1ra-2063/2019 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-2063/2019 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2063/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

judecând în ședință fără participarea părților recursul ordinar declarat de inculpatul

Nemțeanu Ion, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central

din 21 decembrie 2018 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02

aprilie 2019, în cauza penală în privința lui

Nemțeanu Ion XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX

și

Zburliuc Nicolae XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 11.05.2018-21.12.2018;

instanța de apel: 17.01.2019-02.04.2019;

instanța de recurs: 13.09.2019-03.12.2019;

C O N S T A T Ă:

Zburliuc Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit.

b), c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 350

(una mie trei sute cincizeci) unități convenționale în sumă de 67 500,00 (șaizeci și șapte

mii cinci sute) lei.

Nemțeanu Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit.

b), c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2

(doi) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 85 și 90 Cod penal, prin cumul total al pedepsei, stabilite prin

sentința judecătoriei Hîncești din 03.08.2017 sub formă de închisoare pe termen de 1 an,

cu suspendare condiționată pe termen de probă de 2 ani, definitiv i s-a stabilit pedeapsă

lui Nemțeanu Ion sub formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani în penitenciar de tip

semiînchis, cu suspendarea condiționată, în temeiul art. 90 Cod penal, al pedepsei pe

termen de 3 (trei) ani, cu obligația în termenul de probă numit să nu-și schimbe

1

domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului ce pune în executare sentința și

să nu comită acțiuni ilicite.

Acțiunea civilă s-a admis integral și s-a încasat în mod solidar din contul

inculpaților Nemțeanu Ion și Zburliuc Nicolae în folosul lui Untu Victor suma de 25

000,00 (douăzeci și cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral.

S-a încasat în mod solidar din contul lui Nemțeanu Ion și Zburliuc Nicolae în

folosul lui Untu Victor suma de 22 000,00 (douăzeci și două mii) lei cu titlu de prejudiciu

material.

Nicolae și Nemțeanu Ion împreună și de comun acord, la data de 05.08.2017, aproximativ

la ora 14:00, urmărind scopul de cupiditate, intenționat, prin acces liber, fară

consimțământul stăpânului, au pătruns în locuința lui Untu Victor, situată în sat.

Dahnovici, r-ul Hîncești de unde au sustras pe ascuns un lănțișor din aur cu greutatea de

40 grame, cauzându-i astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil în valoare

totală de 22 000 (douăzeci și două mii) lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion au comis

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu pătrundere în locuință,

săvârșită de două persoane și cu cauzarea de daune în proporții considerabile, adică

infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal.

3.1. avocatul Badea Margareta în numele inculpatului Zburliuc Nicolae, care a

solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Zburliuc Nicolae să

fie achitat, pe motiv că acesta nu a recunoscut vina în fapta imputată și a dat declarații

veridice organului de urmărire penală, indicând că în acea zi în domiciliul părții vătămate

au avut acces mai multe persoane, însă doar el și cu Nemțeanu Ion au fost învinuiți. Mai

mult ca atât, lanțul de aur nu a fost găsit, iar în cadrul cercetării judecătorești nu au fost

prezentate probe că acesta avea anume acel gramaj și preț indicat în învinuire și în

acțiunea civilă.

În contextul dat, în opinia apărării în speță nu sunt probe directe care să indice la

vinovăția lui Zburliuc Nicolae, care aflându-se la muncă peste hotarele țării nu a avut

posibilitate să fie prezent la ședințele de judecată pentru a-și susține nevinovăția.

3.2. avocatul Bătrîncea Ion în numele inculpatului Nemțeanu Ion, care a solicitat

casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri noi prin care inculpatul să fie achitat din

considerentele că sentința este neîntemeiată și pasibilă casării deoarece instanța de fond,

nu a dorit să țină cont de motivele invocate de apărare și le-a resins ca nefondate,

apreciindu-le critic.

