1re-114/21 — art. 264 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 31 iulie 2020, Grădinaru Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 200 ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Grădinaru Oleg la 19.07.2019, ora 19:18, conducând automobilul de model „Volkswgen Passat” n/î xxxxx, deținând permis de conducere de categoria „B” pe str. Izvorului, or. Sângera, mun. Chișinău, nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu a ținut cont de factorii rutieri, nu a oprit când au apărut obstacole pentru circulație, a comis tamponarea cu vehiculul de model Opel Astra cu n/î xxxxxxxx, care aparține lui Găleata Andrei, ulterior în timpul documentării accidentului rutier de către colaboratorii de poliție, Grădinaru Oleg a fost suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, fapt în legătură cu care agentul constatator, a testat persoana în cauză cu alcootesterul „Drager”, fiind constatat că în aerul expirat de Grădinaru Oleg, concentrația de alcool fiind de 1,26 mg/l de alcool, fapt confirmat prin cotorul, 1 eliberat de alcootesterul Drager 6810, iar conform art.13412 alin. (3) Cod penal, prin stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat se înțelege starea persoanei care are concentrația de alcool în sânge de 0,5 g/l și mai mult sau concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai mult. Prima instanță a calificat acțiunile lui Grădinaru Oleg în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal - conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu recurs de către avocatul Mihalache Iurie în numele inculpatului Grădinaru Oleg, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului de sub învinuirea înaintată. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - în speță nu a fost demonstrată latura obiectivă a infracțiunii, nefiind dovedit că inculpatul a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate, or la momentul sosirii la fața locului a echipajului de poliție rutieră, lângă automobilul de model "Volkwagen Passat" n/î xxxxxxxx erau mai multe persoane, în automobil nu era nimeni. Până a veni echipajul de poliție, Grădinaru Oleg s-a culcat în mașină pentru a se odihni; - nu există probe care să ateste cine a fost la volanul automobilului, martorul Găleată Andrei a declarat în ședința de judecată a primei instanțe că a fost primul care a venit la fața ocului și a văzut 4 persoane în jurul mașinii, în automobil nu era nimeni, nu a văzut cine era la volanul automobilului, până a veni poliția, inculpatul s-a culcat în mașină; - între declarațiile martorului Găleată Andrei și declarațiile lui Grădinaru Oleg nu există divergențe.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2021, a fost respins ca nefondat recursul declarat și menținută fără modificări sentința primei instanțe. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a constatat că prima instanță a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Instanța de recurs a indicat că nu pot fi reținute alegațiile recurentului precum că, în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 2641 alin. (1) și anume, conducerea mijlocului de transport, or, prima instanță corect a statuat că Grădinaru Oleg care se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat a condus mijlocul de transport de model „Volkswagen Passat” n/î xxxxx pe str. Izvorului din or. Sîngera la 19.07.2019, în jurul orei 19:18, ceea ce s-a demonstrat prin probele anexate la dosar și anume, declarațiile martorilor Găleată Andrei, cât și 2 a lui Neculai Stanislav, care au indicat direct asupra faptului conducerii automobilului de către Grădinaru Oleg în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat la data, ora și locul indicate în învinuire. Instanța de recurs a conchis că nu dispune de temeiuri pentru a pune la îndoială declarațiile martorului Neculai Stanislav și a părții vătămate Găleată Andrei, considerând că acestea sunt succesive și nu se contrazic. Totodată, instanța de recurs a indicat că acestea se confirmă și prin procesul- verbal de examinare a obiectului, acțiune procesuală efectuată la 22 noiembrie 2019, în cadrul căreia a fost examinat materialul nr. 9021 din 20 iulie 2019 emis de Secția Supraveghere transport și circulație rutieră, serviciul investigare accidente cu autor necunoscut, în care este emis actul procesului-verbal al persoanei bănuite în comiterea contravenției întocmit la 22 iulie 2019, cu numitul Grădinaru Oleg, în care ultimul a declarat că „la data de 19.07.2019, eu m-am deplasat cu a/m de model „Volkswagen Passat” cu n/î xxxxxxx prin comuna Sîngera, din neatenție a atins un automobil de model „Opel” cu n/î străine, după care a plecat și a fost ajuns de celălalt șofer. Vina în accident o recunoaște”( f.d.105, vol. I), iar, la materialele cauzei nu au fost anexate careva probe legale și pertinente, care ar confirma contrariul, prin urmare se demonstrează că anume Grădinaru Oleg se afla la volanul automobilului „Volkswagen Passat” cu n/î xxxxxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică. Instanța de recurs a conchis că prima instanță, minuțios, sub toate aspectele, complet și obiectiv, a administrat probele, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel, fără nici un dubiu rezonabil a stabilit vinovăția inculpatului Grădinaru Oleg și corect a calificat acțiunile acestuia în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. De asemenea, instanța de recurs a atestat că la stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului Grădinaru Oleg, în vederea corectării, reeducării, prima instanță i-a stabilit corect o măsură de pedeapsă prevăzute de lege în limitele prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

