1ra-1273/20 — art. 326 al. 2 lit. b CP

1ra-1273/20 — art. 326 al. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1273/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Liliana Pasat, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 ianuarie 2020, în

cauza penală, în privința lui

Andrițchi Vadim XXX, născut la XXX, originar

din XXX și domiciliat în XXX;

și

Tîltu Serghei XXX, născut la XXX, originar din

XXXși domiciliat în XXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 07.06.2019 pînă la 24.09.2019;

Instanța de apel de la 16.10.2019 pînă la 29.01.2020;

Instanța de recurs de la 06.05.2020 pînă la 15.07.2020.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală:

- Andrițchi Vadim a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă

de amendă în mărime de 3000 unități convenționale, ceea ce constituie 150 000 lei.

- Tîltu Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de 3 000 unități convenționale, ceea ce constituie 150 000 lei.

În conformitate cu art. 65 alin. (3) Cod penal, au fost privați Andrițchi Vadim și

Tîltu Serghei de dreptul de a exercita funcții publice în cadrul MAI pe un termen de 4

ani.

activând în funcția de ofițer de investigații al Biroului zonal Poliție Criminală al

sectorului de poliție nr. 1 al IP Florești al IGP a MAI, numit în funcția respectivă prin

ordinul nr. X ef din X, acționând intenționat și din interes material, prin înțelegere

prealabilă și împreună cu ofițerul de sector al Sectorului de poliție nr. 1 al IP Râșcani

al IGP a MAI, materialele în privința căruia sunt disjungate într-o procedură separată,

și cu ofițerul de investigații al Biroului Crime Grave al IP Florești al IGP al MAI,

Tîltu Serghei, începând cu 21.03.2019, susținând prin intermediul lui Cojocaru Igor

că împreună cu Tîltu Serghei, are influența asupra Ofițerului de urmărire penală al

Inspectoratului de Poliție Florești care este x ultimului și procurorilor Procuraturii

raionului Florești, în gestiunii cărora se afla cauza penală nr. XXX intentată în baza

art. 2171 alin. (3) lit. b) Cod penal, pe faptul circulației ilegale a drogurilor comis de

către persoane necunoscute și care în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2)

1

Cod penal, sunt persoane publice, în atribuțiile de serviciu ale cărora intră obligația

de efectuare a urmăririi penale în conformitate cu legislația în vigoare, a pretins de la

X, prin intermediul lui X care este angajat al IP Râșcani, bani ce nu i se cuvin în

sumă totală de 2 500 euro, pentru a determina persoanele publice în gestiunea cărora

se afla cauza penală nominalizată, să adopte în cadrul urmăririi penale o decizie în

favoarea lui Obadă Serghei și anume în sensul înlocuirii măsurii preventive arestul

preventiv, aplicată lui X prin încheierea judecătorul-de instrucție din 15.03.2019, cu o

altă măsură mai blândă non-privativă de libertate.

Tîltu Serghei, activând în funcția de ofițer de investigații al Biroului Crime

Grave al IP Florești al IGP a MAI, numit în funcția respectivă prin ordinul nr. X ef

din X, acționând intenționat și din interes material, prin înțelegere prealabilă și

împreună cu ofițerul de sector al Sectorului de poliție nr. 1 al IP Râșcani al IGF al

MAI, materialele în privința căruia sunt disjungate într-o procedură separată, și cu

ofițerul de investigații al IP Florești al IGP al MAI, Andrițchi Vădim, începând cu

21.03.2019, susținând prin intermediul lui Cojocaru Igor că împreună cu Andrițchi

Vădim, are influența asupra Ofițerului de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție

Florești, care este x său și procurorilor Procuraturii raionului Florești, în gestiunea

cărora se afla cauza penală nr. X intentată în baza art. 2171 alin. (3) lit. b) din Codul

penal pe faptul circulației ilegale a drogurilor comis de către persoane necunoscute și

care în conformitate cu prevederile art. 123 alin.(2) Cod Penal sunt persoane publice,

în atribuțiile de serviciu ale cărora intră obligația ce efectuare a urmăririi penale în

conformitate cu legislația în vigoare, a pretins de la X, prin intermediul lui Cojocaru

Igor, care este angajat al IP Râșcani, bani ce nu i se cuvin în sumă totală de 2 500

euro, pentru a determina persoanele public în gestiunea cărora se afla cauza penală

nominalizată, să adopte în cadrul urmăriri penale o decizie în favoarea lui Obadă

Serghei și anume în sensul înlocuirii măsurii preventive arestul preventiv, aplicată lui

Obadă Serghei prin încheierea judecătorului de instrucție din 15.03.2019, cu o altă

măsură mai blândă non-privativă de libertate.

