1ra-1104/2021 — art. 217-1 alin. 4 lit. b, d, art. 46, 248 alin. 2 CP

Prin sentința sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central, din 29 ianuarie 2018: Meșteșug Andrei și Tătaru Nicolae au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal la închisoare pe termen de 7 (șapte) ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 5 (cinci) ani, fiecare, precum și în baza art. 46, 248 alin. (2) Cod penal la închisoare pe termen de 3 (trei) ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 5 (cinci) ani, fiecare. În temeiul art. 84 alin. (1)-(2) Cod penal, concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, li s-a stabilit fiecăruia pedeapsa definitivă – închisoare pe termen de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 5 (cinci) ani. 1 Pedeapsa aplicată, s-a dispus de a fi pusă în executare din momentul rămânerii definitive sentinței, iar până la intrarea în vigoare a acesteia, în vederea asigurării executării ei, s-a aplicat față de Meșteșug Andrei și Tătaru Nicolae – obligațiunea de a nu părăsi țara. Zamă Ghenadie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal al Republicii Moldova la închisoare pe termen de 4 (patru) ani, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 3 (trei) ani. Pedeapsa aplicată, s-a dispus de a fi pusă în executare din momentul rămânerii definitive sentinței, iar până la intrarea în vigoare a acesteia, în vederea asigurării executării ei, s-a aplicat față de Zamă Ghenadie – obligațiunea de a nu părăsi țara. Au fost respinse ca fiind neîntemeiate cererile privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpaților cât și cererile înaintate de Său Vasile, Matei Dumitru, Chiciuc Liuba și Chiciuc Irina cu privire la restituirea bunurilor recunoscute în calitate de corpuri delicte. S-a dispus ca, după definitivarea sentinței, să fie nimicite 61 (șaizeci și unu) brichete, 21 (douăzeci și unu) plastine în formă dreptunghiulare, 52 (cincizeci și două) masă solidă sub forme cilindrice și16 (șaisprezece) plastine sub forme dreptunghiulare, toate constituind hașiș. S-a dispus ca, după definitivarea sentinței, să fie confiscate și transmise cu titlu gratuit în folosința statului: telefonul mobil de model „Samsung GT-18190”, cu cartela SIM compania Moldcell nr. XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung GT- E100M” cu cartela SIM WIND cu nr. de serie XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung” cu cartela SIM nr. de serie XXXXX; telefonul mobil de model „Iphone” cu IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefonul mobil de model „Iphone” cu IMEI XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung” cu nr. de IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung” cu nr. de IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung” cu nr. de IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung” cu nr. de IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefonul mobil de model „Vodafone” cu nr. de IMEI XXXXX; telefonul mobil de model „Nokia 309” cu IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefonul mobil de model „Unite” cu IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; notebookul de model „Compac”; laptopul de model „eMashine E-725- 424G32MI”; 8 (opt);cartele SIM a diferitor operatori; 2 (două) sticuri; 2275 (două mii două sute șaptezeci și cinci) Euro și microbuzul de model „Mercedes Vito”, cu n/î XXXXX.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că: Meșteșug Andrei, de comun acord și împreună cu Său Vasile, Tătaru Nicolae și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei, localitatea Huelva a obținut substanța narcotică – hașiș, pe care în perioada de timp 27.07.2015–01.08.2015, prin contrabandă din Spania, cu automobilul de model „Mercedes Vito”, cu nr/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal, prin 2 ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tăpițărie, prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-română Sculeni au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanță care, fiind depozitată în 61 pachete din polietilenă, constituite din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă dreptunghiulară au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni-Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 60,501 kg. Tot Meșteșug Andrei de comun acord și împreună cu Său Vasile, Tătaru Nicolae și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei a obținut substanța narcotică – hașiș, pe care, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, prin contrabandă din Spania, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015 când, în cadrul percheziției în domiciliul situat pe str. George Enescu 25, or. Hâncești, a fost depistată și ridicată o geantă de culoare verde, în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 10,48 kg. Tot Meșteșug Andrei de comun acord și împreună cu Său Vasile, Tătaru Nicolae și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei, localitatea Huelva a obținut substanța narcotică – hașiș, pe care în perioada de timp 27.07.2015 – 01.08.2015, prin contrabandă din Spania, cu automobilul de model „Mercedes Vito”, cu nr/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tapițerie, prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-română Sculeni au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanță care, fiind depozitată în 61 pachete din polietilenă, constituite din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă dreptunghiulară au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni-Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 60,501 kg. Tot Meșteșug Andrei, de comun acord și împreună cu Său Vasile, Tătaru Nicolae și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite 3 sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, prin contrabandă din Spania, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015 când, în cadrul percheziției în domiciliul situat pe XXXXX, a fost depistată și ridicată o geantă de culoare verde, în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 10,48 kg. Aceste acțiuni ale lui Meșteșug Andrei, prima instanța le-a încadrat în baza art. 2171 alin. (4) lit. lit. b) și d) Cod penal – circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, săvârșită de un grup criminal organizat și în baza art. art. 46, 248 alin. (2) Cod penal – contrabanda, adică trecerea substanțelor narcotice peste frontiera vamală a Republicii Moldova, prin tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite în acest scop, săvârșită de un grup criminal organizat. Tătaru Nicolae, de comun acord și împreună cu Său Vasile, Meșteșug Andrei și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei, localitatea Huelva a obținut substanța narcotică – hașiș, pe care în perioada de timp 27.07.2015–01.08.2015, prin contrabandă din Spania, cu automobilul de model „Mercedes Vito”, cu nr/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tăpițărie, prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-română Sculeni au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanță care, fiind depozitată în 61 pachete din polietilenă, constituite din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă dreptunghiulară au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni-Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 60,501 kg. Tot Tătaru Nicolae, de comun acord și împreună cu Său Vasile, Meșteșug Andrei și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei a obținut substanța narcotică – hașiș, pe care, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, prin contrabandă din Spania, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015 când, în cadrul percheziției în domiciliul situat pe XXXXX, a fost depistată și ridicată o geantă de culoare verde, în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru 4 care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015 reprezintă hașiș - substanță narcotică, cu masa totală de 10,48 kg. Tot Tătaru Nicolae, de comun acord și împreună cu Său Vasile, Meșteșug Andrei și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei, localitatea Huelva a obținut substanța narcotică - hașiș, pe care în perioada de timp 27.07.2015–01.08.2015, prin contrabandă din Spania, cu automobilul de model „Mercedes Vito” cu nr/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tăpițărie, prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-română Sculeni au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanță care, fiind depozitată în 61 pachete din polietilenă, constituite din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă dreptunghiulară au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni-Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 60,501 kg. Tot Tătaru Nicolae, de comun acord și împreună cu Său Vasile, Meșteșug Andrei și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, prin contrabandă din Spania, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015 când, în cadrul percheziției în domiciliul situat pe XXXXX, a fost depistată și ridicată o geantă de culoare verde, în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 10,48 kg. Aceste acțiuni ale lui Tătaru Nicolae, prima instanța le-a încadrat în baza art. 2171 alin. (4) lit. lit. b) și d) Cod penal – circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, adică procurarea, păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, de un grup criminal organizat și în baza art. art. 46, 248 alin. (2) Cod penal – contrabanda, adică trecerea substanțelor narcotice peste frontiera vamală a Republicii Moldova, prin tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite în acest scop, săvârșită de un grup criminal organizat. Zamă Ghenadie, având scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice și psihotrope fără scop de înstrăinare, a primit de la Meșteșug Andrei substanța narcotică – hașiș, pe care a păstrat-o la domiciliul situat pe XXXXX până la 01.08.2015 când, în cadrul percheziției la domiciliul acestuia a fost depistată și ridicată o geantă în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform 5 raportului de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică cu masa de 10,48 kg. Aceste acțiuni ale lui Zamă Ghenadie, prima instanța le-a încadrat în baza art. 217 alin. (4) lit. lit. b) Cod penal – circulația ilegală a substanțelor narcotice, adică păstrarea substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Împotriva sentinței au declarat apel: procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Gonța Oleg, avocații Vicol Ion și Foltea Vasile ambii în numele inculpatului Tătaru Nicolae, avocatul Bodean Ina în numele inculpatului Meșteșug Andrei, avocatul Geru Vasile în numele inculpatului Zamă Ghenadie și avocatul Leșan Nicolae în numele inculpatului Său Vasile. 3.1. Procurorul Gonța Oleg prin apelul declarat a solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care: Meșteșug Andrei și Tătaru Nicolae să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 46, 248 alin. (5) Cod penal și condamnați la închisoare pe termen de câte 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de câte 5 (cinci) ani. Lui Meșteșug Andrei și Tătaru Nicolae recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, să le fie stabilită pedeapsa la închisoare pe termen de câte 15 (cincisprezece) ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de câte 5 (cinci) ani. