1ra-1461/18 — art. 264/1 al. 1 si art. 264/1 al. 4 CP

Prima instanță: 16.02.2017 - 19.01.2018;

Instanța de apel: 16.02.2018 - 28.03.2018;

Instanța de recurs: 22.06.2018 - 12.09.2018. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 19 ianuarie 2018, Cebotari Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(1) Cod penal și în baza acestei norme legale, cu aplicarea art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 140 ore, cu privarea de dreptul de a conduce orice mijloace de transport pe un termen de 5 ani. La fel, Cebotari Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal și în baza acestei norme legale, cu aplicarea art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. art. 84, 87 Cod penal, lui Cebotari Vasile i s-a stabilit o pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate – închisoare pe un termen de 3 luni și 35 zile, cu privarea de dreptul de a conduce orice mijloace de transport pe un termen de 5 ani. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Cebotari Vasile, la 03.07.2016, aproximativ la ora 06:00, în mun. Chișinău, pe bulevardul Grigore Vieru, a fost stopat de către angajatul INP al IGP - Bragarenco Denis pentru verificarea mijlocului de transport de model BMW cu n/î xxxxx. În urma verificării actelor, Cebotari Vasile, fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, a fost supus testării la alcool prin mijlocul tehnico-științific DRAGER, fiind stabilită o concentrație a vaporilor în aerul expirat de 0,76 mg/l, fapt care conform prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova cu nr. 296 din 16.04.2009, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, prin care fapt a neglijat cerințele art.14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, care indică că, conducătorului vehiculului îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere. Prima instanță a mai constatat că tot el, la 15.01.2017, aproximativ la ora 03:30, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport, intenționat, încălcând prevederile art. 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, care indică că, conducătorului vehiculului îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, conducea automobilul de model Mazda 626 cu n/î xxxxx pe bulevardul Dacia intersecție cu str. Arborilor, mun. Chișinău. În timpul deplasării, fiind suspectat de conducere în stare de ebrietate, a fost stopat de către inspectorul INP al IGP MAI, Cigoreanu Chiril. Pentru confirmarea și aprecierea gradului stării de ebrietate, Cebotari Vasile a fost supus testării la alcool prin mijlocul tehnico – științific DRAGER, fiind stabilită o concentrație a vaporilor în aerul expirat de 0,52 mg/l, fapt care conform prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova cu nr.296 din 16.04.2009, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în interesele inculpatului Cebotari Vasile, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a sentinței instanței de fond în partea stabilirii pedepsei și emiterea unei decizii, prin care a-i aplica inculpatului o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității și aplicarea unei pedepse complementare minime. În susținerea apelului declarat avocatul a invocat, că pedeapsa aplicată este prea dură, iar instanța nu a ținut cont de lipsa circumstanțelor agravante și de existența circumstanțelor atenuante – comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni, recunoașterea vinovăției, căința sinceră.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018 a fost admisă cererea de apel declarată de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în interesele inculpatului Cebotari Vasile, casată integral sentința Judecătoriei Chișinău, sediul central din 19.01.2018, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Cebotari Vasile Valeriu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal și în baza acestei norme legale, i s-a aplicat pedeapsa sub formă de 140 (una sută patruzeci) de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. Prin aceiași sentință Cebotari Vasile Valeriu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal și în baza acestei norme legale, i s-a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 87 Cod penal, pedeapsa sub formă de 140 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității a fost transformată în 35 (treizeci și cinci) de zile de închisoare (după calculul – unei zile de închisoare îi corespund 4 ore de muncă neremunerată în folosul comunității). În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, lui Cebotari Vasile i s-a stabilit definitiv pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 3 (trei) luni și 35 (treizeci și cinci) de zile, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat, că la pronunțarea sentinței instanța de judecată nu a descris corect faptele