1ra-1324/2021 — art. 175 CP

1ra-1324/2021 — art. 175 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1324/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Victor BOICO

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie

2021 de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu și

inculpatul

SERGHI Ivan XXXXX, născut la XXXXX,

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 16.12.2019– 04.03.2020;

Instanța de apel: 12.05.2020– 23.02.2021;

Instanța de recurs: 26.04.2021 – 09.06.2021.

Asupra recursurilor ordinare declarate Colegiul Penal

c o n s t a t ă:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 175 Cod penal la închisoare pe un

termen de 4 (patru) ani, în penitenciar de tip semiînchis.

A fost dispusă încasarea din contul lui Serghi Ivan în beneficiul statului 3724

(trei mii șapte sute douăzeci și patru) lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

02 mai 2019, urmărind scopul săvârșirii acțiunilor perverse față de o persoană

despre care se știa cu certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani, acționând cu

intenție directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și

dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, aflându-se la domiciliul său din

XXXXX, unde locuiește împreună cu soția sa XXXXX, fiica minoră XXXXX și

nepoata minoră XXXXX, în timpul nopții a intrat în dormitorul unde dormeau

minorele, despre care știa cu certitudine că nu au împlinit vârsta de 16 ani, și a

întreprins față de acestea acțiuni perverse cu caracter sexual, orientate spre

satisfacerea poftei sexuale, manifestate prin atingeri indecente cu mâna în zona

intimă a minorelor.

1

În drept, acțiunile inculpatului, prima instanță le-a calificat în baza art. 175

Cod Penal – acțiuni perverse săvârșite față de o persoană despre care se știa cu

certitudine că nu a împlinit vârsta de 16 ani, constând în atingeri indecente.

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare precum și reducerea

termenului pedepsei pentru deținerea în condiții inumane.

În susținerea cerințelor, apelantul a invocat că se consideră nevinovat

deoarece au fost niște vorbe amăgitoare care i-a pus pe toți în încurcătură, copiii

fiind speriați și recunoscând în fața mamei, au dat declarații mincinoase.

februarie 2021 a fost admis apelul inculpatului, casată parțial sentința și pronunțată

o nouă hotărâre prin care, conform art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

pentru deținere în condiții inumane, lui Serghi Ivan i-a fost redus termenul

pedepsei stabilite cu 239 zile.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1. Pentru a hotărî astfel instanța de apel a conchis că prima instanță a

analizat obiectiv cumulul de probe, prin prisma prevederilor art. 95, 101 Cod de

procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și

veridicității raportate la versiunile susținute în exercitarea libertății la

autoincriminare și a dreptului la apărare și a stabilit corect situația de fapt și de

drept, dând faptei reținute în sarcina lui Serghi Ivan o încadrare juridică corectă.

Astfel vinovăția inculpatului și-a găsit confirmare prin declarațiile părților

vătămate, făcut în condiții speciale, declarațiile martorilor cât și rapoartele de

expertiză, neconstatându-se temeiuri pentru a da o nouă apreciere probelor sau a le

respinge.

Din conținutul cererii de apel și a materialelor cauzei penale se constată că

apelantul a invocat aceleași afirmații pe care le-a făcut în fața instanței de fond și la

care aceasta a răspuns detaliat, respectându-se dreptul la un proces echitabil a

părților, inclusiv sub aspectul motivării hotărârii de condamnare, sentința

conținând răspunsuri amănunțite cu privire la fiecare argument invocat de părți,

permițând părților să utilizeze eficient dreptul de apel.

Totodată, prima instanță a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă în

corespundere cu prevederile art. 7 Cod penal, ținând cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, care în conformitate cu art. 16 Cod penal se

califică ca infracțiune gravă; de persoana celui vinovat, care este caracterizat

satisfăcător, are la întreținere un copil minor, nu se află la evidența medicului

narcolog sau psihiatru, nu se află la primul conflict cu legea penală, antecedente

penale fiind stinse și de lipsa circumstanțelor cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală.

În acest circumstanțe, pedeapsa privativă de libertate (închisoare pe un termen

de 4 (patru) ani), cu executare în locurile de recluziune (penitenciar de tip

semiînchis), este conformă scopului de restabilire a echității sociale, corectare și

resocializare a condamnatului precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

2

Cât privește afirmația de deținere în condiții inumane, instanța de apel a

statuat că ea este fondată, or statul trebuie să asigure ca persoana să fie deținută în

condiții care sunt compatibile cu respectarea demnității sale umane, ca modul și

metoda de executare a pedepsei să nu cauzeze persoanei suferințe sau dureri de o

intensitate care să depășească nivelul de suferință inerent detenției și că având în

vedere exigențele detenției, sănătatea și integritatea persoanei să fie în mod adecvat

asigurate.

În acest sens, s-a reținut că inculpatul a invocat că pe parcursul a 239 zile a

fost deținut în mai multe celule din penitenciarele nr. 11 Bălți și nr. 13 Chișinău,

care erau supraaglomerate și care nu dispuneau de spațiul de 4 m2.

Potrivit materialelor cauzei, Serghi Ivan a fost reținut la 10 iulie 2019 și s-a

aflat în custodia statului, în calitate de prevenit, până la 04 martie 2020 (data

pronunțarea sentinței).

Jurisprudența CtEDO și concluziile Consiliului pentru prevenirea torturii

statuează că situația în penitenciare din R. Moldova este una precară, ea

necorespunzând Hotărârii Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 cu privire la

aprobarea statutului executării pedepsei de către condamnați, care în pct. 464

prevede că fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică de

4 m2, care trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit și ventilat conform

normativelor de construcții.