Decizia instanței de recurs este contestată cu recurs în anulare de către avocatul Mihalache Iurie în numele condamnatului Grădinaru Oleg, care solicită casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare a condamnatului de sub învinuirea înaintată. În argumentarea recursului, recurentul a invocat că: - în speță nu a fost demonstrată latura obiectivă a infracțiunii, nefiind dovedit că inculpatul a condus mijlocul de transport în stare de ebrietate, or la momentul sosirii la fața locului a echipajului de poliție rutieră, lângă automobilul de model 3 "Volkwagen Passat" n/î xxxxxxxx erau mai multe persoane, în automobil nu era nimeni. Până a veni echipajul de poliție, Grădinaru Oleg s-a culcat în mașină pe bancheta șoferului pentru a se odihni. Declarațiile martorului Găleată Andrei coroborează cu declarațiile lui Grădinaru Oleg; - decizia instanței de recurs este afectată de un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, ce s-a manifestat prin faptul acceptării calificării penale greșite a faptei și interpretarea eronată a circumstanțelor de fapt și de drept, furnizate de către organul de urmărire penală și nu s-a expus asupra chestiunilor esențiale supuse atenției sale; - instanța de recurs a pronunțat decizia în baza unei examinări superficiale a circumstanțelor de fapt și de drept, iar în cadrul examinării recursului ordinar, s-a neglijat că instanța inferioară a admis un act de procedură confuz al organului de urmărire penală. Probele administrate în cursul examinării cauzei penale nu atestă existența elementelor componenței de infracțiune.

La recursul în anulare declarat în speță, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, din motiv că recurentul a invocat drept temei pentru depunerea recursului în anulare și redeschiderea procesului aceleași motive și temeiuri care au fost declarate și în recursul ordinar, în esență exprimând dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor și condamnarea inculpatului Grădinaru Oleg în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, circumstanțe asupra cărora instanța de recurs s-a expus prin decizia sa.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 454 Cod de procedură penală, recursul în anulare se declară în termen de 6 luni de la data pronunțării deciziei. În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs în anulare în termen. Art. 453 Cod de procedură penală, prevede că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental din cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Conform pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală, viciul fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată reprezintă o încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. 4 Din textul recursului în anulare, Colegiul penal atestă că recurentul indică prezența viciului fundamental, ce s-a manifestat prin faptul acceptării calificării penale greșite a faptei și interpretarea eronată a circumstanțelor de fapt și de drept, și că probele administrate în cursul examinării cauzei penale nu atestă existența elementelor componenței de infracțiune. Analizând materialele cauzei prin prisma acestor aspecte, Colegiul penal atestă că alegațiile recurentului nu pot fi acceptate, or acestea se întemeiază doar pe o apreciere subiectivă a circumstanțelor cauzei de către recurent, în condițiile în care, instanța de recurs ordinar s-a expus argumentat asupra chestiunilor ce țin de aprecierea probelor administrate în prezenta cauză penală invocate în cererea de recurs ordinar împotriva soluției primei instanțe prin care condamnatul Grădinaru Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, iar careva motive întemeiate ce ar combate poziția instanței ierarhic inferioare pe acest aspect nu se rețin din textul recursului în anulare. Subsidiar, analizând textul recursului în anulare declarat, Colegiul penal atestă că motivele recurentului nu pot fi acceptate, or acestea se întemeiază primordial pe aprecierea subiectivă a circumstanțelor cauzei, or poziția recurentului nu s-a confirmat prin careva temeiuri de fapt sau de drept aplicabile în prezenta speță, iar dezacordul cu soluția legală, adoptată de instanța de recurs ordinar în prezenta cauză, nu poate fi apreciat ca un viciu fundamental ce ar da temei de a interveni în hotărârea judecătorească devenită irevocabilă și executorie. Totodată, se atestă că din textul recursului în anulare declarat se evidențiază contradictorialitatea acestuia, prin faptul că recurentul, pe lângă prezența presupusului viciu fundamental, critică aprecierea probelor de către prima instanță și instanța de recurs ordinar, în special cu referire la declarațiile condamnatului Grădinaru Oleg și a martorului Găleată Andrei, relatând în cererea de recurs despre propria opinie asupra circumstanțelor constatate în speță, or aceste alegații sunt bazate de aprecierea subiectivă a recurentului, determinată de dezacordul cu soluția adoptată de instanțele ierarhic inferioare, cu scopul reexaminării cauzei, or în privința vinovăției condamnatului Grădinaru Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, instanța de recurs ordinar s-a expus detaliat și argumentat în deicizia sa (f.d. 241-245, vol. I), concluzie ce a fost întemeiată pe un cumul de probe examinat, verificat și apreciat de ambele instanțe corect prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, veridicității, iar toate probele în ansamblu prin coroborarea lor, fără a fi comise în acest sens careva erori ce ar fi constituit un viciu fundamental, ce ar afecta legalitatea și temeinicia deciziei atacate. În această ordine de idei, Colegiul penal mai invocă că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale 5 preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (a se vedea cazul Brumărescu vs România, Nr.28342/95&62, 28 octombrie 1999). Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorii doar în scopul reluării procesului de judecată și al unei noi soluționări a cauzei. Competența de revizuire a instanțelor supreme trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și omisiunile justiției, și nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme nu poate servi drept temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar în cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (a se vedea cazul Bujnița vs Moldova, Nr.36492/02, 16 ianuarie 2007).

În consecință, Colegiul penal constată că hotărârea judecătorească irevocabilă a instanței ierarhic inferioare, nu este afectată de un viciu fundamental, hotărârea contestată cuprinde motivele pe care este întemeiată soluția, astfel este legală și întemeiată, iar recursul în anulare declarat, este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 456, 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Mihalache Iurie în numele condamnatului Grădinaru Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Grădinaru Oleg Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 18 noiembrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie 6