1re-114/21 — art. 264 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1re-114/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Toma Nadejda,

judecători – Timofti Vladimir și Țurcan Anatolie,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

avocatul Mihalache Iurie în numele condamnatului Grădinaru Oleg, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie

2021, în cauza penală privindu-l pe

Grădinaru Oleg Xxxx, născut la xxxxxx,

originar și domiciliat în mun. xxxx, bd. xxxx, ap. xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursului în anulare în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Grădinaru Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 200 ore muncă neremunerată

în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Grădinaru Oleg

la 19.07.2019, ora 19:18, conducând automobilul de model „Volkswgen Passat” n/î

xxxxx, deținând permis de conducere de categoria „B” pe str. Izvorului, or. Sângera,

mun. Chișinău, nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a ținut cont de factorii

rutieri, nu a oprit când au apărut obstacole pentru circulație, a comis tamponarea cu

vehiculul de model Opel Astra cu n/î xxxxxxxx, care aparține lui Găleata Andrei,

ulterior în timpul documentării accidentului rutier de către colaboratorii de poliție,

Grădinaru Oleg a fost suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică, fapt în legătură cu care agentul constatator, a testat persoana în

cauză cu alcootesterul „Drager”, fiind constatat că în aerul expirat de Grădinaru

Oleg, concentrația de alcool fiind de 1,26 mg/l de alcool, fapt confirmat prin cotorul,

1

eliberat de alcootesterul Drager 6810, iar conform art.13412 alin. (3) Cod penal, prin

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are

concentrația de alcool în sânge de 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de

alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult.

Prima instanță a calificat acțiunile lui Grădinaru Oleg în baza art. 2641 alin.

(1) Cod penal - conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat.

Mihalache Iurie în numele inculpatului Grădinaru Oleg, prin care a solicitat casarea

acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului de sub învinuirea

înaintată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- în speță nu a fost demonstrată latura obiectivă a infracțiunii, nefiind dovedit

că inculpatul a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate, or la momentul

sosirii la fața locului a echipajului de poliție rutieră, lângă automobilul de model

"Volkwagen Passat" n/î xxxxxxxx erau mai multe persoane, în automobil nu era

nimeni. Până a veni echipajul de poliție, Grădinaru Oleg s-a culcat în mașină pentru

a se odihni;

- nu există probe care să ateste cine a fost la volanul automobilului, martorul

Găleată Andrei a declarat în ședința de judecată a primei instanțe că a fost primul

care a venit la fața ocului și a văzut 4 persoane în jurul mașinii, în automobil nu era

nimeni, nu a văzut cine era la volanul automobilului, până a veni poliția, inculpatul

s-a culcat în mașină;

- între declarațiile martorului Găleată Andrei și declarațiile lui Grădinaru Oleg

nu există divergențe.

a fost respins ca nefondat recursul declarat și menținută fără modificări sentința

primei instanțe.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că prima instanță a

stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat.

Instanța de recurs a indicat că nu pot fi reținute alegațiile recurentului precum

că, în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art.

2641 alin. (1) și anume, conducerea mijlocului de transport, or, prima instanță corect

a statuat că Grădinaru Oleg care se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat

a condus mijlocul de transport de model „Volkswagen Passat” n/î xxxxx pe str.

Izvorului din or. Sîngera la 19.07.2019, în jurul orei 19:18, ceea ce s-a demonstrat

prin probele anexate la dosar și anume, declarațiile martorilor Găleată Andrei, cât și

2

a lui Neculai Stanislav, care au indicat direct asupra faptului conducerii

automobilului de către Grădinaru Oleg în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat

la data, ora și locul indicate în învinuire.

Instanța de recurs a conchis că nu dispune de temeiuri pentru a pune la îndoială

declarațiile martorului Neculai Stanislav și a părții vătămate Găleată Andrei,

considerând că acestea sunt succesive și nu se contrazic.

