1ra-466/2021 — art.186 al.2 lit.b,c,d CP

1ra-466/2021 — art.186 al.2 lit.b,c,d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-466/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Toma Nadejda,

Judecători - Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Cobzac Elena, Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Zburliuc Nicolae și de către avocatul Proca Ion în

numele inculpatului Nemțeanu Ion, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Hîncești, sediul Central din 21 decembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 21 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Zburliuc Nicolae xxxxxx, născut la xxxx,

originar și domiciliat în xxxxx,

Nemțeanu Ion xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.05.2018 – 21.12.2018;

Instanța de apel: 17.01.2019 – 02.04.2019;

Instanța de recurs: 13.09.2019 – 03.12.2019;

Instanța de apel:09.01.2020 – 21.09.2020;

Instanța de recurs: 20.11.2020 – 12.10.2021

Asupra recursurilor declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă:

Zburliuc Nicolae xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186

alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime

de 1 350 unități convenționale, în sumă de 67 500,00 lei.

Nemțeanu Ion xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(2)

lit. b), c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de

2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

1

În temeiul art.85 Cod penal, prin cumul total al pedepsei stabilite prin sentința

judecătoriei Hîncești din 03.08.2017, i-a fost aplicată pedeapsa definitivă de 3 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea condiționată.

În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Acțiunea civilă s-a admis integral, fiind dispusă încasarea în mod solidar din contul

inculpaților Nemțeanu Ion și Zburliuc Nicolae în beneficiul lui Untu Victor, cu titlu de

prejudiciu moral, suma de 25 000,00 lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Nemțeanu Ion și Zburliuc Nicolae

în beneficiul lui Untu Victor suma de 22 000,00 lei cu titlu de prejudiciu material.

și Nemțeanu Ion împreună și de comun acord, la data de 05.08.2017, aproximativ la ora

14:00, urmărind scopul de cupiditate, intenționat, prin acces liber, fără consimțământul

stăpânului, au pătruns în locuința lui Untu Victor, situată în xxxxx de unde au sustras pe

ascuns un lănțișor din aur cu greutatea de 40 grame, cauzându-i astfel părții vătămate un

prejudiciu material considerabil în valoare totală de 22 000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion au comis

infracțiunea prevăzută de art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal - furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu pătrundere în locuință, săvârșită de

două persoane și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

3.1. Avocatul Badea Margareta în numele inculpatului Zburliuc Nicolae, care a

solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care Zburliuc Nicolae să fie

achitat, pe motiv că acesta nu a recunoscut vina în fapta imputată și a dat declarații

veridice organului de urmărire penală, indicând că în acea zi în domiciliul părții vătămate

au avut acces mai multe persoane, însă doar el și cu Nemțeanu Ion au fost învinuiți.

Mai mult ca atât, lanțul de aur nu a fost găsit, iar în cadrul cercetării judecătorești nu

au fost prezentate probe că acesta avea anume acel gramaj și preț indicat în învinuire și în

acțiunea civilă.

În opinia apărării în speță nu sunt probe directe, care să indice la vinovăția lui

Zburliuc Nicolae, acesta aflându-se la muncă peste hotarele țării nu a avut posibilitate să

fie prezent la ședințele de judecată pentru a-și susține nevinovăția.

3.2. Avocatul Bătrîncea Ion în numele inculpatului Nemțeanu Ion, care a solicitat

casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care inculpatul să fie achitat din

considerentele că sentința este neîntemeiată și pasibilă casării deoarece instanța de fond, nu

a dorit să țină cont de motivele invocate de apărare și le-a respins ca nefondate, apreciindu-

le critic.

Fiind audiați în cadrul cercetării judecătorești, martorii acuzării Untu Tudor, Ioniță

Gheorghe și Cimpoieș Igor, nu au furnizat informație suficientă pentru a confirma

vinovăția inculpatului Nemțanu Ion la săvârșirea infracțiunii. Astfel, în lipsa altor probe

decât audierea acestor martori, apelantul a considerat că învinuirea adusă lui Nemțeanu Ion

2

este una formală, fiind lipsită de probatoriu la caz.

apelurile declarate au fost admise din alte motive, fiind dispusă casarea parțială a sentinței

în partea stabilirii pedepsei și acțiunii civile, în partea încasării prejudiciului moral, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, conform

căreia lui Nemțeanu Ion, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186

alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, cu aplicarea art. art.70 alin.(3), 79 Cod penal, i s-a stabilit

pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 3 luni.

