1ra-812/2022 — art. 155, 287 alin. 1, 349 alin. 1 CP

1ra-812/2022 — art. 155, 287 alin. 1, 349 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-812/2022

1-21037660-01-1ra-26052022

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

14 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți Gavdiuc Valentina, de către

avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului și de către ultimul, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 februarie 2022, în

cauza penală în privința lui

Rotari Serghei Xxxx, xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T :

Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 155,

art. 287 alin. (1), art. 349 alin. (1) Cod penal și i s-a aplicat pedeapsa:

- în baza art. 155 Cod penal, 2 (doi) ani închisoare;

- în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, 2 (doi) ani închisoare;

- în baza art. 349 alin. (1) Cod penal, 1 (unu) an închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Rotari Serghei i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub

formă de 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a admis acțiunea civilă și s-a încasat de la Rotari Serghei în beneficiul

Inspectoratului de Poliție Soroca suma de 1750 (una mie șapte sute cincizeci) lei, spre

recuperarea prejudiciului material cauzat.

Cheltuielile judiciare în sumă de 30 lei, au fost trecute în contul statului.

1

Serghei la 25.02.2021, în jurul orei 10.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat, aflându-se în gospodăria închiriată de Cojocari Tatiana, care este mama

concubinei sale, situată în s. xxxx r-nul xxxx, în urma unor conflicte apărute cu

ultima, cât și cu mama acesteia pe nume Cojocari Tatiana, care locuiește în aceiași

gospodărie, intenționat, din saraiul gospodăriei date, a luat un ferestrău mecanic de

model „Taiga”, l-a pus în funcțiune și manifestând violență psihică asupra cet.

Cojocari Tatiana, a urmărit-o până când ea a căzut la pământ și cu ferestrăul mecanic

pus în funcțiune s-a situat deasupra părții vătămate, amenințând-o că o va lipsi de

viață.

Tot el, la 25.02.2021, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, după

ce în jurul orei 10.00 a amenințat cu omor cet. Cojocari Tatiana în gospodăria

închiriată de ultima, situată în s. xxxx r-nul xxxx, intenționat, manifestând un

comportament agresiv, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și dorind, în mod conștient, survenirea acestora, încălcând

grosolan ordinea publică, manifestând lipsă de respect față de societate și o

obrăznicie deosebită, cu scopul de a atrage atenția și reacția publică asupra

comportamentului său, fără nici un pretext, motiv justificat sau plauzibil, în mod

demonstrativ, fiind în casă, a dat foc mobilierului și mai multor bunuri de uz casnic,

deteriorându-le considerabil.

Tot el, la 25.02.2021, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, după

ce în jurul orei 10.00, a amenințat cu omor cet. Cojocari Tatiana și apoi în mod

huliganic a incendiat mai multe bunuri din casa părții vătămate, situată în s. xxxx r-

nul xxxx, în jurul orei 11.00, aflându-se în fața gospodăriei date, intenționat,

manifestând un comportament agresiv față de colaboratorii Inspectoratului de

Poliție Soroca, Brighidin Ion și Andriuța Andrei, aflați în exercițiul funcțiunii, care s-

au prezentat la fața locului ca rezultat al solicitării efectuate de către Cojocari Cristina

la serviciul ,,112”, nesupunându-se cerințelor legale ale acestora de a-și înceta

acțiunile ilicite, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări,

urmărind scopul sistării activității de serviciu a colaboratorilor de poliție, s-a

exprimat în glas tare cu diferite cuvinte necenzurate în adresa ultimilor, i-a amenințat

cu aplicarea violenței în scopul cauzării vătămărilor corporale colaboratorilor de

poliție, a opus rezistență fizică și fără careva motive a aplicat lovituri în caroseria

automobilului de serviciu a IP Soroca cu n/î MAI 4027, deteriorându-l parțial.

Astfel prin acțiunile sale ilegale intenționate Rotari Serghei a comis

infracțiunile prevăzute de art. 155, art. 287 alin. (1) și art. 349 alin. (1) Cod penal,

calificări stabilite de către instanța de fond.

2

în Procuratura raionului Soroca Alexandru Cebanciuc, care a solicitat admiterea

apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Rotari Serghei

să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de: art. 27, 145 alin.

(2) lit. e1) și j) Cod penal și în baza acestei Legi a-i stabili o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis;

art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi, a-i stabili o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen 4 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis;

art. 349 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, a-i stabili o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili lui Rotari Serghei o pedeapsă

definitivă de 17 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

Corpurile delicte - un ferestrău mecanic de model „Taiga,, restituit prin recipisă

părții vătămate Cojocari Tatiana de lăsat în posesia acesteia, trei suporturi optice

DVD-R pe ele fiind stocate imagini video, de lăsat anexate la materialele cauzei

penale. Cheltuielile judiciare - 30 lei de încasat de la inculpat în folosul statului.

Acțiunea civilă -1750 lei de încasat de la inculpat în folosul IP Soroca.