În atare situație, detenția inculpatului a depășit nivelul inevitabil de suferință

inerent detenției și a atins pragul de severitate contrar legislației, fiind calificată ca

tratament inuman și degradant.

Potrivit prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală în cazul

constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3

CoEDO, conform jurisprudenței CtEDO, reducerea pedepsei se va calcula în felul

următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Pornind de la principiul enunțat supra, inculpatul a beneficiat de reducerea

pedepsei aplicate (4 ani închisoare) cu 239 zile.

Instanța de apel a constata și că prima instanță justificat a dispus încasarea din

contul lui Serghi Ivan în beneficiul statului 3724 (trei mii șapte sute douăzeci și

patru) lei cu titlu de cheltuieli judiciare, or aceste cheltuieli au fost suportate din

contul statului.

inculpatul Serghi Ivan.

5.1. Procurorul, indicând la prezența erorilor de drept prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, prin recursul ordinar declarat a

solicitat casarea deciziei în partea aplicării prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de

procedură penală și dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel pe motiv că

instanța de apel nu a motivat soluția de micșorare a pedepsei aplicată inculpatului

cu 239 de zile.

Astfel, instanța de apel nu a indicat temeiurile care au dus la micșorarea

pedepsei și documentele care confirmă rațiunea reducerii pedepsei anume cu 239

de zile, or un raport întocmit de instituția penitenciară în care s-a deținut inculpatul

3

nu a fost prezentat și instanța s-a pronunțat referitor la condițiile de detenție a

inculpatului, neținând cont de faptul că, pentru a constata încălcarea drepturilor

privind condițiile de detenție garantate de legislație, nu sunt suficiente doar

rapoartele instituțiilor internaționale sau cererile prin care inculpatul declara greva

foamei și fișele medicale la inițierea/declararea/continuare și renunțarea la greva

foamei.

5.2. Inculpatul, fără invocarea prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, a reiterat argumentele invocate în apel cu referire la nevinovăția

sa și a adăugat că este de acord să execute pedeapsa cu amendă sau muncă

neremunerată în folosul comunității pentru a se afla alături de familie și ai acorda

ajutorul necesar.

declarate, în baza materialelor din dosar și raportat la criticele recurenților,

Colegiul Penal conchide asupra inadmisibilității acestora, pentru următoarele

motive.

6.1. Cu referire la recursul ordinar al inculpatului Serghi Ivan Colegiul

penal menționează că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că instanța de recurs se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat.

În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de

recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

La caz, însă, în recursul ordinar a inculpatului în pofida prevederilor enunțate,

nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept

și argumentarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, inclusiv în raport cu

circumstanțele concrete de fapt și de drept relevate în hotărârea atacată.

Circumstanțele enunțate denotă că recursul dat nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursul apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se

expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de. Ori, potrivit art. 24

alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de

urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă

alte interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

nu îndeplinește cerințele de conținut.

Prin urmare, odată ce recursul ordinar a inculpatului nu îndeplinește cerințele

legale de conținut, el este inadmisibil.

4

6.2. Cu referire la recursul ordinar al procurorului Colegiul penal

statuează că, în corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală,

hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

În speță, recurentul, invocând temeiul de casare prevăzut de pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, menționează că „hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii”, fără a indica în ce constă contrazicerea dintre motivarea soluției și

dispozitivul hotărârii.

Totodată, Colegiul penal apreciază ce nefondate alegațiile procurorului-

recurent cu privire la faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția” și notează că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția.

Așadar, instanța de apel a indicat la temeiul legal ce a condiționat adoptarea

soluției de aplicare a prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală și a

dispus reducerea pedepsei aplicate lui Serghi Ivan cu 239 zile, or el pe perioada 10

iulie 2019 – 04 martie 2020 s-a aflat în custodia statului, în calitate de prevenit,

fiind deținut în penitenciarele nr. 11 Bălți și nr. 13 Chișinău, a căror condiții de

deținere nu corespund cerințelor și exigențelor legii.

Chiar dacă, instanța de apel a adoptat soluția, în lipsa probelor confirmătoare

a administrației instituțiilor penitenciare, acest fapt nu poate duce la casarea

deciziei de vreme ce Republica Moldova a fost de nenumărate ori condamnată de

către CtEDO pentru violarea prevederilor art. 3 CoEDO, în legătură cu condițiile

inumane și degradante din instituțiile penitenciare din țară. Mai mult, despre

situația deplorabilă din instituțiile penitenciare enunțate supra au conchis și

organizațiile internaționale.

În urma studiului lucrărilor dosarului, Colegiul constată că nu și-a găsit

confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, recurentul neindicând concret ce încălcări esențiale ale

prevederilor art. 7, 75-78 Cod penal, care stipulează principiile generale ale

individualizării pedepsei, au fost admise de instanța de apel atunci când a menținut

sentința primei instanțe și doar a aplicat, în temei legal, prevederile art. 385 alin.

(5) Cod de procedură penală, constatând încălcarea drepturilor privind condițiile de

detenție, garantate de art. 3 CoEDO, conform jurisprudenței CtEDO.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal conchide că, temeiurile invocate de

procurorul-recurent prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură

5

penală, nu și-au găsit confirmare, pretinsele erori invocate având un caracter

declarativ și nefondat, iar alegațiile acestuia nu au putut justifica necesitatea casării

deciziei atacate întrucât soluția instanței de apel este legală și întemeiată, recursul

ordinar declarat de procuror fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul Penal

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2021, în cauza penală privindu-l

pe SERGHI Ivan XXXXX, de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Sâli Radu, ca fiind vădit neîntemeiat și de inculpat pe motiv că nu

îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă și pronunțată integral la 21 iulie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Victor BOICO

6