prejudiciabile, pe care le-a considerat ca fiind dovedite, indicând eronat timpul comiterii acestora și în consecință, cu referire la circumstanțele cauzei, Colegiul penal a constatat că: Cebotari Vasile, la 03.07.2016, aproximativ la ora 06:00, în mun. Chișinău, pe bulevardul Grigore Vieru, a fost stopat de către angajatul INP al IGP - Bragarenco Denis pentru verificarea mijlocului de transport de model BMW cu n/î xxxxx. În urma verificării actelor, Cebotari Vasile, fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, a fost supus testării la alcool prin mijlocul tehnico-științific DRAGER, fiind stabilită o concentrație a vaporilor în aerul expirat de 0,76 mg/l, fapt care conform prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova cu nr. 296 din 16.04.2009, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, prin care fapt a neglijat cerințele art. 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, care indică că, conducătorului vehiculului îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere. Respectiv, acțiunile inculpatului Cebotari Vasile se încadrează juridic în baza prevederilor art. 2641 alin.(1) Cod penal, după semnele calificative conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolica cu grad avansat. De asemenea, Colegiul penal a constatat că, inculpatul Cebotari Vasile, la 15.01.2017, aproximativ la ora 03:30, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport, intenționat, încălcând prevederile art.14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, care indică că, conducătorului vehiculului îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, conducea automobilul de model Mazda 626 cu n/î xxxxx pe bulevardul Dacia intersecție cu str. Arborilor, mun. Chișinău. În timpul deplasării, fiind suspectat de conducere în stare de ebrietate, a fost stopat de către inspectorul INP al IGP MAI, Cigoreanu Chiril. Pentru confirmarea și aprecierea gradului stării de ebrietate, Cebotari Vasile a fost supus testării la alcool prin mijlocul tehnico – științific DRAGER, fiind stabilită o concentrație a vaporilor în aerul expirat de 0,52 mg/l, fapt care conform prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova cu nr. 296 din 16.04.2009, constituie stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat. Prin urmare, în rezultatul acțiunilor descrise, inculpatul Cebotari Vasile a comis infracțiunea prevăzută art. 2641 alin.(4) Cod penal, după semnele calificative conducerea mijlocului de transport de o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport. Aceste circumstanțe au fost stabilite prin: - declarațiile inculpatului Cebotari Vasile care și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor imputate și prin cerere scrisă a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală (f. d. 140, 152, vol. I); - rezultatul alcool-testului „DRAGER” nr. 6810 din 03.07.2016, prin care la Cebotari Vasile s-a depistat, în aerul expirat 0,76 mg/l alcool (f.d.9. vol. II); - procesul – verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, prin care la persoana supusă controlului - Cebotari Vasile, în aerul expirat s-a depistat concentrația de 0,76 mg/l alcool; temeiurile controlului le-au constituit mirosul puternic de alcool, instabilitatea mersului, defecțiunile în timpul vorbirii (f.d.13, vol. II); - ordonanța de recunoaștere și de anexare a mijloacelor materiale de probă din 01.07.2016, prin care permisul de conducere pe numele lui Cebotari Vasile Valeriu, născut la 17.06.1986, cu seria 084401928, a fost recunoscut ca corp delict și anexat la cauza penală (f.d.20, vol. II); - procesul – verbal de audiere a martorului Bragarenco Denis din 11.07.2016 (f.d.17, vol. II); - procesul – verbal de examinare a obiectului din 26.01.2017, obiectul examinării fiind rezultatul aparatului „Drager”, alcool – test nr.777 din data de 25.01.2017, ora 03:42, pe numele lui Cebotari Vasile, cu rezultatul final de 0,52 mg/l, unde este aplicată semnătura acestuia; copia permisului de conducere, pe numele lui Cebotari Vasile, eliberat la 28.07.2008, cu n/î xxxxx pentru categoriile A, B și C (f.d.18, vol. I); - procesul – verbal de audiere a martorului Cantea Constantin din 25.01.2017 (f.d.15, vol. I); - procesul – verbal de audiere a martorului Cigoreanu Chiril din 25.01.2017 (f.d.16, vol. I); - procesul – verbal de audiere a martorului Glavan Tudor din 26.01.2017, (f.d.17, vol. I); - ordonanța din 26.01.2017, prin care au fost anexate la cauza penală rezultatul alcooltestului „Drager” pe o filă și copia permisului de conducere pe o filă, ce constituie probe materiale pe cauza penală (f.d.20, vol. I). Astfel că, instanța de apel a constatat că, probele administrate pe cauză corespund cerințelor stipulate de art.101 CPP, adică sunt pertinente, concludente, utile, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând deplin comiterea de către inculpatul Cebotari Vasile a faptelor prejudiciabile, care se încadrează în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal și art. 2641 alin.