1ra-812/2022 — art. 155, 287 alin. 1, 349 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 17.06.2021, Rotari Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 155, art. 287 alin. (1), art. 349 alin. (1) Cod penal și i s-a aplicat pedeapsa: - în baza art. 155 Cod penal, 2 (doi) ani închisoare; - în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, 2 (doi) ani închisoare; - în baza art. 349 alin. (1) Cod penal, 1 (unu) an închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Rotari Serghei i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a admis acțiunea civilă și s-a încasat de la Rotari Serghei în beneficiul Inspectoratului de Poliție Soroca suma de 1750 (una mie șapte sute cincizeci) lei, spre recuperarea prejudiciului material cauzat. Cheltuielile judiciare în sumă de 30 lei, au fost trecute în contul statului. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a stabilit că, inculpatul Rotari Serghei la 25.02.2021, în jurul orei 10.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, aflându-se în gospodăria închiriată de Cojocari Tatiana, care este mama concubinei sale, situată în s. xxxx r-nul xxxx, în urma unor conflicte apărute cu ultima, cât și cu mama acesteia pe nume Cojocari Tatiana, care locuiește în aceiași gospodărie, intenționat, din saraiul gospodăriei date, a luat un ferestrău mecanic de model „Taiga”, l-a pus în funcțiune și manifestând violență psihică asupra cet. Cojocari Tatiana, a urmărit-o până când ea a căzut la pământ și cu ferestrăul mecanic pus în funcțiune s-a situat deasupra părții vătămate, amenințând-o că o va lipsi de viață. Tot el, la 25.02.2021, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, după ce în jurul orei 10.00 a amenințat cu omor cet. Cojocari Tatiana în gospodăria închiriată de ultima, situată în s. xxxx r-nul xxxx, intenționat, manifestând un comportament agresiv, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind, în mod conștient, survenirea acestora, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând lipsă de respect față de societate și o obrăznicie deosebită, cu scopul de a atrage atenția și reacția publică asupra comportamentului său, fără nici un pretext, motiv justificat sau plauzibil, în mod demonstrativ, fiind în casă, a dat foc mobilierului și mai multor bunuri de uz casnic, deteriorându-le considerabil. Tot el, la 25.02.2021, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, după ce în jurul orei 10.00, a amenințat cu omor cet. Cojocari Tatiana și apoi în mod huliganic a incendiat mai multe bunuri din casa părții vătămate, situată în s. xxxx r- nul xxxx, în jurul orei 11.00, aflându-se în fața gospodăriei date, intenționat, manifestând un comportament agresiv față de colaboratorii Inspectoratului de Poliție Soroca, Brighidin Ion și Andriuța Andrei, aflați în exercițiul funcțiunii, care s- au prezentat la fața locului ca rezultat al solicitării efectuate de către Cojocari Cristina la serviciul ,,112”, nesupunându-se cerințelor legale ale acestora de a-și înceta acțiunile ilicite, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, urmărind scopul sistării activității de serviciu a colaboratorilor de poliție, s-a exprimat în glas tare cu diferite cuvinte necenzurate în adresa ultimilor, i-a amenințat cu aplicarea violenței în scopul cauzării vătămărilor corporale colaboratorilor de poliție, a opus rezistență fizică și fără careva motive a aplicat lovituri în caroseria automobilului de serviciu a IP Soroca cu n/î MAI 4027, deteriorându-l parțial. Astfel prin acțiunile sale ilegale intenționate Rotari Serghei a comis infracțiunile prevăzute de art. 155, art. 287 alin. (1) și art. 349 alin. (1) Cod penal, calificări stabilite de către instanța de fond. 2

Legalitatea și temeinicia sentinței a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Soroca Alexandru Cebanciuc, care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Rotari Serghei să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de: art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal și în baza acestei Legi a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis; art. 287 alin. (3) Cod penal și în baza acestei Legi, a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen 4 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis; art. 349 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili lui Rotari Serghei o pedeapsă definitivă de 17 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. Corpurile delicte - un ferestrău mecanic de model „Taiga,, restituit prin recipisă părții vătămate Cojocari Tatiana de lăsat în posesia acesteia, trei suporturi optice DVD-R pe ele fiind stocate imagini video, de lăsat anexate la materialele cauzei penale. Cheltuielile judiciare - 30 lei de încasat de la inculpat în folosul statului. Acțiunea civilă -1750 lei de încasat de la inculpat în folosul IP Soroca. 