Astfel, în scopul realizării intențiilor sale, la 27.03.2019, între orele 18.00-20.00,

Andrițchi Vadim împreună cu Tîltu Alexandru, s-au întâlnit pe teritoriul stației PECO

„Vento” amplasată în or. Florești traseul R-13 cu complicele, în privința căruia

materialele sunt disjungate, cu care au convenit referitor la suma de 2 500 euro, care

urma sa fie transmisă lor de către Nistor Andrei prin intermediul lui Cojocaru Igor ,

pentru ca aceștia să realizeze influența promisă asupra persoanelor public menționate,

iar după discuție aproximativ la orele 00.30 data de 28.03.2019, Cojocaru Igor în

cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu martorul denunțător Nistor Andrei, pe teritoriul

stației PECO „Lukoil” amplasată pe strada de centură a or. Rîșcani, a pretins în

continuare de la acesta suma de 2 500 euro pentru sine și pentru complicii săi,

condiționând transmiterea banilor anume prin el, totodată dând asigurări că ulterior

acțiunile lui x vor fi posibil de recalificat în altă componență de infracțiune mai

ușoară, iar în caz că suma nu va fi transmisă ultimul riscă închisoare re un termen de

până la 15 ani.

Ulterior, la 04.04.2019 aproximativ la ora 20.00-21.00, Cojocaru Igor în cadrul

discuției cu Nistor Andrei, care a avut loc la stația de alimentare PECO „Lukoil” din

or. Edineț, pentru a fi mai convingător și a-l determina în cele din urmă pe Nistor

Andrei să transmită suma de bani de 2 500 euro pe care o pretindea împreună cu

complicii săi, prin intermediul aplicației „Viber", conectând difuzorul, l-a contactat

pe Andrițchi Vadim cu care a dus discuții referitor la termenul limită a transmiterii de

2

către Nistor Andrei a sumei pretinse, iar Andrițchi Vadim în cadrul discuției date a

comunicat că va concretiza termenul limită de transmitere a sumei de 2 500 euro și va

reveni cu un sunet. În perioada imediat următoare Cojocaru Igor a fost apelat de către

Tîltu Serghei de două ori prin aplicația „Viber", ultimul stabilind termenul limită de

transmitere a sumei de 2 500 euro până la data de 07.04.2019, condiționând

transmiterea sumei pretinse prin intermediul lui Cojocari Igor.

Astfel, la 07.04.2019, pe parcursul zilei, în scopul realizării intențiilor sale

criminale, Cojocaru Igor prin înțelegerea prealabilă avută cu Andrițchi Vadim și Tîltu

Serghei, susținând în continuare că prin intermediul complicilor săi are influentă

asupra Ofițerului de urmărire penală din cadrul Inspectoratului de Poliție Florești,

care efectuează urmărirea penală pe cauza penală menționată, și procurorilor din

cadrul Procuraturii raionului Florești care conduc urmărirea penală pe cauza penală

nominalizată, a primit personal, pentru sine și complicii săi, aproximativ la ora 13.50

sub controlul angajaților DGT Nord a CNA, de la Nistor Andrei, în incinta

magazinului ce aparține SRL „X" din s. X r. Edineț mijloace bănești în suma totală de

2 500 euro, care conform cursului valutar oficial stabilit de BNM pentru data de

07.04.2019 constituia 48 900 lei, sub pretextul de a transmite aceste mijloace bănești

persoanelor publice menționate, în calitate de remunerare, pentru a-i determina pe

ultimii să îndeplinească acțiuni în exercitarea funcției sale și anume să adopte o

decizie privind înlocuirea măsurii preventive arestul preventiv aplicată în privința lui

Obadă Serghei cu o altă măsură preventivă non-privativă de libertate.

și Tîltu Serghei au declarat apeluri, prin care au solicitat casarea sentinței parțial a

instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii în latura pedepsei complimentare

privind neaplicarea acesteia și reducerea la limita minimă potrivit prevederilor art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a pedepsei aplicate sub formă de amendă. Cu

sentința emisă inculpații nu sunt de acord parțial și anume în aplicarea pedepsei

complimentare, solicitând ca aceasta să nu fie aplicată, cât și cu faptul că pedeapsa

sub formă de amendă nu a fost redusă la limita minimă. Instanța de fond la aplicarea

pedepsei complimentare a motivat că, a respectat indicațiile CSJ expuse în

recomandarea cu nr. 61 cu referire la art. 65 alin. (1) și (3) Cod penal, care stipulează

că, ,,privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate poate fi aplicată ca pedeapsă complementară și în cazurile când nu este

prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a prezentului

cod, ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de cel vinovat în timpul

îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități,

dacă instanța de judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta a dreptului

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate”.