Fiind audiați în cadrul cercetării judecătorești, martorii acuzării Untu Tudor, Ioniță

Gheorghe și Cimpoieș Igor, nu au furnizat informație suficientă pentru a confirma

vinovăția inculpatului Nemțanu Ion la săvârșirea infracțiunii. Astfel, în lipsa altor probe

decât audierea acestor martori, apelantul a considerat că învinuirea adusă lui Nemțeanu

Ion este una formală, fiind lipsită de probatoriu la caz.

2

apelurile declarate au fost admise din alte motive, și s-a dispus casarea parțială a

sentinței, în partea stabilirii pedepsei și acțiunii civile, în partea încasării prejudiciului

moral, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

conform căreia:

Lui Nemțeanu Ion, recunocut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin. (3), 79 Cod penal, i s-a stabilit

pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 3 luni.

Conform art. 85 Cod penal, prin cumul total de sentințe, la pedeapsa stabilită, i s-a

adăugat integral pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei Hîncești din 03.08.2017 și

definitiv lui Nemțeanu Ion i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 1

(unu) an 3 (trei) luni, cu executare în centrul de detenție pentru minori și tineri.

S-a dispus încasarea de la Nemțeanu Ion în beneficiul lui Untu Victor prejudiciul

moral în sumă de 5 000 (cinci mii) lei.

S-a dispus încasarea de la Zburliuc Nicolae în beneficiul lui Untu Victor a

prejudiciului moral în sumă de 5 000 (cinci mii) lei.

Celelalte dispoziții ale sentinței atacate au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat, că instanța de fond pe

deplin a constatat starea de fapt și de drept a acțiunilor săvârșite de inculpați, iar probelor

examinate, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, au fost

apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor,

inclusiv în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, instanța de apel a reținut că, deși, Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion nu au

recunoscut vina în comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire, vina acestora s-a

dovedit integral prin cumulul de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice

și coroborează între ele, inclusiv: declarațiile părții vătămate Untu Victor, martorilor

Untu Victor, Untu Toader, Ioniță Gheorghe, Cimpoieș Igor, documentele și procesele-

verbale ale acțiunilor procesuale.

În contextul circumstanțelor stabilite și raportate la poziția inculpaților, inclusiv la

alegațiile invocate de avocați în interesele acestora, Colegiul penal a considerat corectă

concluzia instanței de fond precum că poziția inculpaților, care susțin că nu au participat

la comiterea furtului, reprezintă o formă de apărare de vreme ce partea vătămată cât și

martorul Ioniță Gheorghe au declarat în ședința de judecată că în ziua dispariției

lănțișorului din aur, inculpații au rămas acasă la Untu Victor, inclusiv Nemțeanu Ion a

declarat în cadrul ședinței de judecată că în timpul lipsei lui Untu Victor, el împreună cu

Zburliuc Nicolae s-au aflat în casa acestuia.

Astfel, Colegiul a constatat cu certitudine că Zburliuc Nicolae și Nemțeanu Ion au

comis infracțiunea imputată lor și că acțiunile acestora, corect au fost calificate în baza

art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

Cu referire la numirea pedepsei penale, instanța de apel a notat că circumstanțe

agravante în privința lui Nemțeanu Ion s-au stabilit săvârșirea infracțiunii de către o

persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, săvârșirea

3

infracțiunii cu folosirea încrederii acordate, iar în privința lui Zburliuc Nicolae -

săvârșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate.

Drept circumstanțe atenuante, în privința lui Zburliuc Nicolae s-a reținut săvârșirea

pentru prima dată a unei infractiuni mai puțin grave, iar în privința lui Nemțeanu Ion -

săvârșirea infracțiunii de către un minor.

Colegiul a specificat, că deși Nemțeanu Ion a comis infracțiunea în timpul

minoratului, instanța de fond la stabilirea pedepsei a omis să aplice prevederile art. 70

alin. (3) și 79 Cod penal, motiv care a servit temei pentru admiterea apelului avocatului și

casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei acestuia.

