ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 12.02.2019

1ra-311/2019 — art. 186 alin. 2 lit. d, art. 187 alin. 2 lit. f CP

HOTĂRÂRE
12.02.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 alin. 2 lit. d, art. 187 alin. 2 lit. f CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-311/2019 — art. 186 alin. 2 lit. d, art. 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-311/2019

16 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpat, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

octombrie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Gamețchii Serghei XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.06.2017 – 29.12.2017;

Instanța de apel: 10.08.2018 – 08.10.2018;

Instanța de recurs: 10.12.2018 – 16.01.2019.

Asupra recursului ordinar declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

Gamețchii S. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal la 3 (trei) ani închisoare;

- art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial

al pedepselor aplicate, lui Gamețchii S. i-a fost stabilită definitiv pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, fără amendă, cu executarea acesteia în

penitenciar de tip semiînchis.

Totodată, s-a dispus încasarea de la Gamețchii S. în beneficiul lui Cobzac Iu.

prejudiciul material în mărime de 18148 lei.

24 iunie 2016, în intervalul de timp de la ora 01:00 până la ora 14:00, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în casa de pe XXXXX, a sustras pe ascuns

din safeul părții vătămate Cobzac Iu. o brățară din aur cu greutatea de 27 gr. în valoare de

12150 lei, o brățară din aur cu greutatea de 4 gr. în valoare de 1800 lei, o cruce din aur cu

greutatea de 4 gr. în valoare de 1800 lei, o cruce din argint cu greutatea de 4 gr. în

1

valoare de 216 lei, o cruce din aur cu greutatea de 2 gr. în valoare de 900 lei, un lănțișor

din aur cu greutatea de 8 gr. în valoare de 3600 lei, un lănțișor din aur cu greutatea de 10

gr. în valoare de 4500 lei, un inel de cununie din aur cu greutatea de 4 gr. în valoare de

1800 lei, un inel de cununie din aur cu greutatea de 3 gr. în valoare de 350 lei, o brățară

confecționată din argint cu greutatea de 8 gr. în valoare de 432 lei și mijloace bănești în

sumă de 500 lei, cauzându-i ultimului o daună materială considerabilă în sumă totală de

28048 lei.

Tot el, la 27 iunie 2016, aproximativ în jurul orei 03:05 urmărind scopul sustragerii

deschise a bunurilor altei persoane, în timp ce se afla în barul „Cezar”, amplasat în mun.

Chișinău, str. Sarmisegetuza 30, a sustras o geantă bărbătească din piele în valoare de

1000 lei, în care se afla un telefon mobil de model „Huawei” în valoare de 500 lei cu

IMEI XXXXX, pașaportul și permisul de conducere pe numele Fuștei S., un portmoneu

din piele în valoare de 300 lei, în care se aflau 3 card-uri bancare, două brichete, două

perechi de chei, o pereche de căști în valoare de 50 lei, o cartelă „Orange” și mijloace

bănești în sumă de 1499 lei și 5 hrivne ucrainene, echivalentul a 3 lei, după care, cu

bunurile sustrase, a părăsit locul faptei și a plecat într-o direcție necunoscută, cauzându-i

părții vătămate Fuștei S. o daună materială considerabilă în sumă totală de 3352 lei.

Pe baza stării de fapt expuse supra, confirmată de probele administrate, instanța a

reținut că, în drept, faptele inculpatului Gamețchii S. întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute de: art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal - furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile și art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal - jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Cauza penală de către prima instanță a fost examinată conform procedurii generale,

instanța de judecată dispunând în temeiul art.321 alin.(2) pct. l) Cod de procedură penală,

judecarea acesteia în lipsa inculpatului, care s-a sustras de la prezentarea în instanță.

402 Cod de procedură penală, a fost contestată cu apel de către inculpat, care a solicitat

aplicarea unei pedepse mai blânde în privința sa, sub formă de amendă sau muncă

neremunerată în folosul comunității.

În motivarea apelului inculpatul, a indicat că cauza a fost examinată în lipsa sa, nu a

fost citat la ședința de judecată, despre sentință a aflat când a fost reținut, anterior nu a

fost judecat, este încadrat în câmpul muncii, are grija de bunica sa care este bătrână și

bolnavă.

apelul inculpatului a fost admis, cu casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii

pedepsei și cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Gamețchii S., recunoscut vinovat

în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, a fost condamnat cu aplicarea art. 70 alin. (31)

Cod penal, la 1 an închisoare, iar în baza art.187 alin.(2) lit. f) Cod penal la 4 ani și 8 luni

închisoare, fără aplicarea amenzii, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

2

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, inculpatului i-a fost stabilită definitiv pedeapsa sub formă

de închisoare pe un termen de 5 ani, fără aplicarea amenzii, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În rest dispozițiile sentinței contestate au fost menținute fără modificări.

cercetând în cumul probele administrate prin prisma admisibilității, pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, corect a stabilit situația de fapt, încadrând juridic

faptele reținute în sarcina inculpatului Gamețchii S. în baza art. 186 alin. (2) lit. d) și art.

