1re-1/2022 — art. 264 prim alin. 1 CP

1re-1/2022 — art. 264 prim alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1re-1/2022

1-20026998-01-1r/e-04012022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către

avocatul Coadă Tudor în numele condamnatului și condamantul Cebotari Oleg, prin

care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09

decembrie 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie

2021, în cauza penală în privința lui

Cebotari Oleg XXXXX,

născut la XXXXX, originar și

domiciliat XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 25.02.2020 − 09.12.2020;

Instanța de apel: 06.01.2021 − 23.11.2021;

Instanța de recurs: 04.01.2022 − 04.05.2022.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție

C O N S T A T Ă:

Cebotari Oleg XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute în art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub

formă de 240 (două sute patruzeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Cebotari Oleg, cunoscând cu certitudine faptul că conducerea mijlocului de transport

în stare de ebrietate produsă de consumul de alcool este prohibită de pct. 14 a

Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că conducătorului de vehicul îi este

interzis să conducă vehiculul dacă a consumat băuturi alcoolice, droguri sau alte

substanțe contraindicate conducerii, ce se află sub influența preparatelor

1

medicamentoase care conduc la reducerea reacției, la 13 ianuarie 2020 după ce a

consumat băuturi alcoolice a urcat la volanul automobilului de model Peugeot 207, cu

n/î XXXXX, și s-a deplasat pe str. N. Costin 65, mun. Chișinău, unde în jurul orelor

21.20 a fost stopat de către colaboratorul de poliție al Inspectoratului Național de

patrulare în mun. Chișinău, Stadnic Dumitru, aflat în misiune de serviciu pentru

combaterea infractiumlor și contraventiilor care a și contracarat acțiunile prejudiciabile

a respectivului. Fiind supus alcooltestului Drager, pentru stabilirea gradului de

ebrietate a fost stabilit că concentrația de alcool, în aerul expirat constituia 0,89 mg/1,

care conform art. 134 alin. (3) Cod penal, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat.

prin care a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către prima

instanță.

3.1. În motivarea recursului inculpatul Cebotari Oleg a invocat că:

- potrivit învinuirii înaintate, Cebotari Oleg ar fi fost stopat de către colaboratorul

de poliție Stadnic Dumitru, însă, ultimul fiind audiat în instanța de judecată, precum și

la urmărirea penală, nu a susținut această parte a învinuirii;

- cu toate că martorul acuzării Buzco Stanislav a indicat că la fața locului, în

automobil se aflau și alte persoane, organul de urmărire penală nu a încercat să

elucideze acest fapt prin stabilirea și audierea persoanelor aflate în automobilul

inculpatului Cebotari Oleg, deși ultimul în procesul-verbal privind constatarea faptei

de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică (f.d. 10) cu mâna

proprie indică ,,..нy ам фост еу ла волан..”;

- în cadrul cercetării judecătorești, martorul Gleazna Dumitru a confirmat că în

acea seară, anume el s-a aflat la volan și nu Cebotari Oleg și aceste declarații nu au

putut fi combătute cu alte probe;

- întreg probatoriu administrat de către organul de urmărire penală și luat în

considerație de către instanță, este de facto nul și cele imputate inculpatului se bazează

doar pe niște presupuneri. Cu toate aceastea instanța, a legalizat tichetul Dragher ca

probă, deși potrivit informației eliberată de Dispensarul Republican de Narcologie

nr.01-12/1225 din 13.10.2020, Stadnic Dumitru nu a trecut instruirea corespunzătoare,

prin ce a încălcat prevederile art. 10 din Ordinul cu privire la aprobarea procedurii de

măsurare legală PML 5-06:2018 „Măsurarea concentrației de etanol în aerul expirat de

persoanele testate, cu analizorul concentrației de etanol în aerul expirat de tip Drager

Alcotest 7510” nr. 22 din 18.01.2019, publicat în Monitorul Oficial nr.30- 37/229 din

01.02.2019.

2

a fost respins ca fiind nefondat recursul inculpatului Cebotari Oleg și menținută fără

modificări sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09 decembrie 2020.

4.1 Instanța de recurs a stabilit că, probele cauzei penale cercetate prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, permit instanței de recurs de a concluziona despre

existența în acțiunile inculpatului Cebotari Oleg a indicilor infracțiunii prevăzute de

art. 2641 alin. (1) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană

care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Totodată, instanța de recurs a reținut că, prima instanță a stabilit în mod corect

situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu

respectarea dispozițiilor procesual-penale, n-au fost încălcate normele imperative din

Codul de procedură penală.

