1ra-1201/19 — art. 164 alin. 2 lit. b,c,e,g CP

1ra-1201/19 — art. 164 alin. 2 lit. b,c,e,g CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1201/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan, Ion Guzun, Maria Ghervas, Dumitru Mardari

judecând, în ședință fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 februarie

2019, în cauza penală în privința lui

Coceban Vitalie Xxxxx, născut la

xx.xx.xxxx, originar și domiciliat Xxxxx.

și

Cotun Pavel Xxxxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar și domiciliat Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.01.2016 - 30.07.2018;

Instanța de apel: 07.09.2018 - 12.02.2019;

Instanța de recurs: 13.05.2019 - 25.06.2019.

C O N S T A T Ă:

Cotun Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 164 alin. (2) lit.

b), c), e) și g) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen

de 7 (șapte) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

Coceban Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 164 alin. (2)

lit. b), c), e) și g) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe

termen de 6 (șase) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

23.06.2015, aproximativ la orele 09:00 min, împreună și prin înțelegere prealabilă cu

Cotun Pavel, deplasându-se cu automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, cu

numerele de înmatriculare XXX xxx, la volanul căruia se afla Cotun Pavel, pe una din

străzile s. Nimoreni, r. Ialoveni, având scopul răpirii unei persoane, s-au oprit în fața

Primăriei s. Nimoreni, r. Ialoveni, unde se afla cet. Vutcareov Nicolae care cosea iarba

pe marginea drumului.

Staționând automobilul în drept cu ultimul, unde Coceban Vitalie împreună cu

Cotun Pavel au coborât din acesta, l-au urcat forțat pe cet. Vutcareov Nicolae contra

1

voinței ultimului în automobilul de model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx

suspectându-1 de comiterea unui furt, după care l-au transportat pe Vutcareav Nicolae

la o casă aflată în construcție situată la fel în s. Nimoreni, r. Ialoveni, ce aparține lui

Cotun Pavel, unde după ce au ajuns Cotun Pavel împreună cu Coceban Vitalie l-au dus

pe Vutcareov Nicolae în casă și ca ultimul să recunoască fapta de furt, Cotun Pavel cu

ajutorul unei bâte l-a agresat fizic, lovindu-1 atât cu bâta, cât cu mâinile și picioarele

peste diferite părți ale corpului, după care l-au privat de libertate pe Vutcareov Nicolae

aproximativ 2 ore fiind închis sub lacăt în casă, limitându-i deplasarea.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2845 din 24 iunie 2015, lui

Vutcareov Nicolae i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații la nivelul

cotului drept, echimoze la nivelul coapsei stângi, plagă tăiată la nivelul degetului stâng,

care se califică ca vătămare neînsemnată.

Tot el, Coceban Vitalie, la 23.06.2015, aproximativ la orele 11:00 min, împreună

și prin înțelegere prealabilă cu Cotun Pavel, prelungindu-și intențiile sale îndreptate la

răpirea unei persoane, deplasându-se cu automobilului de model „Volkswagen Golf 4”

cu n/î XXX xxx, la volanul căruia se afla Cotun Pavel, pe una din străzile s. Nimoreni,

r. Ialoveni, s-au oprit la marginea unui lan situat nu departe de gospodăria cet. Tataru

Ion, unde se afla la prășit minorul Xxxx Xxxxx, a.n. xxxx. În așa mod, staționând

automobilul Cotun Pavel împreună cu Coceban Vitalie au coborât din automobil și prin

constrângere psihică, profitând de starea de neputință cunoscută prin vârsta fragedă, l-

au urcat forțat pe minorul Xxxx Xxxxx contra voinței ultimului în automobilul de

model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx”, numindu-1 cu cuvinte necenzurate,

suspectându-1 de comiterea unui furt, după care l-au transportat din locul în care se

afla minorul Vutcareav Ion la o casă aflată în construcție situată la fel în s. Nimoreni,

r. Ialoveni, ce aparține lui Cotun Pavel. După ce au ajuns, Cotun Pavel împreună cu

Coceban Vitalie l-au dus pe minorul Xxxx Xxxxx în casă, unde deja se afla privat de

libertate Vutcareov Nicolae și ca ultimul să recunoască fapta de furt, Cotun Pavel i-a

aplicat minorului Xxxx Xxxxx o lovitură cu palma peste față, după care continuându-

și acțiunile i-a mai aplicat multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2844 din 24 iunie 2015, lui Xxxx

Xxxxx Xxxxx, a.n xxxx, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de edem a

țesuturilor moi pe cap, care se califică ca vătămare neînsemnată.

La rândul său Cotun Pavel, la data de 23.06.2015, aproximativ la orele 09:00 min,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Coceban Vitalie, deplasându-se la volanul

automobilului de model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx pe una din străzile s.

Nimoreni, r. Ialoveni, având scopul răpirii unei persoane, s-au oprit în fața primăriei s.

Nimoreni, r. Ialoveni, unde se afla cet. Vutcareov Nicolae care cosea iarba pe marginea

drumului.

