1ra-1998/2019 — art. 217-1 1lin. 3 lit. c, f, art. 290 alin. 1 CP

1ra-1998/2019 — art. 217-1 1lin. 3 lit. c, f, art. 290 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1998/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, de avocatul

Arcadie Șchiopu în numele inculpatului Vinițchii Serghei, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 septembrie 2018, în cauza

penală, în privința lui

Vinițchii Serghei XXX, născut la XXX,

originar și domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 15.12.2017 pînă la 21.02.2018;

Instanța de apel de la 07.06.2018 pînă la 11.09.2018;

Instanța de recurs de la 02.09.2019 pînă la 30.10.2019.

Asupra recursurilor declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, Vinițchii Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 2171 alin.(3) lit. c), f) și art. 290 alin.(l) Cod penal și i s-a stabilit

pedeapsă după cum urmează, pe art. 2171 alin. (3) lit. c), f) Cod penal, la 2 ani

închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

sau de a exercita anumite activități legale ce țin de gestionarea substanțelor narcotice,

psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 3 ani, pe art. 290 alin. (1) Cod penal,

la 6 luni închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, definitiv i s-a stabilește lui Vinițchii Serghei, pedeapsa

de 2 ani 4 luni închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții sau de a exercita anumite activități legale ce țin de gestionarea

substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 3 ani.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei cu închisoarea stabilită lui Vinițchii Serghei pe o perioadă de probațiune de

2 ani, cu obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent.

inculpatul Vinițchii Serghei a fost condamnat pentru faptul că, în perioada ianuarie

2017-septembrie 2017, urmărind scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, a procurat

prin diferite moduri, inclusiv și de la magazine on-line de realizare a drogurilor,

droguri de tip PVP, rășină de canabis și marihuană. Ulterior, Vinițchii Serghei,

urmărind scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, porționa drogurile menționate la

domiciliul său - mun. Chișinău, str. XXX, pe care ulterior le vindea la diferite

1

persoane, inclusiv cet. XXX, iar în funcție de cantitatea vândută, primea bani în sumă

de la 100 la 500 lei, precum și produse alimentare. La 06.09.2017, fost efectuată

percheziția la domiciliu lui Vinițchii Serghei, pe adresa, XXX, mun. Chișinău, în

cadrul căreia au fost depistate și ridicate mai multe tipuri de droguri. Conform

raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-5357 din 16.10.2017, masa vegetala uscata si

mărunțita de culoare verde într-un plic din hârtie, reprezintă - marihuană, care se

atribuie la categoria substanțelor narcotice, constituind 2,695 gr., iar cantitatea

menționată, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din

23.01.2006, constituie proporții mari. Depunerile de substanța de culoare bruna de pe

suprafața interna a dispozitivului predestinate pentru fumat, confecționat clin sticla de

culoare verde, reprezintă - rășină de canabis, care se atribuie la categoria substanțelor

narcotice, (masa uscata), constituind 0,051 gr., iar cantitatea menționată, în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 constituie

proporții mari. În depunerile de substanță de pe suprafața interna a eprubetei cu șlif și

năsuc bunzen, a balonului conic cotat, a tubului din sticlă a colectorului de substanță,

prezentate în cutia din carton de culoare albă, depunerile de substanță de culoare

brună de pe suprafața internă a dispozitivului improvizat din bec, astupat cu capac de

culoare roșie, a dispozitivului improvizat din bec, astupat cu capac de culoare

galbenă, a celor doua dispozitive improvizate din câte un bec, înfășurate cu bandă

adezivă de culoare neagră, pe suprafața cântarului electronic de scară mică cu trei

taste si pe suprafețele celor două pachețele de tip „zip-lock” deteriorate, s-a depistat -

PVP (a-pirrolidinovalerophenone), care se atribuie la categoria substanțelor narcotice,

cu cantitatea de 0,009 g, iar cantitatea menționată, (în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr.79 din 23.01.2006 constituie proporții mici, în conformitate

cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004, cu privire la aprobarea

tabelelor și listelor substanțelor narcotice, psihotrope și precursorilor acestora, supuse

controlului, drogurile - marihuana, rășina de canabis și PVP nu sunt utilizate în

scopuri medicinale.

Tot el, Vinițchii Serghei, în luna iulie 2017, data precisă nu a putut fi stabilită, a

depistat în garajul de lângă casă, muniții -15 cartușe de diferite tipuri, pe care le-a

adus în apartamentul său de pe adresa str. XXX, mun. Chișinău, pe care le-a păstrat

ilegal, fără autorizație corespunzătoare, până la 06.09.2017, când acestea au fost

depistate în cadrul percheziției la domiciliu. Conform raportului de expertiză nr.