Totodată, instanța de recurs a indicat că acestea se confirmă și prin procesul-

verbal de examinare a obiectului, acțiune procesuală efectuată la 22 noiembrie 2019,

în cadrul căreia a fost examinat materialul nr. 9021 din 20 iulie 2019 emis de Secția

Supraveghere transport și circulație rutieră, serviciul investigare accidente cu autor

necunoscut, în care este emis actul procesului-verbal al persoanei bănuite în

comiterea contravenției întocmit la 22 iulie 2019, cu numitul Grădinaru Oleg, în care

ultimul a declarat că „la data de 19.07.2019, eu m-am deplasat cu a/m de model

„Volkswagen Passat” cu n/î xxxxxxx prin comuna Sîngera, din neatenție a atins un

automobil de model „Opel” cu n/î străine, după care a plecat și a fost ajuns de

celălalt șofer. Vina în accident o recunoaște”( f.d.105, vol. I), iar, la materialele

cauzei nu au fost anexate careva probe legale și pertinente, care ar confirma

contrariul, prin urmare se demonstrează că anume Grădinaru Oleg se afla la volanul

automobilului „Volkswagen Passat” cu n/î xxxxxxxx, fiind în stare de ebrietate

alcoolică.

Instanța de recurs a conchis că prima instanță, minuțios, sub toate aspectele,

complet și obiectiv, a administrat probele, apreciind fiecare probă din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, astfel, fără nici un dubiu rezonabil a stabilit

vinovăția inculpatului Grădinaru Oleg și corect a calificat acțiunile acestuia în baza

art. 2641 alin. (1) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană

care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

De asemenea, instanța de recurs a atestat că la stabilirea măsurii și mărimii

pedepsei în privința inculpatului Grădinaru Oleg, în vederea corectării, reeducării,

prima instanță i-a stabilit corect o măsură de pedeapsă prevăzute de lege în limitele

prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

avocatul Mihalache Iurie în numele condamnatului Grădinaru Oleg, care solicită

casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a

condamnatului de sub învinuirea înaintată.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că:

- în speță nu a fost demonstrată latura obiectivă a infracțiunii, nefiind dovedit

că inculpatul a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate, or la momentul

sosirii la fața locului a echipajului de poliție rutieră, lângă automobilul de model

3

"Volkwagen Passat" n/î xxxxxxxx erau mai multe persoane, în automobil nu era

nimeni. Până a veni echipajul de poliție, Grădinaru Oleg s-a culcat în mașină pe

bancheta șoferului pentru a se odihni. Declarațiile martorului Găleată Andrei

coroborează cu declarațiile lui Grădinaru Oleg;

- decizia instanței de recurs este afectată de un viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, ce s-a manifestat prin faptul acceptării calificării penale

greșite a faptei și interpretarea eronată a circumstanțelor de fapt și de drept, furnizate

de către organul de urmărire penală și nu s-a expus asupra chestiunilor esențiale

supuse atenției sale;

- instanța de recurs a pronunțat decizia în baza unei examinări superficiale a

circumstanțelor de fapt și de drept, iar în cadrul examinării recursului ordinar, s-a

neglijat că instanța inferioară a admis un act de procedură confuz al organului de

urmărire penală. Probele administrate în cursul examinării cauzei penale nu atestă

existența elementelor componenței de infracțiune.

431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din motiv că

recurentul a invocat drept temei pentru depunerea recursului în anulare și

redeschiderea procesului aceleași motive și temeiuri care au fost declarate și în

recursul ordinar, în esență exprimând dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor și condamnarea inculpatului Grădinaru Oleg în baza art. 2641 alin. (1) Cod

penal, circumstanțe asupra cărora instanța de recurs s-a expus prin decizia sa.

materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 454 Cod de procedură penală, recursul în anulare se

declară în termen de 6 luni de la data pronunțării deciziei.

În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recurs în anulare în termen.

