1ra-832/20 — Art. 326 alin. 2 lit. c CP

Prin rechizitoriu Ceban Sergiu a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, pretinderea personală și primirea prin mijlocitor, de bani în proporții mari, pentru sine, de către o persoană care susține că are influență asupra unor persoane publice și cu funcție de demnitate publică pentru a-i face pe aceștia să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

Prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul Florești) din 27 aprilie 2017, Ceban Sergiu, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2500 unități convernționale, echivalentul a 50000 (cincizeci mii) lei. 2.1. Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că: Ceban Sergiu, în perioada lunii iulie 2014 - 11 februarie 2015, susținând că are influență asupra membrilor comisiei Xxxxx, procurorului și instanței de judecată, a pretins de la Chihai Ecaterina, mijloace financiare în sumă de 2500 Euro, pentru influențarea persoanelor cu funcție publică și cu demnitate 1 publică indicate, să emită hotărâri favorabile, în vederea eliberării condiționate înainte de termen a deținutului Chihai Alexandru, care a fost condamnat definitiv la 10 ani privațiune de libertate, pentru comiterea infracțiunii prevăzute în art. 165 alin. (2) Cod penal și care-și ispășea pedeapsa în Xxxxx. 2.2. De către prima instanță, acțiunile inculpatului Ceban Sergiu au fost încadrate în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, persoane publice străine, funcționar internațional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întîrzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvîrșite.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Dumneanu Radu în numele inculpatului Ceban Sergiu, prin care a solicitat casarea sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instață privind achitarea inculpatului din motiv că, potrivit art. 275 pct. 9) Cod de procedură penală „Urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va înceta în cazurile în care ... există circumstanțe prevăzute de lege care ... exclud urmărirea penală”, constatarea nulității: actelor procedurale efectuate în perioada 25.11.2014 – 14.02.2015 (inclusiv a ordonanței de pornire a procesului penal), care nu corespund criteriului de legalitate; procesului-verbal de reținere a lui Ceban Sergiu din motivul încălcării dreptului la apărare a acestuia și a termenului întocmirii acestuia în raport cu prevederile art. 230 Cod de procedură penală; procesului-verbal de percheziție a domiciliului lui Smoleac Adrian, din motiv că circumstanțele expuse în acest act procesual sunt contrare declarațiilor lui Smoleac Adrian și inculpatului Ceban Sergiu, precum și înregistrărilor video efectuate de către reprezentanții organului de urmărire penală. 3.1. În motivarea apelului avocatul a menționat că: - urmărind scopul de a crea în mod artificial circumstanțe care să permită demiterea inculpatului din funcția de șef al xxxxx, conducerea Serviciilor operative ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare au planificat crearea unei situații de fapt menite să-l compromită și, implicit, să-l inculpe pe Ceban Sergiu, pentru a-și atinge obiectivul menționat. În așa mod, la solicitarea factorilor de decizie ai subdiviziunilor operative ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare, numita Chihai Ecaterina, prin intermediul cunoscutului comun Cobzar Alexandru, l-a contactat pe șeful Xxxxx, Ceban Sergiu pentru a solicita de la acesta ajutor/consultații pentru eliberarea 2 condiționată a soțului. În continuare, deși soțul acesteia se afla în Penitenciarul din or. Taraclia, făcând trimitere la faptul că are cunoscuți la Departamentul Instituțiilor Penitenciare, precum și aluzii că este la curent cu faptul că sunt necesare achitarea sumelor de bani pentru a obține eliberarea condiționată a deținuților, numita Chihai Ecaterina i-a indicat lui Ceban Sergiu că îl va transfera pe soțul său la xxxxx. Mai mult ca atât, i-a indicat inculpatului că este de acord să plătească chiar mai mult decât se vor înțelege cu condiția că i se va comunica din timp. La solicitarea reprezentanților organului de urmărire penală, numita Chihai Ecaterina sistematic promitea și indica la disponibilitatea sa de a-i oferi diferite sume de bani inculpatului. În continuare, doar după stabilirea între denunțătoare și inculpat a contactului psihologic, situație determinată ca rezultat al contactării sistematice, aluzia la relațiile acesteia cu factorii de decizie ai Departamentului Instituțiilor Penitenciare, fapt confirmat de transferul soțului în Penitenciarul din or. Soroca, a fost înregistrat la data de 25.11.2014 denunțul numitei Chihai Ecaterina la Procuratura Anticorupție în condiții dubioase, deoarece în dimineața zilei respective, până la ora 09:30, aceasta nu se putea afla în or. Chișinău, deoarece a fost examinată de către medicul Popescu Svetlana din or. Florești. În același timp, deși urmărirea penală în cauza dată a fost posibil de pornit doar în rezultatul acțiunilor coordonate de provocare, admise în rezultatul colaborării reprezentanților serviciilor operative ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare și Centrului Național Anticorupție, care au folosit-o în acest scop pe soția deținutului Chihai Alexandru – Chihai Ecaterina (care anterior a fost folosită în mod similar într-o altă cauză penală, pornită în privința șefului Penitenciarului din or. Taraclia), inclusiv datele administrate au fost posibile în rezultatul introducerii eronate a informațiilor cu privire la timpul întocmirii actelor procesuale, fapt care confirmă acțiunile concertate de provocare, admise de reprezentanții organului de urmărire penală în privința inculpatului Ceban Sergiu; - acuzarea înaintată lui Ceban Sergiu are la bază acțiunile organului de urmărire penală, reprezentat de Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție, precum și a altor persoane, inclusiv denunțătoarea, care au acționat în parte sub îndrumarea reprezentanților organului de urmărire penală, în parte sub îndrumarea altor servicii operative (cele ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției), care nu au fost parte la proces, care au avut un caracter de provocare, iar în lipsa acțiunilor indicate, este evident că era imposibilă presupusa comitere a careva infracțiune de către inculpat. Mai mult ca atât, acțiunile în cauză (ale reprezentanților organului de urmărire penală și ale reprezentanților serviciilor operative ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare, precum și ale persoanelor care au acționat sub îndrumarea acestora), au fost efectuate în contradicție cu 3 prevederile art. 6 § 1 și § 3 ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În așa mod, temei de acuzare a învinuitului l-a constituit crearea artificială a condițiilor despre care se presupune că au condiționat comiterea infracțiunii de către reprezentanții organelor de drept și a numitei Chihai Ecaterina care a acționat sub îndrumarea celor dintâi, precum și presupusa primire a banilor, în sumă de 2500 Euro, situație care în realitate nu a avut loc. Astfel, reieșind din probele examinate în cadrul cercetării judecătorești este evident că în speța dată a avut loc: o provocare, ceea ce trebuie să ducă la excluderea probelor administrate în acest scop, deoarece nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare (cauza Sandu vs. R.Moldova, cauza Romanauskas vs. R.Lituania), care se confirmă prin declarațiile contradictorii ale numitei Chihai Ecaterina, precum și prin faptul că acestea sunt diferite de denunțul acesteia și sunt contrazise de celelalte probe administrate în cauza dată, inclusiv de către acuzare; - în cauză nu s-a demonstrat și nu a existat nici un indiciu că la data de 25 noiembrie 2014, în momentul pornirii urmăririi penale inculpatul ar fi pretins suma de 5000 EURO, invocată în denunțul lui Chihai Ecaterina. Mai mult ca atît, afirmațiile acesteia, expuse în denunț, referitoare la pretinderea sumei de 5000 EURO de către inculpatul Ceban Sergiu în participație cu persoana cu numele Alexandru (Cobzari Alexandru, care a fost scos de sub urmărire penală, iar în cadrul cercetării judecătorești a fost audiat în calitate de martor și a infirmat faptele indicate de denunțătoare) au fost infirmate atât de către aceasta în cadrul cercetării judecătorești cât și de toate celelalte probe, administrate atât de acuzare, cât și de apărare. În calitate de probe ale acuzării sunt administrate exclusiv declarațiile denunțătoarei și probele obținute în rezultatul măsurilor speciale de investigație efectuate doar cu participarea denunțătoarei, care a acționat teleghidat la indicația reprezentanților subdiviziunilor operative ale Centrului Național Anticorupție și ale Departamentului Instituțiilor Penitenciare. - în opinia părții apărării, toate acțiunile și actele menționate în cererea de apel indică în mod cert că faptele incriminate învinuitului au fost provocate de către denunțătoare sub îndrumarea subdiviziunilor operative ale departamentului Instituțiilor Penitenciare și ale Centrului Național Anticorupție, care au început cu mult timp până la depunerea denunțului lui Chihai Ecaterina. Aici este necesar să se menționeze că, reieșind din conținutul declarațiilor denunțătoarei și stenogramelor anexate la materialele cauzei penale, învinuitul a fost căutat de către denunțătoare cu scopul de a fi instigat la comiterea unor acte de corupție.