34/12/l-R-5356 din 10.10.2017, cele 15 cartușe prezentate la examinare fac parte din

categoria munițiilor, și anume: 12 cartușe, se referă la categoria munițiilor letale, care

sunt cartușe cal. 9mm /Makarov/ (9x18mm) cu lovitura centrală, cu miez din metal

dur confecționate industrial; 1 cartuș se referă, la categoria munițiilor letale, este

cartuș cal. 5,45x39 mm cu lovitura centrală, cu miez din metal dur, confecționat

industrial; 1 cartuș se refera la categoria munițiilor ne letale, este cartuș de alarma cal.

1,9 mm cu lovitura centrală, confecționat industrial; 1 cartuș prezentat la examinare

se refera la categoria muniției letale, este cartuș pentru arme de foc sportive și de

vânătoare cu țeava ghintuită cal. 22Lr (5,6x15,5mm), cu glonț din metal moale, cu

lovitura circulară, confecționat industrial.

Subsecvent, în ședința instanței de fond, până la începerea cercetării

judecătorești, inculpatul Vinițchii Serghei, fiind asistat de apărătorul său, avocatul

Jalbă Marin, a declarat personal, prin înscris autentic, că recunoaște faptele indicate

în rechizitoriu și încadrarea juridică a acestora în baza art. 2171 alin.(3) lit. c), f) și art.

290 alin. (1) Cod penal, probele îi sunt cunoscute, înțelege conținutul lor și nu are

2

obiecții asupra acestora, cerând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, deoarece nu solicită administrarea de noi probe.

apel prin care a solicitat, casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care a-l

recunoaște pe Vinițchii Serghei culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

2171 alin. (3) lit. c), f) și art. 290 alin. (1) Cod penal și a-i stabili pedeapsa pe art.

2171 alin. (3) lit. c), f) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercitat activității legale de circulația

drogurilor pe termen de 5 ani, pe art. 290 alin. (1) Cod penal, închisoare pe un termen

de 9 luni, iar în baza articolului 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor, închisoare pe un termen de 2 ani și 4 luni, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și

exercitat activității legale de circulația drogurilor pe termen de 5 ani, a încasa din

contul inculpatului în beneficiul statului cu titlu de cheltuieli judiciari suma de 3 780

lei, pentru efectuarea expertizelor medico-legale.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că instanța de judecată corect a

încadrat acțiunile inculpatului Vinițchii Serghei, însă i-a aplicat o pedeapsă prea

blândă.

Totodată, instanța de judecată la aplicarea pedepsei sub formă de 2 ani 4 luni

închisoare și aplicând art.90 Cod penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei

pe un termen de probă de 2 ani în privința inculpatului Vinițchii Serghei, a ținut cont

de recunoașterea vinovăției și căința sinceră a inculpatului, atitudinea acestuia,

precum și colaborarea lor cu organele de drept, însă în viziunea acuzării instanța nu a

ținut cont de faptul că la inculpat au fost găsite trei tipuri de droguri - rășină de

cannabis marihuana și PVP și cartușe de diferite categorii.

Astfel, la domiciliul inculpatului au fost găsite mai multe obiecte care sunt

interzise de a fi păstrate fără careva prescripții legale. Un astfel de comportament

denotă un caracter periculos al acțiunilor sale, și faptul că acesta este consumator de

substanțe interzise de lege, aflându-se la evidența instituția medicală de specialitate.

Analizând impactul la etapa actuală a infracțiunilor ce ține de circulația drogurilor

pentru protecția societății și combaterea acestui flagel determină și necesitatea

aplicării unor pedepse mai aspre. Mai mult ca atît acuzarea de asemenea a orientat

instanța la aplicarea unei pedepse privative de libertate, fără aplicarea art. 90 Cod

penal.

În circumstanțele expuse, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea condamnatului, cît și a altor persoane - faptul că în privința

acestuia a fost aplicată o pedeapsă non privativă de libertate, poate doar să încurajeze

comiterea pe viitor a infracțiunilor de circulației ilegală a drogurilor.

De asemenea, instanța de judecată urma să încaseze cheltuielile de judecată din

contul condamnatului, ori, cheltuielile de judecată suportate de către stat în cauza

penală de învinuire a lui Vinițchii Serghei urmează să fie încasate din contul acestuia.

2018, a fost admite, apelul procurorului, casată parțial sentința, în partea stabilirii

pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, după cum urmează:

Lui Vinițchii Serghei, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (3) lit. c), f) Cod penal, i se aplică pedeapsă sub formă de

3

închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții și exercita activități

legate de circulația drogurilor pe un termen de 5 ani.

Lui Vinițchii Serghei, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 290 alin. (1) Cod penal, i se aplică pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 9 luni.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor, a stabili inculpatului Vinițchii Serghei, pedeapsa definitivă pe un termen

de 2 ani și 4 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții și exercita activități legate de circulația

drogurilor pe un termen de 5 ani.