Astfel, la stabilirea pedepsei lui Nemțeanu Ion, instanța de apel ținând cont de faptul

că acesta a comis infracțiunea fiind minor, a considerat că pedeapsa va fi stabilită cu

aplicarea prevederilor art. 70 alin. (3) Cod penal, or la stabilirea pedepsei închisorii

pentru persoana care, la data săvârșirii infracțiunii, nu a atins vârsta de 18 ani, termenul

închisorii se stabilește din maximul pedepsei, prevăzute de legea penală pentru

infracțiunea săvârșită, reduse la jumătate.

Totodată, Colegiul a considerat necesar a aplica în privința lui Nemțeanu Ion și

prevederile art. 79 alin. (1) Cod penal, care stipulează că …minoratul persoanei care a

săvârșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională...

În contextul dat, instanța de apel a luat în considerație și condițiile de trai ale

familiei inculpatului, personalitatea acestuia care a comis o nouă infracțiune în interiorul

termenului de probă, nu a recunoscut vina și nu a manifestat căință sinceră, nu a restituit

prejudiciul cauzat părții vătămate, astfel nefiind decisiv argumentul instanței de fond în

vederea aplicării pedepsei cu suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite, că

corectarea acestuia este posibilă în sânul familiei, fară izolarea de societate, or anterior

acesta a fost condamnat pentru infracțiune similară însă nu a îndreptățit încrederea

acordată de către instanța de judecată și a săvârșit o nouă infracțiune, circumstanță care

reieșind din prevederile art. 90 Cod penal, impun stabilirea unei pedepse cu închisoarea,

prin executarea reală a acesteia.

Așadar, instața da apel a decis să-i stabilească lui Nemțeanu Ion pedeapsă sub formă

de 3 luni închisoare, iar conform art. 85 alin. (l) Cod penal, să-i fie adăugată partea

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Hîncești din 03.08.2017, prin

cumul total de sentințe.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Untu Victor prin

care a solicitat încasarea din contul inculpaților a prejudiciului moral în sumă de 25 000

lei, instanța de apel a considerat că aceasta urmează a fi admisă parțial, or la determinarea

cuantumului prejudiciului moral, se ia în considerație atât gravitatea cauzării suferințelor

psihice a părții vătămate, cât și date obiective care certifică acest fapt, inclusiv acțiunile

infracționale ale inculpaților care, profitând de încrederea acordată, au provocat în mod

inevitabil părții vătămate un prejudiciu moral prin faptul sustragerii bunului său, precum

și măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate,

infracțiunea fiind comisă de către inculpați cu intenție.

4

Instanța de apel, a specificat, că unul din criteriile orientative generale de apreciere

a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că îndemnizația trebuie să

prezinte o justă despăgubire, iar cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel încât

acesta să aibă efect compensatoriu, nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru

autorii daunelor și nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor.

Privitor la volumul prejudiciului moral cauzat părții vătămate, instanța de apel a

menționat, că aceasta cu certitudine a suferit anumite prejudicii morale, astfel a

considerat necesar a încasa câte 5 000 (cinci mii) lei din contul fiecărui inculpat în

beneficiul părții vătămate, drept prejudiciu moral sumă care a fost apreciată drept

echitabilă, suficientă și pasibilă de a aduce satisfacție morală și capabilă să remedieze

suferințele suportate de către Untu Victor.

recurs ordinar, solicitând casarea sentinței și deciziei cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care să fie achitat.

În motivarea acestuia a menționat că instanța de apel nu a dorit să ia în considerare

motivele invocate de apărare, mai mult, le-a respins ca nefondate, apreciindu-le critic.

Urmărirea penală a fost superficială, nu s-au verificat alte versiuni ale acestei

infracțiuni, limitându-se doar la declarațiile unor martori cointeresați în prezenta cauză,

cât și în baza declarațiilor părții vătămate. Nu au fost administrate probe pertinente,

Nemțeanu Ion fiind condamnat fără a fi demonstrată vinovăția lui. În acest sens consideră

că sentința primei instanțe și decizia instanței de apel sunt ilegale și contrar principiului

legalității procesului penal al R Moldova, ceea ce a servit ca temei pentru declararea

prezentului recurs ordinar.