3.1. În motivarea apelului declarat a invocat următoarele aspecte: Ilegalitatea recalificării acțiunilor inculpatului de la art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal la art. 155 Cod penal. Cumulul de probe acumulate și examinate în instanță dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, luînd în considerație și faptul că acesta își recunoaște vina pe două capete de acuzare, însă cert se constată că în acțiunile lui Rotari Serghei sunt întrunite prezența elementelor constitutive ale componenței infracțiunii prevăzute la art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, cu indicii de calificare: tentativă de omor, adică tentativa omorului unei persoane, săvârșit asupra unui membru a familiei cu o deosebită cruzime. Referitor la vinovăția inculpatului, instanța urmează să țină cont de cumulul tuturor circumstanțelor infracțiunii săvârșite, în special, de anturajul, modul de săvârșire a infracțiunii, obiectul utilizat, regiunea corporală unde urmau să fie aplicate loviturile, natura relațiilor dintre făptuitor și victimă anterioare săvârșirii faptei, atitudinea făptuitorului după săvârșirea faptei. Faptul gravității leziunilor în ceea ce privește victima, nu are relevanță asupra calificării faptei de omor, dacă intenția făptuitorului a fost de a lipsi victima de viață, mai ales în cazul în care tentativa este realizată printr-o multitudine de acte încercate, unele întrerupte, altele terminate, dar rămase fără rezultat. 3 Astfel, doborârea victimei la pământ și intenția de a o tranșa în zona vitală cu ferestrăul mecanic pus în funcțiune, denotă intenția de a o lipsi de viață. Și nu în ultimul rând, specificul obiectului folosit de către inculpat, obiectul în cazul dat fiind un ferestrău mecanic, adică un instrument care poate produce rezultatul mortal prin utilizarea lui. Instanța de judecată a examinat cazul unilateral, ignorând probele acumulate și examinate în instanța de judecată. Totodată s-a dat aprecierea greșită a circumstanțelor cauzei, fiind ignorate probele și argumentele aduse de către partea acuzării, astfel recalificând neîntemeiat acțiunile inculpatului. Instanța de fond nu a studiat și analizat multilateral, în deplină măsură și obiectiv, toate circumstanțele și datele menționate mai sus care caracterizează persoana inculpată și care au o importanță esențială pentru stabilirea categoriei și mărimii pedepsei. În conținutul sentinței, instanța a menționat că partea vătămată Cojocari Tatiana a declarat în cadrul cercetării judecătorești că nu a perceput conflictul între ea și inculpat ca o tentativă de omor, totodată indicînd că au existat amenințări clare din partea inculpatului că o omoară, însă instanța nu a indicat declarațiile părții vătămate, date în cadrul cercetării judecătorești și nefixate în conținutul sentinței, că la acel moment, când inculpatul se afla deasupra ei cu ferestrăul mecanic pornit, era convinsă că o să o omoare. Motivarea instanței precum că inculpatul, prin constituția sa corporală, prevalează considerabil față de cea a părții vătămate, este absolut inacceptabilă dat fiind faptul că inculpatul, conform materialelor cauzei penale, era într-o stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, ceea ce permitea părții vătămale de a periclita acțiunile ilicite ale acestuia; - soluția instanței referitor la recalificarea acțiunilor inculpatului din art. 287 alin. (3) în art. 287 alin. (1) Cod penal, la fel, este nemotivată, or, inculpatul în săvârșirea infracțiunii a utilizat obiecte pentru vătămarea integrității corporale, care au creat un pericol social pentru partea vătămată și a celor din jur; - analizând circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, care la locul de trai se caracterizează negativ, nu este angajat în câmpul muncii, are trecut infracțional, existența unui cazier contravențional semnificativ, iar comportarea acestuia în coraport cu faptele comise nu lasă loc de interpretare, că ultimul a conștientizat pericolul infracțiunilor comise și consecințele acesteia, acuzarea a considerat că pedeapsa cu închisoarea în limita solicitată, va fi una echitabilă și va preveni comiterea de noi infracțiuni, atât din partea inculpatului, cât și de alte persoane.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 februarie 2022, a 4 fost admis apelul procurorului, sentința casată total, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: Rotari Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. A fost încetat procesul penal în privința lui Rotari Serghei, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu liberarea acestuia de pedeapsa penală în temeiul art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Rotari Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, și în baza acestei Legi i s-a atabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an. Rotari Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal, și în baza acestei Legi i s-a atabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincispreze) ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Rotari Serghei i s-a stabilit o pedeapsă penală definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincispreze) ani și 6 (șase) luni. Potrivit art. 72 alin. (4) Cod penal, s-a dispus executarea de către Rotari Serghei a pedepsei cu închisoare în penitenciar de tip închis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a menționat că, instanța de fond nu a reținut corect faptele infracționale și nu a stabilit just calificarea juridică la situația faptică din 25.02.2021. Concluzia instanței de fond de recalificare a faptei de la art. 27, art. 