S-a respins cerința procurorului privind încasarea din contul inculpatului în

beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în mărime de 3 780 lei, pentru

efectuarea expertizelor medico-legale.

În rest, sentința se menține fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just

a ajuns la concluzia că inculpatul Vinițchii Serghei a săvârșit infracțiunea imputată

lui, prevăzută de art. art. 2171 alin. (3) lit. c), f) și 290 alin. (1) Cod penal, însă nu a

ținut cont de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, la stabilirea pedepsei.

Privitor la categoria și măsura de pedeapsă aplicată inculpatului Vinițchii

Serghei, instanța de apel a considerat că la stabilirea pedepsei instanța de fond a ținut

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, însă nu a ținut cont

de persoana celui vinovat, de rolul lui la săvârșirea infracțiunii, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului și eronat a stabilit pedeapsă cu închisoare,

aplicând prevederile art. 90 Cod penal.

În continuare, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 16 Cod penal,

infracțiunea prevăzută la art. 290 alin. (1) Cod penal, face parte din categoria

infracțiunilor mai puțin grave, iar infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (3) lit. c), f)

Cod penal, din categoria celor grave.

S-a reținut că, inculpatul Vinițchii Serghei nu se află la evidența medicului

psihiatru, dar se află la evidența medicului narcolog ca consumator de substanțe

narcotice (amfetamine), anterior a fost supus răspunderii penale dar la moment nu are

antecedente penale, a recunoscut vina și se căiește de cele săvârșite, a dat acordul să

colaboreze cu organul de urmărire penală în vederea deconspirării persoanelor de la

care a procurat drogurile.

Reieșind din circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului Vinițchii Serghei,

instanța de apel a apreciat că corectarea și reeducarea inculpatului Vinițchii Serghei

este posibilă doar prin aplicarea pedepsei sub formă de închisoare.

Totodată, la aplicarea pedepsei inculpatului Vinițchii Serghei, reieșind din faptul

că una din infracțiunile incriminate este o infracțiune gravă și alta mai puțin gravă,

instanța de apel a considerat necesar de a-i aplica inculpatului pedeapsa prin cumul

parțial, conform prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, or la stabilirea pedepsei cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de judecată nu a identificat

circumstanțele importante care ar permite condamnarea lui Vinițchii Serghei la

închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

4

Mai mult, la domiciliul inculpatului au fost găsite mai multe obiecte care sunt

interzise de a fi păstrate fără careva prescripții legale. Un astfel de comportament

denotă un caracter periculos al acțiunilor sale, și faptul că acesta este consumator de

substanțe interzise de lege, aflându-se la evidența instituția medicală de specialitate.

Analizând impactul la etapa actuală a infracțiunilor ce ține de circulația drogurilor

pentru protecția societății și combaterea acestui flagel determină și necesitatea

aplicării unor pedepse mai aspre.

În circumstanțele expuse, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea condamnatului, cît și a altor persoane - faptul că în privința

acestuia a fost aplicată o pedeapsă non privativă de libertate, poate doar să încurajeze

comiterea pe viitor a infracțiunilor de circulației ilegală a drogurilor, din care motiv,

instanța de apel a aplicat inculpatului pentru comiterea infracțiunilor incriminate, prin

aplicarea art. 84 Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani

și 4 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în domeniul activităților legate de circulația drogurilor.

În altă ordine de idei, instanța de apel a indicat că, în ședința primei instanțe, cît

și în instanța de apel, procurorul a solicitat încasarea din contul inculpatului Vinițchii

Serghei în beneficiul statului cheltuielile judiciare compuse din suma de 3 780 lei

pentru efectuarea expertizei, cerință care a fost respinsă de instanța de apel din motiv

că, raportul de expertiză indicat, a fost dispus, avînd la baza dispozițiile imperative

prevăzute la art. 143 Cod de procedură penală, astfel, instanța de apel a reiterat că

alin. (2) al normei indicate, în vigoare la momentul comiterii faptei, prevedea că plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul

mijloacelor bugetului de stat.

La caz, instanța de apel a făcut uz de prevederile art. 10 Cod penal, care

pledează că legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează

pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are

efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective

pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută

pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. Legea penală care

înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni nu are efect retroactiv.

În sensul dat, instanța de apel a constatat faptul că cheltuielile suportate în cadrul

urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizelor, reprezintă cheltuieli

judiciare ce sunt achitate din bugetul statutului.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar,

prin care solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel

în alt complet de judecată. Recurentul invocă dezacordul cu respingerea cerinței

privind încasarea de la inculpatul Vinițchii Serghei a cheltuielilor judiciare în sumă

de 3 780 lei, axându-se la prevederile art. 221 alin. (4), 227 alin. (1), (3), 229 alin. (1)

Cod de procedură penală.