187 alin. (2) lit. f) Cod penal. Însă, în partea stabilirii pedepsei, nu s-a ținut cont de unele

circumstanțe reale și personale ale inculpatului, prin urmare în această parte se va

interveni în sentință.

Astfel, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în privința

inculpatului, Gamețchii S., Curtea de Apel a constatat că prima instanță a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 7, art. 61 și art.75 Cod penal și la stabilirea categoriei pedepsei,

a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

condițiile de viață ale acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

Însă, în conformitate cu art.10 alin.(1) Cod penal, legea penală care înlătură

caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează

situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra

persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi,

inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au

antecedente penale.

Potrivit Legii nr. 163 din 20.07.2017 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative (Monitorul Oficial nr.364-370/616 din 20.10.2017), ce a intrat în vigoare la

20.12.2017, legiuitorul a operat modificări la art.70 Cod penal, completând această

normă cu un nou aliniat și anume (31) unde este stipulat că, la aplicarea pedepsei

persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au

săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o

treime.

În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la

concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul

pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală

pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează

a fi argumentată de către instanța de judecată.

Astfel, în cauza supusă judecării se constată că, la momentul comiterii infracțiunilor

inculpatul avea vârsta de 19 ani, respectiv în privința acestuia sunt aplicabile prevederile

art.70 alin.(31) Cod penal, urmând a fi reduse maximele pedepselor cu închisoare

prevăzute pentru infracțiunile imputate, cu o treime.

Instanța de apel a notat că sancțiunea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. d)

3

Cod penal, pentru care a fost recunoscut vinovat, prevede pedeapsă cu închisoare de până

la 4 ani, iar sancțiunea prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal, prevede pedeapsa

cu închisoare de la 5 la 7 ani. Ținând cont de dispoziția art. 70 alin. (31) Cod penal și

reducând cu o treime din maximul pedepsei prevăzute la art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal

și art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal, inculpatului urmează a-i fi stabilită în baza art.186

alin.(2) lit. d) Cod penal 1 an închisoare, iar în baza art.187 alin.(2) lit. f) Cod penal 4 ani

și 8 luni închisoare, fără aplicarea amenzii.

Dat fiind faptul că inculpatul a săvârșit un concurs de infracțiuni, urmează a fi

aplicate și prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i lui prin cumul parțial

pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 5 ani.

prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, recurs ordinar solicitând casarea parțială a

acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu aplicarea față de inculpat a unei pedepse mai

blânde.

Potrivit conținutului cererii de recurs, Gamețchii S. menționează că prima instanță

eronat nu a examinat cauza în privința sa în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, totodată eronat nu i-a aplicat art. 27 din Codul penal, or acțiunile sale

pe epizodul incriminat în baza art. 187 Cod penal nu au fost duse până la sfârșit, adică a

comis doar o tentativă de jaf și a restituit prejudiciul material cauzat părții vătămate,

ultima neavând careva pretenții față de inculpat.

Totodată, recurentul menționează că, pe epizodul imputat în baza art. 186 Cod penal

i-a restituit prejudiciul părții vătămate în cuantum de 9900 lei, restul rămas din suma

sustrasă de 18148 lei, îi vor restitui rudele inculpatului.

La fel, se consemnează că în momentul comiterii infracțiunilor inculpatul avea

vârsta de 18 ani, este orfan, are la întreținere pe bunica bolnavă, se căiește sincer de cele

comise, anterior nu a fost condamnat. Este eronată afirmația că, la etapa judecării cauzei

de către prima instanță, s-a eschivat de a se prezenta la ședințe, dar nu a fost citat

corespunzător.

Reieșind din aceste considerente, inculpatul consideră că urmează să i se aplice o

pedeapsă mai blândă.

procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului depus de inculpat

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

părților, în baza actelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia, pentru următoarele considerente.

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se relevă

că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este

vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se dispune inadmisibilitatea cererii de recurs,

din motiv că este vădit neîntemeiată, se materializează în efectuarea verificării tuturor

4

cazurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele dosarului, drept urmare

constatându-se că actul recurat este conform legii, fără a prezenta vreo lipsă de natură să-l

afecteze și să genereze desființarea acestuia.

De asemenea, conform prevederilor expuse în art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și

motivate corespunzător de titularul cererii de recurs.

