevăzute de art. 94

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală. În concluzie, probele obținute cu

17

participarea lui Chihai Ecaterina după primirea banilor, sfaturilor de la CNA, nu

pot fi admise și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, și sunt

excluse, or, potrivit jurisprudenței CtEDO, hotărârea Gafgen vs Germania din

30.06.2008, s-a statuat că ,,dacă organele de urmărire penală au administrat o

probă cu încălcarea principiilor și loialității, aducând atingere drepturilor

garantate de Convenția Europeană, iar din aceste mijloace de probă au rezultat

fapte sau împrejurări ce au condus în mod direct și necesar la administrarea în

mod legal a altor mijloace de probă (administrarea mijlocului nelegal fiind

condiție sine qua non pentru administrarea mijlocului de probă legal), acestea

din urmă, vor fi excluse, instanțele neputându-și fundamenta hotărârea pe aceste

probe derivate. S-a instituit principiul „Fructele pomului otrăvit”, care impune

excluderea mijloacelor de probă administrate în mod legal, dar care sunt derivate

(în strânsă legătură) din probele obținute în mod ilegal. Astfel spus, dacă sursa

probantă „pomul”, este lovită de nulitate, atunci toate probele obținute cu

ajutorul ei „fructele” vor fi tot așa”. În consecință, menținerea mijlocului de probă

astfel administrat aduc atingere caracterului echitabil al procesului penal în

ansamblu.

Din probele descrise în sentință, din materialele cauzei penale și

argumentele prezentate, instanța de apel a apreciat că în speța dată,

Chihai Ecaterina mai întâi prin acțiuni insistente de instigare, apoi prin acțiuni

de provocare împreună cu organul de urmărire penală, nu s-au limitat la

examinarea în mod pasiv a activității infracționale a inculpatului Ceban Sergiu,

ci au exercitat asupra ultimului, care deținea funcția de șef al xxxxx, o influență

de natură a-l incita la comiterea infracțiunii, pe care, altfel, el nu ar fi comis-o,

cu scopul de a face posibilă constatarea săvârșirii infracțiunii, deci spre a o

proba în cadrul urmăririi penale. Astfel, acțiunile lui Chihai Ecaterina susținute

activ de organul de urmărire penală, au avut ca efect convingerea și provocarea

lui Ceban Sergiu la comiterea infracțiunii, pentru care a fost recunoscut vinovat

de prima instanță.

Prin urmare în speța dată, instanța de apel a stabilit că nu sunt întrunite

condițiile pentru angajarea răspunderii penale a lui Ceban Sergiu, de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, sub aspectul lipsei probelor

pertinente, obiective și veridice, dobândite legal, care ar confirma comiterea

infracțiunii și sub aspectul încălcării dreptului inculpatului Ceban Sergiu la un

proces echitabil, prevăzut de art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor

Omului, fapt care duce la achitarea inculpatului din motivul lipsei elementelor

infracțiunii.

de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, a declarat în termen recurs ordinar,

prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

18

penală, și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța

de apel a admis o eroare gravă, de fapt, care a afectat soluția instanței, astfel

solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței.

5.1. În motivarea recursului, procurorul a menționat că:

- probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale și examinate în

instanțele de judecată dovedesc integral vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii incriminate;

- la adoptarea deciziei de achitare, instanța de apel nu a dat deplină

eficiență acestor prevederi, a făcut aprecieri a probelor care nu se racordă la

valoarea acestora, a reținut inutilitatea unor probe, care întrunesc toate

calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare;

- instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de

procedură penală, ilegal a adoptat o decizie de achitare, acordând prioritate în

exclusivitate depozițiilor inculpatului Ceban Sergiu, însă n-a dat apreciere

deplină depozițiilor martorului Chihai Ecaterina, precum și celor ale martorilor

Smoleac Ludmila, Smoleac Andrian, Smoleac Svetlana, etc., audiați în instanță,

care coroborează între ele și în comun cu probele scrise și înregistrările

audio/video formează un probatoriu pertinent, concludent și util, fără a analiza

din care cauză a exclus restul probelor prezentate de acuzare și nu a ținut cont

de faptul că partea apărării nu a prezentat nici o probă pertinentă și

concludentă, limitându-se numai la critica probelor acuzării și invocarea faptul

provocării inculpatului;

- nu pot fi reținute cele invocate de inculpatul Ceban Sergiu referitor la

insistența de a veni în audiență la el în biroul de serviciu din penitenciarul din