3.1. În motivarea apelului declarat a invocat următoarele aspecte:

Ilegalitatea recalificării acțiunilor inculpatului de la art. 27, 145 alin. (2) lit. e1)

și j) Cod penal la art. 155 Cod penal.

Cumulul de probe acumulate și examinate în instanță dovedesc incontestabil

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, luînd în considerație

și faptul că acesta își recunoaște vina pe două capete de acuzare, însă cert se constată

că în acțiunile lui Rotari Serghei sunt întrunite prezența elementelor constitutive ale

componenței infracțiunii prevăzute la art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, cu

indicii de calificare: tentativă de omor, adică tentativa omorului unei persoane, săvârșit

asupra unui membru a familiei cu o deosebită cruzime.

Referitor la vinovăția inculpatului, instanța urmează să țină cont de cumulul

tuturor circumstanțelor infracțiunii săvârșite, în special, de anturajul, modul de

săvârșire a infracțiunii, obiectul utilizat, regiunea corporală unde urmau să fie

aplicate loviturile, natura relațiilor dintre făptuitor și victimă anterioare săvârșirii

faptei, atitudinea făptuitorului după săvârșirea faptei. Faptul gravității leziunilor în

ceea ce privește victima, nu are relevanță asupra calificării faptei de omor, dacă

intenția făptuitorului a fost de a lipsi victima de viață, mai ales în cazul în care

tentativa este realizată printr-o multitudine de acte încercate, unele întrerupte, altele

terminate, dar rămase fără rezultat.

3

Astfel, doborârea victimei la pământ și intenția de a o tranșa în zona vitală cu

ferestrăul mecanic pus în funcțiune, denotă intenția de a o lipsi de viață. Și nu în

ultimul rând, specificul obiectului folosit de către inculpat, obiectul în cazul dat fiind

un ferestrău mecanic, adică un instrument care poate produce rezultatul mortal prin

utilizarea lui.

Instanța de judecată a examinat cazul unilateral, ignorând probele acumulate

și examinate în instanța de judecată. Totodată s-a dat aprecierea greșită a

circumstanțelor cauzei, fiind ignorate probele și argumentele aduse de către partea

acuzării, astfel recalificând neîntemeiat acțiunile inculpatului.

Instanța de fond nu a studiat și analizat multilateral, în deplină măsură și

obiectiv, toate circumstanțele și datele menționate mai sus care caracterizează

persoana inculpată și care au o importanță esențială pentru stabilirea categoriei și

mărimii pedepsei.

În conținutul sentinței, instanța a menționat că partea vătămată Cojocari

Tatiana a declarat în cadrul cercetării judecătorești că nu a perceput conflictul între

ea și inculpat ca o tentativă de omor, totodată indicînd că au existat amenințări clare

din partea inculpatului că o omoară, însă instanța nu a indicat declarațiile părții

vătămate, date în cadrul cercetării judecătorești și nefixate în conținutul sentinței, că

la acel moment, când inculpatul se afla deasupra ei cu ferestrăul mecanic pornit, era

convinsă că o să o omoare.

Motivarea instanței precum că inculpatul, prin constituția sa corporală,

prevalează considerabil față de cea a părții vătămate, este absolut inacceptabilă dat

fiind faptul că inculpatul, conform materialelor cauzei penale, era într-o stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat, ceea ce permitea părții vătămale de a periclita

acțiunile ilicite ale acestuia;

- soluția instanței referitor la recalificarea acțiunilor inculpatului din art. 287

alin. (3) în art. 287 alin. (1) Cod penal, la fel, este nemotivată, or, inculpatul în

săvârșirea infracțiunii a utilizat obiecte pentru vătămarea integrității corporale, care

au creat un pericol social pentru partea vătămată și a celor din jur;

- analizând circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, care la locul de

trai se caracterizează negativ, nu este angajat în câmpul muncii, are trecut

infracțional, existența unui cazier contravențional semnificativ, iar comportarea

acestuia în coraport cu faptele comise nu lasă loc de interpretare, că ultimul a

conștientizat pericolul infracțiunilor comise și consecințele acesteia, acuzarea a

considerat că pedeapsa cu închisoarea în limita solicitată, va fi una echitabilă și va

preveni comiterea de noi infracțiuni, atât din partea inculpatului, cât și de alte

persoane.

4

fost admis apelul procurorului, sentința casată total, rejudecată cauza și pronunțată

o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Rotari Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal.

A fost încetat procesul penal în privința lui Rotari Serghei, recunoscut vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu liberarea

acestuia de pedeapsa penală în temeiul art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243 din 24

decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

Rotari Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 349 alin. (1) Cod penal, și în baza acestei Legi i s-a atabilit o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 1 (unu) an.

Rotari Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, și în baza acestei Legi i s-a atabilit o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincispreze) ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, lui Rotari Serghei i s-a stabilit o pedeapsă penală

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincispreze) ani și 6 (șase)

luni.