În speță, se constată că recurentul, fără a invoca vreun temei de casare din cele

expres stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, menționează aceleași

argumente ca și în cererea de apel și pledează pentru aplicarea în privința sa a unei

pedepse mai blânde, neprivative de libertate. În vederea susținerii acestei soluții,

inculpatul indică că a recunoscut integral cele incriminate prin rechizitoriu, se căiește

sincer de cele comise, nu a mai fost anterior condamnat, a restituit parțial prejudiciul

material cauzat părților vătămate prin infracțiunile comise și o are la întreținere pe bunica

sa, care este bolnavă.

Raționamentele pe care se fundamentează soluția de inadmisibilitate a prezentului

recurs, mai întâi se bazează pe aceea că, este inacceptabil faptul că inculpatul, pe calea

recursului ordinar, dorește să se ajungă practic la o nouă analiză a sentinței primei

instanțe și a deciziei instanței de apel nu pentru a fi corectată vreo eroare judiciară, ci

doar în vederea redozării pedepsei, în acest sens instanța de recurs ordinar

transformându-se într-o veritabilă instanță de apel, ceea ce excede scopul pentru care

aceasta a fost creată. Simpla posibilitate de a exista două puncte de vedere asupra unei

chestiuni nu este un temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este

justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe având un caracter

substanțial și obligatoriu, ceea ce la caz nu s-a dovedit. (a se vedea Ryabykh împotriva

Rusiei, nr. 52.854/99, & 52, Curtea Europeană a Drepturilor Omului 2003-IX)

În continuare, Colegiul menționează că, în cererea de recurs, Gamețchii S. invocă în

mod repetat argumente deja examinate minuțios și respinse în cadrul procedurii

precedente, iar în prezent nu există circumstanțe cu caracter substanțial și convingător,

care să justifice ingerința instanței supreme în hotărârea instanței de apel, în latura

stabilirii pedepsei.

În același context, instanța de recurs consemnează că găsește vădit nefondate

criticele ce vizează individualizarea pedepsei aplicate inculpatului de instanța de apel,

rezultând în acest sens din însăși scopul pedepsei penale exclamat în art. 61 Cod penal de

legislator, potrivit căruia pedeapsa este o măsură de constrângere statală și un mijloc de

corectare și reeducare aplicată în privința condamnaților, care are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea infractorilor, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea acestora, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere,

pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește

comportamentul făptuitorului.

Așadar, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în

așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în

5

viitor a săvârșirii unor fapte infracționale.

La caz, se relevă că, corect instanța de apel a intervenit în sentință, din alte motive

decât cele invocate de inculpat, cu casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei

și cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care s-a menținut condamnarea

inculpatului Gamețchii S. în baza art. 186 alin. (2) lit. d) și art. 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal, însă fiindu-i aplicat art. 70 alin. (31) Cod penal, i-a fost redusă pedeapsa închisorii,

prin prisma art. 84 alin. (1) Cod penal, la 5 ani, fără amendă, cu executarea acesteia în

penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de recurs se raliază statuărilor instanței de apel și consideră că aceasta

justificat a intervenit în această parte în sentință, modificând cuantumul pedepsei, având

în vedere că, potrivit Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.

163 din 20.07.2017, publicată în Monitorul Oficial nr.364-370/616 din 20.10.2017, care a

intrat în vigoare la 20.12.2017, printre altele au fost efectuate modificări în art. 70 din

Codul penal, fiind completată această normă cu un nou aliniat și anume (31) unde este

stipulat că, la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au

atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani,

maximul pedepsei se reduce cu o treime.

Respectiv, corect instanța de apel a consemnat că: „ ... sancțiunea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal, pentru care a fost recunoscut vinovat,

prevede pedeapsă cu închisoare de până la 4 ani, iar sancțiunea prevăzută de art. 187

alin.(2) lit. f) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 7 ani. Ținând cont de

dispoziția art. 70 alin. (31) Cod penal și reducând cu o treime din maximul pedepsei

prevăzute la art. 186 alin.(2) lit. d) Cod penal și art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal,

inculpatului urmează a-i fi stabilită în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal 1 an

închisoare, iar în baza art.187 alin.(2) lit. f) Cod penal 4 ani și 8 luni închisoare, fără

aplicarea amenzii, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Dat fiind faptul că inculpatul a săvârșit un concurs de infracțiuni, urmează a fi

aplicate și prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i lui Gamețchii S. prin

cumul parțial al pedepselor aplicate - pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 5

ani, fără aplicarea amenzii, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.”

Totodată, corect Curtea de Apel a notat faptul că inculpatului urmează să-i fie

stabilită anume pedeapsa sub formă de închisoare, or doar așa acesta va conștientiza

gravitatea faptelor comise și se va eschiva pe viitor de a mai avea așa comportament

infracțional.