Totodată instanța de fond neargumentând care ar fi motivul imposibilității

menținerii funcției.

Astfel, prin prisma celor indicate, în temeiul art. 65 Cod penal instanța de fond a

ajuns la concluzia de a priva de dreptul de a exercita funcții publice în cadrul MAI pe

un termen de 4 ani, fapt cu care nu pot fi de acord.

Este de menționat faptul că cauza penală a fost judecată în ordinea prevăzută de

art. 3641 Cod de procedură penală, depunând o cerere în sensul dat, prin care au

recunoscut vina și săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și au solicitat ca judecata

să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, circumstanță care

relevă atitudinea conștiincioasă a lor față de fapta comisă și urmările acesteia.

3

Totodată, de către instanța de fond nu a fost luate în considerație unele

circumstanțe atenuante și anume existența copiilor minori, componența familiei căror

unicul întreținător sunt ei, la materialele dosarului sunt anexate înscrisuri care

confirmă acest fapt, caracteristica pozitivă, fără antecedente penale, unica sursă de

existență a familie este salariul primit din cadrul IP, precum și faptul că amenda

stabilită urmează a fi achitată la fel din salariu care urmează să-l primesc fapt realizat

doar prin activitate, precum și că urmează să respect prevederile art. 17 alin. (6) a

Legii nr. 320 din 27.12.2012, în caz vor restitui cheltuielile pentru studii,

circumstanțe pe care instanța de fond nu le-a luat în considerație, dar care solicită ca

instanța de apel să le aprecieze.

Sentința instanței de fond o susțin parțial, sunt de acord în ce privește aplicarea

pedepsei principale în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub formă de amendă

însă nu este de acord cu faptul că s-a dispus aplicarea în mărime de 3 000 unități

convenționale și că nu s-a redus la limita posibilă, precum și nu sunt de acord cu

aplicarea pedepsei complementare în baza art. 65 alin. (3) Cod penal, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții publice în MAI a RM pe un termen de 4 ani.

Referitor la aplicarea pedepsei sub formă de privarea de dreptul de a exercita

funcții publice în cadrul MAI pe un termen de 4 ani, reiterează următoarele

argumente: regretă foarte mult faptele comise, se caracterizează exclusiv pozitiv, nu

se află la evidentă la medic psihiatru și narcolog, este la prima abatere de la lege, are

la întreținere un copil și soția, este unicul întreținător al familiei, a recunoscut

vinovăția, iar circumstanțele agravate nu au fost constatate.

Ținând cont de faptul că art. 326 alin. (2) lit. b Cod penal, nu conține în sine

pedeapsa complementară de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate", a solicitat casarea sentinței în partea complementare, acordând o

șansă de a munci, deoarece unica sursă de venit și întreținere a familiei este

activitatea în MAI.

2020, au fost admise apelurile declarate de către inculpații Andrițchi Vadim și Tîltu

Serghei, casează parțial sentința primei instanțe în latura pedepsei stabilite cu

rejudecarea cauzei în această parte și pronunțată o nouă hotărâre, prin care s-a dispus

excluderea aplicării pedepsei complementare stabilită în temeiul art. 65 alin. (3) Cod

penal sub formă de privare de dreptul de a ocupa funcții publice în organele

Ministerului Afacerilor Interne a RM aplicate inculpaților Andrițchi Vadim și Tîltu

Serghei. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și au

dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților Andrițchi

Vadim și Tîltu Serghei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.(2) lit. b)

Cod penal.

În cadrul judecării cauzei în prima instanță de judecată inculpații Andrițchi

Vadim și Tîltu Serghei și-au recunoscut integral vinovăția, au recunoscut probele

acumulate în faza urmăririi penale și a solicitat examinarea cauzei în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

4

Însă instanța de apel a considerat ilegală sentința instanței de fond în ceea ce ține

latura pedepsei stabilite inculpaților Andrițchi Vadim și Tîltu Serghei în baza art. 326

alin.(2) lit. b) Cod penal.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, din personalitatea inculpaților instanța

de apel a considerat că, instanța de fond la adoptarea sentinței privind aplicarea

pedepsei complementare și anume privarea de dreptul de exercita funcții publice în

cadrul MAI lui Andrițchi Vadim și Tîltu Serghei în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod

penal, a unei pedepse sub formă de amendă care nu a fost redusă la limita minimă

incorect a aplicat față de aceștia prevederile art. 65 alin. (3) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că, dispoziția alin. (3) art. 65 Cod penal, statuează,

că privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate poate fi aplicată ca pedeapsă complementară și în cazurile când nu este

prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a prezentului

cod, dacă, ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de cel vinovat în timpul

îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități,

instanța de judecată a considerat imposibilă păstrarea de către acesta a dreptului de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Reieșind din dispozițiile acestei norme penale, și anume prin sintagma „poate”

se atestă, că stipulările de la alin. (3) art. 65 Cod penal, nu sunt obligatorii, dar sunt

lăsate la discreția instanței de judecată, urmând ca aceasta să motiveze necesitatea

aplicării pedepsei , complementare. La caz, instanța de fond nu a argumentat soluția

privind aplicarea pedepsei complementare raportată la situația de fapt reținută în

cauză, făcând doar uz de dispoziția legală prescrisă și citarea obligațiilor pe care le

are polițistul conform legii, fără a desfășura concluziile în această parte, întru a fi

stabilit clar de care împrejurării specifice ale funcției publice deținute s-a folosit la

săvârșirea infracțiunii imputate, în condițiile în care dispozițiile art. 65 alin. (3) Cod

de procedură penală, nu sunt obligatorii și se aplică excepțional, Astfel, instanța de

apel a statuat că, instanța de fond la aplicarea pedepsei complementare nu au ținut

cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, precum

și de prevederile Părții generale a Codului penal și a aplicat-o neargumentat, fapt ce

impune necesitatea de a se interveni în decizia supusă apelului.

Instanța de apel a considerat că, potrivit circumstanțelor invocate, sunt de natură

că pedeapsa este posibilă fără aplicarea prevederi art. 65 alin. (3) Cod penal, cu

păstrarea de către inculpați a dreptului de a exercita profesia în MAI, scopul pedepsei

penale în cazul dat fiind posibil de atins doar prin aplicarea prevederilor pedepsei

prevăzute de legislator de sancțiunea art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, sub formă de

amendă stabilită de instanța de fond în limitele sancțiunii prevăzute de lege, care de

altfel nici nu a fost redusă din limita minima potrivit prevederilor art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală.

Mai mult ca atât inculpații Andrițchi Vadim și Tîltu Serghei au câte un copil

minor la întreținere, soții însărcinate și sunt uncii întreținători ai familiei.

În aspectul celor menționate, instanța de apel a conchis că apelul declarat de

către inculpați urmează admis, iar sentința instanței de fond casată parțial

la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, declară recurs

ordinar, prin care solicită, casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe.

Recurentul invocă dezacordul cu decizia instanței de apel care a exclus pedeapsa

complimentară, fără a desfășura concluziile în această parte. De asemenea, în

5

acțiunile inculpaților nu au fost stabilite care-va circumstanțe atenuante care ar putea

fi luate în considerație la individualizarea pedepsei și avînd în vedere că inculpații

dețineau funcții publice, pedeapsa doar cu amendă este inechitabilă.

raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia inculpaților expuse în referințe,

prin care solicită inadmisibilitatea acestuia, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, or, în vederea acestei statuări se expun

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de către inculpat, acesta

invocă temeiurile de casare prevăzute de pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile

când 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; precum și când 10) s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, procurorul critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent,

și anume acesta își expune dezacordul cu neaplicarea de către instanța de apel în

privința inculpaților Andrițchi Vadim și Tîltu Serghei a pedepsei complementare –

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele Ministerului Afacerilor

Interne al RM pe un termen de 4 ani, aspect ce urmează a fi verificat și asupra căruia

Colegiul se va expune în continuare.

Astfel, potrivit sentinței, Andrițchi Vadim și Tîltu Serghei au fost recunoscuți

vinovați și condamnați în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită pedeapsa

sub formă de amendă în mărime de 3000 unități convenționale pentru fiecare.

În conformitate cu art. 65 alin. (3) Cod penal, au fost privați Andrițchi Vadim și

Tîltu Serghei de dreptul de a exercita funcții publice în cadrul MAI pe un termen de 4

ani.

La rândul său, judecând apelurile declarate de către Andrițchi Vadim și Tîltu

Serghei, instanța de apel a ajuns la concluzia casării sentinței, în latura pedepsei, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care s-a dispus excluderea aplicării pedepsei complementare stabilită în

temeiul art. 65 alin. (3) Cod penal sub formă de privare de dreptul de a ocupa funcții

6

publice în organele Ministerului Afacerilor Interne a RM aplicate inculpaților

Andrițchi Vadim și Tîltu Serghei. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute fără

modificări.