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a le stabili pedeapsa definitivă cu închisoare pe termen de câte 18 (optsprezece) ani, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de câte 5 (cinci) ani și dispunerea încasării din contul inculpaților a cheltuielilor de efectuare a expertizelor judiciare. În susținerea cererii de apel, procurorul a invocat că reîncadrarea juridică a faptei inculpaților Meșteșug Andrei și Tătaru Nicolae de la alin. (5) art. 46, 248 Cod penal la alin. (2) art. 46, 248 Cod penal, nu are careva suport probatoriu, de vreme ce este prezent concursul ideal de infracțiuni, iar proporțiile deosebit de mari rămân a fi opozabile ambelor componențe de infracțiune, fără a fi admisă vreo interpretare defavorabilă a legii penale în acest sens. Totodată, pedeapsa definitivă stabilită lui Meșteșug Andrei și Tătaru Nicolae de către prima instanță este una inechitabilă, în raport cu gravitatea faptelor săvârșite și atitudinea și comportamentul inculpaților față de cele comise, iar alegerea măsurii preventive sub formă obligare de a nu părăsi țara pentru inculpați nu este în coroborare cu pedeapsa aleasă, astfel încât pentru executarea sentinței de condamnare cu închisoare doar arestul preventiv este măsura preventivă menită să asigure executarea sentinței conform art. 176 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel că aplicarea pedepsei prea blânde nu va atinge scopul de restabilire a echității sociale, corectare a și resocializare a condamnatului, precum și prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, ca rezultat Meșteșug Andrei și Tătaru Nicolae ar putea comite alte infracțiuni analogice la trecerea unei perioade scurte de timp. 6 De asemenea, a considerat că prima instanță fără temei legal a respins ca neîntemeiată cererea privind încasarea cheltuielilor judiciare legate de efectuarea expertizelor judiciare, or urmărirea și judecarea unei cauze penale ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și transmiterea actelor de procedura, pentru administrarea probelor și conservarea mijloacelor materiale de probă, cu retribuirea apărătorilor, precum și cu orice alte cheltuieli necesare normalei desfășurări a procesului penal, întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor cheltuieli. În astfel de circumstanțe, cheltuieli de judecată suportate de către stat în prezenta cauza penală urmau a fi încasate din contul inculpaților. 3.2. Avocatul Vicol Ion în apelul declarat numele inculpatului Tătaru Nicolae a indicat că potrivit rechizitoriului și materialelor dosarului, cauza penală nr. 2015032117 de învinuire a lui Meșteșug Andrei, Tătaru Nicolae, Său Vasile și Zamă Ghenadie a fost disjunsa la 16.09.2015 din cauza penală nr. 2015031222. Urmărirea penală pe cazul documentat la 01.08.2015 a fost pornit în privința lui Meșteșug Andrei, Tătaru Nicolae, Său Vasile, Zamă Ghenadie și altor persoane nestabilite în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) și art. 46, 248 alin. (5) Cod penal la 15.09.2015 (cauza penala nr. 2015032116). Până la 15.09.2015, toate acțiunile de urmărire penala și măsurile speciale de investigație au fost efectuate de către organul de urmărire penală în cadrul cauzei penale nr. 205031222, adică până la pornirea cauzei penale în privința inculpaților. Mai mult, cauza penală nr. 2015031222 a fost precedată de o serie de disjungeri consecutive: cauza penală nr. 2015031222 fiind disjunsă din cauza penală nr. 2015030765, iar aceasta din cauza penală nr. 2014030589. Atât la etapa urmăririi penale, cat și în cadrul cercetării judecătorești, acuzarea nu doar ca nu a administrat vreo probă ce ar demonstra tangența dintre cauza penală prin care a fost sesizata instanța în privința lui Meșteșug Andrei, Tătaru Nicolae, Său Vasile și Zamă Ghenadie cu cauzele penale nr. nr. 2015031222, 2015030765, 2014030589, dar a fost chiar în imposibilitate de a prezenta măcar copia ordonanței de pornire a cauzei penale inițiate in privința grupului criminal, în activitatea căruia, chipurile, ar fi implicați inculpații. În aceste circumstanțe, toate acțiunile de documentare a faptei incriminate efectuate până la 15.09.2015 sunt abuzive, iar probele dobândite în rezultatul lor sunt inadmisibile, potrivit art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedura penală De asemenea, apărarea a prezentat încheierea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 01.11.2016, în cauza nr. 10-584/2016, prin care a fost recunoscută nulă ordonanța de formare a grupului de urmărire penala cu atribuirea ofițerilor de investigație a statutului de ofițer de urmărire penala. Mai mult, martorii, ce au calitatea de ofițeri de investigație, pot fi audiați doar la capitolul modului de dobândire a mijloacelor de proba acumulate, nicidecum cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale. Prin urmare, cele relatate de Bădilă Ion, Mîrleanu Roman, 7 Savca Alexandru, Barbăscumpă Igor nu pot fi puse la baza condamnării inculpatului Meșteșug Andrei. Declarațiile martorului Său Vasile nu pot fi puse la baza unei hotărâri de condamnare, or ele sunt contradictorii și nu coroborează cu declarațiile inculpaților Meșteșug Andrei, Tătaru Nicolae și Zamă Ghenadie și a martorilor Atasii Ghenadie și Marcu Petru și au fost administrate cu încălcarea dreptului la apărare, în ședința de judecată, apărarea fiind lipsită de posibilitatea cercetării martorului prin prisma principiului nemijlocirii și a contradictorialității. Totodată, deși în textul hotărârilor este relatat conținutul declarațiilor martorilor nominalizați supra, prima instanță nu le-a dat nici o apreciere prin prisma circumstanțelor menționate supra. Cât privește procesele-verbale de consemnare a masurilor speciale de investigație (interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice), apărarea a menționat că din conținutul lor nu rezultă nemijlocit înțelegerea prealabilă a persoanelor de a comercializa substanțe narcotice și transportarea acestora prin contrabanda pe teritoriul Republicii Moldova, iar Meșteșug Andrei și Tătaru Nicolae au declarat că procesele- verbale examinate nu reprezintă textul integral al discuțiilor, acestea sunt selectate, punând la îndoiala că vocile le aparțin. Celelalte probe (procesele-verbale de percheziție a automobilului „Mercedes Vito”, cu n/î XXXXX, și a domiciliului din XXXXX din 01.08.2015 și procesele-verbale de ridicare a obiectelor), de asemenea, nu dovedesc implicarea lui Meșteșug Andrei în săvârșirea infracțiunilor incriminate, cu atât mai mult că acestea au fost petrecute cu încălcări procesuale, or, potrivit înregistrării video a percheziției, aceasta nu este integrală și a fost întreruptă la 19:20 pentru a fi reluată la 19:53. Totodată, în cadrul înregistrării efectuate, dispar din vizor cele mai importante etape – ridicarea și împachetarea pachetelor depistate. Drept urmare, a solicitat casarea totală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Meșteșug Andrei să fie achitat de învinuirile aduse pe motiv că faptele nu au fost comise de inculpat. 3.3. Avocatul Foltea Vasile prin apelul suplimentar declarat în numele inculpatului Tătaru Nicolae a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, de achitare a lui Tătaru Nicolai pe motiv că faptele nu au fost săvârșite de acesta. În motivarea cerințelor, avocatul a invocat că au fost respectate prevederile art. 402 alin. (5) Cod de procedură penală la depunerea apelului suplimentar, or Tătaru Nicolai a încheiat contract de asistență juridică la 22.11.2019. Cu referire la fondul cauzei, apelantul a considerat că prima instanță a dat apreciere greșită probelor, faptelor și circumstanțelor cauzei cu referire la inculpatul Tătaru Nicolai și că este o insuficiență de probe și o neconcordanța cu starea de fapt pretinsă a fi constatată în raport cu inculpatul Tătaru Nicolai. - Astfel, prima instanță nu a motivat cum a ajuns la concluzia că procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 19.08.2015 (interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, de intrare și ieșire a numerelor de telefon utilizate de Tătaru Nicolai), or procurorii nu au întreprins vreo acțiune în vederea identificării participanților la discuțiile telefonice purtate de Tătaru Nicolai la 30.07.2015 și audierii acestora pentru a stabili sensul convorbirilor telefonice și 8 înțelesul tuturor cuvintelor folosite în aceste dialoguri; procesul-verbal de percheziție din 02.08.2015 (a automobilului „BMW 525d”, cu n/î XXXXX) sau procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015 (f.d. 77, vol. II), ar proba învinuirea formulată. Totodată, declarațiile martorilor Bădilă Ion, Mîrleanu Roman, Savca Alexandru și Barbăscumpă Igor sunt inadmisibile, deoarece aceștia au făcut parte din grupul de urmărire penală în acest dosar și în cadrul audierii acestora nu a fost cercetată nici o probă pretins a fi dobândită prin intermediul lor cu referire la pretinsa participare a lui Tătaru Nicolae la comiterea infracțiunilor incriminare. Mai mult, deși au făcut trimitere la faptul că au cunoscut despre pretinsa activitate infracțională a mai multor persoane, inclusiv și Tătaru Nicolai, nici unul din acești pretinși martori nu a făcut trimitere la rezultatele concrete ale activității speciale de investigație care demonstrează participarea lui Tătaru Nicolai la pretinsa activitate infracțională. Prin urmare, declarațiile acestor martori sunt neclare și generale, fără a fi întemeiate pe acte și documente administrate în rezultatul pretinselor activități speciale de investigații, cu referire la acuzațiile formulate în privința inculpatului Tătaru Nicolai și insistă ca aceștia să fie reaudiați în instanța de apel. Declarațiile martorului Său Vasile nu sunt admisibile, or înregistrarea audio și conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată, în cauza penală ce-l vizează pe martor, demonstrează faptul că Său Vasile a făcut declarații mincinoase referitor la participarea inculpatului Tătaru Nicolai în pretinsa schemă infracțională de circulație a drogurilor și a acceptat să facă declarații pentru a obține avantaje la condamnare. Reieșind din faptul că martorul Său Vasile a refuzat de a răspunde la întrebările adresate de apărare, prima instanță nu a avut posibilitatea de a evalua credibilitatea celor declarate de martor. 3.

Avocatul Ina Bodean în apelul declarat în numele inculpatului Meșteșug Andrei a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu achitarea lui Meșteșug Andrei pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către acesta și restituirea bunurilor ridicate în cadrul efectuării percheziției din 01.08.2015 la domiciliul acestuia. Apărarea a considerat că sentința este ilegală și neîntemeiată, prima instanță greșit concluzionând despre vinovăția lui Meșteșug Andrei, or probe admisibile, concludente și pertinente, care să demonstreze în afara oricărui dubiu că acesta a săvârșit fapta incriminată de contrabandă și circulație ilegală a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare, fiind membru al unui grup criminal organizat, nu au fost prezentate. În continuare apelantul a invocat temeiuri de fapt și de drept identice cu cele din cererea de apel declarată de avocatul Vicol Ion în numele inculpatului Tătaru Nicolae (a se vedea pct. 3.2. a prezentei hotărâri), ajustându-le la situația lui Meșteșug Andrei. 3.

Avocatul Vasile Geru în apelul declarat în numele inculpatului Zamă Ghenadie a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care Zamă Ghenadie să fie achitat de învinuirea adusă dat fiind faptul că: - soluția adoptată de prima instanță contravine probelor administrate, iar cele reținute în sentința sunt infirmate prin declarațiile martorilor și certificatul eliberat de Primăria Hâncești; 9 - declarațiile martorilor Savca Alexandru, Bădilă Ion și Barbăscumpă Igor nu demonstrează nimic altceva decât nevinovăția lui Zamă Ghenadie; - greșit au fost apreciate declarațiile incriminatoare făcute de inculpatul Zamă Ghenadie, or acesta, revenind asupra lor, a explicat că ele au fost date la îndrumarea avocatului solicitat de procuror în cadrul asistenței juridice acordate de stat, care cu încălcarea drepturilor și intereselor bănuitului; învinuitului și a eticii profesionale l-a asigurat de corectitudinea poziției luate la faza urmăririi penale contrar situației reale și în consecință a voinței sale; - vina inculpatului Zamă Ghenadie nu poate fi confirmată prin interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din motiv că unica înregistrare care a avut loc este de fapt între Meșteșug Andrei și Zamă Nicolae, din sensul cărora nu pot fi deduse fapte ce fac obiectul incriminărilor aduse lui Zamă Ghenadie. Mai mult ca atât, în dosar sunt anexate un volum mare de convorbiri telefonice, care nu au fost sistematizate, analizate de specialiști în materia dată. 3.