Potrivit art. 72 alin. (4) Cod penal, s-a dispus executarea de către Rotari Serghei

a pedepsei cu închisoare în penitenciar de tip închis.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, instanța

de fond nu a reținut corect faptele infracționale și nu a stabilit just calificarea juridică

la situația faptică din 25.02.2021.

Concluzia instanței de fond de recalificare a faptei de la art. 27, art. 145 alin. (2)

lit. e1), j) Cod penal la art. 155 Cod penal și de la art. 287 alin. (3) Cod penal la art. 287

alin. (1) Cod penal este incorectă, atât din punct de vedere al circumstanțelor faptei,

cât și a prevederilor legale, de aceia o așa soluție nu poate fi menținută.

Instanța de apel a considerat, că Rotari Serghei a comis faptele infracționale

prevăzute la art. 27, 145 alin. (2) lit. e1), j) și art. 287 alin. (3) Cod penal în următoarele

circumstanțe :

Rotari Serghei, la 25.02.2021, în jurul orei 10:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat, aflându-se în gospodăria închiriată de concubina sa Cojocari Cristina, situată

în s. xxxx r-nul xxxx, în urma unor conflicte apărute cu ultima, cât și cu mama acesteia pe

nume Cojocari Tatiana, care locuiește în aceiași gospodărie, intenționat, urmărind scopul de

a o lipsi de viață pe Cojocari Tatiana cu o deosebită cruzime și dorind survenirea acestor

urmări, din saraiul gospodăriei date a luat un ferestrău mecanic de model ”Taiga”, l-a pus în

5

funcțiune și aflându-se în ograda gospodăriei date, manifestând violență fizică asupra cet.

Cojocari Tatiana, a doborât-o lapământ și cu ferestrăul mecanic a încercat prin aplicarea

acestuia să o tranșeze în scopul lipsirii de viață a acesteia, însă din cauze independente de

voința sa, nu și-a dus până la capăt intenția din motivul opunerii de rezistență fizică activă a

părții vătămate Cojocari Tatiana.

Prin acțiunile sale Rotari Serghei a comis - tentativă de omor intenționat a unei

persoane, săvârșită asupra unui membru a familiei, cu o deosebită cruzime, infracțiune

prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal.

Tot el, la 25.02.2021, fiind in stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, după ce în

jurul orei 10:00 a încercat să săvârșească omorul asupra cet. Cojocari Tatiana, aflându-se în

gospodăria închiriată de ultima, situată în s. xxxx r-nul xxxx, intenționat, manifestând un

comportament agresiv, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și dorind, în mod conștient, survenirea acestora, încălcând ordinea

publică, manifestând lipsă de respect față de societate și o obrăznicie deosebită, cu scopul de a

atrage atenția și reacția publică asupra comportamentului său, fără nici un pretext, motiv

justificat sau plauzibil, în mod demonstrativ, având asupra sa două sticle cu benzină,

amenințându-le pe Cojocari Cristina și Cojocari Tatiana că le v-a incendia, s-a deplasat în

casă unde a stropit cu benzină mobilierul și mai multe bunuri de uz casnic și le-a incendiat,

cauzându-le victimelor o pagubă materială considerabilă.

Prin acțiunile sale Rotari Serghei a comis huliganism, adică acțiunile intenționate

care încalcă ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței, acțiuni care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, adică infracțiune prevăzută de

art. 287 alin. (3) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a luat în considerație și Hotarârea Curții

Constituționale nr. 25 din 12.08.2021, prin care au fost declarate neconstituționale

cuvântul „grosolan” și textul „cinism sau” din articolul 287 alin. (1) Cod penal, adoptat

prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002.

În privința lui Rotari Serghei, instanța de apel a reținut fapta, reieșind din

această hotărâre, cu excluderea cuvântului „grosolan” și textul „cinism sau” din

învinuirea pe art. 287 alin. (3) Cod penal.

Cât privește învinuirea pe art. 349 alin. (1) Cod penal, urmează a fi păstrată cu

circumstanțele și calificarea constatată de instanța de fond, și anume:

Tot el, la 25.02.2021, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, după ce în

jurul orei 10:00 a încercat să săvârșească omorul asupra cet. Cojocari Tatiana și apoi în mod

huliganic a incendiat mai multe bunuri din casa părții vătămate situată în s. xxxx r-nul xxxx,

în jurul orei 11:00, aflându-se în fața gospodăriei date, intenționat, manifestând un

comportament agresiv față de colaboratorii de poliție ai IP Soroca Brighidin Ion și Andriuța

Andrei aflați în exercițiul funcțiunii, care s-au prezentat la fața locului ca rezultat al

6

solicitării efectuate de către Cojocari Cristina la serviciul „112”, nesupunându-se cerințelor

legale ale acestora de ași înceta acțiunile ilegale, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor

urmări, urmărind scopul sistării activității de serviciu a colaboratorilor de poliție, s-a

exprimat în glas tare cu diferite cuvinte necenzurate în adresa ultimilor, i-a amenințat cu

aplicarea violenței în scopul cauzării vătămărilor corporale colaboratorilor de poliție, a opus

rezistență fizică și fără careva motive a aplicat lovituri în caroseria automobilului de serviciu

a IP Soroca cu n/î MAI 4027, deteriorându-l parțial.