În continuare instanța de recurs a menționat că, deși Cebotari Oleg pledează

nevinovat, vinovăția acestuia se dovedește prin probele acumulate de organul de

urmărire penală, cercetate de către prima instanță și verificate de către instanța de

recurs: declarațiile martorului Buzco Stanislav; declarațiile martorului Stadnic Dumitru;

declarațiile martorului Gleazna Dumitru; rezultatul Alcooltestului „Drager” corespunzător

căruia concentrația de alcool în aerul expirat de către Cebotari Oleg, constituie 0,89 mg/l

(f.d.23); ordonanța de ridicare a înregistrărilor video (f.d.26); proces-verbal de ridicare (f.d.27);

ordonanța de recunoaștere și atașare a CD-ului în calitate de mijloc de probă(f.d.30).

A menționat instanța de recurs că, alegațiile recurentului precum că sentința este

neîntemeiată, iar probatoriu administrat de către organul de urmărire penală și luat în

considerație de către instanță, este de facto nul și cele imputate inculpatului se bazează

doar pe niște presupuneri, se combate prin declarațiile martorilor și înscrisurile anexate

la materialele cauzei, potrivit cărora se constată că, la data de 13.01.2020 orele 21.40 în

privința lui Cebotari Oleg a fost întocmit proces verbal cu privire la contravenție în

baza art. 232 alin. (1) Cod Contravențional pe faptul că, a exploatat vehiculul fără a

avea asupra sa permis de conducere, iar careva obiecții precum că dânsul nu era la

volan nu a înaintat (f.d. 17). Pe lângă aceasta, potrivit procesului verbal privind

constatarea faptei conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică (f.d.

10) Cebotari Oleg, personal cu un scris în grafie chirilică indică că, ,,..нy aм фост ла

волан...”, însă, deja în procesul verbal de audiere a învinuitului din 24.02.2020, acesta

declară că recunoaște vinovăția (f.d. 57).

Referitor la stabilirea pedepsei inculpatului, a fost apreciat că prima instanță a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal și ca urmare, acesta a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal,

stabilindu-i pedeapsa sub formă de 240 (două sute patruzeci) ore, cu anularea

3

dreptului de a conduce mijloace de transport, reținând gravitatea infracțiunii săvârșite,

care face parte din categoria celor ușoare, de persoana vinovatului, recunoașterea de

către inculpat a faptei comise.

Subsidiar, au fost respinse și argumentele recurentului precum că, instanța a

admis în calitate de probă tichetul Dragher ca probă, deși potrivit informației eliberată

de Dispensarul Republican de Narcologie nr.01-12/1225 din 13.10.2020, Stadnic

Dumitru nu a trecut instruirea corespunzătoare, prin ce a încălcat prevederile art. 10

din Ordinul cu privire la aprobarea procedurii de măsurare legală PML 5-06:2018

„Măsurarea concentrației de etanol în aerul expirat de persoanele testate, cu analizorul

concentrației de etanol în aerul expirat de tip „Drager Alcotest 7510” nr. 22 din

18.01.2019, publicat în Monitorul Oficial nr. 30-37/229 din 01.02.2019, or, martorul

Stadnic Dumitru a declarat că, a susținut cursuri speciale, care sunt confirmate prin

certificatele ce le deține.

Coadă Tudor în numele condamnatului și condamnatul Cebotari Oleg, prin care

invocând incidența dispozițiilor alin. (1) art. 453 Cod de procedură penală, au solicitat

admiterea recursului în anulare, casarea integrală a deciziei și sentinței, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare a condamnatului.

5.1 În susținerea recursului avocatul Coadă Tudor și condamnatul invocă

următoarele:

- în cadrul urmăririi penale, Gleazna Dumitru nu a fost audiat, nu a depus careva

declarații și nu a fost invitat la organul de urmărire penală pentru stabilirea

circumstanțelor de fapt, precum și faptul că instanța eronat a interceptat mențiunile

inculpatului precum că nu se afla dânsul la volan, considerând că aceasta constituie

doar un mijloc și procedeu de apărare, având drept scop inducerea instanței de

judecată în eroare;

- prima instanță și instanța de recurs nu au dat apreciere justă declarațiilor

depuse în cadrul ședinței de către Gleazna Dumitru, prin acre se afirmă că: indiferent de

amploarea, claritatea și veracitatea depozițiilor martorului precum că el la data de 13 ianuarie

2020 se afla la volanul automobilului de model Peugeot 207 cu n.î. CMP 632, instanța de

judecată nu va pune la baza sentinței aceste mărturii și le va înlătura prin aprecierea lor ca

critice, de vreme ce mărturiile acestui martor vin în contradicție cu celelalte probe;

- instanțele au apreciat eronat proba video pe suport CD, aceasta fiind de

proveniență necunoscută, fapt ce cade sub incidența art. 94 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală;

- instanța de recurs a examinat recursul în lipsa inculpatului, deși ultimul a

solicitat amânarea pe un termen rezonabil a ședinței de judecată, invocând motive

legate de starea de sănătate precară a acestuia.

4

materialelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele considerente.

Potrivit art. 456 raportat la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs în anulare, examinând admisibilitatea în principiu a

recursului declarat, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza materialelor din

dosar, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra inadmisibilității

recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 454 Cod de procedură penală, recursul în anulare se

declară în termen de 6 luni de la data pronunțării deciziei.