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2019, apelul avocatului Dumneanu Radu în numele inculpatului Ceban Sergiu, 4 a fost admis, sentința casată, cu pronunțarea unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: În baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, Ceban Sergiu a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, din lipsa elementelor infracțiunii. În latura corpurilor delicte au fost menținute dispozițiile sentinței. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a reținut că potrivit rechizitoriului, Ceban Sergiu a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal – traficul de influență, caracterizat prin pretinderea personală și primirea prin mijlocitor de bani în proporții mari, pentru sine, de către o persoană care susține că are influență asupra unor persoane publice și cu funcție de demnitate publică, pentru a-i face pe aceștia să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. La rândul său, prima instanță a constatat lipsa semnului calificativ de mijloace bănești în proporții mari, recalificând acțiunile inculpatului Ceban Sergiu în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, reieșind din cuantumul proporțiilor sumei bănești, care la momentul examinării cauzei deja nu constituiau proporții mari, în rezultatul modificării art. 126 alin. (1) Cod penal (red. 07.11.2016). În continuare instanța de apel a expus declarațiile inculpatului din prima instanță și instanța de apel, precum și a martorilor Chihai Ecaterina, Smoleac Svetlana, Smoleac Ludmila, Smoleac Andrian, Zaev Ludmila, Cucer Andrian, Demcenco Serghei, Țîmbaliuc Viorel, Cobzaru Alexandru, Dobînda Vasile, Popescu Svetlana. Instanța de apel a cercetat și probele scrise administrate și care se conțin în materialele cauzei și anume: denunțul lui Chihai Ecaterina din 25.11.2014 (f.d. 15 Vol.I); Raportul de expertiză nr. 27 din 12 februarie 2015 (f.d.28-35, Vol.I); Raportul de expertiză nr. 28 din 13 februarie 2015 (f.d.43-48, Vol.I); Discul de model „Barges” compact disc, Recordable, 52 CD-R X, recunoscut în calitate de corp delict prin ordonanța din 12 martie 2015 (f.d.67-68, Vol.I); Discul de model „Barges” DVD-R, Multi Speed 4,7 GB/120 Min, recunsocut în calitate de corp delict prin ordonanța din 12 martie 2015, care conține comunicările care au avut loc la 31 ianuarie 2015 și 11 februarie 2015, între Ceban Sergiu și Chihai Ecaterina și cele care au avut loc la 14 februarie 2015 între Chihai Ecaterina și Smoleac Svetlana. Conform discuțiilor indicate, la 31 ianuarie 2015, Ceban Sergiu îi comunică lui Chihai Ecaterina că comisia urmează să se întrunească numai după ce decide Departamentul Penitenciare, iar după aceasta dânsul se va deplasa în instanța de judecată și va vorbi cu judecătorul ca ședința să fie stabilită în decurs de o săptămână, iar ea urmează să nu-și facă griji. 5 Conform discuției din 11 februarie 2015, Ceban Sergiu îi comunică lui Chihai Ecaterina că dânsul a discutat cu procurorul și că totul este în regulă, însă este necesar câteva zile și totul depinde dacă-i va transmite procurorului ceva, însă oricum în decurs de o săptămână, problema se va rezolva. Totodată, în cadrul discuției, Ceban Sergiu îi comunică lui Chihai Ecaterina că în piață este un magazin în care se vinde pește, iar directorul acestui magazin este o doamnă pe nume „Svetlana”, care-i este verișoară și care a doua zi se afla la serviciu. La fel Ceban Sergiu îi comunică lui Chihai Ecaterina că dânsa urmează să se apropie de acea doamnă și să o întrebe ce fel de mașină are, la ce Svetlana îi va răspunde că are „Land Cruiser” negru, după care Chihai Ecaterina urmează să-i transmită ce are. Tot în cadrul aceleiași discuții, Ceban Sergiu îi comunică lui Chihai Ecaterina că va discuta și cu judecătorul și că se gândește că în săptămâna următoare, până joi, Chihai Alexandru va fi eliberat. La fel, Chihai Ecaterina îl întreabă pe Ceban Sergiu dacă acolo nu s-a ridicat nimic, la ce acesta i-a răspuns că a vorbit așa cum dânsa i-a comunicat. Conform discuției din 14 februarie 2015, care a avut loc între Chihai Ecaterina și Smoleac Svetlana, s-a stabilit că Chihai Ecaterina o întreabă pe ultima dacă dânsa este „Svetlana”, la ce aceasta îi răspunde că da. Ulterior, Chihai Ecaterina o întreabă ce mașină are, la ce Smoleac Svetlana îi răspunde că „Land Cruiser” negru, după care prima o întreabă pe Smoleac Svetlana dacă poate să se deplaseze undeva, la care aceasta îi răspunde că nu trebuie să se teamă. În cele din urmă, Chihai Ecaterina o întreabă pe Smoleac Svetlana dacă este necesar de numărat, la ce ultima îi răspunde că nu este necesar (f.d.98-100, Vol.I); CD de model „esperanza, CD-R”, recunoscut în calitate de corp delict prin ordonanța din 16 martie 2015 (f.d.140-142, Vol.I); CD de model „esperanza, CD-R”, recunoscut în calitate de corp delict prin ordonanța din 16 martie 2015, care conține comunicările care au avut loc la 14 februarie 2015, între Smoleac Svetlana și o persoană pe nume „Liuda”, cele care au avut loc între Smoleac Svetlana și Ceban Sergiu, precum și cele avute între Smoleac Svetlana și o persoană necunoscută. Conform discuției telefonice purtate între Smoleac Svetlana și persoana pe nume „Liuda”, ultima o informează pe Smoleac Svetlana că la serviciul acesteia este o fată care o așteaptă, la ce Smoleac Svetlana îi comunică persoanei pe nume „Liuda” să-i transmită acelei fete că urmează să o aștepte aproximativ 20 de minute, deoarece dânsa cunoaște cine este acea fată. Conform discuției telefonice purtate de Smoleac Svetlana și Ceban Sergiu, ultimul o întreabă pe aceasta dacă este la serviciu, la ce Smoleac Svetlana îi răspunde că da. Conform convorbirii telefonice avute între Smoleac Svetlana și o persoană necunoscută, ultima îi comunică lui Smoleac Svetlana ca să opteze pentru poziția că doamna care i-a adus banii îi este datoare personal dânsei, iar ea a vorbit orice numai ca să-și poată restitui banii (f.d.193-194, Vol.I); Corpurile delicte recunoscute prin 6 ordonanța din 04 martie 2015 (f.d.31-32, Vol.II); DVD-R de model „Barges”, recunoscut în calitate de corp delict prin ordonanța din 16 martie 2015, care conține înregistrarea audio și video a percheziției efectuate în imobilul amplasat în or. Florești, str. Crinelor, 36. În cadrul percheziției în imobilul indicat, într-o construcție anexă, au fost depistate și ridicate mijloacele financiare în sumă de 2500 Euro, pretinse și primite de Ceban Sergiu de la Chihai Ecaterina prin intermediul lui Smoleac Svetlana, în vederea influențării persoanelor cu funcție publică și cu demnitate publică, să emită hotărâri favorabile, în vederea eliberării condiționate înainte de termen a deținutului Chihai Alexandru, care a fost condamnat definitiv la 10 ani privațiune de libertate, pentru comiterea infracțiunii prevăzute în art. 165 alin. (2) Cod penal și care-și ispășea pedeapsa în xxxxx (f.d.35-36, Vol. II); telefonul mobil model „Nokia 5228”, recunoscut în calitate de corp delict prin ordonanța din 27 martie 2015. Conform informației ce se conține în memoria telefonului indicat și care aparține lui Ceban