Avocatul Nicolae Leșan în apelul declarat în numele persoanei ale cărei interese legitime au fost prejudiciate Său Vasile a indicat că până la 13 februarie 2018, Său Vasile și apărătorul său nu au fost informați despre procedura examinării cererii privind restituirea bunurilor. În fapt, în cadrul cauzei penale, la 01 august 2016 a fost efectuată percheziția și de la Său Vasile au fost ridicate mijloace bănești în sumă de 2275 euro și automobil „Mercedes-Benz Vito”, n/î XXXXX. Bunurile indicate sunt pasibile de restituire lui Său Vasile, deoarece cauza penală a fost examinată și acestea au o provenință legală. Astfel, automobilul reprezintă proprietatea privată a lui Matei Dumitru, care a și transmis în folosință lui Său Vasile, în temeiul contractului de comodat, înregistrat sub nr. 4087 din 23 iunie 2015, autentificat de notarul public – Luzu Aurelia, iar 275 euro, sunt mijloacele financiare personale ale lui Său Vasile și 2000 euro ale Liubei Chiciuc. Drept urmare, a solicitat repunerea în termen a apelului, casarea parțială a sentinței contestate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă admiterea cererii lui Său Vasile și restituirea către acesta a mijloacelor bănești în total suma de 2275 euro și a automobilului „Mercedes-Benz Vito”, n/î XXXXX. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2020 au fost: - respinse ca nefondate apelurile avocatului Bodean Ina, în numele inculpatului Meșteșug Andrei și cel al avocatului Leșan Nicolae, în numele lui Său Vasile; - admise apelurile procurorului Gonța Oleg, inclusiv din oficiu, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, avocaților Vicol Ion și Foltea Vasile ambele în numele inculpatului Tătaru Nicolae și cel al avocatului Geru Vasile în numele inculpatului Zamă Ghenadie, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care: Meșteșug Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal la închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 5 (cinci) ani și în baza art. 46, 248 alin. (2) Cod penal la închisoare pe un termen de 3 (trei) ani. 10 În temeiul art. 84 alin. (1)-(2) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Meșteșug Andrei i-a fost stabilită pedeapsa definitivă cu închisoare pe termen de 8 (opt) și 6 (șase) luni, în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea și circulația drogurilor pe un termen de 5 (cinci) ani, cu calcularea termenului executării pedepsei din momentul reținerii. Tătaru Nicolae a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) și art. 46, art. 248 alin. (5) lit. d) Cod Penal pe motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat. Zamă Ghenadie a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpaților a fost respinsă ca neîntemeiată. Corpurile delicte – substanța solidă-cleioasă de culoare cafenie-închisă în formă de 61 (șaizeci și unu) brichete care conform raportului de expertiză chimică nr.7667 din 05.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică cu masa totală de 60,501 kg și substanța-cleioasă de culoare cafenie-închisă în formă de 21 (douăzeci și unu) plastine în formă dreptunghiulare, 52 (cincizeci și două) masă solidă sub forme cilindrice, 16 (șaisprezece) plastine sub forme dreptunghiulare care conform raportului de expertiză chimică nr.7968 din 06.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică cu masa totală de 10,48 kg, care se află în camera de păstrare a corpurilor delicte a Procuraturii mun. Chișinău a fi nimicite. Corpurile delicte – telefonul mobil de model „Samsung GT-18190” cu cartela SIM compania Moldcell nr. XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung GT- E100M” cu cartela SIM WIND cu nr. de serie XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung” cu cartela SIM nr. de serie XXXXX; telefonul mobil de model „Iphone” cu IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefon mobil de model „Iphone” cu IMEI XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung” cu nr. de IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung” cu nr. de IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung” cu nr. de IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefonul mobil de model „Samsung” cu nr. de IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; telefonul mobil de model „Vodafone” cu nr. de IMEI XXXXX; telefonul mobil de model „Nokia 309” cu IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX; un notebook de model „Compac”; un laptop de model „eMashine E-725- 424G32MI”; cartele SIM a diferitor operatori în număr de 8 (opt); două sticuri, mijloace bănești în sumă de 2275 (două mii două sute șaptezeci și cinci) euro care se află în camera de păstrare a corpurilor delicte a Procuraturii mun. Chișinău și un microbuz de model „Mercedes Vito” cu n/î XXXXX care se află la parcarea specializată a MAI, au fost confiscate și transmise cu titlu gratuit în folosința statului. Corpul delict – telefonul mobil de model „Unite” cu IMEI XXXXX cu cartela SIM XXXXX – care se află în camera de păstrare a corpurilor delicte a Procuraturii mun. Chișinău a fi restituit lui Tătaru Nicolae. 4.1. Hotărând astfel, instanța de apel a conchis că dubiul judiciar ce planează asupra inculpaților Tătaru Nicolae și Zamă Ghenadie nu a fost înlăturat în nici un mod de către acuzare, în sarcina căreia este pusă probarea, motiv pentru care ei urmează a fi achitați, iar vinovăția lui Meșteșug Andrei a fost confirmată pe deplin, fiind necesară 11 excluderea calificativului „cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă”, acesta presupunând folosirea substanțelor menționate la producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea lor în diferite scopuri (producerea unor noi preparate, medicamente, adaosul lor în produse) din învinuirea adusă. În fapt și drept, instanța de apel a constatat că: Tătaru Nicolae se învinuiește că el, de comun acord și împreună cu Meșteșug Andrei, Său Vasile și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei, localitatea Huelva a obținut substanța narcotică - hașiș, pe care în perioada de timp 27.07.2015–01.08.2015, prin contrabandă din Spania, cu automobilul de model „Mercedes Vito”, cu nr/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tăpițărie, prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-română Sculeni au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanță care, fiind depozitată în 61 pachete din polietilenă, constituite din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă dreptunghiulară au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni-Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 60,501 kg. Tot Tătaru Nicolae, de comun acord și împreună cu Meșteșug Andrei, Său Vasile și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei a obținut substanța narcotică – hașiș, pe care, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, prin contrabandă din Spania, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015 când, în cadrul percheziției în domiciliul situat pe XXXXX, a fost depistată și ridicată o geantă de culoare verde, în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 10,48 kg. Tot Tătaru Nicolae, de comun acord și împreună cu Meșteșug Andrei, Său Vasile și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei, localitatea Huelva a obținut substanța narcotică – hașiș, pe care în perioada de timp 27.07.2015–01.08.2015, prin contrabandă din Spania, cu automobilul 12 de model „Mercedes Vito”, cu nr/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tăpițărie, prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-română Sculeni au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanță care, fiind depozitată în 61 pachete din polietilenă, constituite din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă dreptunghiulară au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni-Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 60,501 kg. Tot Tătaru Nicolae, de comun acord și împreună cu Meșteșug Andrei, Său Vasile și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, prin contrabandă din Spania, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015 când, în cadrul percheziției în domiciliul situat pe XXXXX, a fost depistată și ridicată o geantă de culoare verde, în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 10,48 kg. Organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui Tătaru Nicolae în baza art. 2171 alin. (4), lit. lit. b) și d) Cod penal – punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin prepararea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat și în baza art. 46, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal – contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Zamă Ghenadie se învinuiește că el, având scopul circulației ilegale a substanțelor narcotice și psihotrope fără scop de înstrăinare, a primit de la Meșteșug Andrei substanța narcotică – hașiș, pe care a păstrat-o la domiciliul situat pe XXXXX până la 01.08.2015 când, în cadrul percheziției la domiciliul acestuia a fost depistată și ridicată o geantă în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză chimică nr.7968 din 06.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică cu masa de 10,48 kg. În susținerea concluziei de achitare a lui Tătaru Nicolae și Zamă Ghenadie, instanța de apel a arătat că declarațiile martorilor Bădilă Ion, Mîrleanu Roman, Savca Alexandru și Barbăscumpă Igor reprezintă niște deduceri subiective fără a fi susținute prin alte probe. 13 Totodată, stenogramele interceptării convorbirilor telefonice purtate de Tătaru Nicolae nu demonstrează în nici-un mod faptul că acesta ar fi membru al unui grup criminal organizat, care în calitate de coautor distribuia rolurile fiecărui membru în scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare. Mai mult ca atât, nu este anexată nici o stenogramă a interceptării convorbirilor telefonice dintre membrii grupului criminal, or ar fi straniu ca aceștia fiind membri ai grupului criminal să nu fi comunicat telefonic între ei măcar o singură dată pe toată durata efectuării măsurii speciale de investigații. La fel, organul de urmărire penală, în scopul combaterii versiunii inculpatului, nu a depus nici un efort în vederea identificării posesorilor numerelor de telefoane care la 30 iulie 2015 l-au contactat pe Tătaru Nicolae. La materialele cauzei penale este anexată doar stenograma a 4 convorbiri telefonice purtate de Tătaru Nicolae la 30 iulie 2015, cu persoane indicate a fi necunoscute organului de urmărire penală (vol. I, f.d. 97-98). Potrivit declarațiilor făcute de Tătaru Nicolae la 30 iulie 2015 a fost telefonat de Sîrbu Victor, Volovei Vasile, Vrabii Oleg și de tatăl său care locuiește în Spania, cele relatate de inculpat fiind confirmate de martorul Vasile Volovei. În continuare, conform informației prezentate de poliția de frontieră Tătaru Nicolae, împreună cu Meșteșug Andrei, Atasii Ghenadie au ieșit/intrat împreună, cu același mijloc de transport la 17 iunie 2015, 23 iunie 2015, 08 iulie 2015, 19 iulie 2015 și 30 iulie 2015, iar organul de urmărire penală a prezentat doar informația că aceste trei persoane au ieșit din/intrat împreună în Republica Moldova fără a stabili unde ei au plecat mai departe. Or, inculpatul Tătaru Nicolae a comunicat că toți trei aveau chestiunile lor personale peste hotarele țării și plecau împreună pentru că așa era mai ieftin pentru toți. Ajungând însă la destinație, fiecare pleca să-și rezolve chestiunile proprii. Prin urmare, ultima dată, Atasii Ghenadie a rămas în Germania. Ajungând în Madrid, Tătaru Nicolae a rămas pe loc la părinți, iar Meșteșug Andrei și o persoană pe nume Ion pe care au luat-o din România au plecat mai departe. Ulterior la 27 iulie 2015 Meșteșug Andrei și împreună s-au pornit spre Republica Moldova, în drum, luîndu-l din Germania și pe Atasii Ghenadie, cele declarate de inculpat fiind confirmate de Atasii Ghenadie care are statut de martor. De asemenea, declarațiile martorului Său Vasile nu sunt admisibile deoarece martorul nominalizat s-a eschivat în mod evident de a se prezenta în fața instanței de apel pentru a face declarații, iar în primă instanță a comunicat doar că susține declarațiile date anterior, refuzând să facă declarații și să răspundă la orice întrebare adresată de partea apărării (f.d. 106-107, vol. VII). Chiar