5.1. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Arcadie Șchiopu în

numele inculpatului Vinițchii Serghei, semnalând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea

acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă dezacordul cu

5

excluderea prevederilor art. 90 Cod penal față de inculpat. De asemenea, recurentul

menționează că, inculpatul a recunoscut vinovăția potrivit prevederilor art. 3641 Cod

de procedură penală, se căiește sincer de cele comise, are la întreținere doi copii

minori, lipsesc circumstanțele agravante, fără antecedente penale astfel, în opinia

recurentului, aceste circumstanțe acordă posibilitate de a aplica prevederile art. 90

Cod penal.

raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestora din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Referitor al recursul ordinat declarat de procuror:

Recurentul a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Analizând temeiurile respective în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului, ori, din conținutul recursului rezultă că, recurentul critică neîncasarea a

cheltuielilor de judecată de la inculpat.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel în partea respingerii

încasării din contul inculpatului a cheltuielile de judecată necesare efectuării

expertizelor în sumă totală de 3 780 lei, însă Colegiul penal constată că, instanța de

apel întemeiat a respins cerințele procurorului ce ține de cheltuielile judiciare.

Astfel, autorul invocând prevederile art. art. 227 și 229 alin. (1) Cod de

procedură penală, solicită încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea

raportului de constatare medico-legală și raporturilor de expertiză judiciară, motivând

că legea prevede ca inculpatul să suporte cheltuielile judiciare.

Potrivit art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de judecată poate

obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite

interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu

avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer

interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea

cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința

căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter imperativ, ci unul

facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii plății cheltuielilor

judiciare ținând cont de împrejurările cauzei și suportării acestor cheltuieli, ori,

instanța de apel în cazul dat, just a respins încasarea cheltuielilor de judecată.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Arcadie Șchiopu în numele

inculpatului Vinițchii Serghei:

6

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, apărătorul semnalează

drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

10) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal reține că, aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în instanța de

recurs.

Analizând motivele indicate în textul recursului care se aseamănă cu motivele

invocate în cererea de apel, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul contestă

modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel care a aplicat pedeapsa

privativă de libertate.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a

probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de

apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept

să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată

comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin

hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din

prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate

în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept.

Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul

unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a

unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Cât privește motivul precum că, instanța a admis o eroare gravă de fapt,

Colegiul penal în această ordine de idei specifică că, pentru a constitui caz de casare

eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției

cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu

privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță

și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept

consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

Dar, verificând probatoriul administrat în cauză, prin prisma argumentelor invocate

de recurenți, Colegiul le consideră ca nefondate, în sensul că vinovăția inculpatului

de săvârșirea infracțiunii incriminate se dovedește indubitabil din probele acumulate

și că, la caz, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la

judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii atacate și adoptarea unei alte

soluții.

7

Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis erorile

de drept la care face referință recurentul și, deci, nu persistă temeiul de casare a

soluției adoptate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este echitabilă faptelor comise.

Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurent, au

format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând

prevederile art. 414 alin.(3) și 417 alin.(1) pct.7) și 8) Cod de procedură penală,

cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei

decizii, soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai

impune.

Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și

lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia

probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Ținând cont de

cele menționate, Colegiul penal conchide că, conținutul deciziei corespunde

prevederilor legale menționate.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, toate probele prezentate au primit o

apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele

de fapt stabilite în prezenta cauză penală.

Referitor la motivul semnalat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, Colegiul conchide că nici acest temei nu și-a găsit

confirmare, deoarece instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și

de drept care au dus la casarea sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei,

or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură

penală, ea fiind legală și întemeiată.

Astfel, referitor la motivul, precum că, instanța de apel incorect a individualizat

pedeapsa, Colegiul penal î-l consideră neîntemeiat.

La acest capitol, Colegiul penal remarcă că, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

Conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un

termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție, instanța de

judecată, ținând seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat,

ajungând la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului.

Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei lui Vinițchii Serghei, aceasta a

ținut cont de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod penal, de

criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de

circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, a considerat

posibilă corijarea și reeducarea acestuia cu izolare de societate, considerând că

aceasta este una echitabilă faptei comise.

8

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a

argumentat hotărârea, care este în corespundere cu prevederile art. 384 alin. (3) și art.

394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, bazându-se pe materialele cauzei și

acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, art. 3641 Cod de

procedură penală.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

apărător nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În consecință, raportând situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se

apreciază ca inadmisibil.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de procurorul în Procuratura

de Circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, de avocatul Arcadie Șchiopu în numele

inculpatului Vinițchii Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 11 septembrie 2018, în cauza penală, în privința lui Vinițchii Serghei

XXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțat integral la 02 decembrie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

9