În așa mod, staționând automobilul în drept cu ultimul, Coceban Vitalie împreună

cu Cotun Pavel au coborât din acesta, l-au urcat forțat pe cet. Vutcareov Nicolae contra

2

voinței ultimului în automobilul de model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx

suspectându-1 de comiterea unui furt, după care l-au transportat pe Vutcareov Nicolae

la o casă aflată în construcție situată la fel în s. Nimoreni, r. Ialoveni, ce aparține lui

Cotun Pavel. După ce au ajuns Cotun Pavel împreună cu Coceban Vitalie l-au dus pe

Vutcareov Nicolae în casă și ca ultimul să recunoască fapta de furt, Cotun Pavel cu

ajutorul unei bâte l-a agresat fizic, lovindu-l atât cu bâta, cât și cu mâinile și picioarele

peste diferite părți ale corpului, după care l-au privat de libertate pe Vutcareov Nicolae

aproximativ 2 ore, fiind închis sub lacăt în casă, limitându-i deplasarea.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2845 din 24 iunie 2015, lui

Vutcareov Nicolae i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații la nivelul

cotului drept, echimoze la nivelul coapsei stângi, plagă tăiată la nivelul degetului stâng,

care se califică ca vătămare neînsemnată.

Tot el, Cotun Pavel, la 23.06.2015, aproximativ la orele 11:00 min, împreună și

prin înțelegere prealabilă cu Coceban Vitalie, prelungindu-și intențiile sale îndreptate

la răpirea unei persoane, deplasându-se la volanul automobilului de model

„Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx pe una din străzile s. Nimoreni, r. Ialoveni, s-au

oprit la marginea unui lan, nu departe de gospodăria cet. Tataru Ion, unde se afla la

prășit minorul Xxxx Xxxxx, a.n. xxxx.

În așa mod, staționând automobilul, Cotun Pavel împreună cu Coceban Vitalie au

coborât din automobil și prin constrângere psihică, profitând de starea de neputință

cunoscută prin vârsta fragedă, l-au urcat forțat pe minorul Xxxx Xxxxx contra voinței

ultimului în automobilul de model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx, numindu-1

cu cuvinte necenzurate, suspectându-l de comiterea unui furt, după care l-au transportat

din locul în care se afla minorul Vutcareav Ion la o casă aflată în construcție situată la

fel în s. Nimoreni, r. Ialoveni, ce aparține lui Cotun Pavel. După ce au ajuns Cotun

Pavel împreună cu Coceban Vitalie l-au dus pe minorul Vutcareov Ion în casă, unde

deja se afla privat de libertate Vutcareov Nicolae și ca ultimul să recunoască fapta de

furt, Cotun Pavel i-a aplicat minorului Vutcareov Ion o lovitură cu palma peste față,

după care continuîndu-și acțiunile i-a mai aplicat multiple lovituri cu pumnii peste

diferite părți ale corpului.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2844 din 24 iunie 2015, lui Xxxx

Xxxxx Xxxxx, a.n xxxx i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de edem a

țesuturilor moi pe cap, care se califică ca vătămare neînsemnată.

numele inculpaților a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare lui Coceban Vitalie și Cotun Pavel, deoarece fapta dânșilor

nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea solicitărilor înaintate, avocatul Bogatu Dragoș a indicat că la

capitolul „probe” instanța judiciară, fără o analiza a pretinselor dovezi, transcrie textul

conținut în rechizitoriul întocmit de procurori. Mai mult, instanța în nici un fel nu își

3

întemeiază hotărârea sa și nu în ultimul rând se referă la faptul, că sentința nu a fost în

vre-un fel sau altul motivată, contrar imperativelor legale la care a atras atenția supra

(unicele intervenții ale instanței au fost aprecierea critică a declarațiilor părții vătămate

Vutcareov Nicolae în cadrul anchetei judiciare).

Prin nemotivarea sentinței a fost prejudiciat și principiul contradictorialității în

procesul penal, sau partea apărării a avut și își are poziția sa, poziție pe care instanța în

nici un fel nu a luat-o în seamă, nemaivorbind de combaterea ei, în cazul în care

inculpații au fost condamnați.

În cadrul anchetei judecătorești s-a văzut cu certitudine, că în acțiunile lui Cotun

Pavel și Coceban Vitalie din 23 iunie 2015, nu se conțin semnele infracțiunii imputate

și deci, dânșii în nici un caz nu pot fi trași la răspundere penală. Acest fapt este

confirmat nu doar de poziția, probele și argumentele părții apărării, ci și de probele care

se pretind a fi acuzatorii prezentate de către procurori.

Luând în considerație cele declarate de martorii acuzării audiați în instanță, devine

evident faptul lipsei în acțiunile inculpaților a laturii obiective a componenței

infracțiunii de răpire a persoanei. Nu au fost confirmate în nici un fel și etapele

succesive ale răpirii, și anume: 1) capturarea victimei; 2) deplasarea victimei din

habitatul ei permanent sau provizoriu; 3) reținerea victimei împotriva voinței sale sau

neluându-se în seamă voința ei.

Nu au fost atestate nici constrângerea fizică, constrângerea psihică, înșelăciunea

sau abuzul de încredere, profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și

exprima voința. Din contra, s-a stabilit cu certitudine și cu lux de amănunte, că părțile

vătămate au mers de bună voie la casa lui Cotun, nefiind capturate. Nu s-a confirmat

în niciun fel și reținerea victimei împotriva voinței sale, or, totalitatea de martori și

însăși partea vătămată Vutcareov Nicolae, indică la contrariu - părțile vătămate erau

libere și puteau în orice moment să-și aleagă direcția de deplasare, inclusiv în

momentul aflării la construcția inculpatului Pavel Cotun.

Mai mult, la sosirea poliției, nici una din părți vătămate nu s-au plâns referitor la

careva acțiuni contrare legii în privința sa, ceia ce direct indică asupra faptului, că

plângerile parvenite mai târziu nu erau altceva decât încercarea de a nu fi suspectați de

furt din imobil.