Prin acțiunile sale Rotari Serghei a comis - amenințarea cu vătămarea integrității

corporale și a sănătății, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, în

scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care

amenință, adică infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal.

Faptele infracționale au fost confirmate prin probele verbale: declarațiile

inculpatului Rotari Serghei, care au fost apreciate în raport cu celelalte probe,

declarațiile părților vătămate Cojocari Tatiana, Andriuță Andrei, Brighidin Ion și

reprezentantului părții vătămate Dorif Boris, declarațiile martorilor Cojocaru

Cristina, Botnaru Tatiana, Orghian Angela, precum și probele scrise, cercetate în

ședința de judecată a instanței de fond, suplimentar în instanța de apel, printre care:

procesul-verbal de cercetare la fața locului și tabelul fotografic din 25.02.2021;

procesul-verbal de ridicare din 01.03.2021; procesul-verbal de examinare din

01.03.2021 și corpurile delicte: un ferestrău mecanic de model ”Taiga” și trei

suporturi optice DVD-R.

Din cumulul acestor probe a rezultat cert, că Rotari Serghei a folosit la comiterea

infracțiunii un produs inflamabil (benzină) cu incendierea bunurilor și ferestrăul

mecanic, pe care le-a pus în funcțiune și l-a aplicat față de partea vătămată.

Astfel, inculpatul la săvârșirea infracțiunilor a utilizat obiecte pentru vătămarea

integrității corporale, care au creat un pericol social sporit pentru viața și sănătatea

părții vătămate și a celor din jur.

Mai mult, acesta a amenințat cu incendiere și a dat foc bunurilor din casă. Doar

datorită opunerii de rezistență activă de partea vătămată, lovirea cu un băț și fugirea

de la fața locului, aceasta a evitat consecințele grave, exprimate prin omor și a curmat

intențiile lui Rotari Serghei.

De asemenea aceste acțiuni îndreptate spre omorul lui Cojocari Tatiana au fost

văzute și de martora Cojocari Cristina.

Astfel, fapta de omor nu și-a produs efectul din motive independente de voința

făptuitorului Rotari Serghei.

Referitor la huliganism, aceste acțiuni au fost cu aplicarea produsului

inflamabil, cu amenințarea de aplicarea violenței și cu o obrăznicie deosebită.

7

Inculpatul Rotari Serghei a recunoscut vina parțial, a acceptat să dee declarații

și a dat declarații reieșind din poziția sa, formându-și linia de apărare.

Deși, inculpatul Rotari Serghei n-a recunoscut vina pe acest capăt de acuzare,

vinovăția acestuia s-a confirmat prin probele administrate de organul de urmărire

penală, cercetate în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel care au fost

menționate mai sus.

Referitor la capetele de învinuire privind amenințarea cu vătămarea integrității

corporale sau a sănătății, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de

răspundere, Rotari Serghei a recunoscut pe deplin, acestea confirmându-se și prin

declarațiile părților vătămate, a martorilor și actele de procedură.

Probele care au fost administrate în cadrul urmăririi penale, cercetate în cadrul

ședinței de judecată, suplimentar în instanța de apel, corespund criteriilor de

admisibilitate, acestea fiind în corespundere cu prevederile art. 93-101 Cod de

procedură penală, fiind pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între

ele, reflectând realitatea obiectivă pe caz.

În concluzie, instanța de apel a considerat că, inculpatul Rotari Serghei a comis

infracțiunile prevăzute la art. 27 145 alin. (2) lit. e1) și j), art. 287 alin. (3) și art. 349

alin. (1) Cod penal.

La individualizarea pedepsei cu închisoare, instanța de apel a ținut cont de

gravitatea infracțiunilor comise (infracțiune usoară, gravă și excepțional de gravă),

motivul și scopul acestora (scop de impunere a voinței și control personal, scopul de

omor), de personalitatea celui vinovat (prezența anterioarelor condamnări penale,

lipsa evidenței la medicii narcolog și psihiatru), de caracteristica negativă,

condamnările penale și contravenționale, de lipsa circumstanțelor atenuante,

nerecunoașterea vinei pe tentativa de omor, de prezența circumstanțelor agravante

(săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză și săvârșirea

infracțiunii în stare de ebrietate) și celelalte împrejurări individuale ale cazului.

Cât ține de art. 287 alin. (3) Cod penal, acesta cade sub incidența Legii nr. 243

din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, de aceia pe acest capăt de acuzare

Rotari Serghei urmează a fi amnistiat, admițînd parțial cererile inculpatului și

avocatului.

