1ra-1998/2019 — Art. 217-1 1lin. 3 lit. c, f, art. 290 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 21 februarie 2018, cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Vinițchii Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin.(3) lit. c), f) și art. 290 alin.(l) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă după cum urmează, pe art. 2171 alin. (3) lit. c), f) Cod penal, la 2 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități legale ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 3 ani, pe art. 290 alin. (1) Cod penal, la 6 luni închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, definitiv i s-a stabilește lui Vinițchii Serghei, pedeapsa de 2 ani 4 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități legale ce țin de gestionarea substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea stabilită lui Vinițchii Serghei pe o perioadă de probațiune de 2 ani, cu obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.

Pentru a se pronunța în sensul enunțat instanța de fond a reținut că, inculpatul Vinițchii Serghei a fost condamnat pentru faptul că, în perioada ianuarie 2017-septembrie 2017, urmărind scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, a procurat prin diferite moduri, inclusiv și de la magazine on-line de realizare a drogurilor, droguri de tip PVP, rășină de canabis și marihuană. Ulterior, Vinițchii Serghei, urmărind scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, porționa drogurile menționate la domiciliul său - mun. Chișinău, str. XXX, pe care ulterior le vindea la diferite 1 persoane, inclusiv cet. XXX, iar în funcție de cantitatea vândută, primea bani în sumă de la 100 la 500 lei, precum și produse alimentare. La 06.09.2017, fost efectuată percheziția la domiciliu lui Vinițchii Serghei, pe adresa, XXX, mun. Chișinău, în cadrul căreia au fost depistate și ridicate mai multe tipuri de droguri. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-5357 din 16.10.2017, masa vegetala uscata si mărunțita de culoare verde într-un plic din hârtie, reprezintă - marihuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, constituind 2,695 gr., iar cantitatea menționată, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, constituie proporții mari. Depunerile de substanța de culoare bruna de pe suprafața interna a dispozitivului predestinate pentru fumat, confecționat clin sticla de culoare verde, reprezintă - rășină de canabis, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, (masa uscata), constituind 0,051 gr., iar cantitatea menționată, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 constituie proporții mari. În depunerile de substanță de pe suprafața interna a eprubetei cu șlif și năsuc bunzen, a balonului conic cotat, a tubului din sticlă a colectorului de substanță, prezentate în cutia din carton de culoare albă, depunerile de substanță de culoare brună de pe suprafața internă a dispozitivului improvizat din bec, astupat cu capac de culoare roșie, a dispozitivului improvizat din bec, astupat cu capac de culoare galbenă, a celor doua dispozitive improvizate din câte un bec, înfășurate cu bandă adezivă de culoare neagră, pe suprafața cântarului electronic de scară mică cu trei taste si pe suprafețele celor două pachețele de tip „zip-lock” deteriorate, s-a depistat - PVP (a-pirrolidinovalerophenone), care se atribuie la categoria substanțelor narcotice, cu cantitatea de 0,009 g, iar cantitatea menționată, (în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 constituie proporții mici, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului, drogurile - marihuana, rășina de canabis și PVP nu sunt utilizate în scopuri medicinale. Tot el, Vinițchii Serghei, în luna iulie 2017, data precisă nu a putut fi stabilită, a depistat în garajul de lângă casă, muniții -15 cartușe de diferite tipuri, pe care le-a adus în apartamentul său de pe adresa str. XXX, mun. Chișinău, pe care le-a păstrat ilegal, fără autorizație corespunzătoare, până la 06.09.2017, când acestea au fost depistate în cadrul percheziției la domiciliu. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/l-R-5356 din 10.10.2017, cele 15 cartușe prezentate la examinare fac parte din categoria munițiilor, și anume: 12 cartușe, se referă la categoria munițiilor letale, care sunt cartușe cal. 9mm /Makarov/ (9x18mm) cu lovitura centrală, cu miez din metal dur confecționate industrial; 1 cartuș se referă, la categoria munițiilor letale, este cartuș cal. 5,45x39 mm cu lovitura centrală, cu miez din metal dur, confecționat industrial; 1 cartuș se refera la categoria munițiilor ne letale, este cartuș de alarma cal. 1,9 mm cu lovitura centrală, confecționat industrial; 1 cartuș prezentat la examinare se refera la categoria muniției letale, este cartuș pentru arme de foc sportive și de vânătoare cu țeava ghintuită cal. 22Lr (5,6x15,5mm), cu glonț din metal moale, cu lovitura circulară, confecționat industrial. Subsecvent, în ședința instanței de fond, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul Vinițchii Serghei, fiind asistat de apărătorul său, avocatul Jalbă Marin, a declarat personal, prin înscris autentic, că recunoaște faptele indicate în rechizitoriu și încadrarea juridică a acestora în baza art. 2171 alin.(3) lit. c), f) și art. 290 alin. (1) Cod penal, probele îi sunt cunoscute, înțelege conținutul lor și nu are 2 obiecții asupra acestora, cerând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, deoarece nu solicită administrarea de noi probe.