Conform art.85 Cod penal, prin cumul total de sentințe, la pedeapsa stabilită, i s-a

adăugat integral pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei Hîncești din 03.08.2017 și

definitiv lui Nemțeanu Ion i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1

an și 3 luni, cu executare în centrul de detenție pentru minori și tineri.

S-a dispus încasarea de la Nemțeanu Ion în beneficiul lui Untu Victor prejudiciul

moral în sumă de 5 000 lei.

S-a dispus încasarea de la Zburliuc Nicolae în beneficiul lui Untu Victor a

prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, probele administrate

la cauza penală sunt pertinente și utile, coroborează cu întreaga sistemă de probe și

demonstrează cu certitudine vina inculpaților Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion în

comiterea infracțiunii imputate și că acțiunile acestora corect au fost calificate în baza

art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal.

Instanța de apel a constatat însă că, instanța de fond la numirea felului și măsurii de

pedeapsă inculpatului Nemțeanu Ion a omis să aplice prevederile art.70 alin.(3) și 79 Cod

penal, având în vedere că acesta a comis infracțiunea fiind minor, iar potrivit prevederile

art.79 alin. (1) Cod penal, …minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea se consideră

circumstanță excepțională..., motiv pentru care a considerat necesar de admite apelul

avocatului în numele inculpatului, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Nemțeanu Ion,

cu casarea parțială a sentinței.

Totodată, instanța de apel a stabilit că corectarea inculpatului nu este posibilă în sânul

familiei, fără izolarea de societate, deoarece anterior acesta a fost condamnat pentru

infracțiune similară, însă nu a îndreptățit încrederea acordată de către instanța de judecată

și a săvârșit o nouă infracțiune, circumstanță care reieșind din prevederile art.90 Cod

penal, impun stabilirea unei pedepse cu închisoarea, prin executarea reală a acesteia.

Ca urmare, instanța de apel a decis să-i stabilească lui Nemțeanu Ion pedeapsă sub

formă de 3 luni închisoare, iar conform art.85 alin. (l) Cod penal, să-i fie adăugată partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 03.08.2017, prin

cumul total de sentințe, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 1 an și 3 luni închisoare, cu

executare în centrul de detenție pentru minori și tineri.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Untu Victor prin care

3

a solicitat încasarea din contul inculpaților a prejudiciului moral în sumă de 25 000 lei,

instanța de apel a menționat, că aceasta cu certitudine a suferit anumite prejudicii morale,

motiv pentru care a considerat necesar de a încasa a câte 5 000 lei din contul fiecărui

inculpat, în beneficiul părții vătămate, drept prejudiciu moral, sumă care a fost apreciată

drept echitabilă, suficientă și pasibilă de a aduce satisfacție morală și capabilă să

remedieze suferințele suportate de către Untu Victor.

Nemțeanu Ion, care a solicitat casarea hotărârilor adoptate de către instanțele ierarhic

inferioare, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat, invocând că, instanța de

apel nu a dorit să i-a în considerare motivele invocate de apărare, mai mult, le-a respins ca

nefondate, apreciindu-le critic. Urmărirea penală a fost superficială, nu s-au verificat alte

versiuni ale acestei infracțiuni, limitându-se doar la declarațiile unor martori cointeresați în

prezenta cauză, cât și în baza declarațiilor părții vătămate. Nu au fost administrate probe

pertinente, Nemțeanu Ion fiind condamnat fără a fi demonstrată vinovăția lui.

2019, a fost admis recursul ordinar declarat de inculpatul Nemțeanu Ion, casată total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, în cauza penală

privindu-i pe Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

6.1. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a menționat că deși instanța de

apel corect a reținut că Nemțeanu Ion a comis infracțiunea în timpul minoratului, iar

instanța de fond la stabilirea pedepsei a omis să aplice prevederile art.70 alin.(3) și 79 Cod

penal, motiv care a și servit pentru admiterea apelului avocatului și casarea sentinței, totuși

la rândul său și această instanță a comis unele erori care au afectat soluția adoptată.

În acest context, instanța de recurs ordinar a evidențiat că prin sentința instanței de

fond, Nemțeanu Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin. (2) lit. b),

c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi)

ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art.85 și 90 Cod penal, prin

cumul total al pedepsei stabilite prin sentința judecătoriei Hîncești din 03.08.2017,

definitiv i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani în

penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea condiționată al pedepsei, în temeiul art. 90

Cod penal, pe termen de 3 (trei) ani, cu obligația în termenul de probă numit să nu-și

schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului ce pune în executare

sentința și să nu comită acțiuni ilicite.