Sergiu (f.d.13, Vol. IV); procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație din 16 februarie 2015, conform căruia în cadrul efectuării măsurii speciale de investigație controlul transmiterii banilor în sumă de 2500 Euro (f.d.19, Vol. I); procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 26 noiembrie 2014, conform cărora s-a constatat că în cadrul efectuării măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea comunicărilor și înregistrarea de imagini acestora, ce vor avea loc între martorul Chihai Ecaterina și bănuitul Ceban Sergiu, pentru o perioadă de 30 de zile, cu stocarea informațiilor obținute în urma interceptării și înregistrărilor de imagini pe un suport tehnic, a fost interceptată și înregistrată comunicarea care a avut loc între bănuitul Ceban Sergiu și martorul Chihai Ecaterina, care a avut loc la 25 noiembrie 2014, în or. Soroca, în biroul de serviciu al primului, amplasat în Xxxxx, în cadrul căreia Ceban Sergiu îi comunică lui Chihai Ecaterina că nu cunoaște suma ce urmează să o primească de la ultima în vederea influențării membrilor comisiei de specialitate, procurorului și instanței de judecată, ca acestea să emită hotărâri privind eliberarea condiționată înainte de termen a deținutului Chihai Alexandru, care a fost condamnat definitiv la 10 ani privațiune de libertate, pentru comiterea infracțiunii prevăzute în art. 165 alin. (2) Cod penal, deoarece aceasta variază în fiecare lună, însă o va ajuta să soluționeze problema ultimului, privind eliberarea condiționată înainte de termen (f.d.53-58, Vol. I); procesul-verbal din 12 martie 2015, conform căruia a fost examinat discul de model ,,Barges, compact disc, Recordable, 52 CD-R x”, care conține înregistrarea comunicărilor care au avut loc la 25 noiembrie 2014, între bănuitul Ceban Sergiu și martorul Chihai Ecaterina, în or. Soroca, în biroul de serviciu al primului, amplasat în Xxxxx (f.d.65-66, Vol. I); procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și 7 înregistrarea de imagini a acestora din 21 februarie 2015, conform căruia s-a constatat că în cadrul efectuării măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea comunicărilor și înregistrarea de imagini a acestora (f.d.80-87, Vol. I); procesul-verbal din 12 martie 2015, conform căruia a fost examinat discul de model „Barges, 16x DVD-R”, care conține înregistrarea audio a comunicărilor care au avut loc la 31 ianuarie 2015 și 11 februarie 2015 între Ceban Sergiu și Chihai Ecaterina și cele care au avut loc la 14 februarie 2015 între Chihai Ecaterina și Smoleac Svetlana (f.d.96-97, Vol. I); procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 04 martie 2015 (f.d.121-129, Vol. I); procesul-verbal din 16 martie 2015, conform căruia a fost examinat discul de model „esperanza, CD-R”, care conține înregistrările comunicărilor telefonice care au avut loc la 15 ianuarie 2015, 27 ianuarie 2015, 13 februarie 2015 și 14 februarie 2015 între Ceban Sergiu și Chihai Ecaterina, precum, și cele care au avut loc la 14 februarie 2015 între Ceban Sergiu și Smoleac Svetlana și cele între Ceban Sergiu, mama acestuia și Ceban Silvia (f.d.138-139, Vol. I); procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 04 martie 2015, conform căruia în urma efectuării măsurii speciale de investigație interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice purtate de Smoleac Svetlana cu bănuitul Ceban Sergiu (f.d.179-183, Vol. I); procesul-verbal din 16 martie 2015, conform căruia a fost examinat discul de model „Esperanza, CD-R” (f.d.191-192, Vol. I); procesul- verbal privind efectuarea urmăririi vizuale din 16 februarie 2015, conform căruia în urma efectuării măsurii speciale de investigație urmărirea vizuală a cet. Smoleac Svetlana, cu relevarea și fixarea acțiunilor persoanei, imobilelor, mijloacelor de transport și altor obiecte, cu care aceasta contactează, s-a constatat că la 14 februarie 2015, ora 09 și 13 minute, Smoleac Svetlana a stat să discute cu o doamnă necunoscută, în incinta magazinului „Pește Viu”, amplasat pe teritoriul Pieții Centrale din or. Florești. La ora 09 și 16 minute, persoanele urmărite s-au despărțit, doamna necunoscută a plecat fără urmărire vizuală, iar Smoleac Svetlana a rămas pe loc, continuând să își îndeplinească obligațiunile de serviciu. La ora 09 și 37 minute, doamna necunoscută a revenit în incinta magazinului „Pește Viu”, unde i-a transmis lui Smoleac Svetlana o sumă nestabilită de bani, după care acestea s-au despărțit. La ora 12 și 32 minute, Smoleac Svetlana a ieșit de la serviciu și în preajmă s-a întâlnit cu Ceban (Smoleac) Silvia și cu Ceban Sergiu stând să discute. În procesul conversației, Smoleac Svetlana i-a transmis lui Ceban Sergiu o sumă nestabilită de bani, după care la 12 și 36 minute s-au despărțit. După ce s-au despărțit, Smoleac Svetlana a rămas pe loc, iar Ceban Sergiu împreună cu Ceban Silvia, la ora 12 și 45 minute, au venit la o casă la sol fără număr, dislocată în or. Florești, str. Crinelor (f.d.4-6, Vol. II); procesul-verbal privind efectuarea urmăririi 8 vizuale din 16 februarie 2015 (f.d.12-13, Vol. II); procesul-verbal privind efectuarea percheziției din 14 februarie 2015 (f.d.26, Vol. II); procesul-verbal din 16 martie 2015, conform căruia a fost examinat discul de model „Barges, 16x DVD+R”, care conține înregistrarea audio și video a acțiunii de urmărire penală percheziția din 14 februarie 2015, efectuată în imobilul amplasat în xxxxx, unde în una din anexele imobilului indicat, au fost depistate și ridicate mijloacele financiare în sumă de 2500 Euro, pretinse și primite de Ceban Sergiu de la Chihai Ecaterina prin intermediul lui Smoleac Svetlana (f.d.33-34, Vol. II); procesul-verbal de ridicare din 16 februarie 2015, conform căruia de la xxxxx, a fost ridicat dosarul personal al deținutului Chihai Alexandru (f.d.89-90, Vol. II); procesul-verbal de cercetare din 18 februarie 2015, conform căruia a fost examinat dosarul personal al deținutului Chihai Alexandru (f.d.91-95, Vol. II); procesul-verbal de cercetare din 05 martie 2015, conform căruia a fost examinat dosarul nr. 21-31/5, privind examinarea demersului administrației xxxxx, privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen a condamnatului Chihai Alexandru (f.d.136-138, Vol. III); procesul-verbal de examinare din 26 martie 2015, conform căruia a fost examinat telefonul mobil model „Explay” care aparține lui Smoleac Svetlana. În cadrul examinării telefonului indicat, s-a constatat că în perioada 03 februarie 2015-14 februarie 2015, Smoleac Svetlana a purtat mai multe discuții telefonice cu Ceban Sergiu (f.d.1-3, Vol. IV); procesul-verbal de examinare din 27 martie 2015, conform căruia a fost examinat telefonul mobil model „Nokia 5228”, care aparține lui Ceban Sergiu. În cadrul examinării telefonului indicat, s-a constatat că la 14 februarie 2015, Ceban Sergiu a purtat discuții telefonice cu Chihai Ecaterina și Smoleac Svetlana (f.d.10-12, Vol. IV); dosarul personal al deținutului Chihai Alexandru, recunoscut în calitate de mijloc material de probă prin ordonanța din 18 februarie 2015 (f.d.133 Vol. III); dosarul nr. 21-31/5, privind examinarea demersului administrației Xxxxx privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen a condamnatului Chihai Alexandru, recunoscut în calitate de mijloc material de probă prin ordonanța din 06 martie 2015 (f.d.195 Vol. III). Analizând motivele invocate în apelul părții apărării, în raport cu soluția adoptată de către prima instanță, precum și actele cauzei, instanța de apel a conchis că în speță hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea constatării inexistenței instigării inculpatului la săvârșirea infracțiunii. Instanța de apel a menționat că, argumentele invocate de către apelant și-au găsit confirmare, atestându-se că, prima instanță nu a constatat și nu a apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind infracțiunea incriminată inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură 9 penală și de drept material, în coraport cu prevederile art. 6 din Convenție și jurisprudența CtEDO, în cauzele (Pareniuc vs. Moldova din 01 iulie 2014, Teixeira de Castro vs Portugalia din 09 iunie 1998, Ramanauskas contra Lituaniei din 05 februarie 2008, Khudobin c. Rusiei din 26 octombrie 