Cu referire la apelul procurorului, instanța de apel a considerat că este întemeiat

și necesar de a-l admite.

Astfel, procurorul corect a menționat în apel, că recalificarea acțiunilor

inculpatului Rotari Serghei la art. 155 și la art. 287 alin. (1) Cod penal, nu corespunde

circumstanțelor faptice și prevederilor legale.

8

În cadrul examinării cauzei penale s-a stabilit cu certitudine faptul, că inculpatul

Rotari Serghei, în urma unui conflict, a luat un ferestrău mecanic căruia i-a pornit

motorul, a dat-o jos pe Cojocari Tatiana, a urcat deasupra ei și a avut intenția să o

omoare prin tăierea gâtului, dar ea s-a smuncit și a fugit, astfel acțiunile lui au fost

întrerupte și intenția nu a fost dusă până la capăt.

Aceste circumstanțe le-a confirmat partea vătămată Cojocari Tatiana, martorul

vizat Cojocari Cristina, alți martori, cercetarea la fața locului, ridicarea ferestrăului

mecanic etc.

Circumstanțele date, fiind raportate la prevederile legale, au indicat la prezența

indicilor componenței de infracțiune prevăzuți la art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) și j) și art.

287 alin. (3) Cod penal.

avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului și de către inculpat.

5.1. Procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, solicită casarea parțială a deciziei, în partea încetării procesului penal pe art.

287 alin. (3) Cod penal în baza Legii nr. 243 privind amnistia, cu remiterea cauzei la

rejudecare în această parte.

În motivarea celor solicitate procurorul indică că, decizia instanței de apel, ce

ține de încetarea în privința lui Rotari Serghei a procesului penal, în temeiul art. 2

alin. (4) al Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021, recunoscut

vinovat conform art. 287 alin. (3) CP, cu liberarea acestuia de răspundere penală, o

considerăm ilegală și neîntemeiată.

Luînd în considerare, că o hotărâre judecătorească de aplicare a amnistiei nu

constituie temei de reabilitare a persoanei (art. 285 alin. (2), art. 274 pct. 4) CPP),

amnistia poate fi aplicată doar după cercetarea tuturor probelor și stabilirea

vinovăției persoanei în comiterea infracțiunii incriminate, în ordinea art. 389 alin. (4)

pct. 2) Cod de procedură penală, pe caz urmând a fi adoptată o hotărâre de

condamnare cu liberarea, reducere ori comutare a pedepselor penale.

Instanța de apel, corect a concluzionat faptul, că inculpatul Rotari Serghei cade

sub incidența Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, corect a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) CP și

liberat de pedeapsă penală, însă incorect a încetat procesul penal.

Instanța de apel, în rezultatul cercetării judiciare, după constatarea că vinovăția

lui Rotari Serghei, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) CP, se

confirmă prin ansamblul de probe cercetate, urma să adopte o decizie de

condamnare în baza prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală,

prin recunoașterea vinovăției pe articolul incriminat, cu liberarea de pedeapsă.

9

5.2. Avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului, invocând prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu

menținerea sentinței.

În motivarea celor solicitate partea apărării indică că, argumentele acuzatorului

de stat, precum că inculpatul Rotari Serghei a comis tentativă de omor prin faptul

îndreptării și aplicării ferestrăului asupra părții vătămate pentru a o tranșa în scopul lipsirii

de viață a acesteia, însă din cauze independente de voința sa, nu și-a dus până la capăt

intenția, din motivul opunerii de rezistență fizică activă a părții vătămate Cojocari Tatiana,

nu au nici o bază probantă, sprijinindu-se doar pe presupuneri, ori însăși constituția

corporală a inculpatului prevalează considerabil față de cea a părții vătămate. Mai

mult, aceste argumente vin în contradicție cu declarațiile părții vătămate Cojocari

Tatiana și a martorului Cojocari Cristina care unanim au declarat că acțiunile

inculpatului Rotari Serghei au fost stopate însuși de către el în lipsa unor factori

externi, iar conform prevederilor art. 8 și art. 389 alin. (2) CPP, concluzia despre

vinovăția persoanei nu poate fi bazată pe presupuneri și toate dubiile care nu au fost

înlăturate în condițiile legii, se interpretează în favoarea inculpatului.

Din analiza art. 21 Cod penal, în coroborare cu art. 155 Cod penal, se poate

constata că inculpatul Rotari Serghei posedă semnele subiectului infracțiunii date.

În sensul învinuirii aduse inculpatului Rotari Serghei conform art. 287 alin. (3)

Cod penal, la fel ca și instanța de fond, considerăm că acțiunile inculpatului urmează

a fi încadrate conform prevederilor art. 287 alin. (1) Cod penal.

Acțiunea de huliganism nu a fost săvârșită cu aplicarea sau cu încercarea

aplicării armei sau a altor obiecte însoțită de amenințarea cu aplicarea violenței,

potrivit învinuirii aduse lui Rotari Serghei.