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, procurorul, a înaintat cerere de apel prin care a solicitat, casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care a-l recunoaște pe Vinițchii Serghei culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. c), f) și art. 290 alin. (1) Cod penal și a-i stabili pedeapsa pe art. 2171 alin. (3) lit. c), f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercitat activității legale de circulația drogurilor pe termen de 5 ani, pe art. 290 alin. (1) Cod penal, închisoare pe un termen de 9 luni, iar în baza articolului 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, închisoare pe un termen de 2 ani și 4 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercitat activității legale de circulația drogurilor pe termen de 5 ani, a încasa din contul inculpatului în beneficiul statului cu titlu de cheltuieli judiciari suma de 3 780 lei, pentru efectuarea expertizelor medico-legale. În motivarea apelului, procurorul a indicat că instanța de judecată corect a încadrat acțiunile inculpatului Vinițchii Serghei, însă i-a aplicat o pedeapsă prea blândă. Totodată, instanța de judecată la aplicarea pedepsei sub formă de 2 ani 4 luni închisoare și aplicând art.90 Cod penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă de 2 ani în privința inculpatului Vinițchii Serghei, a ținut cont de recunoașterea vinovăției și căința sinceră a inculpatului, atitudinea acestuia, precum și colaborarea lor cu organele de drept, însă în viziunea acuzării instanța nu a ținut cont de faptul că la inculpat au fost găsite trei tipuri de droguri - rășină de cannabis marihuana și PVP și cartușe de diferite categorii. Astfel, la domiciliul inculpatului au fost găsite mai multe obiecte care sunt interzise de a fi păstrate fără careva prescripții legale. Un astfel de comportament denotă un caracter periculos al acțiunilor sale, și faptul că acesta este consumator de substanțe interzise de lege, aflându-se la evidența instituția medicală de specialitate. Analizând impactul la etapa actuală a infracțiunilor ce ține de circulația drogurilor pentru protecția societății și combaterea acestui flagel determină și necesitatea aplicării unor pedepse mai aspre. Mai mult ca atît acuzarea de asemenea a orientat instanța la aplicarea unei pedepse privative de libertate, fără aplicarea art. 90 Cod penal. În circumstanțele expuse, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cît și a altor persoane - faptul că în privința acestuia a fost aplicată o pedeapsă non privativă de libertate, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a infracțiunilor de circulației ilegală a drogurilor. De asemenea, instanța de judecată urma să încaseze cheltuielile de judecată din contul condamnatului, ori, cheltuielile de judecată suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Vinițchii Serghei urmează să fie încasate din contul acestuia.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2018, a fost admite, apelul procurorului, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Lui Vinițchii Serghei, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. c), f) Cod penal, i se aplică pedeapsă sub formă de 3 închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și exercita activități legate de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani. Lui Vinițchii Serghei, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) Cod penal, i se aplică pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 luni. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, a stabili inculpatului Vinițchii Serghei, pedeapsa definitivă pe un termen de 2 ani și 4 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și exercita activități legate de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani. S-a respins cerința procurorului privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 3 780 lei, pentru efectuarea expertizelor medico-legale. În rest, sentința se menține fără modificări. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Vinițchii Serghei a săvârșit infracțiunea imputată lui, prevăzută de art. art. 2171 alin. (3) lit. c), f) și 290 alin. (1) Cod penal, însă nu a ținut cont de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, la stabilirea pedepsei. Privitor la categoria și măsura de pedeapsă aplicată inculpatului Vinițchii Serghei, instanța de apel a considerat că la stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, însă nu a ținut cont de persoana celui vinovat, de rolul lui la săvârșirea infracțiunii, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului și eronat a stabilit pedeapsă cu închisoare, aplicând prevederile art. 90 Cod penal. În continuare, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută la art. 290 alin. (1) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (3) lit. c), f) Cod penal, din categoria celor grave. S-a reținut că, inculpatul Vinițchii Serghei nu se află la evidența medicului psihiatru, dar se află la evidența medicului narcolog ca consumator de substanțe narcotice (amfetamine), anterior a fost supus răspunderii penale dar la moment nu are antecedente penale, a recunoscut vina și se căiește de cele săvârșite, a dat acordul să colaboreze cu organul de urmărire penală în vederea deconspirării persoanelor de la care a procurat drogurile. Reieșind din circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului Vinițchii Serghei, instanța de apel a apreciat că corectarea și reeducarea inculpatului Vinițchii Serghei este posibilă doar prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare. Totodată, la aplicarea pedepsei inculpatului Vinițchii Serghei, reieșind din faptul că una din infracțiunile incriminate este o infracțiune gravă și alta mai puțin gravă, instanța de apel a considerat necesar de a-i aplica inculpatului pedeapsa prin cumul parțial, conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, or la stabilirea pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de judecată nu a identificat circumstanțele importante care ar permite condamnarea lui Vinițchii Serghei la închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. 