La apelul declarat de către avocat în numele inculpatului, instanța de apel a casat

parțial sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia lui Nemțeanu Ion,

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal, cu aplicarea art.70 alin.(3), 79 Cod penal, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de

închisoare pe termen de 3 luni, iar conform art.85 Cod penal, prin cumul total de sentințe,

la pedeapsa stabilită, i s-a adăugat integral pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei

Hîncești din 03.08.2017 și definitiv lui Nemțeanu Ion i s-a stabilit pedeapsa sub formă de

4

închisoare pe termen de 1 (unu) an 3 (trei) luni, cu executare în centrul de detenție pentru

minori și tineri.

Instanța de recurs a constatat că pedeapsa inculpatului nu a fost individualizată

corect, instanța de apel agravând situația acestuia în propriul apel, fapt ce contravine

prevederilor art.410 alin. (1) Cod de procedură penală.

Chiar dacă în privința inculpatului Zburliuc Nicolae decizia instanței de apel nu a fost

atacată cu recurs ordinar, totuși instanța de apel a considerat necesar de a casa total decizia

instanței de apel, și în privința acestuia, pentru a oferi instanței de apel posibilitatea de a

cerceta cauza sub toate aspectele și a analiza învinuirea înaintată inculpaților în coraport

cu toate probele anexate, evident, ținându-se cont de principiul neagravării situației

inculpatului Zburliuc Nicolae.

au fost admise, apelurile declarate, casată sentința în partea individualizării pedepsei și

soluționării acțiunii civile, cu pronunțarea în această parte o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

lui Nemțeanu Ion, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186

alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, cu aplicarea art. art.70 alin.(3), 79 Cod penal, i s-a stabilit

pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 3 luni.

În temeiul art.85 din Codul penal, prin cumul total de sentințe, la pedeapsa stabilită i

s-a adăugat integral pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei Hîncești din 03 august

2017, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 1 an și 3 luni închisoare.

În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite inculpatului

Nemțeanu Ion a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani;

lui Zburliuc Nicolae xxxxx, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) din Codul penal, cu aplicarea prevederilor art.70 alin.(31) și

art.79 din Codul penal, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 700

unități convenționale.

S-a încasat din contul inculpatului Zburliuc Nicolae Vitalie în beneficiul părții

vătămate Untu Victor prejudiciul moral în mărime de 5 000 (cinci mii) lei.

S-a încasat din contul inculpatului Nemțeanu Ion Nicolae în beneficiul părții

vătămate Untu Victor prejudiciul moral în mărime de 5 000 (cinci mii) lei.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

8.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a statuat că la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a

ajuns la concluzia că inculpații au săvârșit anume infracțiunea pentru care au fost

condamnați, însă la stabilirea pedepsei prima instanță nu a ținut cont de toate

circumstanțele reale și personale ale inculpaților în coroborare cu prevederile art.art.61, 70,

75, 79 din Codul penal, la fel instanța a omis să țină cont de toate circumstanțele speței la

soluționarea acțiunii civile.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală,

5

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neveridice declarațiile inculpatului Nemțeanu Ion

privind nevinovăția acestuia, oferite în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală.

La fel, instanța de apel a apreciat ca fiind neveridice și declarațiile reprezentatului

legal al inculpatului Nemțeanu Ion, Nemțeanu Olga, or reprezentantul legal al inculpatului

a oferit astfel de declarații cu scopul de a-l eschiva pe inculpatul Nemțeanu Ion de la

răspunderea penală pentru infracțiunea comisă.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că judecarea cauzei în prima instanța și în

instanța de apel a avut loc în lipsa inculpatului Zburliuc Nicolae, în privința acestuia fiind

pornit dosar de căutare cu nr.2018200193.

Astfel analizând declarațiile inculpatului Zburliuc Nicolae date în cadrul urmăririi

penală, în calitate de bănuit, instanța de apel a indicat că inculpatul a oferit astfel de

depoziții la etapa respectivă a procesului penal având scopul de a se eschiva de la

răspunderea penală.