dacă, cauza penală în privința lui Său Vasile a fost examinată în procedura prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, nici inculpatul Tătaru Nicolae și nici Zamă Ghenadie nu au participat la ședințele de judecată ce au avut loc în cauza penală disjunsă în privința lui Său Vasile și respectiv nu au avut posibilitatea de a-i adresa întrebări la etapa când acesta a făcut declarații în fața instanței. Instanța de apel a reținut că procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015 (f.d. 89, vol. II) și procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.09.2015 (f.d. 108, vol. II) sunt probe inadmisibile, de vreme ce din conținutul actelor menționate rezultă că învinuiților Guțu Alexandru și 14 Său Vasile le-a fost prezentată spre recunoaștere nu Tătaru Nicolae sau Meșteșug Andrei, ci o altă persoană pe care învinuiții au identificat-o ca fiind „Ghenadie”. Contrar prevederilor art. 116 alin. (1)-(2) Cod de procedură penală, Guțu Alexandru și Său Vasile nu au fost preîntâmpinați despre răspunderea penală, prevăzută în art. 312- 313 Cod penal și nu au fost audiați în prealabil asupra circumstanțelor în care au văzut persoana pe nume „Ghenadie”, precum și asupra semnelor și particularităților distinctive după care ar putea să o recunoască cât pe persoana pe nume „Ghenadie” cât și pe inculpații Tătaru Nicolae și Meșteșug Andrei. Nu în ultimul rând, la 11 septembrie 2015 atât Tătaru Nicolae cât și Meșteșug Andrei se aflau în custodia statului, fiind arestați, ei putând a fi prezentați spre recunoaștere în persoană și nu după fotografie. Instanța de apel a statuat că rapoartele de expertiză, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor, procesul-verbal de examinare a obiectelor sunt irelevante, or ele separat de alte probe pertinente, nu dovedesc în niciun mod vinovăția lui Tătaru Nicolae în săvârșirea faptelor prejudiciabile incriminate. Mai mult, în rezultatul percheziției efectuate în automobilului de model „BMW” posesor al căruia Tătaru Nicolae, careva obiecte interzise nu au fost depistate. Instanța de apel a mai specificat și că din stenograma convorbirii telefonice purtată între Zamă Ghenadie și Meșteșug Andrei la 30 iulie 2015 rezultă că aceștia discută despre faptul că la Ala urmează să vină meșterii care se vor ocupa de încălzire și canalizare, iar alte interceptări ale discuțiilor între aceștia – lipsesc. Mai mult ca atât, la 17.09.2015 Zamă Ghenadie a fost pus sub învinuire în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod Penal și art. 46, 248 alin. (5) lit. d) Cod Penal. Ulterior, la 18.09.2015 Zamă Ghenadie a fost scos de sub învinuirea înaintată, fiind pus sub învinuire în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod Penal. În continuare, instanța de apel a atestat că deși Zamă Ghenadie are viza de domiciliu în XXXXX, de iure imobilul respectiv aparține lui Meșteșug Ala (f.d. 85, vol. V), inculpatul dispunând de casa de locuit situată pe adresa XXXXX, iar în ședința de judecată, inculpatul a explicat că el locuiește împreună cu familia în imobilul situat în XXXXX, iar cumnata sa Meșteșug Ala, care este sora inculpatului Meșteșug Andrei i-a lăsat cheile de la imobil pentru a face careva lucrări de reparație. Prin urmare, faptul că Zamă Ghenadie avea cheile de la ușa imobilului în care au fost depistate substanțele narcotice nu demonstrează în nici un mod că acesta le-ar fi primit personal de la Meșteșug Andrei și le-ar fi plasat la păstrare în acest imobil. Or, în acest caz organul de urmărire penală cu același succes putea să o pună sub învinuire și pe soția lui Zamă Ghenadie, care este sora lui Meșteșug Andrei și Meșteșug Ala și care la fel ca și inculpatul avea acces în imobilul dat. Chiar dacă Zamă Ghenadie la etapa urmăririi penale a făcut declarații incriminatoare, acestea nu pot fi luate în considerație deoarece ele nu demonstrează faptul că Zamă Ghenadie ar fi primit de la Meșteșug Andrei substanțe narcotice pentru a le păstra o perioadă. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Meșteșug Andrei, instanța de apel a constatat că acesta, de comun acord și împreună cu Său Vasile și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, transportare, distribuire și vânzare, în 15 circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei, localitatea Huelva a obținut substanța narcotică – hașiș, pe care în perioada de timp 27.07.2015– 01.08.2015, prin contrabandă din Spania, cu automobilul de model „Mercedes Vito”, cu nr/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tăpițărie, prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-română Sculeni au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanță care, fiind depozitată în 61 pachete din polietilenă, constituite din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă dreptunghiulară au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni-Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 60,501 kg. Tot Meșteșug Andrei, de comun acord și împreună cu Său Vasile și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei a obținut substanța narcotică – hașiș, pe care, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, prin contrabandă din Spania, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într- un loc special amenajat au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015 când, în cadrul percheziției în domiciliul situat pe XXXXX, a fost depistată și ridicată o geantă de culoare verde, în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 10,48 kg. Tot Meșteșug Andrei, de comun acord și împreună cu Său Vasile și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală pe teritoriul Spaniei, localitatea Huelva a obținut substanța narcotică - hașiș, pe care în perioada de timp 27.07.2015–01.08.2015, prin contrabandă din Spania, cu automobilul de model „Mercedes Vito”, cu nr/î XXXXX, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într- un loc special amenajat și anume, în peretele lateral din stânga al mijlocului de transport menționat, în spatele scaunului șoferului, sub tăpițărie, prin punctul de trecere a frontierei de stat moldo-română Sculeni au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, substanță care, fiind depozitată în 61 pachete din polietilenă, constituite din 605 brichete de culoare cafenie, de formă solidă dreptunghiulară au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, efectuate de organul de urmărire penală pe traseul Sculeni-Ungheni și care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7967 din 05.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 60,501 kg. 16 Tot Meșteșug Andrei, de comun acord și împreună cu Său Vasile și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, prin contrabandă din Spania, tăinuind-o de controlul vamal, prin ascundere într-un loc special amenajat au trecut-o peste frontiera vamală a Republicii Moldova, unde au păstrat-o până la 01.08.2015 când, în cadrul percheziției în domiciliul situat pe XXXXX, a fost depistată și ridicată o geantă de culoare verde, în care erau depozitate 89 brichete, în formă de paralelipiped și cilindru care, conform raportului de expertiză chimică nr. 7968 din 06.08.2015 reprezintă hașiș – substanță narcotică, cu masa totală de 10,48 kg. În drept, aceste acțiuni ale inculpatului Meșteșug Andrei, instanța de apel le-a calificat în baza art. 2171 lit. b) și d) Cod penal – punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, prin procurarea, păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, săvârșită de un grup criminal organizat și în baza art. 46, 248 alin. (2) Cod penal – contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, prin ascundere de controlul vamal, în locuri special pregătite în acest scop, de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a conchis că, cu toate că inculpatul Meșteșug Andrei vina în cele incriminate nu a recunoscut și instanței a declarat că dosarul este unul fabricat, vinovăția acestuia și-a găsit confirmare prin probe ce coroborează și se completează între ele cum ar fi: - declarațiile martorilor Bădilă Ion, Mîrleanu Roman, Savca Alexandru și Barbăscumpă Igor; - procesul-verbal de constatare a infracțiunii; - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 31.07.2015: interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, de intrare și ieșire a numerelor de telefon utilizate de Meșteșug Andrei pe un termen de 30 zile din momentul conectării; - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 31.07.2015: interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, de intrare și ieșire a numărului de telefon utilizat de Său Vasile pe un termen de 30 zile; - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 19.08.2015: interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, de intrare și ieșire a numerelor de telefon utilizate de Guțu Alexandru pe un termen de 30 zile din momentul conectării; - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 19.08.2015: interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, de intrare și ieșire a numerelor de telefon utilizate de Chiciuc Irina pe un termen de 30 zile din momentul conectării; - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 13.08.2015: interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, de intrare și ieșire a 17 numerelor de telefon utilizate de Meșteșug Andrei pe un termen de 30 zile din momentul conectării; - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 13.08.2015: interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice, de intrare și ieșire a numerelor de telefon utilizate de Său Vasile pe un termen de 30 zile din momentul conectării; - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 03.08.2015: urmărirea vizuală în privința lui Său Vasile, pe un termen de 30 zile începând cu data de 27.07.2015; - procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 03.08.2015: urmărirea vizuală în privința lui Meșteșug Andrei, pe un termen de 30 zile începând cu data de 27.07.2015; - procesul-verbal de percheziție din 01.08.2015 în cadrul acțiunii procesuale fiind supus percheziției automobilul de model „Mercedes Vito” cu n/î XXXXX; - raportul de expertiză nr. 7967 din 05.08.2015; - declarațiile vamale DV-6 întocmite la data de 01.08.2015; - procesul-verbal de percheziție din 02.08.2015, în cadrul acțiunii procesuale fiind supus percheziției domiciliul temporar al lui Său Vasile; - procesul-verbal de percheziție din 01.08.2015, în cadrul acțiunii procesuale fiind supus percheziției domiciliul lui Meșteșug Andrei precum și percheziția corporală a acestuia; - procesul-verbal de percheziție din 01.08.2015, în cadrul acțiunii procesuale fiind supus percheziției domiciliul lui Meșteșug Ala; - raportul de expertiză nr. 7968 din 06.08.2015; - extrase privind traversarea frontierei de stat pe numele lui Guțu Alexandru, Atasi Ghenadie, Meșteșug Andrei și Său Vasile precum și a mijloacelor de transport de model „Mercedes Vito 115CDr” și „BMW 525d” în perioada 01.01.2014/2015-04.08.2015; - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 15.09.2015, în cadrul acțiunii procesuale fiind supuse examinării obiectele ridicate la 01.08.2015 în cadrul efectuării percheziției automobilului de model „Mercedes Vito” cu n/î XXXXX; - obiectele ridicate la 02.08.2015 în cadrul efectuării percheziției la domiciliul temporar al lui Său Vasile; - obiectele ridicate la 01.08.2015 în cadrul efectuării percheziției corporale și la domiciliul lui Meșteșug Andrei; - obiectele ridicate la 01.08.2015 în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Meșteșug Ala; - obiectele ridicate la 02.08.2015 în cadrul efectuării percheziției automobilului de model „BMW” cu n/î XXXXX cu care se deplasa Tătaru Nicolae și ordonanță de recunoaștere a acestora în calitate de corpuri delicte din aceeași dată. Argumentele apărătorului Ina Bodean invocate în cererea de apel declarată în numele inculpatului Meșteșug Andrei au fost apreciate ca nefondate deoarece: - în decizia Curții Constituționale nr. 8 din 09 noiembrie 2015, cu privire la privind excepția de neconstituționalitate a articolului 4 alin. (4) din Legea nr. 333 din 10 noiembrie 2006 cu privire la statutul ofițerului de urmărire penală, pct. 26, 27, Curtea a statuat că „Prin urmare, problema ridicată în sesizare ține de interpretarea sintagmei ,,normele juridice cu caracter procesual” din art. 2 alin. (4) al Codului de procedură 18 penală și raportarea la această interpretare a prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 333 din 10 noiembrie 2006 cu privire la statutul ofițerului de urmărire penală. Curtea constată că, până la momentul examinării sesizării, nu a existat o interpretare oficială a sintagmei ,,normele juridice cu caracter procesual” din art. 2 alin. (4) al Codului de procedură penală. La fel, Curtea a menționat că Legea Supremă a învestit Parlamentul cu dreptul de interpretare oficială a legilor adoptate. Astfel, potrivit art. 66 lit. c) din Constituție, una din atribuțiile de bază ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem și legislativ, este interpretarea legilor și asigurarea unității reglementărilor legislative pe întreg teritoriul țării. Scopul interpretării constă în clarificarea normei de drept prin elucidarea conținutului exact al acesteia și constituie o premisă a aplicării corecte a normelor juridice. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea Curții Supreme de Justiție privind excepția de neconstituționalitate a articolului 4 alin. (4) din Legea nr. 333 din 10 noiembrie 2006 cu privire la statutul ofițerului de urmărire penală.” - în decizia nr. 121 din 30.10.2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din articolul 90 alin. (3) din Codul de procedură penală (persoanele care nu pot fi audiate în calitate de martor în procesul penal), Decizia nr. 152 din 29.11.2018 privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 90 alin. (3) pct. 4) și 251 alin. (4) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, în care la pct. 22 Curtea a statuat că „22. Pe de altă parte, Curtea menționează că, contrar opiniei autorului excepției, dreptul la apărare și la un proces echitabil nu împiedică audierea în calitate de martor a procurorului sau a ofițerului de urmărire penală. Acest fapt a fost subliniat inclusiv în Decizia Curții Constituționale nr. 121 din 30 octombrie 2018. Din aceste drepturi rezultă numai anumite garanții procedurale, cărora instanța de judecată este obligată să le dea eficiență pe parcursul judecării cauzei” și Decizia nr. 47 din 25.05.2020 privind excepția de neconstituționalitate a unor dispoziții din articolul 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală (persoanele care nu pot fi audiate în calitate de martor în procesul penal), în care Curtea a statuat că ”Declarațiile reprezentaților organului de urmărire penală sau ai organului de constatare nu au o valoare prestabilită, în sensul articolului 27 din Codul de procedură penală. Aceste declarații trebuie apreciate în coroborare cu alte probe. Mai mult, în baza articolului 108 alin. (4) din Codul de procedură penală, martorul este prevenit de răspunderea penală pentru declarații false, fapt notat în procesul-verbal al ședinței de judecată. În cele din urmă, instanțelor de judecată le revine sarcina de a aprecia ponderea declarațiilor martorului și de a evalua credibilitatea acestora. În acest sens, în cauza Manoli v. Republica Moldova, 28 februarie 2017, §32, Curtea Europeană a subliniat că evaluarea credibilității reprezintă o sarcină complexă care nu poate fi realizată, de obicei, doar prin citirea unei înregistrări a declarațiilor lor, cu atât mai mult în cazul în care sunt avute în vedere doar unele declarații (a se vedea DCC nr. 121 din 30 octombrie 2018, § 33). 23. În consecință, faptul că textul contestat permite citarea și, respectiv, audierea reprezentantului organului de urmărire penală atunci când prin intermediul acestuia au fost obținute anumite probe nu ridică vreo problemă din perspectiva dreptului de acces liber la justiție și a prezumției de nevinovăție”. Astfel, însăși faptul audierii în calitate de martori a ofițerilor de investigații Bădilă Ion, Mîrleanu Roman, Savca Alexandru, Barbăscumpă Igor nu ridică careva probleme, declarațiile acestora urmând a fi puse la baza condamnării inculpatului Meșteșug 19 Andrei în măsura în care ele coroborează cu procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații și anume înregistrarea convorbirilor telefonice purtate între Meșteșug Andrei și Său Vasile. Din stenogramele convorbirilor telefonice rezultă că în perioada 30 iunie 2015 – 23 iulie 2015 Meșteșug Andrei și Său Vasile au comunicat între ei cu regularitate, fapt care din declarațiile martorilor menționați le-a și permis de a concluziona despre o eventuală tranzacție de droguri pe teritoriul Republicii Moldova. Instanța de apel a apreciat ca o poziție de apărare declarațiile lui Meșteșug Andrei potrivit cărora el avea nevoie de un microbuz pentru a aduce în Republica Moldova un ciocan electric, un motor, un generator, 4-5 biciclete. Cineva i l-a recomandat pe Său Vasile că ar putea aduce piesele respective, or frecvența cu care se purtau discuțiile între inculpat și Său Vasile, dar și conținutul acestor discuții denotă contrariul. Instanța de apel a constatat că ultima discuție indicată în stenograma anexată la dosar a fost purtată de Meșteșug Andrei și Său Vasile la 23 iulie 2015. În cadrul discuției Meșteșug Andrei îl întreabă pe Său Vasile dacă acesta s-a pornit, la care ultimul îi răspunde că se va porni peste o jumătate de oră. Apoi Meșteșug Andrei îl întreabă pe Său Vasile dacă s-a gândit bine cu ce va merge, astfel ca să încapă tot acolo. Său Vasile îi răspunde că va merge că cu cea mare oricum nu poate merge că o să le pună așa și o să se lămurească. În continuare deja Său Vasile îl întreabă pe Meșteșug Andrei dacă este nevoie de chei de 10, 12 la care ultimul îi răspunde că nu trebuie nimic și că el are totul (vol. I, f.d. 148-149). Ulterior, la 01 august 2015, la intrarea pe teritoriul Republicii Moldova a fost stopat microbuzul de model „Mercedes-Vito”, cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla Său Vasile. În rezultatul percheziției, în peretele din stânga a microbuzului, sub tapițerie au fost depistate și ridicate 60 de brichete de culoare cafenie, care ulterior s-au dovedit a fi substanțe narcotice. Respectiv, în cazul transportării unui ciocan electric, a unui motor, a unui generator și a 4-5 biciclete, Meșteșug Andrei nu ar fi pus întrebarea despre capacitatea microbuzului și este evident că cheile de 10 și 12 erau necesare nu pentru transportarea bunurilor menționate, ci pentru demontarea tapițeriei microbuzului și amenajarea locului în care să fie ascunse substanțele narcotice. Astfel, din conținutul probelor analizate rezultă o colaborare strânsă între Meșteșug Andrei, Său Vasile și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală ca membri a unui grup criminal organizat, în care Meșteșug Andrei avea rolul de a procura substanțele narcotice pe teritoriul Spaniei, iar Său Vasile, avea rolul de a le transporta în Republica Moldova; - în Decizia Curții Constituționale nr. 67 din 12.10.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr. 84g/2016 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Codul de procedură penală (dispunerea și efectuarea măsurii speciale de investigații: (interceptarea și înregistrarea comunicărilor), Curtea, la pct. 30 și 31 a Statuat că ”De asemenea, în conformitate cu art. 13211 din Codul de procedură penală, mijloacele de probă referitoare la interceptarea și înregistrarea comunicărilor pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a părților interesate sau din oficiu de către instanța de judecată. Astfel, legislația procedurală penală în vigoare asigură controlul judiciar și în acest domeniu, judecătorul având obligația să examineze valabilitatea acestor mijloace de probă sub toate aspectele legalității și temeinicia autorizării și efectuării măsurilor respective. Prin urmare, Curtea subliniază că este obligația 20 instanțelor de judecată de a decide asupra admisibilității sau inadmisibilității tuturor probelor administrate în cadrul urmăririi penale, care urmează a fi dezbătute în contradictoriu de către părți în cadrul unei audieri publice”. La caz, interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice a fost autorizată de judecătorul de instrucție, ulterior respectarea cerințelor legale la efectuarea măsurilor speciale de investigație – interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice a fost confirmată la fel de judecătorul de instrucție. La fel, partea apărării nu a contestat în modul stabilit de Codul de procedură penală legalitatea încheierilor menționate. Respectiv, instanța de apel nu a găsit nici un motiv de a aprecia probele respective ca fiind nevalabile; - procesul-verbal privind efectuarea percheziției la 01.08.2015 în microbuzul de model „Mercedes-Vito”, cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla Său Vasile a fost semnat de Său Vasile care a menționat că nu are nici pretenții și nici obiecții (vol. I, f.d. 182). La fel, la finalizarea urmăririi penale, în cadrul prezentării materialelor de urmărire penală, nici Meșteșug Andrei și nici apărătorul acestuia Vladimir Cojocaru nu au formulat careva obiecții pe marginea materialelor prezentate, această constatare fiind valabilă și pentru poziția apelantului precum că atât la etapa urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, acuzarea nu doar că nu a administrat vreo probă ce ar demonstra tangența dintre cauza penală prin care a fost sesizată instanța cu cauzele penale nr. nr. 2015031222, 2015030765, 2014030589; - critica formulată referitoare la ordonanța de pornire a urmăririi penale este neîntemeiată, infirmându-se prin procesul-verbal de constatare a infracțiunii și ordonanța privind începerea urmăririi penale cât și conexările și disjungerile efectuate, ce atestă valabilitatea probelor obținute în cadrul cauzei penale conexate pentru cauza penală disjungată, indiferent de infracțiunea pe faptul căreia a fost pornit dosarul penal inițial, Codul de procedură penală nestabilind careva interdicții în acest sens, mai mult decât atât, ofițerii de investigații au acumulat probe pe cauza penală inițială in rem (pe fapt), ulterior stabilindu-se din aceste probe existența indiciilor unei alte infracțiuni, fiind pornită urmărirea penală și pe indiciile acesteia, conexată cu prima, nefiind stabilit careva temei de declarare a nulității acestor probe, care sunt comune infracțiunilor aflate în conexitate și concurs real; - frecvența convorbirilor telefonice purtate între Meșteșug Andrei, alte persoane în privința cărora cauza a fost disjunsă într-o procedură separată și Său Vasile, dar și conținutul acestora, permit concluzionarea prezenței unei reuniuni stabile de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Deci, procurarea și transportarea substanțelor narcotice cu masa totală de 60,501 kg, depistate de ofițerii de investigații la 01.08.2015 în automobilul de model „Mercedes Vito” condus de Său Vasile nu a fost un caz singular, or anterior Meșteșug Andrei a procurat, iar Său Vasile a transportat și substanțele narcotice cu masa totală de 10,48 kg, care au fost depistate la 01.08.2015 în imobilul amplasat pe XXXXX, fapt constatat prin sentința definitivă de condamnare a lui Său Vasile emisă la data de 01.12.2015 de Judecătoria Hâncești; - declarațiile martorilor apărării Marcu Petru, Atasii Ghenadie și Hariton Vasile nu confirmă nevinovăția lui Meșteșug Andrei și sunt irelevante. Alegațiile procurorului expuse în cererea de apel precum că instanța de fond greșit a recalificat acțiunile lui Meșteșug Andrei, pe acest capătul de acuzare adus în baza art. 21 46, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, au fost apreciate ca neîntemeiate, deoarece potrivit legislației în vigoare, acțiunile legate de transportarea ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor peste frontiera vamală a Republicii Moldova urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care a fost comisă, și, după caz, de art. 217 sau 2171 Cod penal. Această interpretare vine de la regula fixată la alin. (2) din art. 3 Cod penal, potrivit căruia interpretarea extensivă defavorabilă a legii penale este interzisă. Reieșind din raționamentele practicii judiciare legate de calificarea infracțiunilor, instanța de apel a constatat că pentru a putea dispune reîncadrarea acțiunilor inculpatului, este necesară întrunirea cumulativă a trei condiții: 1) învinuirea pentru acestea