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal la art. 155 Cod penal și de la art. 287 alin. (3) Cod penal la art. 287 alin. (1) Cod penal este incorectă, atât din punct de vedere al circumstanțelor faptei, cât și a prevederilor legale, de aceia o așa soluție nu poate fi menținută. Instanța de apel a considerat, că Rotari Serghei a comis faptele infracționale prevăzute la art. 27, 145 alin. (2) lit. e1), j) și art. 287 alin. (3) Cod penal în următoarele circumstanțe : Rotari Serghei, la 25.02.2021, în jurul orei 10:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, aflându-se în gospodăria închiriată de concubina sa Cojocari Cristina, situată în s. xxxx r-nul xxxx, în urma unor conflicte apărute cu ultima, cât și cu mama acesteia pe nume Cojocari Tatiana, care locuiește în aceiași gospodărie, intenționat, urmărind scopul de a o lipsi de viață pe Cojocari Tatiana cu o deosebită cruzime și dorind survenirea acestor urmări, din saraiul gospodăriei date a luat un ferestrău mecanic de model ”Taiga”, l-a pus în 5 funcțiune și aflându-se în ograda gospodăriei date, manifestând violență fizică asupra cet. Cojocari Tatiana, a doborât-o lapământ și cu ferestrăul mecanic a încercat prin aplicarea acestuia să o tranșeze în scopul lipsirii de viață a acesteia, însă din cauze independente de voința sa, nu și-a dus până la capăt intenția din motivul opunerii de rezistență fizică activă a părții vătămate Cojocari Tatiana. Prin acțiunile sale Rotari Serghei a comis - tentativă de omor intenționat a unei persoane, săvârșită asupra unui membru a familiei, cu o deosebită cruzime, infracțiune prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) și j) Cod penal. Tot el, la 25.02.2021, fiind in stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, după ce în jurul orei 10:00 a încercat să săvârșească omorul asupra cet. Cojocari Tatiana, aflându-se în gospodăria închiriată de ultima, situată în s. xxxx r-nul xxxx, intenționat, manifestând un comportament agresiv, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind, în mod conștient, survenirea acestora, încălcând ordinea publică, manifestând lipsă de respect față de societate și o obrăznicie deosebită, cu scopul de a atrage atenția și reacția publică asupra comportamentului său, fără nici un pretext, motiv justificat sau plauzibil, în mod demonstrativ, având asupra sa două sticle cu benzină, amenințându-le pe Cojocari Cristina și Cojocari Tatiana că le v-a incendia, s-a deplasat în casă unde a stropit cu benzină mobilierul și mai multe bunuri de uz casnic și le-a incendiat, cauzându-le victimelor o pagubă materială considerabilă. Prin acțiunile sale Rotari Serghei a comis huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, adică infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal. Totodată, instanța de apel a luat în considerație și Hotarârea Curții Constituționale nr. 25 din 12.08.2021, prin care au fost declarate neconstituționale cuvântul „grosolan” și textul „cinism sau” din articolul 287 alin. (1) Cod penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002. În privința lui Rotari Serghei, instanța de apel a reținut fapta, reieșind din această hotărâre, cu excluderea cuvântului „grosolan” și textul „cinism sau” din învinuirea pe art. 287 alin. (3) Cod penal. Cât privește învinuirea pe art. 349 alin. (1) Cod penal, urmează a fi păstrată cu circumstanțele și calificarea constatată de instanța de fond, și anume: Tot el, la 25.02.2021, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, după ce în jurul orei 10:00 a încercat să săvârșească omorul asupra cet. Cojocari Tatiana și apoi în mod huliganic a incendiat mai multe bunuri din casa părții vătămate situată în s. xxxx r-nul xxxx, în jurul orei 11:00, aflându-se în fața gospodăriei date, intenționat, manifestând un comportament agresiv față de colaboratorii de poliție ai IP Soroca Brighidin Ion și Andriuța Andrei aflați în exercițiul funcțiunii, care s-au prezentat la fața locului ca rezultat al 6 solicitării efectuate de către Cojocari Cristina la serviciul „112”, nesupunându-se cerințelor legale ale acestora de ași înceta acțiunile ilegale, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, urmărind scopul sistării activității de serviciu a colaboratorilor de poliție, s-a exprimat în glas tare cu diferite cuvinte necenzurate în adresa ultimilor, i-a amenințat cu aplicarea violenței în scopul cauzării vătămărilor corporale colaboratorilor de poliție, a opus rezistență fizică și fără careva motive a aplicat lovituri în caroseria automobilului de serviciu a IP Soroca cu n/î MAI 4027, deteriorându-l parțial. Prin acțiunile sale Rotari Serghei a comis - amenințarea cu vătămarea integrității corporale și a sănătății, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care amenință, adică infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal. Faptele infracționale au fost confirmate prin probele verbale: declarațiile inculpatului Rotari Serghei, care au fost apreciate în raport cu celelalte probe, declarațiile părților vătămate Cojocari Tatiana, Andriuță