Reieșind din materialele dosarului, aceste acțiuni s-au desfășurat în lipsa unor

astfel de arme sau obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății ori,

însăși din învinuire rezultă că acțiunea de huliganism s-a produs după încercarea

săvârșirii omorului (recalificată ca amenințarea cu omor) asupra cet. Cojocari Tatiana

cu ajutorul ferăstrăului, fapt ce exclude în cazul dat modalitatea faptică a acestei

acțiuni, urmând ca acțiunile inculpatului Rotari Serghei, manifestate prin

comportamentul său agresiv, însoțite de amenințarea lui Cojocari Cristina și Cojocari

Tatiana că va incendia bunurile materiale, intenție realizată în cele din urmă, să fie

încadrate conform art. 287 alin. (1) Cod penal.

Ori, în urma audierii inculpatului, părții vătămate, coroborând cu argumentele

acuzatorului de stat, în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe, s-au constatat

că trăsăturile specifice huliganismului, cum sunt încălcarea ordinii publice, atentarea

la regulile sociale și morale de conviețuire, și-au găsit confirmare în ședința judiciară,

or partea vătămată Cojocari Tatiana și martorul Cojocari Cristina au relatat instanței

10

comportamentul huliganic și obraznic al înculpatului la data de 25.02.2021, dar și

lipsa buteliilor cu petrol pretinse de acuzator, că ar fi obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății.

Însăși partea vătămată Cojocari Tatiana în ședința de judecată a declarat, că nu

a perceput conflictul care s-a iscat între ea și condamnat ca o tentativă de omor,

totodată indicând, că au existat amenințări clare din partea ultimului, care s-au

exprimat prin cuvinte expuse în mod verbal, precum că o omoară pe ea și fiica sa,

Cojocari Cristina, precum și amenințarea de aplicare asupra sa cu ferestrăul care, a

indicat partea vătămată, nu a fost aplicat în cele din urmă. Mat mult, careva dovezi

de cauzare a leziunilor corporale părții vătămate de către inculpat, la materialele

dosarului nu există.

Calificarea dată prin prisma art. 27, 145 Cod penal de către instanța de apel are

la bază același suport probant care a stat la baza condamnării de către instanța de

fond în temeiul art. 155 Cod penal. Instanța de apel în acest sens nu motivează soluția

propusă de recalificare limitându-se la parafrazarea normei imperative, or la speță

nu s-a constatat intenția ultimului de săvârși un omor, ci intenția ultimului de a

amenința cu moartea, de a induce victima în stare de frică și temere pentru viața sa.

Or, la caz instanța de judecată este ținută de declaratiile părții vătămate ca probe

directe, care a declarat că a fost amenințată cu moartea. Instanța nu argumentează

care probe noi cercetate au stat la baza recalificării acțiunilor lui Rotari Serghei în

sensul agravării, deoarece suportul probant cercetat de instanța de apel este același,

cercetat și dat aprecierii de instanța de fond, or toate probele în cumul demonstrează

componența laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 155 Cod penal, prin care

situație, probele din dosar cercetate de instanța de apel, formând prin sine partea

descriptivă a Deciziei, sunt în contradicție cu soluția adoptată de instanța de apel.

5.3. Inculpatul Rotari Serghei, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

penal lărgit concluzionează, că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a

deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, reieșind din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală stabilesc, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă temeiurile de recurs

11

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, și anume că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile

aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă

judecății sub aspectul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Totodată, Colegiul penal lărgit subliniază că, recurenții critică soluția adoptată

de către instanța de apel, deoarece contravine circumstanțelor cauzei și probelor

administrate în prezenta speță și nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală, potrivit cărora, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat

ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de

apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu;

dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce

constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există

circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate

în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de

drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În acest sens, Colegiul lărgit reține că, instanța de apel nu a respectat

prescripțiile de drept nominalizate, admițând erori procesuale, care nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită

judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale

reglementate exhaustiv de legislator.

În acest sens, Colegiul ține să menționeze că, potrivit rechizitoriului, lui Rotari

Serghei i-a fost incriminată săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 145 alin. (2)

lit. e1), j) Cod penal, conform indicilor calificativi: tentativă de omor intenționat a unei

persoane, săvârșită asupra unui membru a familiei, cu o deosebită cruzime, de art. 287 alin.

(3) Cod penal, conform indicilor calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate

care încalcă ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței, acțiuni care, prin

12

conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, și de art. 349 alin. (1) Cod penal,

conform indicilor calificativi: amenințarea cu vătămarea integrității corporale sau a

sănătății, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării

activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care amenință.

Potrivit sentinței, Rotari Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 287 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: hulihanismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea

violenței, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită; în baza art. 155 Cod penal, conform indicilor calificativi: amenințarea cu

omor, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări; și în baza art. 349 alin. (1) Cod

penal.

Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către procuror,

și totodată ca instanță de rejudecare, a ajuns la concluzia că Rotari Serghei urmează

a fi recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3), art.