Instanța de apel a indicat că deși inculpații nu au recunoscut vina de comiterea

infracțiunii încriminate, vinovăția inculpaților Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion s-a

confirmă prin declarațiile părții vătămate Untu Victor, prin declarațiile martorilor Untu

Toader, Ionița Gheorghe, Cimpoieș Igor, precum și prin sistemul de acte și documente

acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale cum ar fi: proces-verbal de

confruntare dintre învinuitul Zburliuc Nicolae și bănuitul Nemțeanu Jon, prin care s-a

stabilit că părțile și-au menținut declarațiile depuse anterior (f.d.83-84); conform

procesului-verbal de cercetare la fața locului din 14.08.2017, a gospodăriei lui Untu

Victor, amplasată în xxxxxx a fost fixat și examinat locul de unde a fost sustras lănțișorul

de aur (f.d.15); conform certificatului de preț, valoare bunului sustras, care constituie suma

de 22 000 lei (f.d.92).

De asemenea, instanța de apel a menționat că declarațiile inculpaților Zburliuc

Nicolae și Nemțeanu Ion precum că nu au participat la comiterea furtului, reprezintă o

formă de apărare, atât timp cât partea vătămată Untu Victor cât și martorul Ioniță

Gheorghe au declarat în ședința de judecată că în ziua dispariției lănțișorului de aur

inculpații Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion au rămas acasă la Untu Victor. Însăși

inculpatul Nemțeanu Ion a declarat în cadrul ședinței de judecată că în timpul lipsei lui

Untu Victor el împreună cu Zburliuc Nicolae s-au aflat în casa acestuia.

Referitor la individualizarea pedepsei inculpaților, instanța de apel a ținut cont de

prevederile art.art.7, 61, 75 din Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Astfel, instanța de apel a remarcat că, potrivit art.16 alin.(3) Cod penal, infracțiunea

săvârșită de către Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion, în funcție de caracterul și gradul

prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave, circumstanțe agravante

6

în privința lui Nemțeanu Ion s-a stabilit săvârșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, săvârșirea infracțiunii cu folosirea

încrederii acordate, iar în privința lui Zburliuc Nicolae - săvârșirea infracțiunii cu folosirea

încrederii acordate, circumstanțe atenuante în privința lui Zburliuc Nicolae s-a reținut

săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, iar în privința lui Nemțeanu

Ion - săvârșirea infracțiunii de către un minor.

Instanța de apel a subliniat, că deși inculpatul Nemțeanu Ion a comis infracțiunea în

timpul minoratului, instanța de fond la stabilirea pedepsei a omis să aplice prevederile

art.art.70 alin.(3) și 79 din Codul penal, motiv care servește temei pentru admiterea

apelului avocatului și casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei.

Ținând cont de faptul că, Nemțeanu Ion a comis infracțiunea fiind la vârstă minoră,

pedeapsa va fi stabilită cu aplicarea prevederilor art.70 alin.(3) Cod penal, or, la stabilirea

pedepsei închisorii pentru persoana care, la data săvârșirii infracțiunii, nu a atins vârsta de

18 ani, termenul închisorii se stabilește din maximul pedepsei, prevăzute de legea penală

pentru infracțiunea săvârșită, reduse la jumătate. Iar, conform art.78 alin.(5) Codul penal,

în cazul în care există circumstanțe atenuante excepționale, pedeapsa poate fi aplicată

conform prevederilor art.79 Cod penal.

Conform art.85 alin.(l) Cod penal, inculpatului Nemțeanu Ion i-a fost adăugată partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 03.08.2017.

Instanța de apel a reținut condițiile de trai ale familiei inculpatului, personalitatea

acestuia, că a comis o nouă infracțiune în interiorul termenului de probă, nu a recunoscut

vina și nu a manifestat căința sinceră, nu a restituit prejudiciul părții vătămate și a conchis

că corectarea acestuia este posibilă în sânul familiei, fără izolarea de societate, prin

executarea pedepsei închisorii pe un termen de 1 an și 3 luni, cu stabilirea unui termen de

probațiune de 2 ani.

Referitor la pedeapsa inculpatului Zburliuc Nicolae, instanța de a apel a stabilit că în

privința acestuia îi sunt aplicabile prevederile art.70 alin.(31) din Codul penal inculpatului,

stabilindu-i pedeapsa sub forma de amendă în mărime de 700 unități convenționale.