În același timp, pentru justa efectuare a operațiunii de individualizare a pedepsei în

privința lui Gamețchii S. corect s-a ținut seama de prevederile din alin. (31) al art. 70 din

Codul penal, deoarece inculpatul a comis ambele infracțiuni având vârsta de 18 ani,

respectiv aplicarea retroactivă a prevederilor nominalizate este justificată. Or,

raționamentele care fundamentează această soluție, au ca bază prevederile din dispoziția

art. 10 alin. (1) din Codul penal, potrivit cărora legea penală care înlătură caracterul

infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația

persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor

6

care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv

asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au

antecedente penale.

La caz, instanța de apel a ținut seama de rigorile legii în acest sens și i-a stabilit

inculpatului o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise de acesta, în cuantum

de 5 ani închisoare. Totodată, instanța de recurs remarcă faptul că, este prerogativa

instanței de judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei

pedepse non-privative de libertate sau de altă categorie, iar în formarea acestei

convingeri, instanța de judecată urmează să țină cont de totalitatea condițiilor expres

prevăzute de lege, care, în această speță indubitabil că au fost luate în considerare de

instanța de apel la momentul individualizării pedepsei.

Mai mult ca atât, instanța de recurs consideră că instanța ierarhic inferioară a

efectuat o analiză complexă a circumstanțelor acestei cauze și nemijlocit a personalității

inculpatului Gamețchii S., care anterior nu a fost condamnat, urmărind în acest sens

comportamentul acestuia înainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, precum și a

ținut cont de circumstanțele comiterii acestor infracțiuni, de scopul urmărit, stabilindu-i

în acest sens o pedeapsă proporțională faptelor comise.

Colegiul accentuează că reeducarea inculpatului în spiritul respectării valorilor

apărate de legea penală nu este posibilă decât prin menținerea pedepsei aplicate prin

decizia instanței de apel, atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare a

acesteia.

Față de lucrul judecat de către instanța de apel, Colegiul consideră că o atare

modalitate de individualizare a pedepsei corespunde exigenților legii penale, iar pedeapsa

aplicată infractorului este echitabilă raportat la scopul urmărit de legislator în art. 61 Cod

penal, care îl va descuraja pe inculpat de a comite pe viitor alte fapte infracționale de

același gen.

În consecutivitatea celor redate, Colegiul, la fel, respinge și criticele inculpatului

precum că, cauza în privința lui urma să fie judecată potrivit procedurii abreviate de

judecare, stipulate de legislator în art. 3641 Cod de procedură penală, având în vedere că,

prima instanță a întreprins toate măsurile necesare pentru asigurarea prezenței

inculpatului la ședințele de judecată, însă acesta, fiind legal citat, s-a eschivat de la

judecarea cauzei, ceea ce a condus la examinarea acesteia în lipsa lui Gamețchii S. și,

corelativ la imposibilitatea aplicării prevederilor din art. 3641 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de recurs consideră că alegațiile ce țin de încadrarea juridică

a faptei de jaf, menționate de inculpat în recurs, sunt vădit nefondate, or infracțiunea

comisă de acesta și încadrată în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal a fost consumată,

nefiind aplicabil aici art. 27 Cod penal după cum pretinde recurentul.

Pe cale de consecință, instanța de recurs reiterează că intervenția în soluția instanței

de apel este lipsită de temei juridic, întrucât cuantumul pedepsei stabilit inculpatului este

în limitele prevăzute de lege, iar modificarea acestuia de către instanța de apel, a fost

întemeiată și argumentată prin raționamente nepasibile criticării.

Având în vedere considerentele arătate în partea descriptivă a prezentei decizii și

7

raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură

penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală,

iar argumentele din recursul ordinar declarat de inculpat sunt declarative, repetitive și

vădit neîntemeiate.

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Gamețchii Serghei

XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

octombrie 2018, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 februarie 2019.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-11-14
0,97
1ra-1491/2019 — art. 186 al. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1491/2019 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 16 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în princip
CSJ 2019-10-30
0,95
1ra-1998/2019 — art. 217-1 1lin. 3 lit. c, f, art. 290 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1998/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 30 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2020-02-27
0,95
1ra-386/2020 — art. 188 al. 2 lit. b, f, 27, 145 al. 2 lit. i CP
Dosarul nr. 1ra-386/2020 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 29 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, a examinat admisibilitatea în principiu
CSJ 2019-12-11
0,95
1ra-1822/2019 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1822/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 11 decembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
CSJ 2019-10-09
0,95
1ra-1709/2019 — art. 171 al. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1709/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
Sursă