Andrei, Brighidin Ion și reprezentantului părții vătămate Dorif Boris, declarațiile martorilor Cojocaru Cristina, Botnaru Tatiana, Orghian Angela, precum și probele scrise, cercetate în ședința de judecată a instanței de fond, suplimentar în instanța de apel, printre care: procesul-verbal de cercetare la fața locului și tabelul fotografic din 25.02.2021; procesul-verbal de ridicare din 01.03.2021; procesul-verbal de examinare din 01.03.2021 și corpurile delicte: un ferestrău mecanic de model ”Taiga” și trei suporturi optice DVD-R. Din cumulul acestor probe a rezultat cert, că Rotari Serghei a folosit la comiterea infracțiunii un produs inflamabil (benzină) cu incendierea bunurilor și ferestrăul mecanic, pe care le-a pus în funcțiune și l-a aplicat față de partea vătămată. Astfel, inculpatul la săvârșirea infracțiunilor a utilizat obiecte pentru vătămarea integrității corporale, care au creat un pericol social sporit pentru viața și sănătatea părții vătămate și a celor din jur. Mai mult, acesta a amenințat cu incendiere și a dat foc bunurilor din casă. Doar datorită opunerii de rezistență activă de partea vătămată, lovirea cu un băț și fugirea de la fața locului, aceasta a evitat consecințele grave, exprimate prin omor și a curmat intențiile lui Rotari Serghei. De asemenea aceste acțiuni îndreptate spre omorul lui Cojocari Tatiana au fost văzute și de martora Cojocari Cristina. Astfel, fapta de omor nu și-a produs efectul din motive independente de voința făptuitorului Rotari Serghei. Referitor la huliganism, aceste acțiuni au fost cu aplicarea produsului inflamabil, cu amenințarea de aplicarea violenței și cu o obrăznicie deosebită. 7 Inculpatul Rotari Serghei a recunoscut vina parțial, a acceptat să dee declarații și a dat declarații reieșind din poziția sa, formându-și linia de apărare. Deși, inculpatul Rotari Serghei n-a recunoscut vina pe acest capăt de acuzare, vinovăția acestuia s-a confirmat prin probele administrate de organul de urmărire penală, cercetate în instanța de fond și suplimentar în instanța de apel care au fost menționate mai sus. Referitor la capetele de învinuire privind amenințarea cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, Rotari Serghei a recunoscut pe deplin, acestea confirmându-se și prin declarațiile părților vătămate, a martorilor și actele de procedură. Probele care au fost administrate în cadrul urmăririi penale, cercetate în cadrul ședinței de judecată, suplimentar în instanța de apel, corespund criteriilor de admisibilitate, acestea fiind în corespundere cu prevederile art. 93-101 Cod de procedură penală, fiind pertinente, concludente, utile, veridice și coroborează între ele, reflectând realitatea obiectivă pe caz. În concluzie, instanța de apel a considerat că, inculpatul Rotari Serghei a comis infracțiunile prevăzute la art. 27 145 alin. (2) lit. e1) și j), art. 287 alin. (3) și art. 349 alin. (1) Cod penal. La individualizarea pedepsei cu închisoare, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunilor comise (infracțiune usoară, gravă și excepțional de gravă), motivul și scopul acestora (scop de impunere a voinței și control personal, scopul de omor), de personalitatea celui vinovat (prezența anterioarelor condamnări penale, lipsa evidenței la medicii narcolog și psihiatru), de caracteristica negativă, condamnările penale și contravenționale, de lipsa circumstanțelor atenuante, nerecunoașterea vinei pe tentativa de omor, de prezența circumstanțelor agravante (săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză și săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate) și celelalte împrejurări individuale ale cazului. Cât ține de art. 287 alin. (3) Cod penal, acesta cade sub incidența Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, de aceia pe acest capăt de acuzare Rotari Serghei urmează a fi amnistiat, admițînd parțial cererile inculpatului și avocatului. Cu referire la apelul procurorului, instanța de apel a considerat că este întemeiat și necesar de a-l admite. Astfel, procurorul corect a menționat în apel, că recalificarea acțiunilor inculpatului Rotari Serghei la art. 155 și la art. 287 alin. (1) Cod penal, nu corespunde circumstanțelor faptice și prevederilor legale. 8 În cadrul examinării cauzei penale s-a stabilit cu certitudine faptul, că inculpatul Rotari Serghei, în urma unui conflict, a luat un ferestrău mecanic căruia i-a pornit motorul, a dat-o jos pe Cojocari Tatiana, a urcat deasupra ei și a avut intenția să o omoare prin tăierea gâtului, dar ea s-a smuncit și a fugit, astfel acțiunile lui au fost întrerupte și intenția nu a fost dusă până la capăt. Aceste circumstanțe le-a confirmat partea vătămată Cojocari Tatiana, martorul vizat Cojocari Cristina, alți martori, cercetarea la fața locului, ridicarea ferestrăului mecanic etc. Circumstanțele date, fiind raportate la prevederile legale, au indicat la prezența indicilor componenței de infracțiune prevăzuți la art. 27, 145 alin. (2) lit. e1) și j) și art. 287 alin. (3) Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către procuror, avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului și de către inculpat. 