5.1. Pe marginea recursului declarat referință depune procurorul, care solicită

respingerea acestuia ca fiind inadmisibil și lipsit de temeiuri legale.

Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, însă din alte motive decât

cele indicate, cu casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare, din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material

sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de

5

apel, se referă la următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există

circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art.

101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le

soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată

just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

nominalizate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Din conținutul deciziei recurate rezultă că deși instanța de apel corect a reținut că

Nemțeanu Ion a comis infracțiunea în timpul minoratului, iar instanța de fond la stabilirea

pedepsei a omis să aplice prevederile art. 70 alin. (3) și 79 Cod penal, motiv care a și

servit pentru admiterea apelului avocatului și casarea sentinței, totuși comite unele erori

care au afectat soluția instanței.

Așadar, prin sentința instanței de fond, Nemțeanu Ion a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă

sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, iar în temeiul art. 85 și 90 Cod penal, prin cumul total al pedepsei stabilite

prin sentința judecătoriei Hîncești din 03.08.2017, definitiv i s-a stabilit pedeapsă sub

formă de închisoare pe termen de 3 (trei) ani în penitenciar de tip semiînchis, cu

suspendarea condiționată al pedepsei, în temeiul art. 90 Cod penal, pe termen de 3 (trei)

ani, cu obligația în termenul de probă numit să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința

fără consimțământul organului ce pune în executare sentința și să nu comită acțiuni

ilicite.

La apelul declarat de către avocat în numele inculpatului, instanța de apel a casat

parțial sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia lui Nemțeanu Ion,

recunocut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d)

Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin. (3), 79 Cod penal, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de

închisoare pe termen de 3 luni, iar conform art. 85 Cod penal, prin cumul total de

sentințe, la pedeapsa stabilită, i s-a adăugat integral pedeapsa numită prin sentința

Judecătoriei Hîncești din 03.08.2017 și definitiv lui Nemțeanu Ion i s-a stabilit pedeapsa

sub formă de închisoare pe termen de 1 (unu) an 3 (trei) luni, cu executare în centrul de

detenție pentru minori și tineri.

Astfel, Colegiul lărgit constată că de către instanța de apel pedeapsa inculpatului nu

a fost individualizată corect, agravând situația acestuia în propriul apel, fapt ce contravine

prevederilor art. 410 alin. (1) Cod de procedură penală.

Drept agravare a situației condamnatului se înțeleg situațiile de schimbare a soluției

din achitare în condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt

aliniat nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsă

prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului aceleiași

pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei complementare, de aplicarea

6

unor măsuri de siguranță la care nu fusese inițial condamnat, de reținere în recurs a stării

de recidivă, a concursului de infracțiuni în loc de infracțiune continuată; situații de

învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la început ori orice altă

modificare a învinuirii (imputarea altor acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea

infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii),

care afectează dreptul inculpatului la apărare.

Rezumând cele menționate, se constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul

pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță de apel, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de către

instanța de recurs.

Chiar dacă în privința inculpatului Zburliuc Nicolae decizia instanței de apel nu a

fost atacată cu recurs ordinar, totuși Colegiul va casa total decizia instanței de apel, și în

privința acestuia, pentru a oferi instanței de apel posibilitatea de a cerceta cauza sub

toate aspectele și a analiza învinuirea înaintată inculpaților în coraport cu toate probele

anexate, evident, ținîndu-se cont de principiul neagravării situației inculpatului Zburliuc

Nicolae.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture eroarea menționată,

să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate, și în

strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să verifice

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de

judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelurilor, iar în dependență de

datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și

prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de

procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea

apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei,

să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit

prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, ținând cont

de motivele invocate în apel și dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii și ca

urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

7

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de inculpatul Nemțeanu Ion, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2019, în cauza penală în

privința lui Nemțeanu Ion și Zburliuc Nicolae și dispune rejudecarea cauzei în aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 24 decembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

8