2010 și Sandu c. Moldovei din 11 februarie 2014) și pct. 25.4 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 22 decembrie 2014 ,,Cu privire la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție”. Astfel, în cauza Pareniuc vs. Republica Moldova, de către Curte a fost constatată încălcarea art. 6 §1 din Convenție, din cauza lipsei de echitate procedurală la nivel național. În calitate de încălcare Curtea a evidențiat problema folosirii probelor obținute prin instigarea și provocarea persoanei la săvârșirea infracțiunii. Întrucât partea apărării a invocat constant argumentul instigării și provocării la săvârșirea infracțiunii, instanța de apel a conchis că urmează a fi apreciat modul în care prima instanță a apreciat comportamentul lui Chihai Ecaterina și a colaboratorilor CNA, sub acest aspect în prezenta cauză. Generalizând asupra jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturilor Omului în materie (hotărârea Teixeira de Castro contra Portugaliei din 09 iunie 1998, hotărârea Ramanauskas contra Lituaniei din 05 februarie 2008, hotărârea Khudobin contra Rusiei din 26 octombrie 2010 și hotărârea Sandu contra Moldovei din 11 februarie 2014 etc.), instanța de apel a indicat că se reține existența provocării la acte de corupere, dacă sunt întrunite următoarele condiții cumulative: - acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracțiunea sau când există o determinare directă la comiterea unui act de corupere din partea unui denunțător; - lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârșită fără această intervenție a agenților statului, care nu s-au limitat la investigarea activității infracționale ale unui suspect într-un mod esențialmente pasiv, însă au exercitat o influență pentru a provoca săvârșirea unei infracțiuni; - nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub supravegherea agenților statului. Instanța de apel analizând materialele cauzei a concluzionat că în speța dată sunt întrunite toate aceste trei condiții pentru a fi recunoscută instigarea și provocarea pentru comiterea infracțiunii. În acest sens, instanța de apel a specificat că potrivit ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului, Ceban Sergiu a fost învinuit în faptul că, în perioada lunii iulie 2014 - 11 februarie 2015, susținînd că are influență 10 asupra membrilor comisiei Xxxxx, procurorului și instanței de judecată, a pretins de la Chihai Ecaterina, mijloace financiare în sumă de 2500 Euro. Atât din declarațiile date în ședința instanței de apel și cea de fond, precum și din cele date la urmărirea penală (f.d. 65-70 Vol.II), martorul denunțător Chihai Ecaterina, a declarat constant, că în timp ce soțul său Chihai Alexandru executa pedeapsa în penitenciarul din Taraclia, ea a căutat persoane ce ar putea să soluționeze eliberarea condiționată înainte de termen a soțului său din locurile de detenție. În acest scop ea s-a adresat la o persoană pe nume Alexandru - Cobzar Alexandru. Împreună cu acesta s-au întâlnit cu inculpatul, care i-a comunicat că referitor la soțul ei o va putea ajuta, doar dacă acesta va fi transferat din penitenciarul Taraclia în cel din Soroca. Din aceste declarații reiese cert că însăși martora denunțătoare căuta persoane care să îi rezolve problema eliberării soțului său din detenție. Instanța de apel a punctat, că dispoziția art. 326 Cod penal prevede răspundere pentru pretinderea ... de bani... atât din declarațiile denunțătoarei Chihai Ecaterina, inculpatului Ceban Sergiu și a martorului Cobzar Alexandru reiese, că Chihai Ecaterina l-a căutat inițial pe martor, ca acela să-i facă cunoștință cu Ceban Sergiu. Aceasta a solicitat ajutor de la inculpat, însă acesta i-a explicat că este șeful penitenciarului de la Soroca și nu din Taraclia. Tot din declarațiile martorului Cobzaru Alexandri instanța de apel a stabilit că însăși martora Chihai Ecaterina i-a spus inculpatului că la Taraclia este necesară suma de 1000 Euro ca să ieși din pușcărie, deși Ceban nu a întrebat-o despre aceasta. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că inculpatul a fost condamnat în temeiul probelor obținute în cadrul activității speciale de investigații din 14.02.2015, atunci când Chihai Ecaterina, fiind echipată de organul de urmărire penală cu dispozitive speciale de înregistrare a convorbirii și cu banii – 2500 euro, i-a transmis bani lui Smoleac Svetlana, care erau destinați pentru Ceban Sergiu, banii fiind puși la dispoziție de organul de urmărire penală. Din probele aduse de acuzare nu reiese că până la 25.11.2014 – 14.02.2015, organul de urmărire penală ar fi dispus de vreo probă - informație obiectivă precum că, Ceban Sergiu a fost implicat anterior în acțiuni de corupție. În denunțul său din 25.11.2014 depus la Procuratura Anticorupție (f.d. 15, vol. I), Chihai Ecaterina a susținut că inculpatul a pretins de la ea suma de 5000 euro. Însă, stenogramele convorbirilor dintre ei, în cadrul operațiunii sub acoperire, în opinia instanței de apel indică contrariul, anume Chihai Ecaterina a fost persoana care insistent l-a instigat pe inculpatul Ceban Sergiu să discute despre bani și a indicat că Alexandru cere pentru dânsul bani, inclusiv și servicii sexuale (f.d. 55-58 vol.I). 11 Aceasta, în opinia instanței de apel demonstrează clar că inculpatul a fost supus unei acțiuni de convingere, instigare și provocare flagrantă de a se implica în activitatea infracțională de care a fost condamnat, în lipsa vreunui indiciu că infracțiunea ar fi fost săvârșită fără această instigare și provocare. Martora Chihai Ecaterina, precum și martorii Cucer Andrian și Țîmbaliuc Viorel lucrători a penitenciarului Soroca au confirmat, că Chihai Ecaterina des venea în audiență la inculpat, deși s-a discutat ca aceasta să nu mai fie primită. În acest sens, instanța de apel a stabilit că probele ce au stat la baza condamnării lui Ceban Sergiu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, sunt lovite de nulitate, deoarece până la momentul provocării și implicării colaboratorilor CNA, prin intermediul lui Chihai Ecaterina, nu au existat suspiciuni obiective confirmate prin probe, că Ceban Sergiu ar fi fost implicat în acțiuni de corupție. Ca urmare, probele administrate la caz începând cu data de 25.11.2014, în conformitate cu art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, nu pot fi admise ca probe, acestea fiind obținute prin instigarea insistentă și provocarea persoanei la săvârșirea infracțiunii și prin urmare se exclud din dosar și nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare. La acest capitol, instanța de apel a constatat că partea apărării atât la faza judecării în prima instanță, cât și ulterior în cererea de apel, a susținut că inculpatul a fost victima unei provocări, iar în această situație ținea de obligația acuzării de a demonstra faptul că nu a existat nici o provocare. În absența unor asemenea dovezi, era de obligația primei instanțe să examineze circumstanțele cauzei și să întreprindă acțiunile necesare pentru stabilirea adevărului și existenței sau nu a actului de instigare și provocare. Astfel, instanța nu și-a motivat soluția prin prisma argumentelor părții apărării privind instigarea și provocarea inculpatului, fără a ține cont de jurisprudența CtEDO. Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță în sentință s-a expus superficial asupra motivului dacă acțiunile lui Chihai Ecaterina, au avut efectul de a-l provoca pe Ceban Sergiu, la săvârșirea infracțiunii pentru care acesta ulterior a fost condamnat, sau dacă au existat careva indicii că infracțiunea ar fi fost comisă fără provocare. În opinia instanței de apel faptul provocării, facilitării și încurajării persoanei la săvârșirea infracțiunii în speța dată, rezultă din următoarele probe: dosarul personal al deținutului Chihai Alexandru, recunoscut în calitate de mijloc material de probă prin ordonanța din 18 februarie 2015 (f.d.133 Vol.III) și dosarul nr. 21-31/5, privind examinarea demersului administrației Xxxxx privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen a condamnatului Chihai Alexandru recunoscut în calitate de mijloc material de probă prin ordonanța din 06 martie 2015 (f.d.195 Vol.III), ambele aceste 12 documente confirmă faptul, că la momentul când denunțătoarea căuta persoane care să-i faciliteze situația soțului său, deținut în penitenciarul Taraclia, inculpatul Cebanu Sergiu nu avea nici o atribuție față de acest deținut și de dorința soției sale de a fi liberat condiționat înainte de termen din detenție. Argument ce confirmă versiunea provocării înaintată de către partea apărării, constitue și faptul transferului lui Chihai Alexandru anume în penitenciarul Soroca. Pe când partea acuzării nu a verificat și nu a combătut argumentele părții apărării privind modalitatea în care Chihai Alexandr a fost transferat în penitenciarul Soroca. Instanța de apel a reținut ca întemeiate argumentele apelantului privind provocarea inculpatului prin intermediul denunțătoarei, pentru ca acesta să fie eliberat din funcția de Șef al Xxxxx, deoarece acesta benevol refuza să-și dee demisia. În acest sens, partea apărării prezentând un șir de probe prin care Ceban Sergiu, deținând funcția dată a fost sancționat disciplinar: Nota informativă cu privire la rezultatele controlului complex în Xxxxx (f.d. 77-86, Vol.V), ordinele din 19.07.2013, 27.07.2012, 13.03.2013, 20.02.2015, 27.02.2015 cu privire la aplicarea sancțiunilor disciplinare (f.d. 88-91, 92, 93- 96, 97-100, 101-102 Vol.V), ordinul de revocare a sancțiunii disciplinare aplicate inculpatului din 26.12.2013 (f.d. 103, Vol.V), ordonanța procurorului r- lui Soroca din 30.08.2012 privind refuzul în începerea urmăririi penale, ordonanța procurorului Procuraturii Anticorupție din 17.06.2014 (f.d. 222-230 Vol.V) privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Ceban Sergiu din lipsa în acțiunile sale a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal. Instanța de apel a remarcat, că nu au fost combătute argumentele părții apărării, că ordinele de sancționare din perioada 2012-2015, precum și ordinele de retragere a sancțiunilor aplicate, precum și încheierea din 29.01.2014, emisă de judecătorul V. Boico în cauza pornită, în ordinea contenciosului administrativ la cererea inculpatului S. Ceban, prin care s-a dispus renunțarea la acțiune în legătură cu revocarea ordinului de sancționare de către Ministrul Justiției la data de 26.12.2013, de asemenea și extrasul de pe pagina electronică a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, care conține știrea precum că șeful xxxxx ar fi fost reținut în flagrant în rezultatul unei operațiuni comune a Procuraturii Anticorupție, Centrului Național Anticorupție și a Departamentului Instituțiilor Penitenciare, precum și răspunsul nr. 10/27 din 22.05.2015, parvenit de la Direcția Asigurarea Operativă a Centrului Național Anticorupție, prin care se confirmă că deținutul Ceban Sergiu a fost vizitat în Izolatorul CNA de către reprezentanții Departamentului Instituțiilor Penitenciare, pentru a-l soma să părăsească funcția deținută, confirmă caracterul acțiunilor de provocare circumstanțelor 13 constatate, pentru a permite inculparea lui Ceban Sergiu în scopul concedierii acestuia. În prima instanță a fost audiată și cercetată stenograma înregistrării audio a discuției care a avut loc între avocatul lui Ceban Sergiu și denunțătoarea Chihai Ecaterina, care are ca obiect acțiunile reale ce au avut loc până la înregistrarea oficială a denunțului la data de 25.11.2014, prin care în opinia instanței de apel se confirmă faptul că în speța dată a avut loc o provocare din partea organelor de drept. Instanța de apel a considerat că nu pot fi neglijate în contextul dat, argumentele părții apărării, că denunțul numitei Chihai Ecaterina din 25.11.2014 este contrazis de toate materialele administrate după începerea investigațiilor în cauza dată. Potrivit materialelor cauzei penale acesta a fost depus la Procuratura Anticorupție la data de 25.11.2014, în limba română, până la ora 09:00, ori la aceeași dată începând cu ora indicată, numita Chihai Ecaterina a fost audiată de procurorul Galeru V., în sediul Procuraturii Anticorupție, până la ora 09:30. Aferent circumstanțelor enunțate, fiind audiată în instanța de judecată, Chihai Ecaterina, confirmând inclusiv înregistrarea audio a discuției dintre aceasta și avocatul R. Dumneanu, a indicat expres că în realitate denunțul și audierea inițială la Procuratura Anticorupție a avut loc seara, după ce s-au întors cu lucrătorul operativ al CNA, Dobîndă Vasile, de la Soroca, unde s-ar fi întâlnit cu Ceban Sergiu și ar fi înregistrat discuția cu acesta cu tehnica specială oferită de Dobîndă Vasile. Mai mult, martora Chihai Ecaterina i-a comunicat avocatului Dumneanu Radu (f.d. 54-58 vol.V) că până la data de 25.11.2014, de nenumărate ori, la indicația lucrătorului operativ al CNA, V. Dobîndă, a înregistrat discuțiile cu Ceban Sergiu, însă, datorită faptului că nu conțineau careva date care ar fi făcut posibilă incriminarea lui Ceban Sergiu, i se indica că este necesar ceva mai consistent, respectiv i se indica să fie mai provocatoare în discuțiile cu inculpatul. La fel, instanța de apel a stabilit că ordonanța de pornire a urmăririi penale în cauza dată din 25.11.2014, reflectă circumstanțe diferite de cele care au avut loc în realitate până la depunerea denunțului respectiv. Actul procesual indicat nu conține circumstanțe expuse de către denunțătoarea E. Chihai, care nu s-a confirmat atât în partea ce se referă la suma extorcată, în cadrul măsurilor speciale de investigații stabilindu-se cu certitudine că de fapt nu au fost extorcate careva sume de bani, ci au fost propuse cu insistență de către Chihai Ecaterina, suma de 2500 Euro, cu mențiunea că dacă ar mai fi necesare alte sume, aceasta este dispusă să le dea, dar cu condiția de a i se comunica din timp, solicitări care nu au fost formulate de către inculpat. 14 Totodată, instanța de apel a notat că în cadrul urmăririi penale nu s-a confirmat nici coparticiparea numitului Cobzari Alexandru, și mai mult s-a stabilit că acesta nici nu a avut careva atribuții la acțiunile inventate de către denunțătoarea Chihai Ecaterina. Faptul neparticipării lui Cobzari Alexandru la acțiunile indicate de Chihai Ecaterina se confirmă și de statutul de martor al acestuia, fapt care demonstrează că scopul acțiunilor de provocare a fost incriminarea doar a inculpatului Ceban Sergiu. Instanța de apel a luat în considerație și argumentul părții apărării, potrivit căruia Chihai Ecaterina a depus denunțul la organele de drept în după ameaza zilei de 25.11.2014, ordonanța procurorului cu privire la interceptarea și înregistrarea comunicărilor și imaginilor din 25.11.2014 putând fi emisă exclusiv după pornirea procesului penal, doar după depunerea denunțului. În același timp, având în vedere materialele cauzei penale, precum și faptul că urmărirea penală în cauza dată a fost pornită la denunțul lui Chihai Ecaterina, este evident că atât pornirea urmăririi penale, cât și ordonanța cu privire la interceptarea și înregistrării comunicărilor și imaginilor din 25.11.2014 puteau fi emise exclusiv după înregistrarea denunțului de către Chihai Ecaterina, adică în seara zilei de 25.11.2014. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că în realitate denunțul la Procurtura Anticorupție a fost depus de către Chihai Ecaterina, potrivit declarațiilor acesteia făcute în cadrul cercetării judecătorești, seara după ce s-au întors de la Soroca, iar în dimineața zilei respective ea nu a fost la Chișinău, fapt confirmat prin declarațiile martorului Popescu Svetlana, care a indicat că în dimineața zilei respective, în intervalul de timp cuprins între ora 10:00 și 11:00 a examinat-o pe Chihai Ecaterina în instituția medicală din or.Florești. Faptul dat se confirmă și prin adeverința eliberată de spitalul raional Florești nr. 291 din 09.03.2017 și copia din registrul persoanelor ce au beneficiat de asistență medicală (f.d. 214-215 vol.V). Având la bază constatările indicate, instanța de apel a concluzionat că este evident faptul că probele administrate în cauza dată au fost apreciate arbitrar de către prima instanță, care a dat prioritate concluziilor și argumentelor părții acuzării și a neglijat circumstanțele reale ale cazului și probele examinate în cadrul cercetării judecătorești. Martorul Chihai Ecaterina este martorul denunțător decisiv în speța dată, adică persoana, care a declarat despre săvârșirea pretinsei infracțiuni, și respectiv în acest sens, Chihai Ecaterina rămâne la propriu cu calitate de persoană interesată în finalul cauzei și în atare circumstanțe numai declarațiile sale (privind pretinderea sumei de 5000 sau a celei de 2500 euro) nu pot fi puse la baza unei hotărâri de condamnare ca probă de vinovăție în lipsa altor probe. 