Instanța de apel a reținut că soluția instanței de fond este întemeiată și motivată în

partea soluționării acțiunii civile ce vizează prejudiciul material, însă în partea

prejudiciului moral instanța de fond pripit a dispus încasarea sumei de 25 000 lei, în mod

solidar din contul inculpaților, or, din textul sentinței contestate nu rezultă argumentele în

baza cărora instanța de fond a concluzionat de a admite acțiunea civilă încasând în mod

solidar de la inculpați în beneficiul părții vătămate prejudiciul moral în sumă de 25 000 lei.

Astfel, soluționând chestiunea privind încasarea prejudiciului moral cauzat părții

vătămate Untu Victor, instanța de apel ținând cont de prevederile art.2036 Cod civil, care

prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin plata de despăgubiri și art.2037 Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudicial moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și

7

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, gradul de vinovăție

al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii și de măsura în

care această compensare duce la satisfacerea persoanei vătămate, coroborat cu art.219

alin.(4) din Codul de procedură penală, luând în considerație atât gravitatea cauzării

suferințelor psihice a părții vătămate, cât și date obiective care certifică acest fapt, inclusiv

acțiunile infracționale ale inculpaților care, profitând de încrederea acordată, au provocat

în mod inevitabil părții vătămate un prejudiciu moral prin faptul sustragerii bunului său,

precum și măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate,

infracțiunea fiind comisă de către inculpați cu intenție, a dispus spre încasare de la

inculpații Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion în beneficiul părții vătămate Untu Victor a

câte 5 000 (cinci mii) lei prejudiciului moral.

Aurelia în numele inculpatului Zburliuc Nicolae și de către avocatul Proca Ion în numele

inculpatului Nemțeanu Ion.

9.1. Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Zburliuc Nicolae, invocând

temeiul de drept prevăzute în art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită

casarea totală a deciziei cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

Zburliuc Nicolae să fie achitat din motivul că acțiunile acestuia nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii.

În argumentarea recursului declarat avocatul indică că, instanța de apel nu s-a expus

motivat asupra asupra argumentelor inculpaților și nu a respectat principiile ce

reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și prezentării

probelor de către părți.

Consideră că atât sentință cât și decizia instanței de apel sunt neîntemeiate, bazate pe

aprecierea eronată a tuturor probelor anexate la doar, mai mult ca atât instanțele de fond au

examinat cauza unilateral, inculpatul fiind condamnat ilegal, deoarece organul de urmărire

penală nu a acumulat probe incontestabile care ar dovedi vinovăția acestuia.

În acest context, apărarea indică că, pe parcursul examinării cauzei, în urma audierii

martorilor, și în urma audierii inculpaților, Zburliuc Nicolae nu și-a recunoscut vina și a

dat declarații veridice organului de urmărire penală.

Instanțele de judecată au ignorat probele și anume că, la data de 05.08.2017, în

domiciliul părții vătămate au avut acces mai multe persoane, iar lănțișorul de aur nu a fost

găsit, însă doar Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion au fost puși sub învinuire.

Astfel, în opinia apărării în speță nu sunt probe directe care să indice la vinovăția

inculpatului Zburliuc Nicolae, care aflându-se la muncă peste hotarele țării nu a avut

posibilitatea de a-și demonstra nevinovăția, în acțiunile inculpatului lipsesc elementele

constitutivele infracțiunii, deoarece nu este demonstrat comiterea furtului de Zburliuc

Nicolae.

9.2. Avocatul Proca Ion în numele inculpatului Nemțeanu Ion, invocând temeiurile

de drept prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

totală a deciziei cu remiterea la rejudecare.

8

În argumentare recursului declarat, avocatul invocă că instanța a ignorat în totalitate

principiul in dubio pro reo, așa cum actul de condamnare se bazează pe presupuneri.

Nici prima instanță și nici instanța de apel nu s-au referit la situația de participare în

coautorat, prin înțelegere prealabilă, așa cum ambii inculpați neagă acuzarea. Astfel nu

este clar care circumstanțe demonstrează participarea lor comună la infracțiune.

Recurentul consideră că în speță nu există componența infracțiunii ce prevede

săvârșirea infracțiunii de două sau mai multe persoane așa cum nimeni nu a văzut

momentul sustragerii.

Sub aspectul de pătrundere în locuință în scopul săvârșirii infracțiunii consideră o

componentă negată chiar și de partea vătămată, care indică expres că a acordat dreptul

băuniților să plece la el acasă, iar când a venit acasă de la iaz și bănuiții se aflau la acesta

în ogradă, casa fiind descuiată nu a înaintat careva pretenții cu privire la faptul că aceștia

se aflau la el în gospodării, că au descuiat casa sau că au intrat în casă.