Apelantul a atras atenția și asupra faptului, că organul de urmărire penală nu a

demonstrat intenția inculpaților la săvârșirea infracțiunii incriminate, așa cum

imperativ o cere legislatorul, or latura subiectivă a infracțiunii respective se

caracterizează doar prin intenție directă. Suportul probatoriu prezentat instanței de

partea acuzării în nici un fel nu demonstrează intenția lui Cotun Pavel și Coceban

Vitalie la răpirea unei sau a mai multor persoane.

Nu a fost explicată de acuzare nici apariția leziunilor la părțile vătămate, dar nici

legătura cauzală între acțiunile inculpaților și vătămările depistate la victime.

4

Consideră apărarea că aceste vătămări puteau apărea în o sumedenie de circumstanțe

care nu sunt legate de învinuirea inculpaților.

A mai solicitat instanței de a aprecia critic declarațiile depuse de partea vătămata

Xxxx Xxxxx, deoarece acestea contravin totalmente probelor examinate în instanță.

Declarațiile dânsului se contrazic absolut cu cele ale părții vătămate Vutcareov

Nicolae, ale martorilor acuzării și ale inculpaților.

s-a admis din alte motive apelul declarat, s-a casat total sentința instanței de fond și s-

a pronunțat o hotărâre nouă potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, potrivit

căreia.

Coceban Vitalie și Cotul Pavel au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiidu-le aplicată pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 1 000 (una mie) unități convenționale pentru fiecare

(20 000 lei).

4.1. Cu referire la motivele invocate de apelanți, precum că prima instanță a

adoptat soluția incorectă de condamnare a inculpaților, deoarece aceștia urmau să fie

achitați de sub învinuirea înaintată, Colegiul a constatat că argumentele invocate nu își

găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care instanța

a respins solicitarea de achitare ca fiind nefondată.

Din materialele cauzei, Colegiul a reținut că prin rechizitoriu, lui Coceban Vitalie

și Cotul Pavel li se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2)

lit. b), c), e) și g) Cod penal, și anume răpirea săvârșită asupra a două persoane, cu

bună-știință asupra unui minor, de două persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în

calitate de armă în circumstanțele în care, Coceban Vitalie, la 23.06.2015, aproximativ

la orele 09:00 min, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Cotun Pavel, deplasându-

se cu automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, cu numerele de înmatriculare XXX

xxx, la volanul căruia se afla Cotun Pavel, pe una din străzile s. Nimoreni, r. Ialoveni,

având scopul răpirii unei persoane, s-au oprit în fața primăriei s. Nimoreni, r. Ialoveni,

unde se afla cet. Vutcareov Nicolae care cosea iarba pe marginea drumului.

Staționând automobilul în drept cu ultimul, unde Coceban Vitalie împreună cu

Cotun Pavel au coborât din acesta, l-au urcat forțat pe cet. Vutcareov Nicolae contra

voinței ultimului în automobilul de model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx

suspectându-l de comiterea unui furt, după care l-au transportat pe Vutcareov Nicolae

la o casă aflată în construcție situată la fel în s. Nimoreni, r. Ialoveni, ce aparține lui

Cotun Pavel, unde după ce au ajuns Cotun Pavel împreună cu Coceban Vitalie l-au dus

pe Vutcareov Nicolae în casă și ca ultimul să recunoască fapta de furt, Cotun Pavel cu

ajutorul unei bâte l-a agresat fizic, lovindu-1 atât cu bâta cât cu mâinile și picioarele

peste diferite părți ale corpului, după care l-au privat de libertate pe Vutcareov Nicolae

aproximativ 2 ore fiind închis sub lacăt în casă, limitându-i deplasarea.

5

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2845 din 24 iunie 2015, lui

Vutcareov Nicolae i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații la nivelul

cotului drept, echimoze la nivelul coapsei stângi, plagă tăiată la nivelul degetului stâng,

care se califică ca vătămare neînsemnată.

Tot el, Coceban Vitalie, la 23.06.2015, aproximativ la orele 11:00 min, împreună

și prin înțelegere prealabilă cu Cotun Pavel, prelungindu-și intențiile sale îndreptate la

răpirea unei persoane, deplasându-se cu automobilului de model „Volkswagen Golf 4”

cu n/î XXX xxx, la volanul căruia se afla Cotun Pavel, pe una din străzile s. Nimoreni,

r. Ialoveni, s-au oprit la marginea unui lan situat nu departe de gospodăria cet. Tataru

Ion, unde se afla la prășit minorul Xxxx Xxxxx, a.n. xxxx. În așa mod, staționând

automobilul Cotun Pavel împreună cu Coceban Vitalie au coborât din automobil și prin

constrângere psihică, profitând de starea de neputință cunoscută prin vârsta fragedă, l-

au urcat forțat pe minorul Xxxx Xxxxx contra voinței ultimului în automobilul de

model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx, numindu-1 cu cuvinte necenzurate,

suspectându-l de comiterea unui furt, după care l-au transportat din locul în care se afla

minorul Xxxx Xxxxx la o casă aflată în construcție situată la fel în s. Nimoreni, r.

Ialoveni, ce aparține lui Cotun Pavel. După ce au ajuns, Coceban Vitalie împreună cu

Coceban Vitalie l-au dus pe minorul Xxxx Xxxxx în casă, unde deja se afla privat de

libertate Vutcareov Nicolae și ca ultimul să recunoască fapta de furt, Cotun Pavel i-a

aplicat minorului Xxxx Xxxxx o lovitură cu palma peste față, după care continuându-

și acțiunile i-a mai aplicat multiple lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2844 din 24 iunie 2015, lui Xxxx

Xxxxx Xxxxx, a.n xxxx i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de edem a

țesuturilor moi pe cap, care se califică ca vătămare neînsemnată.