15 Dubii privind pretinderea de către inculpat a sumei de bani ce i se incriminează, și faptul că acesta a fost provocat se confirmă și prin declarațiile martorului V. Dobîndă, care în ședința primei instanțe a confirmat că atunci când era nevoie trimitea, prin intermediul transportului de rută, tehnica necesară pentru înregistrarea discuțiilor lui Chihai Ecaterina cu Ceban Sergiu, pe când la cauza penală lipsesc procesele-verbale de înzestrare cu tehnică destinată înregistrării ascunse a informației. În conținutul convorbirilor din stenogramele anexate la dosar nu se conțin careva date precum că Ceban Sergiu ar fi pretins suma de bani de la Chihai Ecaterina, adică a comis latura obiectivă a infracțiunii. La fel, din conținutul stenogramelor ulterioare din 23.02.2015 (f.d. 82, 83-84 vol.I) nu rezultă că Ceban Sergiu pretinde de la Chihai Ecaterina bani și cât anume. La fel, instanța de apel a apreciat că chiar dacă în urma percheziției banii au fost depistați în anexa nelocativă, această probă nu poate fi admisibilă în speța dată, fiindcă banii – 2500 euro, au fost oferiți de CNA, fapt confirmat de către martora denunțătoare, care a solicitat acești bani și rapoartele de expertiză tehnico-criminalistice, adică organul de urmărire penală a depășit gradul de cercetare pasivă a unei activități infracționale oferind banii, iar din conținutul descifrărilor și declarațiilor denunțătoarei, reiese că Chihai Ecaterina din proprie inițiativă instigă inculpatul Ceban Sergiu, prin ce se confirmă atitudinea evidentă de provocare a acesteia, or din stenograme rezultă că inculpatul nu a întreprins acțiuni active și nu a cerut nicicând să-i fie înmânate careva sume de bani de către Chihai Ecaterina, chiar dacă ulterior ar reieși că acesta ar accepta banii denunțătoarei. În baza celor stabilite, instanța de apel a conchis că acțiunile lui Chihai Ecaterina în privința inculpatului Ceban Sergiu au avut efectul provocării, iar infracțiunea nu putea fi comisă fără intervenția provocatorului, fapt care impune soluția de achitare a inculpatului Ceban Sergiu, deoarece fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 326 Cod penal, și anume nu a fost confirmată latura subiectivă – intenția, precum și latura obiectivă a infracțiunii - pretinderea banilor de către inculpatul Ceban Sergiu, în acest sens nefiind prezentate careva probe admisibile, pertinente, concludente și utile care ar demonstra vinovăția lui Ceban Sergiu. În consecință, instanța de apel a notat că în speță se evidențiază faptul că acțiunile instigatoare și provocatoare ale martorului Chihai Ecaterina, precum și acțiunile de instigare și transmitere a banilor martorului Chihai Ecaterina de către CNA, determinarea de a participa ca martor a lui Chihai Ecaterina de către organul de urmărire penală în scopul constatării infracțiunii flagrante de trafic de influență, constituie o încălcare a interdicției prevăzute de art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, care stabilește că: „nu pot fi admise ca probe 16 și, prin urmare se exclud din dosar…, datele care au fost obținute prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la săvârșirea infracțiunii”, în concluzie, probele obținute cu participarea lui Chihai Ecaterina după primirea banilor și sfaturilor instigatoare de la colaboratorii CNA, nu pot fi admise și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, instanța constatând necesitatea excluderii acestora din dosar. În speță nu a fost confirmată prin probe pertinente, obiective și veridice învinuirea, privind fapta infracțiunii de trafic de influență și anume pretinderea sumei de 2500 euro de către Ceban Sergiu de la Chihai Ecaterina, după cum a fost indicat în învinuire. Totodată, pentru a fi prezentă o acțiune ca pretindere în speța dată, aceasta trebuie să se manifeste printr-o cerere - solicitare insistentă, ori într-o pretenție vizând obiectul remunerării ilicite, care se poate manifesta verbal, în scris sau în formă concludentă, fiind înțeleasă de cel căruia i se adresează, indiferent dacă a fost satisfăcută sau nu, dar din stenogramele convorbirilor în speța dată, nu se constată prezența unor asemenea acțiuni din partea inculpatului. Instanța de apel a reținut că în speță au fost prezente acțiuni active de instigare insistentă și provocare a lui Ceban Sergiu la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 Cod penal, fapt ce reiese din următoarele: organul de urmărire penală nu a prezentat probe ce ar demonstra, că inculpatul Ceban Sergiu a cerut suma de bani de la Chihai Ecaterina; probele prezentate de către partea acuzării în susținerea învinuirii sunt lovite de nulitate în temeiul art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, fiindcă au fost obținute prin provocarea, facilitarea și încurajarea persoanei la săvârșirea infracțiunii; probele prezentate - declarațiile martorului Chihai Ecaterina și înregistrările audio a convorbirilor dintre Ceban Sergiu și Chihai Ecaterina nu demonstrează vina inculpatului în pretinderea sumei de bani de la ultima, dar dimpotrivă, dovedesc faptul instigării, provocării și încurajării lui Ceban Sergiu de către Chihai Ecaterina la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență; atât legea procesuală națională în vigoare, cât și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului interzic procedura de obținere a probelor prin provocarea, facilitarea și încurajarea persoanei la săvârșirea infracțiunii. Din materialele cauzei nu rezultă să fi fost prezentate de acuzare probe ce ar demonstra că în lipsa implicării colaboratorilor Centrului Național Anticorupție ar fi fost săvârșită infracțiunea. Prin acțiunile active ale organului de urmărire penală s-a comis instigarea și determinarea lui Chihai Ecaterina să dea bani lui Ceban Sergiu în scopul constatării acțiunii flagrante de trafic de influență și aceasta constituie o încălcare a interdicției prevăzute de art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală. În concluzie, probele obținute cu 17 participarea lui Chihai Ecaterina după primirea banilor, sfaturilor de la CNA, nu pot fi admise și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, și sunt excluse, or, potrivit jurisprudenței CtEDO, hotărârea Gafgen vs Germania din 30.06.2008, s-a statuat că ,,dacă organele de urmărire penală au administrat o probă cu încălcarea principiilor și loialității, aducând atingere drepturilor garantate de Convenția Europeană, iar din aceste mijloace de probă au rezultat fapte sau împrejurări ce au condus în mod direct și necesar la administrarea în mod legal a altor mijloace de probă (administrarea mijlocului nelegal fiind condiție sine qua non pentru administrarea mijlocului de probă legal), acestea din urmă, vor fi excluse, instanțele neputându-și fundamenta hotărârea pe aceste probe derivate. S-a instituit principiul „Fructele pomului otrăvit”, care impune excluderea mijloacelor de probă administrate în mod legal, dar care sunt derivate (în strânsă legătură) din probele obținute în mod ilegal. Astfel spus, dacă sursa probantă „pomul”, este lovită de nulitate, atunci toate probele obținute cu ajutorul ei „fructele” vor fi tot așa”. În consecință, menținerea mijlocului de probă astfel administrat aduc atingere caracterului echitabil al procesului penal în ansamblu. Din probele descrise în sentință, din materialele cauzei penale și argumentele prezentate, instanța de apel a apreciat că în speța dată, Chihai Ecaterina mai întâi prin acțiuni insistente de instigare, apoi prin acțiuni de provocare împreună cu organul de urmărire penală, nu s-au limitat la examinarea în mod pasiv a activității infracționale a inculpatului Ceban Sergiu, ci au exercitat asupra ultimului, care deținea funcția de șef al xxxxx, o influență de natură a-l incita la comiterea infracțiunii, pe care, altfel, el nu ar fi comis-o, cu scopul de a face posibilă constatarea săvârșirii infracțiunii, deci spre a o proba în cadrul urmăririi penale. Astfel, acțiunile lui Chihai Ecaterina susținute activ de organul de urmărire penală, au avut ca efect convingerea și provocarea lui Ceban Sergiu la comiterea infracțiunii, pentru care a fost recunoscut vinovat de prima instanță. Prin urmare în speța dată, instanța de apel a stabilit că nu sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii penale a lui Ceban Sergiu, de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, sub aspectul lipsei probelor pertinente, obiective și veridice, dobândite legal, care ar confirma comiterea infracțiunii și sub aspectul încălcării dreptului inculpatului Ceban Sergiu la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, fapt care duce la achitarea inculpatului din motivul lipsei elementelor infracțiunii.