Recurentul consideră că și încriminarea calificativului „cauzare de daune în proporție

considerabile„ este fără suport probatoriu, așa cum un act concludent, pertinent și veridic

ce ar dovedi că materialul din care este confecționat lanțul dat și greutatea acestuia sau

proba aliajului de aur, nu există.

La fel, s-a făcut dovada că, în casa părții vătămate au fost și alte persoane care au

avut posibilitatea să sustragă bijuteria.

În concluzie, avocatul indică că, organul de urmărire penală a eșuat în a dovedi

participarea lui Nemțeanu Ion la săvârșirea infracțiunii și solicită achitarea acestuia de

comiterea infracțiunii art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal.

procurorul a depus referință asupra recursurilor declarate de partea apărării, prin care

solicită ca recursul avocatului Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Zburliuc Nicolae sa

fie declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, iar recursul avocatului Proca Ion în

numele inculpatului Nemțeanu Ion a fi transmis spre judecare în Colegiu penal lărgit,

având în vedere că la data efectuării controlului ierarhic asupra sentinței - 21 septembrie

2020, termenul de prescripție privind tragerea la răspundere penală a inculpatului

Nemțeanu Ion a expirat.

11.Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei și motivele

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de către avocatul Mîrzîncu

Aurelia în numele inculpatului Zburliuc Nicolae, urmează a fi respins, iar cel declarat de

către avocatul Proca Ion în numele inculpatului Nemțeanu Ion urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art.427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților.

9

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

11.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în

numele inculpatului Zburliuc Nicolae, Colegiul penal lărgit notează că potrivit art.435

alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se

constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau

inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Din conținutul recursului declarat se atestă, că apărarea invocă în calitate de temei

pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală,

care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, însă Colegiul penal lărgit consideră că

acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, nefiind stabilită

presupusa eroare de drept invocată de recurent.

Reieșind din materialele cauzei rezultă că, Zburliuc Nicolae a fost recunoscut vinovat

de către prima instanță în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c), d)

Cod penal, concluzia căreia a fost menținută de către instanța de apel, care a constatat, că

prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpatului, totodată reținând și încadrarea juridică a faptelor săvârșite

de către acesta.

Colegiul penal menționează că, judecând apelul apărării, respectând prevederile

art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond. Astfel, instanța

de apel corect a ajuns la concluzia enunțată la pct.8 din prezenta decizie, stabilind totodată,

că vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza

penală, care demonstrează vinovăția lui Zburliuc Nicolae în afara oricărui dubiu rezonabil,

iar careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului, nu

au fost depistate.

Astfel, cu referire la aceste argumente Colegiul penal lărgit punctează, că în

conținutul deciziei atacate a fost dată apreciere circumstanțelor ce dovedesc prezența în

acțiunile inculpatului Zburliuc Nicolae a elementelor constitutive ale componenței de

infracțiune încriminată, precum și a probelor ce dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia

în comiterea acestei infracțiuni, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Untu Victor,

10

declarațiile martorilor Untu Toader, Ionița Gheorghe, Cimpoieș Igor, precum și sistemul

de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale cum ar fi:

proces-verbal de confruntare dintre învinuitul Zburliuc Nicolae și bănuitul Nemțeanu Jon,

prin care s-a stabilit că părțile și-au menținut declarațiile depuse anterior (f.d.83-84);

conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 14.08.2017, a gospodăriei lui

Untu Victor, amplasată în xxxxx a fost fixat și examinat locul de unde a fost sustras

lănțișorul de aur (f.d.15); conform certificatului de preț, valoare bunului sustras, care

constituie suma de 22 000 lei (f.d.92), toate probele fiind apreciate în conformitate cu

prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se

argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, indicând și

motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz

demonstrând clar și cert prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii

prevăzute la art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel corect a respins alegațiile apărării cu privire la lipsa în

acțiunile Zburliuc Nicolae a elementelor constitutive ale infracțiunii încriminate.