nu se deosebește în mare măsură după circumstanțele reale ale cauzei de învinuirea înaintată definitiv; 2) nu se agravează situația inculpatului; 3) nu se lezează dreptul lui la apărare. La individualizarea pedepsei lui Meșteșug Andrei instanța de apel a reținut că: infracțiunile comise fac parte din categoria celor deosebit de grave și respectiv – mai puțin grave; inculpatului anterior a fost judecat, dar antecedentul penal este stins, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, crește și educă un copil; circumstanțe care ar agrava sau atenua răspunderea penală a inculpatului Meșteșug Andrei nu s-au constatat; speței îi sunt aplicabile prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal – concursul de infracțiuni. Prin urmare, scopurile pedepsei vor fi atinse prin aplicarea pedepsei cu închisoare, cu dispunerea executări acesteia, prevenind reiterarea comportamentului infracțional și protejarea societății. Solicitarea acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare suportate în legătură cu efectuarea expertizelor din contul inculpaților a fost apreciată ca neîntemeiată, or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce necesită a fi trecute în contul statului. Soluționând soarta corpurilor delicte, instanța de apel a notat că: - substanțele stupefiante urmează a fi nimicite, deoarece se urmărește un scop legitim și anume circulația legală de substanțe stupefiante, psihotrope și a precursorilor precum și asigurarea legalității în procesul de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova; - telefonul mobil „Samsung GT-18190”, cu cartela SIM compania Moldcell nr. XXXXX; telefonul mobil „Samsung GT-E100M”, SIM WIND XXXXX; telefonul mobil „Samsung”, SIM XXXXX; telefonul mobil „Iphone”, IMEI XXXXX, SIM 069584152; telefonul mobil „Iphone”, IMEI XXXXX; telefonul mobil „Samsung”, IMEI XXXXX, SIM XXXXX; telefonul mobil „Samsung”, IMEI XXXXX, SIM XXXXX; telefonul mobil „Samsung”, IMEI XXXXX, SIM XXXXX; telefonul mobil „Samsung”, IMEI XXXXX, SIM XXXXX; telefonul mobil „Vodafone”, IMEI XXXXX; telefon mobil „Nokia 309”, IMEI XXXXX, SIM XXXXX; notebook-ul „Compac”; laptopul „eMashine E-725- 424G32MI”; 8 (opt)cartele SIM a diferitor operatori; două sticuri, mijloacele bănești – 2275 (două mii două sute șaptezeci și cinci) Euro și microbuzul de model „Mercedes Vito”, cu n/î XXXXX, urmează a fi confiscate, or, aceste bunuri au fost folosite la comiterea infracțiunilor ca mijloc indispensabil de 22 realizare a actului de conduită incriminat, reprezentând o componentă a modului de concepere a activității infracționale, considerente din care, a fost apreciată ca nefondată cererea de apel a avocatului Leșan Nicolae declarată , în numele persoanei ale cărei interese legitime au fost prejudiciate SĂU Vasile; - telefonul mobil „Unite”, IMEI XXXXX, SIM XXXXX reprezintă bunul personal al lui Tătaru Nicolae și urmează a fi restituit lui, ultimul fiind achitat de învinuirile aduse și din materialele cauzei nu se demonstrează utilizarea acestuia la comiterea infracțiunilor incriminate, nefiind folosit sau destinat pentru săvârșirea infracțiunilor. 5. Recursuri ordinare, împotriva deciziei, declară procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Popov Oleg, avocații Brașoveanu Renata și Ivanov Oxana, ambele în numele inculpatul Meșteșug Andrei, avocatul Leșan Nicolae, în numele persoanei ale cărei interese legitime au fost prejudiciate Său Vasile. 5.1. Procurorul Popov Oleg, invocând erorile de drept prevăzute la pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin recursul ordinar declarat solicită casarea totală a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel în privința inculpaților Meșteșug Andrei și Tătaru Nicolae cât și menținerea sentinței de în privința lui Zamă Ghenadie. În motivarea cererii, titularul indică că instanța de apel s-a detașat de la prevederile art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală și nu a reținut prin argumente clare dacă prima instanță a eșuat în desfășurarea exercițiului logico-juridic de apreciere a probelor administrate cât și nu a formulat observații asupra legalității sentinței. Totodată, instanța de apel a încălcat grav și modalitatea de apreciere a probelor, dând apreciere selectivă acestora și nu a combătut fiecare argumentare a primei instanțe în susținerea soluției de condamnare a inculpaților Meșteșug Andrei, Tătaru Nicolae și Zamă Ghenadie, eroare ce a generat constatarea greșită a împrejurărilor de fapt. Din atare considerente, recurentul consideră că statuările instanței de apel privind lipsa probelor ce ar confirma vinovăția inculpaților Tătaru Nicolae și Zamă Ghenadie sunt pripite, nu corespund materialelor cauzei și sunt bazate exclusiv pe declarațiile inculpaților și ale martorilor apărării, unele dintre ele nefiind descrise în decizie. Este important de reținut că, instanța de fond justificat a argumentat că declarațiile inculpatului Zamă Ghenadie nu coroborează cu celelalte probe administrate și ele pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. La caz, schimbarea de atitudine a inculpatului Zamă Ghenadie în sensul retractării depozițiilor date în cursul urmăririi penale, nu poate fi reținută în favoarea acestuia de vreme ce la momentul efectuării acțiunii procesuale a fost prezent avocatul și declarațiile conțin date amănunțite cu privire la activitatea ilegală desfășurată, informații pe care le cunoștea doar o persoană implicată. Mai mult, cum rezultă din conținutul interceptării convorbirii telefonice dintre Meșteșug Andrei și Zamă Ghenadie din 30 iulie 2015, ultimul îi solicită primului să ridice geanta din casa lui Meșteșug Ala, deoarece aceasta ar intenționa să aducă meșteri pentru efectuarea unor lucrări de reparație și ar exista riscul ca acești meșteri să vadă geanta. În acest context, instanța de apel trebuia să înțeleagă din discuția respectivă că inculpatul Zamă Ghenadie percepea existența unui risc real pentru sine în cazul în care 23 persoane terțe ar fi constatat existența unor obiecte interzise. Faptul că Zamă Ghenadie nu a utilizat explicit cuvântul „droguri” nu putea determina instanța de apel de a descalifica proba în cauză, or, tocmai faptul folosirii de către respectivul a unor expresii generice sau cifrate indică asupra împrejurării că acesta ar avea ceva de ascuns în legătură cu o anumită circumstanță de fapt existentă în realitatea obiectivă. În continuare, recurentul consideră că vinovăția lui Meșteșug Andrei și Tătaru Nicolae a fost confirmată pe deplin prin declarațiile martorilor Mîrleanu Roman, Savca Alexandru și Barbăscumpă Igor, rezultând scopul de transportare, păstrare și obținere a de venituri importante din vânzarea drogurilor, iar intenția de valorificare rezidă inclusiv în baza cantității de drog găsită. De asemenea, probatoriul cercetat coroborează cu declarațiile lui Său Vasile (persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, care și este deja condamnată), făcute în calitate de învinuit și inculpat, acesta relatând amănunțit etapele săvârșirii infracțiunii, rolul fiecărui membru al ierarhiei criminale, inclusiv și rolul lui Meșteșug Andrei care, fiind responsabil de achiziționarea drogurilor de pe teritoriul statelor europene, în special Spania, în schimbul unui profit financiar, împreună cu Tătaru Nicolae asigura transportarea acestora pe teritoriul Republicii Moldova ca țară de tranzit, de unde sub controlul acestora, erau transportate de către persoane special angajate în acest scop în calitate de transportatori. Activitatea de circulație ilegală a substanțelor narcotice a avut loc prin conlucrare între Meșteșug Andrei și Tătaru Nicolae, iar argumentele că aceștia au purtat discuții referitoare la activități de construcție, nu și-au găsit confirmare, or limbajul a fost folosit pentru a nu se da de gol și lipsesc indicii că inculpații ar fi avut vreo preocupare în desfășurarea activității legate de construcții. Totodată, deși, procurorul-apelant a solicitat înăsprirea pedepsei inculpaților Tătaru Nicolae și Meșteșug Andrei, instanța de apel nu s-a pronunțat în nici un mod asupra acestor cerințe, ceea ce echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei. Prin urmare, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. 5.2. Avocatul Brașoveanu Renata prin recursul ordinar declarat în numele inculpatului Meșteșug Andrei solicită casarea deciziei cu adoptarea unei noi hotărâri prin care Meșteșug Andrei să fie achitat de învinuirile aduse, or faptele nu au fost săvârșite de inculpat, și să fie dispusă restituirea bunurilor ridicate în cadrul percheziției efectuate la 01 august 2015 la domiciliu inculpatului. Recurentul a reiterat argumentele arătate în cererea de apel declarată de avocatul Vicol Ion (a se vedea pct. 3.2. a prezentei hotărâri) și suplimentar a indicat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, omițând a se expune în privința încălcărilor de procedură penală, care au fost admise în cadrul acumulării probelor, fapt ce denotă caracterul lor inadmisibil. Este eronata și neîntemeiata soluția instanței referitor la constatarea existenței grupului criminal organizat, deoarece n-au fost prezentate și cercetate probe directe care ar stabili nu doar calitatea fiecărui participant al grupului (autorul, organizatorul, instigatorul e.tc.), atribuțiile fiecărui membru, durata stabilității acestui grup, ci măcar faptul ca inculpatului i se poate atribui calitatea de membru al acestui grup. 5.3. Avocatul Ivanov Oxana depune cereri de recurs ordinar, în numele inculpatului Meșteșug Andrei, la 21 ianuarie 2021 și la 19 aprilie 2021. 24 În susținerea acestora, recurentul indică că instanțele ce judecă fondul au admis o eroarea gravă de fapt, care afectează soluția adoptată, manifestată prin denaturarea conținutului probelor. Astfel, instanța de apel urma să dea o apreciere critică declarațiilor martorilor Bădilă Ion, Mîrleanu Roman, Savca Alexandru, Barbăscumpă Igor și să le excludă ca probe, dat fiind faptul că toți au calitatea de ofițeri de investigație, care au participat nemijlocit la efectuarea măsurilor speciale de investigație și acțiunilor de urmărire penală pe marginea cauzei penale date, având toți declarațiile analogice privind schema infracțională în care este implicat recurentul. Mai mult ca atât, potrivit ordonanței procurorului, martorii menționați sânt membrii grupului de urmărire penală, care în conformitate cu prevederile art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală pot fi audiați doar la capitolul modului de dobândire a mijloacelor de probă acumulate în cauza penală, dar nicidecum cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale. La caz este prezentă și eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, or în acțiunile lui Meșteșug Andrei nu se întrunesc elementele infracțiunii și cea prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, fiind admise încălcări similare cu cele expuse de CtEDO în hotărârea Beian versus Romania, inclusiv încălcarea principiului „siguranței juridice” cât și faptul că instanța de apel a tratat argumentul părții apărării, ca fiind inexistent și neîntemeiat, denotă că justițiabilii nu au beneficiat de cele mai elementare garanții ale dreptului la un proces echitabil. 5.4. Avocatul Leșan Nicolae în recursul ordinar declarat în numele persoanei ale cărei interese legitime au fost prejudiciate Său Vasile invocă că acuzarea nu a probat că banii în sumă de 2275 euro și automobilul „Mercedes-Benz Vito”, cu n/î XXXXX, ar fi fost dobândite ilicit, iar instanțele nu au reținut temeiuri de fapt și de drept care să fundamenteze concluzia de confiscare. Drept urmare, este prezentă eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și solicită casarea deciziei, în partea confiscării bunurilor ridicate în urma efectuării percheziției la 01 august 2015, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă restituirea banilor în sumă de 2275 euro și a automobilului „Mercedes-Benz Vito”, cu n/î XXXXX, către Său Vasile 6. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Foltea Vasile, în numele inculpatului Tătaru Nicolae, și avocatul Geru Vasile, în numele inculpatului Zeamă Ghenadie, depun referință, pledând pentru inadmisibilitatea recursului ordinar al procurorului și indicând că soluția Curții de Apel este legală și întemeiată.