Soroca a lui Chihai Ecaterina, or, ultima nu a fost în audiență la șeful

penitenciarului din Soroca doar o singură dată, dar de nenumerate ori, într-o

instituție cu regim special de trecere, Ceban Sergiu cunoștea cu siguranță

„problema necesară de a fi rezolvată”, invocată de Chihai Ecaterina. Trecerea în

audiență la șeful penitenciarului a lui Chihai Ecaterina putea fi efectuată doar

cu acordul lui Ceban Sergiu;

- la credibilitatea declarațiilor martorei Chihai Ecaterina indică și faptul,

că șeful penitenciarului face parte din comisia penitenciarului care a decis

vis-a-vis de întrunirea condițiilor privind liberarea condiționată de pedeapsa

închisorii înainte de termen a lui Chihai Alexandru și înaintarea demersului

respectiv în instanța de judecată, or, Ceban Sergiu în pofida funcției ce o ocupa

avea influență directă asupra celorlalți membri ai comisiei penitenciarului;

- faptul neprovocării lui Ceban Sergiu la comiterea infracțiunii de trafic

de influență indică și momentul că anume cel din urmă i-a indicat lui

Chihai Ecaterina cum, unde și prin intermediul cui să fie transmiși banii asupra

19

cărora au convenit. La fel, în cadrul cercetării judecătorești reluate în instanța

de apel nu a fost probat de partea apărării, ci doar invocat, faptul instigării și

provocării lui Ceban Sergiu de către colaboratorii CNA sau DIP, poziție

susținută de instanță de apel la insistența constantă a părții apărării;

- nu pot fi reținute argumentele părții apărării, preluate de instanța de

apel cu privire la data și ora depunerii denunțului de numita Chihai Ecaterina,

audierii ei și înregistrării discuției dintre ea și Ceban Sergiu, dat fiind faptul că

denunțul menționat a fost depus anume dimineața, cum a fost fixată ora, pusă

rezoluția de șeful Procuraturii Anticorupție, pornită urmărirea penală, emisă

ordonanța de formare a grupului de urmărire penală și numai după aceea

înzestrarea cu tehnică specială a declarantei de către Dobîndă Vasile, ulterior

la revenirea în or. Soroca a fost înregistrată discuția între Chihai Ecaterina și

Ceban Sergiu, acțiuni care au fost verificate de judecătorul de instrucție și au

fost recunoscute legale. Ceea ce ține de audierea lui Chihai Eaterina de către

procurorul în Procuratura Anticorupție într-adevăr sunt careva neclarități, așa

cum la rubrica data întocmirii procesului-verbal sunt careva corectări, pe care

și a speculat partea apărării;

- instanța de apel în mod eronat a neglijat valoarea probantă a tuturor

probelor examinate în cadrul ședinței de judecată prezentate de către acuzare,

fiind totodată indusă în eroare de poziția părții apărării, inculpat care nu și-a

recunoscut vina, poziție care poartă un caracter de apărare și declarativ, scopul

primordial fiind eschivarea de la răspunderea penală și pe care, de fapt, le-a pus

la baza deciziei de achitare pe art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal;

- instanța de apel a motivat soluția adoptată în mod contradictoriu, pe de

o parte indicând în partea de motivare a deciziei că în acțiunile inculpatului

Ceban Sergiu lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 326 alin. (1) Cod penal, iar în partea dispozitivă a dispus achitarea acestuia

de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c)

Cod penal.

de către avocatul Dumneanu Radu în numele inculpatului Ceban Sergiu prin

care a solicitat respingerea recursului, în esență expunând argumente similare

celor din cererea de apel.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din

considerentele ce vor fi desfășurate în continuare.

Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

20

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță,

procurorul își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru

recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit

cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, instanța de apel a admis o eroare gravă, de fapt,

care a afectat soluția instanței.

Din esența criticilor aduse de către titularul cererii de recurs, Colegiul

penal constată că dezacordul acuzatorului de stat se focusează asupra soluției

de achitare pronunțată de către instanța de apel, ultimul pledând pentru

menținerea sentinței de condamnare.

Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de

recurent, Colegiul penal reține, că potrivit rechizitoriului, Ceban Sergiu a fost

deferit justiției fiind învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326

alin. (2) lit. c) Cod penal – traficul de influență, conform semnelor calificative,

pretinderea personală și primirea prin mijlocitor, de bani în proporții mari,

pentru sine, de către o persoană care susține că are influență asupra unor

persoane publice și cu funcție de demnitate publică pentru a-i face pe aceștia să

îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale indiferent dacă asemenea

acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Potrivit sentinței, prima instanță, reieșind din cuantumul proporțiilor

sumei bănești, care la momentul examinării cauzei deja nu constituiau

proporții mari, în rezultatul modificării art. 126 alin. (1) Cod penal

(red. 07.11.2016), l-a recunoscut vinovat pe Ceban Sergiu, de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, conform următoarelor

semne calificative - pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin

mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje,

pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau

care susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de

demnitate publică, persoane publice străine, funcționar internațional, pentru a-l

face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei

acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau

nu săvârșite.