4 Mai mult, la domiciliul inculpatului au fost găsite mai multe obiecte care sunt interzise de a fi păstrate fără careva prescripții legale. Un astfel de comportament denotă un caracter periculos al acțiunilor sale, și faptul că acesta este consumator de substanțe interzise de lege, aflându-se la evidența instituția medicală de specialitate. Analizând impactul la etapa actuală a infracțiunilor ce ține de circulația drogurilor pentru protecția societății și combaterea acestui flagel determină și necesitatea aplicării unor pedepse mai aspre. În circumstanțele expuse, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cît și a altor persoane - faptul că în privința acestuia a fost aplicată o pedeapsă non privativă de libertate, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor a infracțiunilor de circulației ilegală a drogurilor, din care motiv, instanța de apel a aplicat inculpatului pentru comiterea infracțiunilor incriminate, prin aplicarea art. 84 Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 4 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul activităților legate de circulația drogurilor. În altă ordine de idei, instanța de apel a indicat că, în ședința primei instanțe, cît și în instanța de apel, procurorul a solicitat încasarea din contul inculpatului Vinițchii Serghei în beneficiul statului cheltuielile judiciare compuse din suma de 3 780 lei pentru efectuarea expertizei, cerință care a fost respinsă de instanța de apel din motiv că, raportul de expertiză indicat, a fost dispus, avînd la baza dispozițiile imperative prevăzute la art. 143 Cod de procedură penală, astfel, instanța de apel a reiterat că alin. (2) al normei indicate, în vigoare la momentul comiterii faptei, prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat. La caz, instanța de apel a făcut uz de prevederile art. 10 Cod penal, care pledează că legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv. În sensul dat, instanța de apel a constatat faptul că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizelor, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statutului.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel în alt complet de judecată. Recurentul invocă dezacordul cu respingerea cerinței privind încasarea de la inculpatul Vinițchii Serghei a cheltuielilor judiciare în sumă de 3 780 lei, axându-se la prevederile art. 221 alin. (4), 227 alin. (1), (3), 229 alin. (1) Cod de procedură penală. 5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Arcadie Șchiopu în numele inculpatului Vinițchii Serghei, semnalând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă dezacordul cu 5 excluderea prevederilor art. 90 Cod penal față de inculpat. De asemenea, recurentul menționează că, inculpatul a recunoscut vinovăția potrivit prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, se căiește sincer de cele comise, are la întreținere doi copii minori, lipsesc circumstanțele agravante, fără antecedente penale astfel, în opinia recurentului, aceste circumstanțe acordă posibilitate de a aplica prevederile art. 90 Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. Referitor al recursul ordinat declarat de procuror: Recurentul a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Analizând temeiurile respective în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, ori, din conținutul recursului rezultă că, recurentul critică neîncasarea a cheltuielilor de judecată de la inculpat. În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în partea respingerii încasării din contul inculpatului a cheltuielile de judecată necesare efectuării expertizelor în sumă totală de 3 780 lei, însă Colegiul penal constată că, instanța de apel întemeiat a respins cerințele procurorului ce ține de cheltuielile judiciare. Astfel, autorul invocând prevederile art. art. 227 și 229 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea raportului de constatare medico-legală și raporturilor de expertiză judiciară, motivând că legea prevede ca inculpatul să suporte cheltuielile judiciare. Potrivit art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter imperativ, ci unul facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii plății cheltuielilor judiciare ținând cont de împrejurările cauzei și suportării acestor cheltuieli, ori, instanța de apel în cazul dat, just a respins încasarea cheltuielilor de judecată. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Arcadie Șchiopu în numele inculpatului Vinițchii Serghei: 6 Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, apărătorul semnalează drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal reține că, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs. Analizând motivele indicate în textul recursului care se aseamănă cu motivele invocate în cererea de apel, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel care a aplicat pedeapsa privativă de libertate. La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Cât privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt, Colegiul penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Dar, verificând probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate de recurenți, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate și că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii atacate și adoptarea unei alte soluții. 7 Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile de drept la care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise. Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând prevederile art. 414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune. Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Ținând cont de cele menționate, Colegiul penal conchide că, conținutul deciziei corespunde prevederilor legale menționate. Prin urmare, Colegiul penal conchide că, toate probele prezentate au primit o apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele de fapt stabilite în prezenta cauză penală. Referitor la motivul semnalat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul conchide că nici acest temei nu și-a găsit confirmare, deoarece instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la casarea sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei, or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Astfel, referitor la motivul, precum că, instanța de apel incorect a individualizat pedeapsa, Colegiul penal î-l consideră neîntemeiat. La acest capitol, Colegiul penal remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de judecată, ținând seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, ajungând la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei lui Vinițchii Serghei, aceasta a ținut cont de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, a considerat posibilă corijarea și reeducarea acestuia cu izolare de societate, considerând că aceasta este una echitabilă faptei comise. 8 Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a argumentat hotărârea, care este în corespundere cu prevederile art. 384 alin. (3) și art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, bazându-se pe materialele cauzei și acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, art. 3641 Cod de procedură penală. În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către apărător nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414- 417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se apreciază ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, de avocatul Arcadie Șchiopu în numele inculpatului Vinițchii Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2018, în cauza penală, în privința lui Vinițchii Serghei XXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțat integral la 02 decembrie 2019. Președinte: Iurie Diaconu Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 9