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, a declarat în termen recurs ordinar, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură 18 penală, și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța de apel a admis o eroare gravă, de fapt, care a afectat soluția instanței, astfel solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței. 5.1. În motivarea recursului, procurorul a menționat că: - probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale și examinate în instanțele de judecată dovedesc integral vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate; - la adoptarea deciziei de achitare, instanța de apel nu a dat deplină eficiență acestor prevederi, a făcut aprecieri a probelor care nu se racordă la valoarea acestora, a reținut inutilitatea unor probe, care întrunesc toate calitățile unei probe ce poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare; - instanța de apel, contrar prevederilor art. 414 și art. 417 Cod de procedură penală, ilegal a adoptat o decizie de achitare, acordând prioritate în exclusivitate depozițiilor inculpatului Ceban Sergiu, însă n-a dat apreciere deplină depozițiilor martorului Chihai Ecaterina, precum și celor ale martorilor Smoleac Ludmila, Smoleac Andrian, Smoleac Svetlana, etc., audiați în instanță, care coroborează între ele și în comun cu probele scrise și înregistrările audio/video formează un probatoriu pertinent, concludent și util, fără a analiza din care cauză a exclus restul probelor prezentate de acuzare și nu a ținut cont de faptul că partea apărării nu a prezentat nici o probă pertinentă și concludentă, limitându-se numai la critica probelor acuzării și invocarea faptul provocării inculpatului; - nu pot fi reținute cele invocate de inculpatul Ceban Sergiu referitor la insistența de a veni în audiență la el în biroul de serviciu din penitenciarul din Soroca a lui Chihai Ecaterina, or, ultima nu a fost în audiență la șeful penitenciarului din Soroca doar o singură dată, dar de nenumerate ori, într-o instituție cu regim special de trecere, Ceban Sergiu cunoștea cu siguranță „problema necesară de a fi rezolvată”, invocată de Chihai Ecaterina. Trecerea în audiență la șeful penitenciarului a lui Chihai Ecaterina putea fi efectuată doar cu acordul lui Ceban Sergiu; - la credibilitatea declarațiilor martorei Chihai Ecaterina indică și faptul, că șeful penitenciarului face parte din comisia penitenciarului care a decis vis-a-vis de întrunirea condițiilor privind liberarea condiționată de pedeapsa închisorii înainte de termen a lui Chihai Alexandru și înaintarea demersului respectiv în instanța de judecată, or, Ceban Sergiu în pofida funcției ce o ocupa avea influență directă asupra celorlalți membri ai comisiei penitenciarului; - faptul neprovocării lui Ceban Sergiu la comiterea infracțiunii de trafic de influență indică și momentul că anume cel din urmă i-a indicat lui Chihai Ecaterina cum, unde și prin intermediul cui să fie transmiși banii asupra 19 cărora au convenit. La fel, în cadrul cercetării judecătorești reluate în instanța de apel nu a fost probat de partea apărării, ci doar invocat, faptul instigării și provocării lui Ceban Sergiu de către colaboratorii CNA sau DIP, poziție susținută de instanță de apel la insistența constantă a părții apărării; - nu pot fi reținute argumentele părții apărării, preluate de instanța de apel cu privire la data și ora depunerii denunțului de numita Chihai Ecaterina, audierii ei și înregistrării discuției dintre ea și Ceban Sergiu, dat fiind faptul că denunțul menționat a fost depus anume dimineața, cum a fost fixată ora, pusă rezoluția de șeful Procuraturii Anticorupție, pornită urmărirea penală, emisă ordonanța de formare a grupului de urmărire penală și numai după aceea înzestrarea cu tehnică specială a declarantei de către Dobîndă Vasile, ulterior la revenirea în or. Soroca a fost înregistrată discuția între Chihai Ecaterina și Ceban Sergiu, acțiuni care au fost verificate de judecătorul de instrucție și au fost recunoscute legale. Ceea ce ține de audierea lui Chihai Eaterina de către procurorul în Procuratura Anticorupție într-adevăr sunt careva neclarități, așa cum la rubrica data întocmirii procesului-verbal sunt careva corectări, pe care și a speculat partea apărării; - instanța de apel în mod eronat a neglijat valoarea probantă a tuturor probelor examinate în cadrul ședinței de judecată prezentate de către acuzare, fiind totodată indusă în eroare de poziția părții apărării, inculpat care nu și-a recunoscut vina, poziție care poartă un caracter de apărare și declarativ, scopul primordial fiind eschivarea de la răspunderea penală și pe care, de fapt, le-a pus la baza deciziei de achitare pe art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal; - instanța de apel a motivat soluția adoptată în mod contradictoriu, pe de o parte indicând în partea de motivare a deciziei că în acțiunile inculpatului Ceban Sergiu lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, iar în partea dispozitivă a dispus achitarea acestuia de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Asupra recursului declarat de către procuror, a fost depusă referință de către avocatul Dumneanu Radu în numele inculpatului Ceban Sergiu prin care a solicitat respingerea recursului, în esență expunând argumente similare celor din cererea de apel.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce vor fi desfășurate în continuare. Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. 20 Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate în speță, procurorul își întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța de apel a admis o eroare gravă, de fapt, care a afectat soluția instanței. Din esența criticilor aduse de către titularul cererii de recurs, Colegiul penal constată că dezacordul acuzatorului de stat se focusează asupra soluției de achitare pronunțată de către instanța de apel, ultimul pledând pentru menținerea sentinței de condamnare. Verificând materialele cauzei prin prisma argumentelor formulate de recurent, Colegiul penal reține, că potrivit rechizitoriului, Ceban Sergiu a fost deferit justiției fiind învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal – traficul de influență, conform semnelor calificative, pretinderea personală și primirea prin mijlocitor, de bani în proporții mari, pentru sine, de către o persoană care susține că are influență asupra unor persoane publice și cu funcție de demnitate publică pentru a-i face pe aceștia să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. Potrivit sentinței, prima instanță, reieșind din cuantumul proporțiilor sumei bănești, care la momentul examinării cauzei deja nu constituiau proporții mari, în rezultatul modificării art. 126 alin. (1) Cod penal (red. 07.11.2016), l-a recunoscut vinovat pe Ceban Sergiu, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal, conform următoarelor semne calificative - pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de bani, titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică, persoane publice străine, funcționar internațional, pentru a-l face să îndeplinească sau nu ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite. Analizând fapta reținută de către prima instanță în sarcina inculpatului Ceban Sergiu, și anume: „Ceban Sergiu, în perioada lunii iulie 2014 - 11 februarie 21 2015, susținând că are influență asupra membrilor comisiei Penitenciarului nr. 6-Soroca, procurorului și instanței de judecată, a pretins de la Chihai Ecaterina, mijloace financiare în sumă de 2500 Euro, pentru influențarea