La rândul său Cotun Pavel, la data de 23.06.2015, aproximativ la orele 09:00 min,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu Coceban Vitalie, deplasându-se la volanul

automobilului de model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx pe una din străzile s.

Nimoreni, r. Ialoveni, având scopul răpirii unei persoane, sau oprit în fața Primăriei s.

Nimoreni, r. Ialoveni, unde se afla cet. Vutcareov Nicolae care cosea iarba pe marginea

drumului.

În așa mod, staționând automobilul în drept cu ultimul, Coceban Vitalie împreună

cu Cotun Pavel au coborât din acesta, l-au urcat forțat pe cet. Vutcareov Nicolae contra

voinței ultimului în automobilul de model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx

suspectându-l de comiterea unui furt, după care l-au transportat pe Vutcareov Nicolae

la o casă aflată în construcție situată la fel în s. Nimoreni, r. Ialoveni, ce aparține lui

Cotun Pavel. După ce au ajuns Cotun Pavel împreună cu Coceban Vitalie l-au dus pe

Vutcareov Nicolae în casă și ca ultimul să recunoască fapta de furt, Cotun Pavel cu

ajutorul unei bâte l-a agresat fizic, lovindu-1 atât cu bâta, cât și cu mâinile și picioarele

peste diferite părți ale corpului, după care l-au privat de libertate pe Vutcareov Nicolae

aproximativ 2 ore, fiind închis sub lacăt în casă, limitându-i deplasarea.

6

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2845 din 24 iunie 2015, lui

Vutcareov Nicolae i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații la nivelul

cotului drept, echimoze la nivelul coapsei stângi, plagă tăiată la nivelul degetului stîng,

care se califică ca vătămare neînsemnată.

Tot el, Cotun Pavel, la 23.06.2015, aproximativ la orele 11:00 min, împreună și

prin înțelegere prealabilă cu Coceban Vitalie, prelungindu-și intențiile sale îndreptate

la răpirea unei persoane, deplasându-se la volanul automobilului de model

„Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx pe una din străzile s. Nimoreni, r. Ialoveni, s-au

oprit la marginea unui lan, nu departe de gospodăria cet. Tataru Ion, unde se afla la

prășit minorul Xxxx Xxxxx, a.n. xxxx.

În așa mod, staționând automobilul, Cotun Pavel împreună cu Coceban Vitalie au

coborât din automobil și prin constrângere psihică, profitând de starea de neputință

cunoscută prin vârsta fragedă, l-au urcat forțat pe minorul Vutcareov Ion contra voinței

ultimului în automobilul de model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx, numindu-l

cu cuvinte necenzurate, suspectându-l de comiterea unui furt, după care l-au transportat

din locul în care se afla minorul Xxxx Xxxxx la o casă aflată în construcție situată la

fel în s. Nimoreni, r. Ialoveni, ce aparține lui Cotun Pavel. După ce au ajuns Cotun

Pavel împreună cu Coceban Vitalie l-au dus pe minorul Xxxx Xxxxx în casă, unde deja

se afla privat de libertate Vutcareov Nicolae și ca ultimul să recunoască fapta de furt,

Cotun Pavel i-a aplicat minorului Xxxx Xxxxx o lovitură cu palma peste față, după

care continuîndu-și acțiunile i-a mai aplicat multiple lovituri cu pumnii peste diferite

părți ale corpului.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2844 din 24 iunie 2015, lui Xxxx

Xxxxx Xxxxx, a.n. xxxx i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de edem a

țesuturilor moi pe cap, care se califică ca vătămare neînsemnată.

Colegiul a considerat că instanța de fond a constatat în mod eronat necesitatea

încadrării acțiunilor inculpaților în baza art. 164 alin. (2) lit. b), c), e) și g) Cod penal,

incorect aplicând prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, dând o

apreciere improprie probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității lor.

Judecând apelurile, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, Colegiul a constatat că, Coceban Vitalie și

Cotun Pavel, împreună și prin înțelegere prealabilă, la 23.06.2019, aproximativ la

orele 09:00 min, deplasându-se cu automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, cu

numerele de înmatriculare XXX xxx, la volanul căruia se afla Cotun Pavel, pe una din

străzile s. Nimoreni, r. Ialoveni, având scopul exercitării unui drept presupus în mod

arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, însoțită de aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate, cu scopul de a reține persoana care a comis

un furt de la domiciliul lui Cotun Pavel, s-au oprit în fața Primăriei s. Nimoreni, r.

Ialoveni, unde se afla cet. Vutcareov Nicolae care cosea iarba pe marginea drumului.

7

Staționând automobilul în drept cu ultimul, unde Coceban Vitalie împreună cu

Cotun Pavel au coborât din acesta, l-au luat pe cet. Vutcareov Nicolae cu automobilul

de model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx suspectându-l de comiterea unui furt,

după care l-au transportat pe Vutcareov Nicolae la casa aflată în construcție situată

la fel în s. Nimoreni, r. Ialoveni, ce aparține lui Cotun Pavel, lovindu-l cu palma peste

diferite părți ale corpului, după care l-au închis în casă pe Vutcareov Nicolae

aproximativ 2 ore, contactând organele de poliție.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2845 din 24 iunie 2015, lui

Vutcareov Nicolae i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații la nivelul

cotului drept, echimoze la nivelul coapsei stângi, plagă tăiată la nivelul degetului

stâng, care se califică ca vătămare neînsemnată.

