1ra-208/2020 — art. 27, 248 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 27, 248 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 10 CPP
1ra-208/2020 — art. 27, 248 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-208/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
15 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
inculpatul Sîrbu Ion, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 12 iunie 2019, în cauza penală privindu-l pe
Sîrbu Ion Xxxxx, născut la xxxxxx, originar și
domiciliat în r-nul Xxxx, s. Xxxx xX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
09.01.2019 - 26.03.2019 (prima instanță);
15.04.2019 - 12.06.2019 (instanța de apel);
15.08.2019 – 15.01.2020 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor
din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul Briceni) din 26 martie 2019, cauza
fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură
penală, Sîrbu Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu amendă în mărime de
500 unități convenționale în sumă de 25000 lei.
În privința corpurilor delicte, s-a dispus a fi nimicite.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că la data de
08.05.2018, în jurul orei 13:45, având intenția trecerii peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a mărfurilor prin contrabandă, dându-și seama de caracterul
prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și admițând în mod
conștient survenirea acestora, s-a prezentat la postul vamal Criva (PVFI rutier),
intrare în țară, ca pasager al mijlocului de transport de model „VAZ 2110”, cu
numerele de înmatriculare XxxxxXX (MD). În urma controlului efectuat asupra
acestui mijloc de transport, au fost depistate și ridicate rodenticide și insecticide, și
anume: 1) 5 pachete a câte 100 g, cu inscripția „Rat Killer”; 2) 5 pachete a câte 200
g cu inscripția „Rodenticid”; 3) 4 pachete a câte 110 g cu inscripția „Șelcuncic”; 4)
1
5 pachete a câte 150 g cu inscripția „Antimedvetka”; 5) 30 pachete a câte 12 ml cu
cu inscripția „Anticolorad”; 6) 10 pachete a câte 3 ml cu inscripția „Presto”; 7) 10
pachete a câte 1 g cu inscripția „Confidor”; 8) 10 pachete a câte 1,4 g cu inscripția
„Actara”; 9) 30 pachete a câte 10 ml cu inscripția „Spasateli”; 10) 10 pachete a câte
7 ml cu inscripția „Nurell-D”. Prin urmare, Sîrbu Ion a încercat introducerea pe
teritoriul Republicii Moldova, prin nedeclararea în documentele vamale, formularul
tipizat a declarației vamale DV-6, produsele rodenticide și insecticide.
Conform răspunsului DRSA Briceni a ANSA, nr. 310/04 din 25.05.2018,
produsele indicate supra, se referă la diferite grupe de periculozitate pentru om și
animale cu sânge cald (grupa II-IV de toxicitate), iar produsele „Spasateli” și
preparatele „Rat Killer”, „Rodenticid” și "Șelcuncic” nu sunt omologate și
înregistrate în Republica Moldova.
Potrivit raportului de încercări efectuat de Laboratorul Vamal nr. 161 din
04.12.2018, produsele indicate supra sunt rodenticide și insecticide.
Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Sîrbu Ion în baza art.
27, 248 alin. (2) Cod penal - tentativa de contrabandă, adică trecerea peste frontiera
vamală a Republicii Moldova a substanțelor toxice, prin nedeclarare în documentele
vamale, acțiuni care din cauze independente de voința făptuitorului nu și-au produs
efectul.
Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către avocatul Martin
Vasile în numele inculpatului Sîrbu Ion, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care în privința sa să fie aplicate prevederile art. 55 Cod penal și astfel
să-i fie aplicată o pedeapsă contravențională sub formă de muncă neremunerată în
folosul comunității, în mărime de 60 de ore.
În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:
- pedeapsa cu amendă aplicată inculpatului este prea mare, acesta fiind în
imposibilitate de o achita, având în vedere condițiile economice din țară și că este
locuitor la țară, neangajat în câmpul muncii;
- prin acțiunile sale, inculpatul nu a prejudiciat pe nimeni, nu are antecedente
penale, se caracterizează pozitiv la locul de trai, motiv din care în privința lui era
posibilă aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal;
- inculpatul este apt de muncă și este dispus să execute pedeapsa în formă de
muncă neremunerată în folosul comunității sau chiar de arest contravențional, or nu
dispune de resurse financiare de a achita amenda.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 iunie 2019, a
fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința fără modificări.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect
a examinat cauza în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală și în
2
temeiul probelor administrate la urmărirea penală, cărora le-a dat o apreciere
obiectivă a stabilit toate circumstanțele de fapt și de drept, și a adoptat în speță soluția
de condamnare.