Art. 453 Cod de procedură penală, prevede că hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea

cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a

afectat hotărârea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului

informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Conform pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală, viciul fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată reprezintă o încălcare

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

4

Din textul recursului în anulare, Colegiul penal atestă că recurentul indică

prezența viciului fundamental, ce s-a manifestat prin faptul acceptării calificării

penale greșite a faptei și interpretarea eronată a circumstanțelor de fapt și de drept,

și că probele administrate în cursul examinării cauzei penale nu atestă existența

elementelor componenței de infracțiune.

Analizând materialele cauzei prin prisma acestor aspecte, Colegiul penal atestă

că alegațiile recurentului nu pot fi acceptate, or acestea se întemeiază doar pe o

apreciere subiectivă a circumstanțelor cauzei de către recurent, în condițiile în care,

instanța de recurs ordinar s-a expus argumentat asupra chestiunilor ce țin de

aprecierea probelor administrate în prezenta cauză penală invocate în cererea de

recurs ordinar împotriva soluției primei instanțe prin care condamnatul Grădinaru

Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.

(1) Cod penal, iar careva motive întemeiate ce ar combate poziția instanței ierarhic

inferioare pe acest aspect nu se rețin din textul recursului în anulare.

Subsidiar, analizând textul recursului în anulare declarat, Colegiul penal atestă

că motivele recurentului nu pot fi acceptate, or acestea se întemeiază primordial pe

aprecierea subiectivă a circumstanțelor cauzei, or poziția recurentului nu s-a

confirmat prin careva temeiuri de fapt sau de drept aplicabile în prezenta speță, iar

dezacordul cu soluția legală, adoptată de instanța de recurs ordinar în prezenta cauză,

nu poate fi apreciat ca un viciu fundamental ce ar da temei de a interveni în hotărârea

judecătorească devenită irevocabilă și executorie.

Totodată, se atestă că din textul recursului în anulare declarat se evidențiază

contradictorialitatea acestuia, prin faptul că recurentul, pe lângă prezența

presupusului viciu fundamental, critică aprecierea probelor de către prima instanță

și instanța de recurs ordinar, în special cu referire la declarațiile condamnatului

Grădinaru Oleg și a martorului Găleată Andrei, relatând în cererea de recurs despre

propria opinie asupra circumstanțelor constatate în speță, or aceste alegații sunt

bazate de aprecierea subiectivă a recurentului, determinată de dezacordul cu soluția

adoptată de instanțele ierarhic inferioare, cu scopul reexaminării cauzei, or în

privința vinovăției condamnatului Grădinaru Oleg în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs ordinar s-a expus detaliat

și argumentat în deicizia sa (f.d. 241-245, vol. I), concluzie ce a fost întemeiată pe

un cumul de probe examinat, verificat și apreciat de ambele instanțe corect prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, utilității, veridicității, iar toate probele în ansamblu prin coroborarea lor,

fără a fi comise în acest sens careva erori ce ar fi constituit un viciu fundamental, ce

ar afecta legalitatea și temeinicia deciziei atacate.

În această ordine de idei, Colegiul penal mai invocă că potrivit jurisprudenței

Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale

5

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

“inter alia”, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul

Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu

insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea

unei hotărâri judecătorești definitive și executorii doar în scopul reluării procesului

de judecată și al unei noi soluționări a cauzei. Competența de revizuire a instanțelor

supreme trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și

nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs

deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi drept

temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în

cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și

obligatorii (a se vedea cazul Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie 2007).

irevocabilă a instanței ierarhic inferioare, nu este afectată de un viciu fundamental,

hotărârea contestată cuprinde motivele pe care este întemeiată soluția, astfel este

legală și întemeiată, iar recursul în anulare declarat, este inadmisibil fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Mihalache

Iurie în numele condamnatului Grădinaru Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Grădinaru Oleg Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 18 noiembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

6