De asemenea, instanța de recurs consideră necesar a menționa că, potrivit

prevederilor art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei

așa cum propune recurentul este o competentă și prerogativă legală a instanțelor de fond și

aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de

procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul

ordinar este lipsită de suport legal.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe

care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu

toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

Așa fiind, Colegiul penal lărgit atestă că, respectând prevederile art.101 alin.(3) Cod

de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din dosar nu are o valoare

prestabilită pentru instanță, instanța de apel a examinat toate probele din dosar și nu a dat

prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului, ci coroborându-le, le-a analizat în

11

ansamblu lor, apreciind just că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală și

a-i incrimina lui Zburliuc Nicolae săvârșirea infracțiunii incriminate.

Vizavi de criticile recurentului cu privire la modalitatea de apreciere a probelor de

către instanța de apel, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și

nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind

sarcina primordială a acestor instanțe.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de

prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat

ajungând la concluzia menținerii sentinței privind vinovăția inculpatului, totodată reținând

și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către acesta.

Prin urmare, argumentele părții apării, precum că nu a comis infracțiunea pentru care

a fost recunoscut vinovat, sunt neîntemeiate și contravin materialelor din dosar, iar

nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea lui, deoarece

există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării

lor, dovedesc cu certitudine vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii imputate.

De asemenea, Colegiul penal lărgit constată faptul că criticile formulate de recurent,

menționate în pct.9.1. din prezenta decizie, sunt identice cu cele invocate în apel și ele au

format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat

o apreciere argumentată, așa cum este indicat în pct.8.1. din prezenta decizie, motivare pe

care instanța de recurs și-a însușit-o și a cărei reluare nu se mai impune.

Astfel, instanța de recurs constată că, temeiurile invocate de către avocatul Mîrzîncu

Aurelia în numele inculpatului Zburliuc Nicolae, nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței erorii de drept, care ar fi motiv de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel în latura stabilirii vinovăției inculpatului Zburliuc Ion.

11.2. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Proca Ion în numele

inculpatului Nemțeanu Ion, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că acestea sunt întemeiate și pasibile

admiterii, din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

12

Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor.

Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul penal lărgit menționează că, hotărârile pronunțate de către instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației

în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea

hotărârii pronunțate cu legea precum și de a constata motivele care au dus la emiterea

soluției contestate.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Conform art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarată în speță, apărarea își

întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la

art.427 alin.(1) pct.6) și 8) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

apel în cazul în care 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau în cazul când 8)

în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit, constată că această instanță, nu a respectat întru totul prevederile art.art.414 alin.(1),

417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, comițând erori de drept care au afectat

hotărârea emisă, astfel stabilindu-se incidența temeiului de casare prevăzut de art.427 alin.

(1) pct.6) Cod de procedură penală.

Astfel, recapitulând esența cauzei penale deduse judecății, Colegiul penal lărgit

constată, că prin rechizitoriu, inculpatul Zburliuc Nicolae a fost învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, la data de 08 mai 2018.

Prin sentința primei instanței din 21 decembrie 2018, Nemțeanu Ion a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal la pedeapsă sub formă

de închisoare pe termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul

art.85 Cod penal, prin cumul total al pedepsei stabilite prin sentința judecătoriei Hîncești

din 03.08.2017, i-a fost aplicată pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, cu suspendarea condiționată, în temeiul art.90 Cod penal, al

pedepsei pe termen de probațiune de 3 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă integral, fiind dispusă încasarea în mod solidar din

contul inculpaților Nemțeanu Ion și Zburliuc Nicolae în folosul păgubașului Untu Victor a

13

sumei de 25 000,00 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 22 000,00 lei cu titlu de

prejudiciu material.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea apelurilor avocaților în numele inculpaților

Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion, instanța de apel, prin decizia din 21 septembrie 2020, a

casat parțial sentința în partea individualizării pedepsei și soluționării acțiunii civile și a

pronunțat, în această parte, o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care lui Nemțeanu Ion, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, cu aplicarea art.art.70 alin.(3), 79 Cod penal, i s-a

stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 3 luni. În temeiul art.85 Cod penal,

prin cumul total de sentințe, la pedeapsa stabilită i s-a adăugat integral pedeapsa numită

prin sentința Judecătoriei Hîncești din 03 august 2017, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă

de 1 an și 3 luni închisoare. În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost

suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani. S-a încasat din contul

inculpatului Nemțeanu Ion Nicolae în beneficiul părții vătămate Untu Victor prejudiciul

moral în mărime de 5 000 lei.