Totodată, cu referire la pedeapsă, instanța de apel a menționat că la stabilirea
pedepsei penale prima instanță a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 61
Cod penal, ce se referă la scopul pedepsei penale îndreptat spre restabilirea echității
sociale, corectarea celui vinovat și neadmiterea comiterii de către el pe viitor al altor
fapte penale. La fel, s-a notat că prima instanță a ținut cont și de dispozițiile art. 75
Cod penal ce se referă la criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, cum
ar fi caracterul prejudiciabil concret al faptei comise, or prin acțiunile sale inculpatul
Sîrbu Ion a încercat să introducă în Republica Moldova substanțe toxice, destinate
combaterii rozătoarelor și a insectelor dăunătoare în agricultură, care nu sunt
înregistrate în Registrul de Stat al produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților
permise pentru utilizare, pesticidele depistate fiind toxice atât pentru om cât și pentru
mediu, atitudinea făptuitorului față de fapta comisă în sensul recunoașterii vinovăției
și căinței sincere, personalitatea acestui, ce este la prima abatere de lege, anterior
nefiind atras la răspundea penală, beneficiind de o caracteristică pozitivă de la locul
de trai.
Astfel, instanța de apel a conchis că pedeapsa amenzii penale aplicată
inculpatului, corespunde caracterului prejudiciabil al faptei comise, fiind
proporțională gradului de vinovăție, echitabilă în raport cu persoana vinovatului,
corect individualizată și îndreptată spre realizarea scopului de corectare, la stabilirea
ei corect fiind aplicate prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, prin
reducerea limitelor, fapt prin care inculpatul deja a beneficiat de caracterul echitabil
a legii penale, pedeapsa fiind stabilită proporțională faptei comise și pericolului ei
sporit.
Prin urmare, instanța de apel a atestat că solicitarea apărătorului privind
liberarea lui Sîrbu Ion de la răspunderea penală, cu atragerea în temeiul art. 55 Cod
penal la răspunderea contravențională, este neîntemeiată.
Subsidiar, instanța de apel a indicat că deși legiuitorul prin prisma art. 55 Cod
penal a prevăzut posibilitatea liberării făptuitorului de răspunderea penală în cazul
comiterii unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, în situația în care acesta își
recunoaște pe deplin vinovăția, a recuperat dauna materială și nu a fost anterior în
conflict cu legea penală, prima instanță just a reținut inaplicabilitatea acestei norme
în cazul inculpatului Sîrbu Ion, ținând cont de caracterul prejudiciabil concret al
faptei comise, prin încercarea de a introduce în Republica Moldova a substanțelor
toxice, destinate combaterii rozătoarelor și a insectelor dăunătoare în agricultură,
acestea având un impact negativ atât asupra sănătății umane cât și asupra mediului
înconjurător.
3
Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către inculpatul
Sîrbu Ion, care fără a se referi la vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)
Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei
instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care în privința sa să fie
aplicate prevederile art. 55 Cod penal.
În motivarea recursului, recurentul invocă că:
- atât la urmărirea penală cât și în ședința de judecată a primei instanțe a
recunoscut pe deplin vinovăția în comiterea infracțiunii imputate. Solicitând
examinarea cauzei în temeiul art. 3641 Cod de proceudură penală;
- o pătrime din 550 este egală cu 137,5 deci din 550 urma să fie scăzută 137,5,
astfel instanța urma să-i aplice pedeapsa în mărime de 412,5 unități convenționale
echivalent a 20625 lei, ce e cu 4375 lei mai puțin decât cea aplicată, suma care pentru
inculpat și familia sa este importantă, în condițiile în care din 5 membri ai familiei
doar soția este angajată în cîmpul muncii;
- instanțele precedente și-au argumentat respingerea aplicării art. 55 Cod
penal, precum că s-a ținut cont de caracterul prejudiciabil al faptei prin încercarea
introducerii în țară a substanțelor toxice destinate combaterii rozătoarelor și a
insectelor dăunătoare în agricultură, acestea având un impact dăunător, negativ atât
asupra sănătății umane cât și asupra mediului înconjurător. Instanțele judecătorești
n-au dispus de careva concluzii a specialiștilor în domeniu sau a experților care s-ar
fi expus privitor la posibilitatea folosirii lor sau nu în agricultura și impactul negativ
a folosirii lor, și în așa caz instanțele judecătorești nu puteau să se expună pe acest
aspect.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)
pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că prin soluția
instanței de apel referitor la mărimea, categoria și modul de executare a pedepsei, s-
a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal.
Astfel, constată că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția, a ținut
cont pe deplin de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile
generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează
ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar în final a stabilit
o pedeapsă echitabilă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind
vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
4
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept
să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este
vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel
pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel la judecarea cauzei.
În speță se reține, că recurentul în cererea de recurs își manifestă dezacordul
cu individualizarea pedepsei stabilite, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs
prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că „s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține
că alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs nu s-au confirmat în urma
cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest sens următoarele.