5.1. Procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei, în partea încetării procesului penal pe art. 287 alin. (3) Cod penal în baza Legii nr. 243 privind amnistia, cu remiterea cauzei la rejudecare în această parte. În motivarea celor solicitate procurorul indică că, decizia instanței de apel, ce ține de încetarea în privința lui Rotari Serghei a procesului penal, în temeiul art. 2 alin. (4) al Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021, recunoscut vinovat conform art. 287 alin. (3) CP, cu liberarea acestuia de răspundere penală, o considerăm ilegală și neîntemeiată. Luînd în considerare, că o hotărâre judecătorească de aplicare a amnistiei nu constituie temei de reabilitare a persoanei (art. 285 alin. (2), art. 274 pct. 4) CPP), amnistia poate fi aplicată doar după cercetarea tuturor probelor și stabilirea vinovăției persoanei în comiterea infracțiunii incriminate, în ordinea art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, pe caz urmând a fi adoptată o hotărâre de condamnare cu liberarea, reducere ori comutare a pedepselor penale. Instanța de apel, corect a concluzionat faptul, că inculpatul Rotari Serghei cade sub incidența Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, corect a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) CP și liberat de pedeapsă penală, însă incorect a încetat procesul penal. Instanța de apel, în rezultatul cercetării judiciare, după constatarea că vinovăția lui Rotari Serghei, în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) CP, se confirmă prin ansamblul de probe cercetate, urma să adopte o decizie de condamnare în baza prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, prin recunoașterea vinovăției pe articolul incriminat, cu liberarea de pedeapsă. 9 5.2. Avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea celor solicitate partea apărării indică că, argumentele acuzatorului de stat, precum că inculpatul Rotari Serghei a comis tentativă de omor prin faptul îndreptării și aplicării ferestrăului asupra părții vătămate pentru a o tranșa în scopul lipsirii de viață a acesteia, însă din cauze independente de voința sa, nu și-a dus până la capăt intenția, din motivul opunerii de rezistență fizică activă a părții vătămate Cojocari Tatiana, nu au nici o bază probantă, sprijinindu-se doar pe presupuneri, ori însăși constituția corporală a inculpatului prevalează considerabil față de cea a părții vătămate. Mai mult, aceste argumente vin în contradicție cu declarațiile părții vătămate Cojocari Tatiana și a martorului Cojocari Cristina care unanim au declarat că acțiunile inculpatului Rotari Serghei au fost stopate însuși de către el în lipsa unor factori externi, iar conform prevederilor art. 8 și art. 389 alin. (2) CPP, concluzia despre vinovăția persoanei nu poate fi bazată pe presupuneri și toate dubiile care nu au fost înlăturate în condițiile legii, se interpretează în favoarea inculpatului. Din analiza art. 21 Cod penal, în coroborare cu art. 155 Cod penal, se poate constata că inculpatul Rotari Serghei posedă semnele subiectului infracțiunii date. În sensul învinuirii aduse inculpatului Rotari Serghei conform art. 287 alin. (3) Cod penal, la fel ca și instanța de fond, considerăm că acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate conform prevederilor art. 287 alin. (1) Cod penal. Acțiunea de huliganism nu a fost săvârșită cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte însoțită de amenințarea cu aplicarea violenței, potrivit învinuirii aduse lui Rotari Serghei. Reieșind din materialele dosarului, aceste acțiuni s-au desfășurat în lipsa unor astfel de arme sau obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății ori, însăși din învinuire rezultă că acțiunea de huliganism s-a produs după încercarea săvârșirii omorului (recalificată ca amenințarea cu omor) asupra cet. Cojocari Tatiana cu ajutorul ferăstrăului, fapt ce exclude în cazul dat modalitatea faptică a acestei acțiuni, urmând ca acțiunile inculpatului Rotari Serghei, manifestate prin comportamentul său agresiv, însoțite de amenințarea lui Cojocari Cristina și Cojocari Tatiana că va incendia bunurile materiale, intenție realizată în cele din urmă, să fie încadrate conform art. 287 alin. (1) Cod penal. Ori, în urma audierii inculpatului, părții vătămate, coroborând cu argumentele acuzatorului de stat, în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe, s-au constatat că trăsăturile specifice huliganismului, cum sunt încălcarea ordinii publice, atentarea la regulile sociale și morale de conviețuire, și-au găsit confirmare în ședința judiciară, or partea vătămată Cojocari Tatiana și martorul Cojocari Cristina au relatat instanței 10 comportamentul huliganic și obraznic al înculpatului la data de 25.02.2021, dar și lipsa buteliilor cu petrol pretinse de acuzator, că ar fi obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Însăși partea vătămată Cojocari Tatiana în ședința de judecată a declarat, că nu a perceput conflictul care s-a iscat între ea și condamnat ca o tentativă de omor, totodată indicând, că au existat amenințări clare din partea ultimului, care s-au exprimat prin cuvinte expuse în mod verbal, precum că o omoară pe ea și fiica sa, Cojocari