Tot el, Coceban Vitalie și Cotun Pavel, la 23.06.2015, aproximativ la orele 11:00

min, împreună și prin înțelegere prealabilă prelungindu-și intențiile sale îndreptate la

exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite,

însoțită de aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate, cu scopul de a

reține persoana care a comis un furt de la domiciliul lui Cotun Pavel, deplasându-se

cu automobilul de model „Volkswagen Golf 4” cu n/î XXX xxx, la volanul căruia se

afla Cotun Pavel, pe una din străzile s. Nimoreni, r. Ialoveni, s-au oprit la marginea

unui lan situat nu departe de gospodăria cet. Tataru Ion, unde se afla la prășit minorul

Xxxx Xxxxx, a.n. xxxx. În așa mod, staționând automobilul Cotun Pavel împreună cu

Coceban Vitalie au coborât din automobil și prin constrângere psihică, l-au urcat

forțat pe minorul Xxxx Xxxxx în automobilul de model „Volkswagen Golf 4” cu n/î

XXX xxx, suspectându-l de comiterea unui furt, după care l-au transportat la casa

aflată în construcție situată în s. Nimoreni, r. Ialoveni, ce aparține lui Cotun Pavel.

După ce au ajuns, Cotun Pavel împreună cu Coceban Vitalie l-au dus pe minorul Xxxx

Xxxxx în casă, unde deja se afla Vutcareov Nicolae și ca ultimul să recunoască fapta

de furt, Cotun Pavel i-a aplicat minorului Xxxx Xxxxx o lovitură cu palma peste față,

după care continuându-și acțiunile i-a mai aplicat multiple lovituri cu pumnii peste

diferite părți ale corpului.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 2844 din 24 iunie 2015, lui Xxxx

Xxxxx Xxxxx, a.n xxxx i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de edem a

țesuturilor moi pe cap, care se califică ca vătămare neînsemnată.

Pe baza stării de fapt expuse, confirmată de probele administrate, Colegiul penal

a reținut în drept că faptele lui Coceban Vitalie și Cotun Pavel întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, și anume -

samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar și prin încălcarea

ordinii stabilite, însoțită de aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau

sănătate.

În acest sens, Colegiul a reținut ca neîntemeiate argumentele instanței de fond prin

care a concluzionat asupra vinovăției lui Coceban Vitalie și Cotun Pavel de comiterea

8

răpirii săvârșită asupra a două persoane, cu bună-știință asupra unui minor, de două

persoane, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă deoarece greșit au fost

apreciate, și încadrate juridic faptele constatate în urma administrării probelor din

dosar.

Instanța de apel a menționat că în acțiunile inculpaților lipsește latura obiectivă a

componenței de infracțiune de răpire a persoanei, nefiind confirmate etapele succesive

ale răpirii și anume capturarea victimei, deplasarea victimei din habitatul ei permanent

sau provizoriu, reținerea victimei împotriva voinței sale sau neluându-se în seamă

voința ei. Totodată nu au fost atestate constrângerea psihică sau fizică, înșelăciunea sau

abuzul de încredere, profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și

exprima voința. Dimpotrivă, s-a stabilit că părțile vătămate au mers de bună voie la

casa lui Cotun Pavel, nefiind capturate. Părțile vătămate erau libere și puteau în orice

moment să-și aleagă direcția de deplasare.

Colegiul a atestat, că declarațiile inculpaților privind nevinovăția lor în comiterea

faptelor penale se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și

veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părților vătămate

Vutcareov Nicolae, Xxxx Xxxxx, martorilor Boboc Nicolae, Tataru Victor, Cotun

Gheorghe, precum și prin probele scrise cercetate în ședința de judecată.

Instanța de apel, analizând declarațiile inculpaților, a reținut că de fapt aceștia nu

au negat faptul că pe rând i-au transportat pe Vutcareov Nicolae și Xxxx Xxxxx de la

locul aflării fiecăruia la casa care-i aparține lui Cotun Petru și care se afla în faza de

construire.

Cu referire la declarațiile părților vătămate Vutcareov Nicolae și Xxxx Xxxxx,

Colegiul a menționat că aceștia, în cadrul primei instanțe, sub jurământ, fiind avertizați

pentru darea mărturiilor false conform art. 312 Cod penal, au declarat că Coceban

Vitalie și Cotun Pavel le-a spus lui Vutcareov Nicolae și nepotului său Xxxx Xxxxx să

urce în mașină și să discute despre dispariția bunurilor. Au plecat cu toții la casa nouă.

Cotun Pavel le-a arătat lui Vutcareov Nicolae și Xxxx Xxxxx locul de unde au dispărut

lucrurile, și anume din garaj. Vutcareov Nicolae și Xxxx Xxxxx au răspuns că nu ei au

luat bunurile, iar Cotun Pavel a început a striga la ei, chiar i-a lovit de două ori cu

palma, după care a chemat grupa operativă. Grupa operativă a fotografiat totul la fața

locului și le-a permis lui Vutcareov Nicolae și Xxxx Xxxxx să plece acasă.

Menționează că Cotun Pavel i-a lovit doar cu palma, cu picioarele sau cu bâta de lemn

nu au fost loviți, amenințări cu moartea nu au fost.