În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs în anulare în termen.

Potrivit art. 453 Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu

recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în

cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea

atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul

Republicii Moldova despre depunerea cererii. Viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârea pronunțată este o încălcare esențială a drepturilor

și libertăților garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția R. Moldova și de

alte legi naționale.

Conform pct. 44) art. 6 Cod de procedură penală, viciul fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată reprezintă o încălcare

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de

Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Cu referire la speța dată, Colegiul penal constată că în textul recursului,

recurenții invocă dezacordul cu soluția de condamnare a condamnatului, criticând

modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele judecătorești.

Reieșind din argumentele de recurs examinate, Colegiul penal constată că

criticile formulate de recurenți au constituit obiect de examinare în cadrul instanței de

recurs, care detaliat a argumentat la pct. 18-39 (f.d. 167-174) aspectele care au

fundamentat concluzia instanței cu privire la vinovăția inculpatului, soluția acesteia

fiind legală și întemeiată.

De asemenea, cu privire la criticile recurenților, precum că în speță au fost

încălcate drepturile condamnatului, prevăzute de art. 6, CEDO, prin faptul că Cebotari

Oleg a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1)

Cod penal, Colegiul penal conchide că sunt neîntemeiate și constituie opinia subiectivă

5

a recurenților întemeiate primordial pe dezacordul cu soluția instanței de recurs, or,

coraportând textul deciziei instanței de recurs contestate, cu textul cererii de recurs în

anulare, se atestă o motivare amplă și detaliată a instanței de recurs asupra chestiunilor

esențiale supuse atenției sale, fără a fi admisă vreo omisiune sau eroare de drept ce ar

afecta drepturile fundamentale ale condamnatului, motiv din care instanța de recurs în

anulare nu identifică nici un temei justificativ de a interveni în decizia instanței de

recurs sub aspectele contestate, or instanța de recurs corect a menținut soluția primei

instanțe.

În același context, Colegiul penal atestă că recurenții invocă în speță încălcarea

dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO, iar argumentele specificate de

acesta în recursul în anulare, descrise și la pct. 5.1 a prezentei decizii, se referă la

chestiuni asupra cărora instanțele de judecată deja s-au expus suficient de detaliat în

hotărârile judecătorești contestate, și în ansamblu reprezintă o manifestare privind

dezacordul cu aprecierea circumstanțelor speței și cu soluția finală adoptată legal de

instanța de recurs prin hotărârea irevocabilă adoptată în prezenta speță, ce nu poate fi

acceptat de instanța de recurs în anulare, or nu se confirmă încălcarea dreptului

condamnatului Cebotari Oleg la un proces echitabil sub aspectele invocate.

Colegiul penal menționează că argumentele invocate în recursul în anulare nu se

încadrează în contextul conceptului de „viciu fundamental” și nu pot servi temei de

casare a deciziei recurate.

Așadar, raportând argumentele invocate în recursul în anulare, descrise la pct.

5.1 al prezentei decizii, privind ilegalitatea deciziei instanței de recurs, Colegiul penal

consideră că aceste motive țin de posibilitatea unei reaprecieri a stării de fapt, a

circumstanțelor și probelor cauzei, ceea ce nu constituie un viciu fundamental și, în

acest sens, temei de a casa decizia atacată, nu se constată.

Astfel, analizând materialele cauzei și decizia contestată, Colegiul penal nu a

constatat prezența unui viciu fundamental, ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești devenite irevocabile.

Totodată, Colegiul penal mai invocă că în jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este

principiul securității raporturilor juridice, care cere, “inter alia”, ca, atunci când

instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai

poată fi pusă în discuție (a se vedea cauza Brumărescu vs România, Nr. 28342/9562, 28

octombrie 1999).

Acest principiu insistă asupra faptului că nici o parte la proces nu este în drept să

solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și executorii doar în scopul

reluării procesului de judecată și al unei noi soluționări a cauzei. Competența de

revizuire a instanțelor supreme trebuie exercitată pentru a corecta erorile de drept și

6

omisiunile justiției, și nu pentru a efectua o reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie

tratată ca un recurs deghizat și nici existența a două păreri asupra aceleiași probleme

nu poate servi drept temei pentru reexaminare. O îndepărtare de la acest principiu este

justificată doar în cazul în care reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor

fundamentale și obligatorii (a se vedea cauza Bujnița vs Moldova, Nr. 36492/02, 16 ianuarie

2007).

În consecință, Colegiul penal constată că hotărârea contestată nu este afectată de

un viciu fundamental, or instanța de recurs s-a expus motivat asupra chestiunilor

esențiale supuse atenției sale, prin urmare hotărârea judecătorească irevocabilă

adoptată în această cauză penală este legală, iar recursul în anulare declarat este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Coadă Tudor

în numele condamnatului și condamantul Cebotari Oleg, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Cebotari Oleg XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 09 iunie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

7