Cristina, precum și amenințarea de aplicare asupra sa cu ferestrăul care, a indicat partea vătămată, nu a fost aplicat în cele din urmă. Mat mult, careva dovezi de cauzare a leziunilor corporale părții vătămate de către inculpat, la materialele dosarului nu există. Calificarea dată prin prisma art. 27, 145 Cod penal de către instanța de apel are la bază același suport probant care a stat la baza condamnării de către instanța de fond în temeiul art. 155 Cod penal. Instanța de apel în acest sens nu motivează soluția propusă de recalificare limitându-se la parafrazarea normei imperative, or la speță nu s-a constatat intenția ultimului de săvârși un omor, ci intenția ultimului de a amenința cu moartea, de a induce victima în stare de frică și temere pentru viața sa. Or, la caz instanța de judecată este ținută de declaratiile părții vătămate ca probe directe, care a declarat că a fost amenințată cu moartea. Instanța nu argumentează care probe noi cercetate au stat la baza recalificării acțiunilor lui Rotari Serghei în sensul agravării, deoarece suportul probant cercetat de instanța de apel este același, cercetat și dat aprecierii de instanța de fond, or toate probele în cumul demonstrează componența laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 155 Cod penal, prin care situație, probele din dosar cercetate de instanța de apel, formând prin sine partea descriptivă a Deciziei, sunt în contradicție cu soluția adoptată de instanța de apel. 5.3. Inculpatul Rotari Serghei, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează, că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, reieșind din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă temeiurile de recurs 11 prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recursuri și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile aduse de către titularii cererilor de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății sub aspectul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Totodată, Colegiul penal lărgit subliniază că, recurenții critică soluția adoptată de către instanța de apel, deoarece contravine circumstanțelor cauzei și probelor administrate în prezenta speță și nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală, potrivit cărora, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În acest sens, Colegiul lărgit reține că, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, admițând erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. În acest sens, Colegiul ține să menționeze că, potrivit rechizitoriului, lui Rotari Serghei i-a fost incriminată săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, conform indicilor calificativi: tentativă de omor intenționat a unei persoane, săvârșită asupra unui membru a familiei, cu o deosebită cruzime, de art. 287 alin. (3) Cod penal, conform indicilor calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței, acțiuni care, prin 12 conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, și de art. 349 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: amenințarea cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, fie cu nimicirea bunurilor persoanei cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care amenință. Potrivit sentinței, Rotari Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: hulihanismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită; în baza art. 155 Cod penal, conform indicilor calificativi: amenințarea cu omor, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări; și în baza art. 349 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către procuror, și totodată ca instanță de rejudecare, a ajuns la concluzia că Rotari Serghei urmează a fi recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3), art. 27, 145 alin. (2) lit. e1), j) și art. 349 alin. (1) Cod penal. Totodată, dispunând și încetarea procesului penal în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală în temeiul art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia. Analizând decizia contestată, Colegiului penal lărgit concluzionează că, instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii, iar probele nu au fost minuțios analizate. Instanța de apel nu a descris explicit din care considerente probele administrate dovedesc în acțiunile inculpatului fapta de tentativă de omor (art. 27, 145 Cod penal), or, aceleași probe sunt puse la baza condamnării inculpatului de către prima instanță de amenințarea cu omor (art. 155 Cod penal). Problema de drept rămasă nesoluționată în această cauză, inclusiv în cel de a-l doilea set al procedurilor desfășurate de instanța de apel, rămâne a fi încadrarea juridică a faptelor imputate inculpatului, care are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia. În jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Vorbind despre importanța încadrării juridice a unei fapte, Colegiul penal lărgit face trimitere la dispozițiile art. 6§3 lit. a) din Convenție, care exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse persoanei deferite judecății. Principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu faptele 13 infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. În sensul