27, 145 alin. (2) lit. e1), j) și art. 349 alin. (1) Cod penal. Totodată, dispunând și

încetarea procesului penal în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu liberarea acestuia

de răspundere penală în temeiul art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243 din 24 decembrie

2021 privind amnistia.

Analizând decizia contestată, Colegiului penal lărgit concluzionează că,

instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii, iar probele nu au fost

minuțios analizate. Instanța de apel nu a descris explicit din care considerente

probele administrate dovedesc în acțiunile inculpatului fapta de tentativă de omor (art.

27, 145 Cod penal), or, aceleași probe sunt puse la baza condamnării inculpatului de

către prima instanță de amenințarea cu omor (art. 155 Cod penal).

Problema de drept rămasă nesoluționată în această cauză, inclusiv în cel de a-l

doilea set al procedurilor desfășurate de instanța de apel, rămâne a fi încadrarea

juridică a faptelor imputate inculpatului, care are importanță atât pentru aplicarea

corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării acestui dosar,

determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și

conținutul constitutiv al acesteia.

În jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului

reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se apreciază în

raport cu ansamblul acesteia.

Vorbind despre importanța încadrării juridice a unei fapte, Colegiul penal lărgit

face trimitere la dispozițiile art. 6§3 lit. a) din Convenție, care exprimă necesitatea

acordării unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse persoanei deferite

judecății. Principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la

vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele

13

infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu.

În sensul art. 297 Cod de procedură penală, rechizitoriul, este actul de sesizare

a instanței de judecată, care este compus din două părți: expunerea și dispozitivul.

Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a efectuat

urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului,

argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării acestor

argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului,

precum și temeiurile pentru liberarea de răspundere penală conform prevederilor

art. 53 din Codul penal dacă se constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde

date cu privire la persoana învinuitului și formularea învinuirii care i se incriminează

cu încadrarea juridică a acțiunilor lui și mențiunea despre trimiterea dosarului în

instanța judecătorească competentă.

În completarea ultimei sintagme de mai sus, urmează de concretizat că, prin

„încadrarea juridică” a acțiunilor inculpatului se are în vedere determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală, după cum

se menționează în art. 113 din Codul penal.

Componența de infracțiune constituie un tot întreg, format din patru semne

corespunzătoare celor patru elemente ale componenței de infracțiune – obiectul și

latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă. Semnul componenței de infracțiune

reprezintă o însușire, o proprietate generală a componenței de infracțiune, de ordin

obiectiv sau subiectiv, prezentă în cadrul fiecărei infracțiuni de o anumită categorie

ce are importanță juridică la calificarea faptei drept o infracțiune concretă.

În motivarea soluției adoptate, privind recalificarea acțiunilor inculpatului pe acest

capăt de acuzare, instanța de apel a menționat că ,,Datorită opunerii de rezistență activă

de partea vătămată, lovirea cu un băț și fugirea de la fața locului, aceasta a evitat consecințele

grave, exprimate prin omor și a curmat intențiile lui Rotari Serghei.

Astfel, fapta de omor nu și-a produs efectul din motive independente de voința

făptuitorului Rotari Serghei” (f.d. 247, vol. I).

Argumentele instanței de apel în acest sens nu au nici o bază probantă, fiind în

contradicție cu declarațiile părții vătămate Cojocari Tatiana și a martorului Cojocari

Cristina, care unanim au declarat că acțiunile inculpatului Rotari Serghei au fost

stopate însuși de către el, în lipsa unor factori externi.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar statuează că, decizia instanței de apel în

cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, nefiind

oferite răspunsuri la toate chestiunile importante pentru justa soluționare a cauzei.

Referitor la soluția instanței de apel privind încetarea procesului penal în

privința lui Rotari Serghei, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

14

de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu liberarea acestuia de pedeapsă penală, în temeiul

art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, Colegiul

penal lărgit găsește necesar a puncta că această statuare a instanței de apel contravine

normelor penale și celor de procedură penală, precum și practicii judiciare constante,

deoarece rejudecînd cauza instanța de apel eronat a dispus încetarea proceselui

penal în temeiul art. 2 alin. (4) a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova și l-a liberat pe inculpatul Rotari Serghei de pedeapsă penală.

În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură

cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova,

aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la

faza de judecare a cauzei. Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele penale în privința

infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.

985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât

pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de judecare a cauzei,

cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. În privința persoanei care refuză încetarea

procesului penal, conform alin. (1) din prezentul articol, instanța de judecată, la

pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma

cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost

confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub incidența

art. 6.

Colegiul penal lărgit reține că, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1),

7 alin. (1) – (8) , 2 alin. (4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și

(5), 384 alin. (1), (3) și (4), 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin.

(1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea

procesului penal în cazul amnistiei poate fi dispusă doar de prima instanță, și doar

la faza ședinței preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1)

Cod de procedură penală).

Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5)

Cod de procedură penală), prima instanță și instanța de apel (art. 413 al. (1), art. 415

al. (1) pct. 2), 419 Cod de procedură penală), hotărăsc asupra învinuirii înaintate

inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin adoptarea sentinței sau

deciziei de condamnare, când vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost

confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar în

dispozitiv - cu constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de legea penală, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei (art.

384, 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394, 395 Cod de procedură penală).

Colegiul penal lărgit atestă că, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal,

15

amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie

reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.

Astfel, ținând cont de faptul că solicitarea de aplicare a actului de amnistie a

intervenit la faza de judecare a apelului, instanța urma a adopta și pronunța o

hotărâre în conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură

penală, potrivit cărora se adoptă o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și

cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal, deoarece

adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal conform art. 391 Cod de

procedură penală, este posibilă doar la faza punerii pe rol a cauzei (art. 345 Cod de

procedură penală coroborat cu art. 350 Cod de procedură penală), în celelalte cazuri,

hotărârea se adoptă în baza art. 389-390 Cod de procedură penală.

Tot aici, Colegiul menționează că legiuitorul, în prevederile art. 391 Cod de

procedură penală (sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce

procedura continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate

inculpatului, ea va adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării

actului amnistiei, ca de altfel și al prescripției.

Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte

situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după

faza ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 384 Cod de procedură penală), doar în

cadrul adoptării unei sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în

virtutea esenței sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii

formulate inculpatului în condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod

de procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod

de procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de încetare.

În continuare, referitor la recalificarea acțiunilor inculpatului Rotari Serghei de la alin.

(1) la alin. (3) al art. 287 Cod penal, Colegiul penal lărgit constată că, deși, în motivarea

soluției adoptate instanța de apel menționează ,,Referitor la huliganism, aceste acțiuni

au fost cu aplicarea produsului inflamabil, cu amenințarea de aplicarea violenței și cu o

obrăznicie deosebită”, aceasta indică aceeași indici calificativi ca și prima instanță,

adică fără ,,aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau a sănătății” (f.d. 246, 247, vol. I).

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, alin. (3) al art. 287 Cod penal,

prevede în calitate de circumstanțe calificative săvârșirea acțiunilor huliganice cu

aplicarea sau încercarea aplicării armei de foc, a cuțitelor, boxelor sau altor arme albe,

precum și a obiectelor special adaptate pentru vătămarea integrității corporale sau a

sănătății. Aplicarea sau încercarea de a aplica armele de foc sau alte obiecte folosite

în calitate de arme se califică în temeiul alin. (3) al art. 287 Cod penal, nu numai în

acele cazuri în care vinovatul cu ajutorul lor cauzează sau intenționează să cauzeze

16

leziuni corporale, dar și atunci când utilizarea obiectelor menționate în procesul

actelor huliganice creează un pericol real pentru viața și sănătatea cetățenilor. Cu

toate acestea, acțiunile huliganice, exprimate prin demonstrarea obiectelor indicate,

dar nelegate de aplicarea lor, nu pot fi calificate în baza alin. (3) al art. 287 Cod penal.

Reieșind din materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată lipsa unor astfel

de arme sau obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, or, însăși

din învinuire rezultă că acțiunea de huliganism s-a produs după ce inculpatul Rotari

Serghei, cu ferestrăul mecanic pus în funcțiune, s-a situat deasupra părții vătămate,

amenințând-o că o va lipsi de viață (acțiune calificată în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. e1),

j) Cod penal, apoi recalificată în baza art. 155 Cod penal), fapt ce exclude în cazul dat

modalitatea faptică a acestei acțiuni.

De asemenea, eronate sunt în acest sens și statuările instanței de apel potrivit

cărora ,,aceste acțiuni au fost cu aplicarea produsului inflamabil”, or, produsul inflamabil

a fost folosit pentru a incendia bunurile de uz casnic și nu pentru vătămarea

integrității corporale sau a sănătății.

În rezumat la cele menționateate supra, Colegiul penal lărgit consideră că,

instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice

și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor cu indicarea probelor care

direct și concret determină învinuirea adusă prin rechizitoriu inculpatului Rotari

Serghei.

În aceste împrejurări, erorile comise nu pot fi înlăturate de către instanța de

recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții

de a judeca cauza în fond.

Din atare considerente, încălcările enunțate determină incontestabil

concluzionarea necesității de a casa decizia instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cadrul

căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare, pentru

adoptarea unei soluții corecte și întemeiate.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept

ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să

aprecieze probele administrate în cauză, să le dea o apreciere corespunzătoare cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe în parte examinate,

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să

17

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod

de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți Gavdiuc Valentina, de către avocatul Melnic Oxana în numele

inculpatului și de către ultimul, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 01 februarie 2022, în cauza penală privindu-l pe Rotari Serghei Xxxxx,

și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 28 decembrie 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

18