Însăși partea vătămată Vutcareov Nicolae a menționat sub jurământ și neforțat de

nimeni că nu este de acord cu cele consemnate în rechizitoriu, deoarece în mașina lui

Cotun în acea zi a urcat benevol, neforțat de nimeni. Mai mult, dânsul a menționat că

nu a fost privat de libertate și că loviturile cu bâta din partea lui Cotun Pavel nu

corespund adevărului. Același lucru se referă și la aplicarea loviturilor cu picioarele.

Astfel de afirmații dânsul nu a făcut la organul de urmărire penală și nu cunoaște de ce

9

a fost așa consemnat în procesul-verbal de audiere. Concretizează și afirmă cu

certitudine, că nu a fost încuiat în casa cu pricina, adică Cotun în nici un caz nu a încuiat

ușa când l-a lăsat acolo. Plângere la poliție dânsul nu a depus.

În ceea ce privește aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate,

Colegiul a menționat că potrivit Raportului de expertiză medico-legală nr. 2844 din 24

iunie 2015, la Xxxx Xxxxx s-a constatat edem a țesuturilor moi pe cap, care se califică

ca vătămare neînsemnată, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate or, Xxxx Xxxxx a confirmat

faptul că a fost lovit de Cotun Pavel cu palma în cap.

Astfel, Colegiul penal a reținut că, în acțiunile lui Coceban Vitalie și Cotun Pavel

se întrunește latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzute de art. 352 alin.

(2) lit. d) Cod penal, latura subiectivă manifestându-se prin intenție directă.

Prezența în acțiunile lui Coceban Vitalie și Cotun Pavel atât a elementelor care

caracterizează latura obiectivă a infracțiunii încadrate în baza art. 352 alin. (2) lit. d)

Cod penal, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost

dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în

cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, s-a constatat că în cauză s-au stabilit toate

elementele componente ale infracțiunii comise, prin cumulul de probe pertinente și

concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Totodată, instanța de apel a constatat că partea apărării în apelul declarat în

numele inculpaților nu a prezentat probe verosimile și concludente în susținerea

poziției de achitare, făcând trimitere doar la anumite norme din lege, menționând că

condamnarea acestora este bazată pe presupuneri, or probele prezentate demonstrează

cu certitudine vinovăția de comiterea infracțiunii prevăzute art. 352 alin. (2) lit. d) Cod

penal, care a fost pe deplin dovedită.

La individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal,

totodată reținând că infracțiunea săvârșită de inculpați este mai puțin gravă, aceștia la

evidența medicilor narcolog și psihiatru nu se află, la locul de trai se caracterizează

pozitiv, nu au antecedente penale, nu sunt angajați în câmpul muncii, situația familiară

a acestora, în calitate de circumstanțe atenuante - săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni mai puțin grave, lipsind careva circumstanțe agravante în sarcina

inculpaților.

În prezența circumstanțelor descrise, Colegiul a considerat necesar de specificat

faptul că sancțiunea art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, prevede următoarele pedepse

alternative: amendă, și închisoare. Astfel, în cazul în care sancțiunea articolului

prevede pedepse alternative, individualizarea categoriei pedepsei se începe de la

pedeapsa cea mai blândă, care întotdeauna este înscrisă prima în sancțiune conform

ierarhiei pedepselor legiferate în art. 62 Cod penal. La individualizarea categoriei

10

pedepsei, instanța de judecată trebuie să țină cont de criteriile prevăzute de art. 75 Cod

penal și scopurile pedepsei prevăzute în art. 61 Cod penal.

Astfel, Colegiul a considerat că în speță, este oportună, corectă și echitabilă

aplicarea față de Coceban Vitalie și Cotun Pavel a pedepsei sub formă de amendă, or

această pedeapsă este corespunzătoare faptei comise, dar și având în vedere scopul legii

penale, care indică asupra corectării și reeducării inculpatului în vederea neadmiterii

pe viitor a careva acțiunile ilegale. Totodată ținând cont de faptul că pedeapsa penală

are drept scop reeducarea condamnatului, aceasta din urmă nicidecum nu trebuie să

creeze careva suferințe fizice și psihice, persoanelor atrase la răspundere penală, fapt

care denotă că sancțiunea dată va avea un efect pozitiv asupra conștientizării de către

inculpat a pericolului social al acțiunilor comise.

În aceste circumstanțe, Colegiul a concluzionat că instanța de fond a pronunțat o

sentință întemeiată și motivată, stabilind o pedeapsă aptă să conducă la realizarea

scopurilor sancțiunii, contribuind la reeducarea inculpaților, la formarea unei atitudini

pozitive a acesteia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile

morale.

Generalizând aspectele invocate, Colegiul a ajuns la ferma concluzie despre

necesitatea admiterii din alte motive apelul avocatului în numele inculpaților, casarea

totală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima

instanță.

invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe, deoarece apelul greșit a fost

admis.