art. 297 Cod de procedură penală, rechizitoriul, este actul de sesizare a instanței de judecată, care este compus din două părți: expunerea și dispozitivul. Expunerea cuprinde informații despre fapta și persoana în privința căreia s-a efectuat urmărirea penală, analiza probelor care confirmă fapta și vinovăția învinuitului, argumentele invocate de învinuit în apărarea sa și rezultatele verificării acestor argumente, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea învinuitului, precum și temeiurile pentru liberarea de răspundere penală conform prevederilor art. 53 din Codul penal dacă se constată asemenea temeiuri. Dispozitivul cuprinde date cu privire la persoana învinuitului și formularea învinuirii care i se incriminează cu încadrarea juridică a acțiunilor lui și mențiunea despre trimiterea dosarului în instanța judecătorească competentă. În completarea ultimei sintagme de mai sus, urmează de concretizat că, prin „încadrarea juridică” a acțiunilor inculpatului se are în vedere determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală, după cum se menționează în art. 113 din Codul penal. Componența de infracțiune constituie un tot întreg, format din patru semne corespunzătoare celor patru elemente ale componenței de infracțiune – obiectul și latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă. Semnul componenței de infracțiune reprezintă o însușire, o proprietate generală a componenței de infracțiune, de ordin obiectiv sau subiectiv, prezentă în cadrul fiecărei infracțiuni de o anumită categorie ce are importanță juridică la calificarea faptei drept o infracțiune concretă. În motivarea soluției adoptate, privind recalificarea acțiunilor inculpatului pe acest capăt de acuzare, instanța de apel a menționat că ,,Datorită opunerii de rezistență activă de partea vătămată, lovirea cu un băț și fugirea de la fața locului, aceasta a evitat consecințele grave, exprimate prin omor și a curmat intențiile lui Rotari Serghei. Astfel, fapta de omor nu și-a produs efectul din motive independente de voința făptuitorului Rotari Serghei” (f.d. 247, vol. I). Argumentele instanței de apel în acest sens nu au nici o bază probantă, fiind în contradicție cu declarațiile părții vătămate Cojocari Tatiana și a martorului Cojocari Cristina, care unanim au declarat că acțiunile inculpatului Rotari Serghei au fost stopate însuși de către el, în lipsa unor factori externi. Prin urmare, instanța de recurs ordinar statuează că, decizia instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, nefiind oferite răspunsuri la toate chestiunile importante pentru justa soluționare a cauzei. Referitor la soluția instanței de apel privind încetarea procesului penal în privința lui Rotari Serghei, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute 14 de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu liberarea acestuia de pedeapsă penală, în temeiul art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia, Colegiul penal lărgit găsește necesar a puncta că această statuare a instanței de apel contravine normelor penale și celor de procedură penală, precum și practicii judiciare constante, deoarece rejudecînd cauza instanța de apel eronat a dispus încetarea proceselui penal în temeiul art. 2 alin. (4) a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova și l-a liberat pe inculpatul Rotari Serghei de pedeapsă penală. În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, aplicarea amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la faza de judecare a cauzei. Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub incidența art. 6. Colegiul penal lărgit reține că, consecutivitatea prescripțiilor din art. 1 alin. (1), 7 alin. (1) – (8) , 2 alin. (4), 275 pct. 4), 285 alin. (2) și (7), 350 alin. (1), 332 alin. (1) și (5), 384 alin. (1), (3) și (4), 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394 alin. (1) pct. 1), 2) și 5), 395 alin. (1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, atestă clar și concludent că încetarea procesului penal în cazul amnistiei poate fi dispusă doar de prima instanță, și doar la faza ședinței preliminare, când inculpatul consimte (art. 350 alin. (1), 332 alin. (1) Cod de procedură penală). Ulterior însă, dat fiind că procedura continuă în mod obișnuit (art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală), prima instanță și instanța de apel (art. 413 al. (1), art. 415 al. (1) pct. 2), 419 Cod de procedură penală), hotărăsc asupra învinuirii înaintate inculpatului și aplicarea actului de amnistie doar prin adoptarea sentinței sau deciziei de condamnare, când vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar în dispozitiv - cu constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală, cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei (art. 384, 389 alin. (1) și (4) pct. 2), 394, 395 Cod de procedură penală). Colegiul penal lărgit atestă că, în corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, 15 amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Astfel, ținând cont de faptul că solicitarea de aplicare a actului de amnistie a intervenit la faza de judecare a apelului, instanța urma a adopta și pronunța o hotărâre în conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, potrivit cărora se adoptă o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal, deoarece adoptarea unei sentințe de încetare a procesului penal conform art. 391 Cod de procedură penală, este posibilă doar la faza punerii pe rol a cauzei (art. 345 Cod de procedură penală coroborat cu art. 350 Cod de procedură penală), în celelalte cazuri, hotărârea se adoptă în baza art. 389-390 Cod de procedură penală. Tot aici, Colegiul menționează că legiuitorul, în prevederile art. 391 Cod de procedură penală (sentința de încetare a procesului penal), nu a statuat că, după ce procedura continuă în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei, ca de altfel și al prescripției. Or, aceste două cazuri de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte situații similare, regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, sunt soluționate, după faza ședinței preliminare (art. 332 alin. (5), 384 Cod de procedură penală), doar în cadrul adoptării unei sentințe sau deciziei (instanței de apel) de condamnare, în virtutea esenței sale procedurale și a specificului de a hotărî asupra învinuirii formulate inculpatului în condițiile prescrise la art. 389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre deosebire de cele prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de procedură penală, adică cele proprii unei sentințe de încetare. În continuare, referitor la recalificarea acțiunilor inculpatului Rotari Serghei de la alin. (1) la alin. (3) al art. 287 Cod penal, Colegiul penal lărgit constată că, deși, în motivarea soluției adoptate instanța de apel menționează ,,Referitor la huliganism, aceste acțiuni au fost cu aplicarea produsului inflamabil, cu amenințarea de aplicarea violenței și cu o obrăznicie deosebită”, aceasta indică aceeași indici calificativi ca și prima instanță, adică fără ,,aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății” (f.d. 246, 247, vol. I). Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că, alin. (3) al art. 287 Cod penal, prevede în calitate de circumstanțe calificative săvârșirea acțiunilor huliganice cu aplicarea sau încercarea aplicării armei de foc, a cuțitelor, boxelor sau altor arme albe, precum și a obiectelor special adaptate pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății. Aplicarea sau încercarea de a aplica armele de foc sau alte obiecte folosite în calitate de arme se califică în temeiul alin. (3) al art. 287 Cod penal, nu numai în acele cazuri în care vinovatul cu ajutorul lor cauzează sau intenționează să cauzeze 16 leziuni corporale, dar și atunci când utilizarea obiectelor menționate în procesul actelor huliganice creează un pericol real pentru viața și sănătatea cetățenilor. Cu toate acestea, acțiunile huliganice, exprimate prin demonstrarea obiectelor indicate, dar nelegate de aplicarea lor, nu pot fi calificate în baza alin. (3) al art. 287 Cod penal. Reieșind din materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată lipsa unor astfel de arme sau obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, or, însăși din învinuire rezultă că acțiunea de huliganism s-a produs după ce inculpatul Rotari Serghei, cu ferestrăul mecanic pus în funcțiune, s-a situat deasupra părții vătămate, amenințând-o că o va lipsi de viață (acțiune calificată în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. e1), j) Cod penal, apoi recalificată în baza art. 155 Cod penal), fapt ce exclude în cazul dat modalitatea faptică a acestei acțiuni. De asemenea, eronate sunt în acest sens și statuările instanței de apel potrivit cărora ,,aceste acțiuni au fost cu aplicarea produsului inflamabil”, or, produsul inflamabil a fost folosit pentru a incendia bunurile de uz casnic și nu pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății. În rezumat la cele menționateate supra, Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor cu indicarea probelor care direct și concret determină învinuirea adusă prin rechizitoriu inculpatului Rotari Serghei. În aceste împrejurări, erorile comise nu pot fi înlăturate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond. Din atare considerente, încălcările enunțate determină incontestabil concluzionarea necesității de a casa decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cadrul căreia urmează a fi apreciate toate probele în cumul, la justa lor valoare, pentru adoptarea unei soluții corecte și întemeiate. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate în cauză, să le dea o apreciere corespunzătoare cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe în parte examinate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să 17 pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E: Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți Gavdiuc Valentina, de către avocatul Melnic Oxana în numele inculpatului și de către ultimul, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 februarie 2022, în cauza penală privindu-l pe Rotari Serghei Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 28 decembrie 2022. Președinte: Toma Nadejda Judecători: Guzun Ion Catan Liliana Diaconu Iurie Boico Victor 18