Analizând argumentele care i-au format convingerea instanței de apel cu privire la

necesitatea condamnării inculpatului Nemțeanu Ion în baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d)

Cod penal, Colegiul penal lărgit constată, că decizia recurată nu conține motive legale pe

care se întemeiază soluția, iar soluția pronunțată este contrară prevederilor legii procesual

penale și practicii judiciare, or, instanța de apel, la judecarea apelului, urma să verifice

aspectul privind survenirea termenului prescripției tragerii la răspundere penală a

inculpatului.

În atare situație, Colegiul penal lărgit reiterează că, printre garanțiile procesului

echitabil, reglementat de art.6 din Convenția Europeană, se enumeră faptul că orice

persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil de

către o instanță independentă și imparțiala, instituită de lege, ceea ce este subsecvent și

pentru prezenta cauză, fiind, totodată, respectate drepturile inculpaților garantate atât de

Constituția Republicii Moldova, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și de

Codul penal și cel de procedură penală.

Concomitent, este indubitabil că una din condițiile guvernante ale adoptării hotărârii

judecătorești legale este respectarea garanțiilor procesului echitabil, iar una din cele mai

importante garanții este respectarea principiului securității raporturilor juridice. Curtea de

la Strasbourg, a evidențiat că o modalitate de încălcare a principiului securității raporturilor

juridice, a fost ignorarea de către instanțele naționale a termenului de prescripție.

În acest aspect, Curtea a menționat că rolul pe care îl au termenele de prescripție este

unul foarte important atunci când este interpretat în lumina preambulului Convenției,

preambul care declară preeminența dreptului ca fiind parte a patrimoniului comun al

Statelor contractante. Or, interpretarea dată de către instanțele naționale regulilor

referitoare la calcularea termenului de prescripție, deseori, a avut un efect care era

incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice garantat de art.6 al Convenției.

Raportând cele expuse supra la cazul supus judecății, Colegiul penal lărgit indică că,

14

infracțiunea de comiterea căreia a fost recunoscut vinovat și condamnat Nemțeanu Ion

prevăzută de art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, prevede pedeapsa maximă sub formă

de închisoare de până la 4 ani, care raportată prevederilor art.16 alin.(3) Cod penal, face

parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave.

Potrivit art.60 alin.(1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală

dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai

puțin grave, iar reglementările alin.(7) al aceluiași articol determină reducerea termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală pe jumătate pentru persoanele care la data

săvârșirii infracțiunii erau minori.

Conform prevederilor art.389 alin.(4) pct. 3) Cod de procedură penală sentința de

condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în

cazurile prevăzute în art.57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul

prevăzut în art.93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că inculpatul Nemțeanu Ion a săvârșit

infracțiunea la data de 05 august 2017, iar la momentul comiterii acesta era minor.

Întru elucidarea șirului logic al circumstanțelor expuse, Colegiul penal lărgit constată,

că termenul prescripției a expirat la data de 05.02.2020, pe când instanța de apel a

pronunțat dispozitivului deciziei la 21 septembrie 2020.

În asemenea circumstanțe, Colegiul penal lărgit constată că la etapa judecării apelului

avocatului în numele inculpatului Nemțeanu Ion de către instanța de apel, termenul era

deja prescris, ceea ce condiționa încetarea procesului penal și liberarea inculpatului de

răspunderea pe care urma să o poarte pentru infracțiunea săvârșită în baza art.186 alin.(2)

lit. b), c), d) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a omis să verifice chestiunea

privind intervenirea în speță a termenului de prescripție de tragere la răspundere penală,

contrar prevederilor art.art.389 alin.(4) pct.3), 409 alin.(2) Cod de procedură penală, fapt

ce afectează soluția instanței de apel în partea stabilirii pedepsei inculpatului Nemțeanu

Ion, și determină incidența în prezenta speță a temeiului de recurs prevăzut de art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea parțială a deciziei instanței

de apel în partea stabilirii pedepsei inculpatului Nemțeanu Ion, cu dispunerea remiterii

cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece

această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În concluzie, Colegiul penal lărgit notează că, la rejudecarea cauzei, instanța de apel

urmează să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au

servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de

procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să verifice termenul

prescripției tragerii la răspundere penală a inculpatului, și, în dependență de datele

obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă

prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

15

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu

Aurelia în numele inculpatului Zburliuc Nicolae.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Proca Ion în numele inculpatului

Nemțeanu Ion, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21

septembrie 2020, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Nemțeanu Ion și dispune

rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În rest decizia contestată, se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 18 noiembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

Cobzac Elena

Boico Victor

16