În susținerea concluziei cu privire la neaplicarea pedepsei complementare vizate,

instanța de apel a reținut argumentele inculpaților precum că, ,, prin sintagma „poate”

se atestă, că stipulările de la alin. (3) art. 65 Cod penal, nu sunt obligatorii, dar sunt

lăsate la discreția instanței de judecată, urmând ca aceasta să motiveze necesitatea

aplicării pedepsei , complementare. La caz, instanța de fond nu a argumentat soluția

privind aplicarea pedepsei complementare raportată la situația de fapt reținută în

cauză, făcând doar uz de dispoziția legală prescrisă și citarea obligațiilor pe care le

are polițistul conform legii, fără a desfășura concluziile în această parte, întru a fi

stabilit clar de care împrejurării specifice ale funcției publice deținute s-a folosit la

săvârșirea infracțiunii imputate, în condițiile în care dispozițiile art. 65 alin. (3) Cod

de procedură penală, nu sunt obligatorii și se aplică excepțional, Astfel, instanța de

apel a statuat că, instanța de fond la aplicarea pedepsei complementare nu au ținut

cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei, precum

și de prevederile Părții generale a Codului penal și a aplicat-o neargumentat, fapt ce

impune necesitatea de a se interveni în decizia supusă apelului

Mai mult ca atât inculpații Andrițchi Vadim și Tîltu Serghei au câte un copil

minor la întreținere, soții însărcinate și sunt uncii întreținători ai familiei.”

Având în vedere raționamentele care au format convingerea instanței de apel cu

privire la neaplicarea dispozițiilor art. 65 Cod penal și anume stabilirea pedepsei

complementare – privarea de dreptul de a ocupa funcții publice în organele

Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un termen de 4 ani, instanța de recurs o

apreciază ca fondată, urmând a fi menținută decizia instanței de apel în partea

complementară menționată din următoarele considerente.

Acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal,

iar sancțiunea acestei norme stipulează pedeapsa cu amendă în mărime de la 3000 la

4000 unități convenționale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, iar persoana juridică se

pedepsește cu amendă în mărime de la 5000 la 10000 unități convenționale cu

privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

Având în vedere aceste prevederi legale, Colegiul penal atestă că norma penală

incriminată inculpaților nu prevede pedeapsa complementară - privarea de dreptul de

a ocupa funcții publice.

Prin urmare, în opinia Colegiului penal, concluziile instanței de apel cu privire la

neaplicarea pedepsei complementare în cazul inculpaților Andrițchi Vadim și Tîltu

Serghei, sunt pe deplin argumentate din punct de vedere legal.

Colegiul penal relevă, că dispoziția alin. (3) art. 65 Cod penal statuează, că

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate

poate fi aplicată ca pedeapsă complementară și în cazurile când nu este prevăzută în

calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a prezentului cod, dacă,

ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de cel vinovat în timpul îndeplinirii

obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități, instanța de

judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta a dreptului de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Reieșind din dispozițiile acestei norme penale, și anume prin sintagma „poate”

se atestă, că stipulările de la alin. (3) art. 65 Cod penal, nu sunt obligatorii, dar sunt

7

lăsate la discreția instanței de judecată, urmând ca aceasta să motiveze necesitatea

aplicării pedepsei complementare.

La caz, instanța de apel a argumentat soluția privind neaplicarea pedepsei

complementare raportată la situația de fapt reținută în cauză, în condițiile în care

dispozițiile art. 65 alin. (3) Cod de procedură penală nu sunt obligatorii și se aplică

excepțional.

Astfel, Colegiul penal statuează, că instanța de apel la aplicarea pedepsei

complementare au ținut cont în măsură deplină de principiile generale de

individualizare a pedepsei, precum și de prevederile Părții generale a Codului penal și

a aplicat-o argumentat, fapt ce impune necesitatea de a menține decizia supusă

recursului.

În consecință, raportînd situația reținută în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2)

Cod de procedură penală, Colegiul concluzionează că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

417 Cod de procedură penală, iar recursul declarat, este vădit neîntemeiat și se

apreciază ca inadmisibil.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura

de Circumscripție Bălți, Liliana Pasat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 29 ianuarie 2020, în cauza penală, în privința lui Andrițchi

Vadim XXX și Tîltu Serghei XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 14 august 2020.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

8