Judecând recursurile ordinare, raportate la actele cauzei, Colegiul Penal lărgit ajunge la concluzia că recursul ordinar declarat la 19 aprilie 2021 de către avocatul Ivanov Oxana în numele inculpatul Meșteșug Andrei urmează a fi respins, iar cele ale procurorului în Procuratura de circumscripție Chișinău Popov Oleg, avocatului Brașoveanu Renata, în numele inculpatul Meșteșug Andrei, avocatului Leșan Nicolae, în numele persoanei ale cărei interese legitime au fost prejudiciate Său Vasile, și a avocatului Ivanov Oxana depus la 21 ianuarie 2021, în numele inculpatul Meșteșug Andrei, de admis. 7.1. Referitor la recursul ordinar declarat la 19 aprilie 2021 de către avocatul Ivanov Oxana în numele inculpatul Meșteșug Andrei, Colegiul reține că potrivit art. 25 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptându-se soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prevede că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Această prevedere legală are caracter de garanție procesuală, egală pentru toate părțile participante în proces, fiind impusă obligația îndeplinirii în termen a actelor procedurale, sub sancțiunea decăderii din acest drept procesual. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit practicii CtEDO s-a statuat că termenul de exercitare a căii de atac începe a curge de la data pronunțării hotărârii (hotărârea Sutter versus Elveția) și participantul la proces citat legal o dată, deja cunoaște despre faptul desfășurării în privința sa a unui proces judiciar și este obligat de sine stătător să se intereseze de mersul procesului în continuare și examinarea cauzei în lipsa acestuia nu va constitui o încălcare a art. 6 CoEDO (hotărârea Ponomaryov contra Ucrainei). Verificând corectitudinea sesizării instanței de recurs, prin prisma declarării cererii de recurs ordinar în termenul legal, Colegiul Penal lărgit statuează că una din cerințele obligatorii la depunerea recursului ordinar se referă la respectarea termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective, termenul de recurs având caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Potrivit materialelor deduse judecării rezultă că inculpatul Meșteșug Andrei nu s- a prezentat la judecarea apelurilor, fiind anunțat în căutare, drepturile și interesele procesuale fiind apărate de avocatul Brașovean Renata, care chiar dacă nu a fost prezentă la 23 noiembrie 2020 (data pronunțării dispozitivului deciziei), s-a prezentat la pronunțarea integrală a deciziei și a primit copia acesteia la 14 ianuarie 2021 (f.d. 41 și 149, vol. X). Prin urmare, termenul legal de contestare a deciziei de către și în numele inculpatului Meșteșug Andrei a început a curge din 14 ianuarie 2021. La caz, avocatul Ivanov Oxana a intervenit în procesul penal la 03 decembrie 2020 și la 07 decembrie 2020 și a solicitat instanței de apel o informarea asupra soluției adoptate în speță (f.d. 42-44, vol. X). Din materialele cauzei rezultă că, la 21 ianuarie 2021 avocatul Ivanov Oxana a depus o cerere de recurs ordinar în care indică soluția adoptată de instanța de apel, dezacordul cu aceasta și faptul nerecepționării deciziei integrale (f.d. 161, vol. X) și tot ea, la 19 aprilie 2021 depune un recurs ordinar suplimentar, cu toate că legislația nu prevede declararea unui recurs ordinar suplimentar. Coroborând prevederile legale la practica judiciară națională și internațională cât și la materialele cauzei, Colegiul conchide că recursul ordinar suplimentar al avocatului Ivanov Oxana declarat în numele inculpatului Meșteșug Andrei din 19 aprilie 2021 nu 26 se încadrează în termenul legal, fiind depus tardiv, iar repunerea acestuia în termen, în condițiile expuse supra, ar echivala cu avantajarea unei părți în defavoarea alteia, prin extinderea termenului legal de prescripție și revizuire a hotărârilor judecătorești, ceea ce în accepțiunea CtEDO urmează a fi interpretat ca încălcare a principiilor securității juridice cât și a egalității armelor, ceea ce duce la violarea art. 6 CoEDO – dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi respectat cu referință la partea acuzării și a apărării, fără discriminare (hotărârea Ghirea versus Republica Moldova). În aceste circumstanțe, Colegiul penal nu se va expune asupra motivelor invocate în recursul ordinar declarat la 19 aprilie 2021 de către avocatul Ivanov Oxana în numele inculpatul Meșteșug Andrei, or, potrivit practicii constante, instanța de judecată nici nu purcede la examinarea fondului unei cereri, deoarece soluția de respingere a cererii ca depusă peste termen sau inadmisibilă nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui drept exercitat în mod legal. 7.2. În continuare, cu referire la recursurile ordinare declarate de procurorul Popov Oleg, avocatul Brașoveanu Renata, în numele inculpatului Meșteșug Andrei, avocatul Leșan Nicolae, în numele persoanei ale cărei interese legitime au fost prejudiciate Său Vasile, și avocatul Ivanov Oxana depus la 21 ianuarie 2021, în numele inculpatului Meșteșug Andrei, Colegiul Penal lărgit constată că recurenții s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Jurisprudența CtEDO reiterează că, instanța de recurs este obligată de a rectifica eroarea de procedură comisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar, art. 6 CoEDO este încălcat, or se afectează echitatea procedurii (hotărârea Leoni versus Italia). Totodată practica națională constantă enunță că, în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le soluționeze instanța de apel, la judecarea apelului, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Reieșind din temeiurile de drept ale recursurilor declarate, se reține că toți recurenții invocă incidența cazului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, iar procurorul și cel prevăzut de pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală – s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale¸ în susținerea ultimei erori de drept indicându-se că, deși, procurorul-apelant a solicitat, instanța de apel nu s-a pronunțat în nici un fel asupra argumentului de înăsprire a pedepsei. În situația dată, Colegiul Penal lărgit conchide că cele două erori de drept invocate urmează a fi analizate doar prin prisma cazului de casare prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, or argumentarea adusă de procurorul-recurent se rezumă la nerezolvarea fondului apelului. Pornind de la dispoziția art. 434 Cod de procedură penală care stipulează că, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia, verificându-se dacă 27 s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material, Colegiul Penal lărgit statuează că speței îi este incidentă soluția prevăzută de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală potrivit căreia, judecând recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată la această etapă a procedurilor, deoarece erorile de drept arătate infra nu pot fi corectate în prezenta procedură. Colegiul Penal lărgit subliniază că, chestiunile de drept asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel se referă la faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Tot aici, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Colegiul constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel, ceea ce duce la desființarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei. În contextul celor menționate supra se reține că judecarea unei cauze penale cu nerespectarea normelor de procedură penală, norme ce au un caracter imperativ, duce la nulitatea hotărârii adoptate. Din interpretarea normelor procesual-penale, rezultă că, în cazul în care în aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre acestea trebuie să primească o rezolvare proprie și instanța este obligată să se expună motivat asupra celor mai importante chestiuni. La caz, cele menționate supra nu au fost respectate, or instanța de apel nu a rezolvat apelul procurorului în partea ce ține de înăsprirea pedepsei stabilite lui Meșteșug Andrei, or motivele de înăsprire a pedepsei lui Tătaru Nicolae și Zeamă Ghenadie au decăzut odată cu adoptarea soluției de achitare a celor doi. De asemenea, precum rezultă din procesele-verbale al ședințelor de judecată, a cărui conținut nu a fost obiectat de părți, în conformitatea cu prevederile art. 336 Cod de procedură penală, apelul declarat de avocatul Leșan Nicolae, în numele persoanei ale cărei interese legitime au fost prejudiciate Său Vasile, nu a fost obiect de studiu în ședință publică, prin prisma principiului nemijlocirii și cel al contradictorialității, în componența completului de judecată: Robu Oxana (președintele ședinței) și Jugănaru Marcel și Mânăscută Igor (judecători). În acest sens se menționează că, instanța de apel, pe lângă faptul că a judecat acest apel în lipsa apelantului și a apărătorului său, ea nu a audiat părțile în dezbaterile judiciare asupra temeiniciei și legalității apelului declarat de avocatul Leșan Nicolae, în numele persoanei ale cărei interese legitime au fost prejudiciate Său Vasile. 28 Mai mult, potrivit părții introductive și descriptive a deciziei, instanța de apel a judecat „apelul declarat de avocatul Leșan Nicolae în interesele inculpatului Său Vasile”, cu toate că, în prezenta cauză penală, după disjungerea cauzei penale, Său Vasile a avut și are calitate de martor, iar prin depunerea apelului invocă „prejudicierea intereselor legitime” prin dispunerea confiscării bunurilor obținute și deținute legal (automobilul „Mercedes Vito” și 2275 euro). Tot aici se reține și că instanța de apel, cu referire la acest apel, a făcut o motivarea vagă, statuând a priori că: a) banii în sumă de 2275 euro sunt dobândiți ilegal, fapt ce rezultă din conținutul convorbirilor telefonice dintre Său Vasile și Chiciuc Irina, probă necercetată în ședința de judecată și nereflectată în procesul-verbal al ședinței de judecată; b) principiul proporționalității nu se încalcă, or date despre valoarea automobilului pentru a se confisca contravaloarea acestuia nu sunt, iar pentru ași recupera prejudiciul, acesta are la îndemână calea acțiunii în justiție. Colegiul reiterează și că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia. Fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia generală pe marginea apelurilor, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea criticilor invocate de apelanți, analizând probele și indicând expres care sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora. Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective. Prevederile art. 414 Cod de procedură penală stipulează că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, ele constituind fondul apelului și acestea trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, fiind confruntate cu întreg materialul probator al cauzei. Or, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat. Relevant este de specificat în acest context și că, hotărârea instanței de apel, potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Din lecturarea deciziei recurate rezultă că instanța de apel adoptând soluția de condamnare a lui Meșteșug Andrei și de achitare a lui Tătaru Nicolae și Zamă Ghenadie doar a descris conținutul declarațiilor făcute de inculpați și martori și doar a enumerat documentele și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale, făcându-le o apreciere selectivă, fără a indica ce circumstanțe de fapt confirmă sau infirmă ultimele și fără a 29 corobora probele (a se vedea pct. 9, 11, 24 -26 a deciziei recurate), așa cum prevede art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală. În cazul din speță, instanța de apel a pus la dubiu declarațiile făcute de către martorii Bădilă Ion, Mîrleanu Roman, Savca Alexandru, Bărbăscumpă Igor și Său Vasile, cu referire la învinuirile aduse lui Tătaru Nicolae și Zamă Ghenadie, fără a-i audia prin prisma principiului nemijlocirii și contradictorialității, or martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea (hotărârea CEDO Spînu versus România) și când declarațiile acestora se contestă de către părți (hotărârea CEDO Ekbatani versus Suedia). În continuare, instanța de apel, achitând pe Zamă Ghenadie, nu s-a expus în nici un mod asupra declarațiilor făcute de acesta potrivit cărora doar el avea cheile de la imobil și cunoștea că în geanta adusă de Meșteșug Andrei se află hașiș și nu a analizat aceste acțiuni prin prisma calificativului incriminat „păstrarea drogurilor”. Mai mult decât atât, instanța de apel a declarat inadmisibile declarațiile incriminatorii făcute de Zamă Ghenadie, fără a se expune asupra faptului că la audiere a fost prezent apărătorul, că participanții la proces prin semnătură olografă au confirmat veridicitatea conținutului procesului-verbal de audiere cât și nu au invocat nulitatea actului în cursul efectuării acțiunii. Totodată, instanța de apel a indicat la inadmisibilitatea proceselor-verbale privind interceptarea convorbirilor telefonice purtate de cei trei inculpați, lăsând fără apreciere împrejurarea că acuzarea a indicat la criptarea discuțiilor, folosirea unor expresii generice sau cifrate, cât și la superficialitatea versiunii susținute de martorii apărării în fața instanței de apel. Pe de altă parte, instanța de apel a menționat că este „neîntemeiată soluția instanței ierarhic-inferioare referitor la constatarea existenței grupului criminal organizat, deoarece atât la urmărirea penală, cât și în cadrul instanței de fond și în instanța de apel, n-au fost prezentate și cercetate probe directe care ar stabili nu doar calitatea fiecărui participant al grupului (autorul, organizatorul, instigatorul etc.)” și tot ea a concluzionat că „La caz, instanța de reiterează că atât frecvența convorbirilor telefonice purtate între Meșteșug Andrei, alte persoane în privința cărora cauza a fost disjunsă într-o procedură separată și Său Vasile, dar și conținutul acestora, permit instanței de judecată de a concluziona despre prezența unei reuniuni stabile de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.”. Astfel, cele arătate denotă faptul că instanța de apel și-a motivat soluția adoptată cu privire la existența/inexistența grupului criminal organizat în contradictoriu. Suplimentar, instanța de apel respingând unele solicitări ale apelanților, a reprodus conținutul unor hotărâri ale Curții Constituționale fără a ajusta această reproducere la speță și fără a indica în ce măsură cele constatate în actele nominalizate sunt aplicabile speței. Tot aici, se reține că instanța de apel nu a motivat care sunt circumstanțele ce a determinat-o să conchidă că cele statuate de prima instanță, cu referire la prezența elementelor laturii obiective a infracțiunilor incriminate lui Tătaru Nicolae și Zamă Ghenadie, sunt neîntemeiate, iar conform jurisprudenței CtEDO dacă constatările 30 înfăptuite de prima instanță nu sunt examinate de instanța ierarhic-superioară, trebuie considerate ca fapte stabilite (hotărârea Grădinar versus Republica Moldova). Așa cum rezultă din textul deciziei recurate, instanța de apel, achitând pe Tătaru Nicolae, a indicat că „Cu referire la celelalte probe prezentate de partea acuzării, indicate mai sus, cum ar fi rapoartele de expertiză, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor, procesul-verbal de examinare a obiectelor instanța de apel le apreciază ca fiind irelevante, or ele separat de alte probe pertinente nu dovedesc în nici-un mod vinovăția lui Tătaru Nicolae în săvârșirea faptelor prejudiciabile incriminate.”, ceea ce contravine prevederile art. 101 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, conform cărora nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru instanța de judecată și fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, prin coroborare. Colegiul Penal lărgit specifică că instanța de apel prin constatarea „Mai mult, se reține că în rezultatul percheziției efectuate în automobilului de model „BMW” posesor al căruia Tătaru Nicolae, careva obiecte interzise nu au fost depistate.” a depășit limitele învinuirilor aduse lui Tătaru Nicolae, or judecarea cauzei se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, modificarea învinuirii admițându-se numai în cazurile și în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală (art. 325 Cod de procedură penală). În contextul dat, Colegiul Penal lărgit constată că, instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile invocate în cererile de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare vis-a-vis de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, fiind prezentă eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Așadar, se concluzionează că hotărârea instanței de apel este lipsită de „claritate”, adică ea nu poate fi considerată motivată suficient și părțile nu pot înțelege motivele pe care se întemeiază actul de justiție, pentru a prezenta contraargumente în instanțele superioare (hotărârea CtEDO Hadjianastassiou versus Grecia). În plus, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, dispozițiile art. 6 § 1 CoEDO impun instanțelor naționale să-și motiveze deciziile, urmând să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia (hotărârea Boldea versus România). În continuarea aceluiași gând, CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, și să răspundă argumentat la criticile și mijloacele de apărare invocate de părți, or, doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale (hotărârea Fomin versus R. Moldova). Având la bază argumentele expuse supra, Colegiul penal lărgit consideră pripite concluziile instanței de apel, or, instanța de apel nu a cercetat fondul cauzei și apelurile declarate, nu s-a expus asupra probelor administrate în speță, referindu-se superficial asupra acestora și fără a le aprecia conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, or pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere contribuie la 31 elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile la proces. Tot în acest context, se menționează că jurisprudența constantă a CtEDO reflectă principiul legat de buna administrare a justiției, potrivit căruia hotărârile judecătorești trebuie să indice în mod suficient motivele pe care se întemeiază soluția și cu toate că, instanța nu este obligată să furnizeze un răspuns detaliat fiecărui argument invocat (hotărârea Van de Hurk versus Țările de Jos), din hotărâre trebuie să rezulte cu claritate că problemele invocate în speță au fost abordate (hotărârea Boldea versus România). Rezumând cele menționate, Colegiul constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta speță și- au găsit confirmare temeiurile pentru recurs invocate de recurenți, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs, deoarece aceasta nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și de a se pronunța asupra legalității sentinței primei instanțe, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual-penale. Totodată, deoarece aspectele menționate în acest punct nu au fost elucidate nici de prima instanță, Colegiul nu se poate ralia cerinței procurorului-recurent de menținere a sentinței în privința lui Zamă Ghenadie. Ținând cont de faptul că procedura de examinare în apel a cauzei penale în privința lui Meșteșug Andrei, Tătaru Nicolae și Zamă Ghenadie a fost declanșată, inclusiv la cererile de apel ale apărării, Colegiul dispune și admiterea recursurilor ordinare ale avocaților Brașoveanu Renata și Ivanov Oxana, ultimul depus la 21 ianuarie 2021, ambele în numele inculpatului Meșteșug Andrei, pentru a acorda instanței de apel posibilitatea examinării multiaspectuală a cauzei penale și a da răspuns, inclusiv la toate argumentele apărării întru respectarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din CEDO. 7.3. Reieșind din faptul că decizia instanței de apel este desființată și că prin sentință inculpatului Meșteșug Andrei nu i-a fost aplicată măsură preventivă privativă de libertate, se dispune eliberarea acestuia din arest preventiv, dacă a fost reținut în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2020 și dacă în privința acestuia nu este aplicată măsură preventivă sub formă de arest sau acesta nu execută pedeapsă penală în baza altor hotărâri judecătorești, or, din oficiu, nu pot fi invocate motive pentru a deține persoana în continuare în arest preventiv.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 1) alin. 1) și pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e: Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat la 19 aprilie 2021 de către avocatul Ivanov Oxana în numele inculpatului MEȘTEȘUG Andrei. 32 Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău POPOV Oleg, avocatul Brașoveanu Renata, în numele inculpatului MEȘTEȘUG Andrei, avocatul LEȘAN Nicolae, în numele persoanei ale cărei interese legitime au fost prejudiciate SĂU Vasile, și avocatul Ivanov Oxana depus la 21 ianuarie 2021, în numele inculpatului MEȘTEȘUG Andrei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2020 în cauza penală privindu-i pe MEȘTEȘUG Andrei XXXXX, TĂTARU Nicolae XXXXX și ZAMĂ Ghenadie XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. MEȘTEȘUG Andrei XXXXX urmează a fi eliberat imediat din penitenciar dacă a fost reținut în baza deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2020 și dacă în privința acestuia nu este aplicată măsură preventivă sub formă de arest sau acesta nu execută pedeapsă penală în baza altor hotărâri judecătorești. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia pronunțată integral la 22 noiembrie 2021. Președinte TOMA Nadejda Judecători CATAN Liliana DIACONU Iurie GUZUN Ion BOICO Victor 33