În motivarea recusrului procurorul indică:

- hotărârea instanței de apel este neîntemeiată în partea ce ține de stabilirea stării

de fapt, cât și recalificarea acțiunilor inculpaților de la art. 164 Cod penal la art. 352

Cod penal, stabilindu-se că prima normă nu a fost demonstrată de acuzare prin careva

probe concludente;

- instanța de fond corect a apreciat critic declarațiile părții vătămate Vutcareov

Nicolae date în ședința de judecată, fiind făcute cu scopul de a ușura situația

inculpaților sau de a-i ajuta să evite răspunderea penală pentru fapta comisă;

- dacă se analizează în cumul totalul probatoriu administrat în cadrul urmăririi

penale și cercetat în instanță, cât și faptul că instanța de apel la pronunțarea deciziei nu

a dat apreciere fiecărei probe în parte și nu și-a motivat poziția în coraborare cu care

probă, demonstrează că inculpații au săvârșit un act de samovolnicie, se ajunge la

concluzia că decizia instanței de apel nu este probată întru a motiva soluția obținută pe

caz;

- la pct. 11 din decizie, instanța de apel constată că ambii inculpați i-au urcat

forțat prin constrângere psihică pe părțile vătămate Vutcareov Nicolae și Xxxx în

11

automobilul lor, contrar voinței i-au transportat, adică le-au schimbat locul aflării lor,

fiind privați de libertate contrar voinței lor cât și maltratați pentru a recunoaște o

infracțiune ce nu a fost comisă de ei, iar la pct. 12 deja constată că fapta inculpaților se

încadrează în norma penală prevăzută de art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, astfel se

constată că motivarea soluției se contrazice cu dispozitivul și este expusă neclar;

- pentru a combate poziția instnței de apel, acuzarea indică asupra faptului că

latura obiectivă a infracțiunii de samovolnicie nu include în sine răpirea unei persoane,

ba dimpotrivă această latură se include în latura obiectivă a infracțiunii de răpire a

persoanei. Mai mult, obiectul juridic nemijlocit al infracțiunii de răpire vizează direct

ocrotirea libertății fizice, de deplasare și de acțiune a persoanei în conformitate cu

voința proprie, pe când la infracțiunea de samovolnicie obiectul juridic îl constituie

relațiile sociale de exercitare a cetățenilor a drepturilor și obligațiilor lor;

- în speță sunt prezente toate trei etape de a comite infracțiunea de răpirea

persoanei, și anume: capturarea victimelor de către ambii inculpați, luarea contrar

voinței și deplasarea victimelor de la locul în care aceștia se aflau și în final reținerea

lor cu privarea de libertate împotriva voinței lor;

- instanța de apel a aplicat incorect prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală și a dat o apreciere improprie probelor din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, la caz fiind întrunită latura subiectivă a

infracțiunii de răpire, deoarece inculpații au comis intenționat infracțiunea din motiv și

dorința de a descoperi pretinsul furt din avutul său.

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis, din

alte motive decât cele invocate, pe următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel doar în cazurile stipulate în acest articol

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit dispoziției art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra

cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de

apel, se referă la următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă

fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există

circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

12

art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează

să le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect

aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile nominalizate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi casată, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Din conținutul deciziei recurate rezultă că instanța de apel la examinarea cauzei a

comis un șir de erori și anume:

În primul rând, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât

odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept numai cu privire la persoana care l-a declarat, la

calitatea acesteia în proces și la persoana împotriva căreia este îndreptat de către

jurisdicția de al doilea grad asupra hotărârii primei instanțe. Dispozitivul deciziei

instanței de apel trebuie să corespundă concluziilor făcute de instanță în partea

descriptivă.

În speță, se reține că potrivit rechizitoriului, Coceban Vitalie și Cotun Pavel au

fost puși sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit.

b), c), e) și g) Cod penal.

Prin sentința instanței de fond, Coceban Vitalie și Cotun Pavel au fost recunoscuți

vinovați și condamnați în baza art. 164 alin. (2) lit. b), c), e) și g) Cod penal, fiindu-le

stabilite pedeapsă sub formă de privațiune de libertate.

Examinând cauza, instanța de apel, a considerat că în acțiunile inculpaților nu sunt

prezente elementele constitutive ale infracțiunii de care au fost puși sub învinuire,

constatând că Coceban Vitalie și Cotun Pavel au comis infracțiunea prevăzută de art.

352 alin. (2) lit. d) Cod penal, în baza căreia au fost condamnați la pedeapsă sub formă

de amendă.

Lecturând decizia instanței de apel, Colegiul reține că fapta criminală descrisă de

aceasta în partea descriptivă a hotărârii considerată ca fiind dovedită, este una neclară,

ce contravine textului infracțiunii prevăzute de art. 352 Cod penal, fiind de fapt o

copiere a învinuirii redate în rechizitoriu, instanța atribuind inculpaților suplimentar

doar „scopul exercitării unui drept presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii

stabilite, însoțită de aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate.”

Astfel, de către instanța de apel au fost încălcate cerințele art. 394 alin. (1) pct. 1)

Cod de procedură penală potrivit căruia, partea descriptivă a sentinței de condamnare

trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, or

conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către instanța de apel

se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

care se aplică în mod corespunzător, prin urmare se remarcă că motivarea soluției

13

adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivului hotărârii, temei ce se încadrează

în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În al doilea rând, Colegiul menționează că decizia atacată prezintă deficiențe sub

aspectul motivării, fiind una confuză, fără o argumentare concretă și fără a da o nouă

apreciere probelor administrate în cauza penală.

Astfel, dacă instanța de apel a ajuns la concluzia de a reîncadra juridic fapta

inculpaților, partea descriptivă a deciziei urma să cuprindă analiza probelor pe care s-

a bazat pronunțând hotărârea respectivă, să indice din ce motive ele urmează a fi

reapreciate, admise ori respinse ca probe, or instanța de apel nu invocă circumstanțele

care au stat la baza concluziei sale și își întemeiază soluția doar prin descrierea

probelor, însă la adoptarea hotărârii e rezonabilă expunerea circumstanțelor faptelor

comise, luându-se în considerație cronologia evenimentelor și probele ce susțin

concluziile instanței privind vinovăția sau nevinovăția și aprecierea juridică a faptei.