Astfel, ținând cont de criticile recurentului, precum că: „o pătrime din 550
este egală cu 137,5 deci din 550 urma să fie scăzută 137,5, astfel instanța urma să-
i aplice pedeapsa în mărime de 412,5 unități convenționale echivalent a 20625 lei,
ce e cu 4375 lei mai puțin decât cea aplicată, suma care pentru inculpat și familia
sa este importantă, în condițiile în care din 5 membri ai familiei doar soția este
angajată în cîmpul muncii”, Colegiul penal notează că nu pot fi acceptate, deoarece
atât prima instanță, cât și instanța de apel la stabilirea pedepsei cu amendă
inculpatului Sîrbu Ion în mărime 500 unități convenționale, au ținut cont prin
coroborare de prevederile art. 248 alin. (2) Cod penal, ce stabilesc sancțiunea sub
formă de amendă pentru persoanele fizice, în mărime de la 550 la 950 unități
convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani, și dispozițiile art. 3641 alin. (8)
Cod de procedură penală aplicabile în speță, ce prevăd că "Inculpatul care a
recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să
se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de
reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei
cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o
pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă".
5
În acest sens, Colegiul penal menționează că în urma reducerii cu o pătrime a
limitelor de pedeapsă cu amenda, prevăzută de art. 248 alin. (2) Cod penal, noi limite
consituie de la 412,5 la 712,5 unități convenționale.
Totodată, Colegiul penal accentuează că potrivit prevederilor art. 64 alin. (3)
Cod penal, mărimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilește în limitele de la
500 la 3000 unități convenționale, prin urmare limita minimă a pedepsei cu amenda
este de 500 unități conveționale și nu mai poate fi redusă.
Prin urmare, se reține că prima instanță corect a ținut cont de aceste prevederi
legale și a calculat pedeapsa inculpatului Sîrbu Ion în limitele de la 500 la 712,5
unități conveționale, și în urma individualizării pedepsei stabilite, ținând cont de
prevederile art. 75 Cod penal și circumstanțele particulare speței, just a stabilit
pedeapsa inculpatului Sîrbu Ion pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27,
248 alin. (2) Cod penal, amendă - în mărime de 500 unități convenționale, ce în speță
constituie limita minimă a sancțiunii cu amenda, poisibil de a fi aplicată, soluție ce
just a fost menținută de instanța de apel.
De asemenea, ce ține de alegațiile recurentului că "instanțele ierarhic
inferioare și-au argumentat respingerea aplicării art. 55 Cod penal, precum că s-a
ținut cont de caracterul prejudiciabil al faptei prin încercarea introducerii în țară a
substanțelor toxice destinate combaterii rozătoarelor și a insectelor dăunătoare în
agricultură, acestea având un impact dăunător, negativ atât asupra sănătății umane
cât și asupra mediului înconjurător, fără însă a dispune de careva concluzii a
specialiștilor în domeniu sau a experților care s-ar fi expus privitor la posibilitatea
folosirii lor sau nu în agricultura și impactul negativ a folosirii lor", Colegiul penal
conchide că sunt inadmisibile și contravin materialelor prezentei cauze penale, or
din analiza acestora rezultă că la determinarea tipului de substanțe care constituie
obiectul material a infracțiunii din prezenta speță, prima instanță în fapta constatată
s-a condus de răspunsul Direcției Raionale pentru Siguranța Alimentelor Briceni a
ANSA, nr. 310/04 din 25.05.2018 (f.d. 38-39), organ ce potrivit Legii privind
siguranța alimentelor nr. 306 din 30.11.2018, este organ specializat în acest
domeniu, probe ce au fost descrise și analizate în partea descriptivă a sentinței primei
instanțe (f.d. 167-169). Subsidiar, Colegiul penal indică că acest argument nici nu a
fost invocat în apel, iar cauza a fost examinată în procedura prevăzută de art. 3641
Cod de procedură penală.
Totodată, ce ține de alegația recurentului că în privința inculpatului Sîrbu Ion
urmau a fi aplicate prevederile art. 55 Cod penal, Colegiul penal notează că aplicarea
art. 55 Cod penal - liberarea de răspundere penală cu tragere la răspundere
contravențională, este un drept discreționar a instanței de judecată, care în
dependență de circumstanțele cauzei și personalitatea persoanei vinovate, poate dar
nu e obligată să aplice prevederile art. 55 Cod penal.
6
În acest sens, Colegiul penal consideră corectă soluția instanțelor ierarhic
inferioare de a respinge solicitarea de aplicare a prevederilor art. 55 Cod penal,
ținând cont de pericolul în particular al faptei comise de inculpatul Sîrbu Ion, or
acesta conștient a încercat să introducă ilegal pe teritoriul Republicii Moldova
substanțe toxice, care au impact negativ asupra sănătății umane, cât și a mediului
înconjurător.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială
veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale, nu se
identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le
acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în
pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.
6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate
fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs
Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil
necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță
inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept
invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,
deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar
recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Sîrbu Ion,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 iunie 2019, în
cauza penală privindu-l pe Sîrbu Ion Xxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 13 februarie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Boico Victor
7