Analizând fapta reținută de către prima instanță în sarcina inculpatului

Ceban Sergiu, și anume: „Ceban Sergiu, în perioada lunii iulie 2014 - 11 februarie

21

2015, susținând că are influență asupra membrilor comisiei Penitenciarului

nr. 6-Soroca, procurorului și instanței de judecată, a pretins de la

Chihai Ecaterina, mijloace financiare în sumă de 2500 Euro, pentru influențarea

persoanelor cu funcție publică și cu demnitate publică indicate, să emită hotărâri

favorabile, în vederea eliberării condiționate înainte de termen a deținutului

Chihai Alexandru, care a fost condamnat definitiv la 10 ani privațiune de

libertate, pentru comiterea infracțiunii prevăzute în art. 165 alin. (2) Cod penal

și care-și ispășea pedeapsa în Xxxxx.”, Colegiul penal lărgit constată că prima

instanță la pronunțarea hotărârii nu a acordat deplină eficiență prevederilor

legii procesual penale și practicii judiciare unitare.

Una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea

părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La

întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de

procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod

de procedură penală, în aceeași consecutivitate.

Analizând partea descriptivă a sentinței, instanța de recurs remarcă

faptul, că prima instanță, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1), 4) Cod

de procedură penală, nu a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită,

în raport cu noua încadrare juridică a acțiunilor inculpatului înfăptuită în urma

excluderii semnului „proporții mari” din învinuirea adusă prin rechizitoriu, dar

a constatat o nouă faptă infracțională care pe de o parte diferă atât celei

descrise inițial în rechizitoriu, iar pe de altă parte nu corespunde nici noii

încadrări juridice operate de către prima instanță.

Totodată instanța de recurs atestă, că deși din conținutul sentinței rezultă

că prima instanță a decis reîncadrarea acțiunilor inculpatului Ceban Sergiu din

prevederile art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza art. 326 alin. (1) Cod penal,

ca rezultat al modificării prevederilor art. 126 alin. (1) Cod penal, corelativ și

modificării cuantumului proporțiilor sumei bănești, totuși înfăptuind

operațiunea de reîncadrare a faptei imputate inculpatului, instanța a redat în

hotărârea adoptată conținutul integral al art. 326 alin. (1) Cod penal, fără a

raporta aceste prevederi legale la acțiunile constatate ca fiind săvârșite de către

inculpat.

Potrivit prevederilor art. 325 Cod de procedură penală, judecarea cauzei

în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire

și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Or, potrivit noii

încadrări operate de către prima instanță, rezultă că inculpatului Ceban Sergiu

i-au fost imputate suplimentar semne calificative, neincriminate acestuia prin

rechizitoriu, cum ar fi: „acceptarea” ...„titluri de valoare, servicii, privilegii, alte

bunuri sau avantaje,”... „sau pentru o altă persoană”, ...„de către o persoană care

are influență” ..„asupra unei persoane publice străine, funcționar internațional”....

„pentru a-l face să întârzie sau să grăbească îndeplinirea”.

22

În continuare, instanța de recurs cu referire la prevederile art. 384

alin. (3) Cod de procedură penală, ține să evidențieze, că sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform practicii judiciare, sentința se expune în mod consecvent, astfel

ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea. Se

exclude expunerea evenimentelor ce nu se referă la cauza judecată, folosirea

formulărilor inexacte, prescurtărilor și cuvintelor inadmisibile în documentele

oficiale.

În acest context instanța de recurs evidențiază, că sentința primei

instanțe nu conține motive legale pe care se întemeiază soluția, iar motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ori deși pe de o parte instanța

conchide asupra necesității reîncadrării acțiunilor inculpatului Ceban Sergiu

din prevederile art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza art. 326 alin. (1) Cod

penal, din motiv că mijloacele financiare în sumă de 2500 euro, care i se

incriminează inculpatului că le-ar fi pretins și primit de la Chihai Ecaterina, nu

constituie proporții mari în raport cu noile prevederi ale art. 126 Cod penal, pe

de altă parte prima instanță în pasajul următor notează, că „...în acțiunile lui

Ceban Sergiu, nu sunt prezente cumulativ elemente constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică lipsește latura obiectivă ce

constă în fapta prejudiciabilă exprimată doar prin acțiune, incriminându-i-se lui

Ceban Sergiu pretinderea și primirea sumei de 2500 euro, pe când prin proporții

mari, în redacția art. 126 Cod penal, în vigoare de la data de 07.11.2016, se

consideră valoarea bunurilor primite care depășesc suma de 20 salarii medii

lunare pe economie prognozate.”