persoanelor cu funcție publică și cu demnitate publică indicate, să emită hotărâri favorabile, în vederea eliberării condiționate înainte de termen a deținutului Chihai Alexandru, care a fost condamnat definitiv la 10 ani privațiune de libertate, pentru comiterea infracțiunii prevăzute în art. 165 alin. (2) Cod penal și care-și ispășea pedeapsa în Xxxxx.”, Colegiul penal lărgit constată că prima instanță la pronunțarea hotărârii nu a acordat deplină eficiență prevederilor legii procesual penale și practicii judiciare unitare. Una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate. Analizând partea descriptivă a sentinței, instanța de recurs remarcă faptul, că prima instanță, contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1), 4) Cod de procedură penală, nu a descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, în raport cu noua încadrare juridică a acțiunilor inculpatului înfăptuită în urma excluderii semnului „proporții mari” din învinuirea adusă prin rechizitoriu, dar a constatat o nouă faptă infracțională care pe de o parte diferă atât celei descrise inițial în rechizitoriu, iar pe de altă parte nu corespunde nici noii încadrări juridice operate de către prima instanță. Totodată instanța de recurs atestă, că deși din conținutul sentinței rezultă că prima instanță a decis reîncadrarea acțiunilor inculpatului Ceban Sergiu din prevederile art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, ca rezultat al modificării prevederilor art. 126 alin. (1) Cod penal, corelativ și modificării cuantumului proporțiilor sumei bănești, totuși înfăptuind operațiunea de reîncadrare a faptei imputate inculpatului, instanța a redat în hotărârea adoptată conținutul integral al art. 326 alin. (1) Cod penal, fără a raporta aceste prevederi legale la acțiunile constatate ca fiind săvârșite de către inculpat. Potrivit prevederilor art. 325 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Or, potrivit noii încadrări operate de către prima instanță, rezultă că inculpatului Ceban Sergiu i-au fost imputate suplimentar semne calificative, neincriminate acestuia prin rechizitoriu, cum ar fi: „acceptarea” ...„titluri de valoare, servicii, privilegii, alte bunuri sau avantaje,”... „sau pentru o altă persoană”, ...„de către o persoană care are influență” ..„asupra unei persoane publice străine, funcționar internațional”… „pentru a-l face să întârzie sau să grăbească îndeplinirea”. 22 În continuare, instanța de recurs cu referire la prevederile art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, ține să evidențieze, că sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform practicii judiciare, sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea. Se exclude expunerea evenimentelor ce nu se referă la cauza judecată, folosirea formulărilor inexacte, prescurtărilor și cuvintelor inadmisibile în documentele oficiale. În acest context instanța de recurs evidențiază, că sentința primei instanțe nu conține motive legale pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ori deși pe de o parte instanța conchide asupra necesității reîncadrării acțiunilor inculpatului Ceban Sergiu din prevederile art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, din motiv că mijloacele financiare în sumă de 2500 euro, care i se incriminează inculpatului că le-ar fi pretins și primit de la Chihai Ecaterina, nu constituie proporții mari în raport cu noile prevederi ale art. 126 Cod penal, pe de altă parte prima instanță în pasajul următor notează, că „...în acțiunile lui Ceban Sergiu, nu sunt prezente cumulativ elemente constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică lipsește latura obiectivă ce constă în fapta prejudiciabilă exprimată doar prin acțiune, incriminându-i-se lui Ceban Sergiu pretinderea și primirea sumei de 2500 euro, pe când prin proporții mari, în redacția art. 126 Cod penal, în vigoare de la data de 07.11.2016, se consideră valoarea bunurilor primite care depășesc suma de 20 salarii medii lunare pe economie prognozate.” Având în vedere cele constatate mai sus, Colegiul penal lărgit conchide, că nu pot fi admise argumentele recursului cu privire la necesitatea menținerii sentinței primei instanțe, or, nu este suficientă argumentarea că „probele administrate confirmă vinovăția inculpatului”, întrucât importanta sentinței ca act judiciar impune întrunirea condițiilor de legalitate și temeinicie a ei, aceasta urmând a fi motivată și bazată pe principiile generale ale efectuării justiției. Pe de altă parte, verificând decizia instanței de apel în raport cu argumentele recursului ordinar, Colegiul penal conchide că nici această hotărâre nu corespunde întru totul prevederilor legii procesuale, și în consecință urmează a fi casată, cu remiterea cauzei pentru o nouă rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să 23 se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. După cum rezultă din dosar, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către partea apărării, instanța de apel l-a considerat întemeiat, și dispunând admiterea acestuia, a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a dispus achitarea lui Ceban Sergiu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Din sumarul deciziei atacate, Colegiul penal atestă, că instanța de apel a analizat amplu argumentul invocat în cererea de apel cu privire la existența provocării inculpatului Ceban Sergiu la săvârșirea infracțiunii, de către martorul denunțător Chihai Ecaterina în acord și la îndrumarea organului de urmărire penală. Cu toate acestea, din conținutul motivării deciziei rezultă că pe de o parte instanța de apel a conchis că în speță nu sunt întrunite condițiile pentru angajarea răspunderii penale a lui Ceban Sergiu în baza art. 326 alin. (1) Cod penal, sub aspectul lipsei probelor pertinente, obiective și veridice, dobândite legal, care ar confirma săvârșirea infracțiunii și sub aspectul încălcării dreptului inculpatului la un proces echitabil, iar pe de altă parte, în dispozitivul deciziei instanța de apel dispune achitarea lui Ceban Sergiu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. c) Cod penal din lipsa elementelor infracțiunii. Astfel, Colegiul penal lărgit atestă contradictorialitatea deciziei atacate în ce privește temeiul legal de achitare a inculpatului, dar și o motivare insuficientă, deoarece instanța de apel a omis să se expună în general în motivarea deciziei referitor la învinuirea adusă inculpatului conform rechizitoriului, cu indicarea asupra faptului care dintre elementele infracțiunii nu au fost constatate în acțiunile inculpatului, iar în dispozitivul aceleiași decizii 24 dispune deja achitarea inculpatului de sub învinuirea înaintată lui Ceban Sergiu de către acuzatorul de stat. De asemenea instanța de recurs consideră că la examinarea cauzei instanța de apel nu a respectat întocmai prevederile legale stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, deoarece nu a dat o apreciere fiecărei probe în parte dar și în coroborare tuturor probelor administrate de către acuzare, pronunțând o soluție pripită în ce privește faptul constatării provocării inculpatului. Astfel, instanța de apel, constatând că nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub supravegherea agenților statului, n-a dat apreciere tuturor probelor în coroborare, în special a descifrărilor convorbirilor telefonice, din care reiese că inculpatul la momentul înfăptuirii interceptărilor după pornirea urmăririi penale era la curent cu solicitările de eliberare a condamnatului vizat, mai mult decât atât, din convorbiri reiese că inculpatul deja ar fi purtat careva negocieri pe marginea acestor solicitări cu persoane de demnitate publică în a căror competențe era soluționarea cauzei (procurori, judecători) și chiar ar fi numit o anumită perioadă în care ar fi posibilă soluționarea solicitărilor înaintate. Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-au găsit confirmare temeiurile prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Formusatii Andrei, se casează total decizia Colegiului 25 penal al Curții de Apel Bălți din 17 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Ceban Sergiu xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 04 decembrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion 26