Lecturând textul deciziei recurate, după descrierea faptei criminale, considerată

ca fiind dovedită, se reține mențiunea instanței de apel, și anume: „Pe baza stării de

fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, Colegiul penal reține în drept,

faptele inculpaților Coceban Vitalie și Cotun Pavel întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, și anume -

samavolnicia, adică exercitarea unui drept presupus în mod arbitrar și prin încălcarea

ordinii stabilite, însoțită de aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau

sănătate.”

După care, instanța de apel face doar o transcriere a declarațiilor inculpaților,

părților vătămate, martorilor și probelor care au fost puse și la baza sentinței de

condamnare pe art. 164 Cod penal, și printr-o frază generală a invocat: „Instanța de

apel concluzionează că, materialele cauzei dovedesc cu certitudine că în acțiunile lui

Coceban Vitalie și Cotun Pavel se conțin indicii componenței de infracțiune prevăzută

de art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, și anume, samavolnicia, adică exercitarea unui

drept presupus în mod arbitrar și prin încălcarea ordinii stabilite, însoțită de aplicarea

violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate.”

Or, în acest fel instanța de apel a menționat la general faptul că probele respective

confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (2)

lit. d) Cod penal, fără să aprecieze fiecare probă în parte și să-și expună punctul său de

vedere asupra fiecăreia și asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora, contrar

prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală care stipulează că fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Or,

expunerea în partea descriptivă a deciziei doar a teoriei din literatura juridică, nu este

suficientă pentru o decizie de condamnare, care trebuie să fie motivată atât în fapt, cât

și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

14

În aceiași ordine de idei, în susținerea poziției sale instanța de apel a menționat:

„Colegiul atestă că, prezența în acțiunile lui Coceban Vitalie și Cotun Pavel atît a

elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii încadrate în baza art.

352 alin. (2) lit. d) Cod penal, cît și a celor care caracterizează latura subiectivă a

acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul

urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, se constată că

în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii comise, prin cumulul

de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și

ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în

mod obiectiv.”, fără însă a indica care anume acțiuni ale lui Coceban Vitalie și Cotun

Pavel caracterizează latura obiectivă și subiectivă a componenței de infracțiune

prevăzută de art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare.

Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Orice

schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi

minuțios analizată și argumentată de instanța deferită cu judecarea cauzei. Instanțele,

atunci când constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale

infracțiunii incriminate acestuia prin rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în

baza altei norme legale, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor

acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv.

De asemenea se remarcă unele contradicții în partea motivatoare a deciziei

recurate, or referindu-se la pedeapsa ce urma a fi aplicată inculpaților pentru comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, și anume amenda penală,

instanța de apel a indicat: „În aceste circumstanțe, Colegiul concluzionează că instanța

de fond a pronunțat o sentință întemeiată și motivată, stabilind o pedeapsă aptă să

conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, contribuind la reeducarea inculpaților, la

formarea unei atitudini pozitive a acesteia față de ordinea de drept, regulile de

conviețuire socială și principiile morale.”

Prin urmare, este incertă poziția instanței de apel în situația în care instanța de

fond a condamnat inculpații în baza art. 164 alin. (2) lit. b), c), e), și g) Cod penal la

pedeapsă sub formă de închisoare, iar Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău,

recunoscând inculpații vinovați în baza art. 352 alin. (2) lit. d) Cod penal, le-a stabilit

pedeapsă sub formă de amendă penală.

În atare situație, decizia instanței de apel rămâne una contrară prevederilor art.

414, 417, 419 Cod de procedură penală, or obligația de motivare a hotărârilor

judecătorești face parte din setul de garanții stabilit pentru existența unui proces

echitabil. Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al

Convenției, o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul

procesului penal, având posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul

15

căilor de atac și oferă posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel

sau recurs. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

În altă ordine de idei, Colegiul lărgit consemnează că nu este posibilă nici

menținerea sentinței instanței de fond, după cum solicită procurorul, deoarece aceasta

de asemenea prezintă deficiențe la capitolul motivării, or instanța de judecată asupra

invocărilor avocatului inculpaților expuse în cadrul dezbaterilor judiciare, s-a expus

superficial, considerându-le ca o poziție de apărare care însă nu poate constitui ca

temei pentru adoptarea unei sentințe de achitare.

Astfel, Colegiul reiterează că pentru a fi angajată răspunderea penală conform art.

164 Cod penal, se impune reținerea persoanei (cu privarea deplină de libertate)

împotriva voinței acesteia sau neluându-se în seamă voința ei, iar instanța de fond

stabilind vinovăția inculpaților pentru infracțiunea de răpire a persoanei, nu a ținut cont

în deplină măsură de declarațiile atât a părților vătămate, cât și a martorilor, date pe tot

parcursul procesului penal.

O sentință de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte, când toate

versiunile au fost verificate, iar divergențele apărute au fost înlăturate și apreciate în

modul corespunzător, și aceasta se adoptă numai în condiția în care în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată

incontestabil prin ansamblul de probe cercetate în instanța de judecată.

Rezumând cele menționate, se constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul

pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii,

ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției

adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să

verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în

instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate

cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în

dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să

corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod

de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să

verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit

16

aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în

comiterea infracțiunii incriminate, ținând cont de motivele invocate în apel și

dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 12 februarie 2019, în cauza penală în privința lui Coceban

Vitalie și Cotun Pavel, și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 17 iulie 2019.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

17