Având în vedere cele constatate mai sus, Colegiul penal lărgit conchide,

că nu pot fi admise argumentele recursului cu privire la necesitatea menținerii

sentinței primei instanțe, or, nu este suficientă argumentarea că „probele

administrate confirmă vinovăția inculpatului”, întrucât importanta sentinței ca

act judiciar impune întrunirea condițiilor de legalitate și temeinicie a ei, aceasta

urmând a fi motivată și bazată pe principiile generale ale efectuării justiției.

Pe de altă parte, verificând decizia instanței de apel în raport cu

argumentele recursului ordinar, Colegiul penal conchide că nici această

hotărâre nu corespunde întru totul prevederilor legii procesuale, și în

consecință urmează a fi casată, cu remiterea cauzei pentru o nouă rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod

de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de

apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță.

Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să

23

se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu

prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca

o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

După cum rezultă din dosar, fiind învestită cu judecarea apelului declarat

de către partea apărării, instanța de apel l-a considerat întemeiat, și dispunând

admiterea acestuia, a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care a dispus achitarea lui Ceban Sergiu de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod

penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Din sumarul deciziei atacate, Colegiul penal atestă, că instanța de apel a

analizat amplu argumentul invocat în cererea de apel cu privire la existența

provocării inculpatului Ceban Sergiu la săvârșirea infracțiunii, de către

martorul denunțător Chihai Ecaterina în acord și la îndrumarea organului de

urmărire penală.

Cu toate acestea, din conținutul motivării deciziei rezultă că pe de o parte

instanța de apel a conchis că în speță nu sunt întrunite condițiile pentru

angajarea răspunderii penale a lui Ceban Sergiu în baza art. 326 alin. (1) Cod

penal, sub aspectul lipsei probelor pertinente, obiective și veridice, dobândite

legal, care ar confirma săvârșirea infracțiunii și sub aspectul încălcării dreptului

inculpatului la un proces echitabil, iar pe de altă parte, în dispozitivul deciziei

instanța de apel dispune achitarea lui Ceban Sergiu de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal din lipsa

elementelor infracțiunii.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă contradictorialitatea deciziei atacate în

ce privește temeiul legal de achitare a inculpatului, dar și o motivare

insuficientă, deoarece instanța de apel a omis să se expună în general în

motivarea deciziei referitor la învinuirea adusă inculpatului conform

rechizitoriului, cu indicarea asupra faptului care dintre elementele infracțiunii

nu au fost constatate în acțiunile inculpatului, iar în dispozitivul aceleiași decizii

24

dispune deja achitarea inculpatului de sub învinuirea înaintată lui Ceban Sergiu

de către acuzatorul de stat.

De asemenea instanța de recurs consideră că la examinarea cauzei

instanța de apel nu a respectat întocmai prevederile legale stipulate în art. 101

Cod de procedură penală, deoarece nu a dat o apreciere fiecărei probe în parte

dar și în coroborare tuturor probelor administrate de către acuzare,

pronunțând o soluție pripită în ce privește faptul constatării provocării

inculpatului.

Astfel, instanța de apel, constatând că nu există suspiciuni obiective că

persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de implicarea agenților

statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub supravegherea

agenților statului, n-a dat apreciere tuturor probelor în coroborare, în special a

descifrărilor convorbirilor telefonice, din care reiese că inculpatul la momentul

înfăptuirii interceptărilor după pornirea urmăririi penale era la curent cu

solicitările de eliberare a condamnatului vizat, mai mult decât atât, din

convorbiri reiese că inculpatul deja ar fi purtat careva negocieri pe marginea

acestor solicitări cu persoane de demnitate publică în a căror competențe era

soluționarea cauzei (procurori, judecători) și chiar ar fi numit o anumită

perioadă în care ar fi posibilă soluționarea solicitărilor înaintate.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată

și-au găsit confirmare temeiurile prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”, ceea ce

duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au

servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor

art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în

vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o

hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor

art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, se casează total decizia Colegiului

25

penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2019, în cauza penală în privința

lui Ceban Sergiu xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 04 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

26