(4) Cod penal. În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului instanța de apel având în vedere circumstanțele cauzei, ținând cont de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 alin. (2) din Codul penal, reieșind din caracterul infracțiunilor, care potrivit prevederilor art.16 alin.(2) Cod penal este una ușoară, de limitele pedepsei prevăzute de art. 2641 alin.(4) Cod penal în coroborare cu art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, de faptul că, inculpatul și-a recunoscut vina, nu are antecedente penale, dar și ținând cont de personalitatea inculpatului, care nu este angajat în câmpul muncii, are cazier contravențional și a comis o altă infracțiune în timpul suspendării urmăririi penale în cadrul prezentei cauze penale și întrucât la materialele cauzei nu există probe care ar atesta că, pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis - nu ar duce la corectarea inculpatului Cebotari Vasile, Colegiul penal consideră că, în privința inculpatului Cebotari Vasile este rațională aplicarea pedepsei nominalizate, aceasta fiind una de natură să restabilească echilibrul social perturbat prin comiterea infracțiunii și să asigure, totodată, realizarea scopului legii penale. Totodată, instanța de apel a constatat că, inculpatul a comis prin concurs cele două infracțiuni prevăzute de art. 2641 alin.(1) Cod penal și de art. 2641 alin.(4) Cod penal, iar dat fiind că prevederile art. 87 alin.(1) Cod penal erau mai favorabile pentru inculpat decât prevederile în vigoare la data comiterii infracțiunilor, astfel a conchis de a aplica prevederile art. respectiv în vigoare la momentul pronunțării deciziei, fapt întemeiat pe stipulările art.10 alin.(1) Cod penal.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în interesele inculpatului Cebotari Vasile, indicând temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care în privința lui Cebotari Vasile să fie să fie stabilită o pedeapsă cu aplicarea art. 85 Cod penal sub formă de muncă neremunerată. 5.1 În recursul suplimentar avocatul Mîrzîncu Aurelia solicită a înceta procesul penal în privința inculpatului în baza art. 2641 alin.(1) Cod penal în baza art. 60 Cod penal, iar în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal să-i fie aplicată inculpatului o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității sau amendă. Consideră recurentul, că pedeapsa aplicată inculpatului este una prea aspră în raport cu fapta comisă și consecințele acesteia, neluând în considerație faptul că inculpatul și-a recunoscut pe deplin vina, iar cauza a fost examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală. În ce privește episodul din 03.07.2018, indică avocatul, că procesul penal urmează a fi încetat pe motivul intervenirii termenului de prescripție de atragere la răspundere penală. Indică apărarea, că inculpatul și-a recunoscut pe deplin vina, se căiește sincer în cele comise, are la întreținere un copil minor, tatăl este invalid gr. 2, mama este pensionară, nu are antecedente penale, este angajat în câmpul muncii, fiind administratorul unei persoane juridice, și pedeapsa cu închisoarea va duce la dificultăți mari în administrarea întreprinderii și vor avea de suferit și alți angajați, din care cauză solicită să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității sau amendă.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în interesele inculpatului Cebotari Vasile, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că pedeapsa stabilită de instanța de apel este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute la art.76-77 Cod penal,precum și efectele acestora prescrise în art.78 Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Recurentul în recursul ordinar declarat, indică temei de casare a hotărârii instanței de apel, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Lecturând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată, că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. 1) pct.10) Cod de procedură penală, invocată în recursul declarat, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul penal în raport cu motivele invocate în recurs, care sunt declarative, constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate întrucât instanța de apel i-a aplicat inculpatului Cebotari Vasile, conform prevederilor art. 84 al.1 și art. 87 Cod de procedură penală, o pedeapsă echitabilă și în limitele legii. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de recurent precum că pedeapsa aplicată inculpatului este una prea aspră în raport cu fapta comisă și consecințele acesteia, neluând în considerație faptul că inculpatul și-a recunoscut pe deplin vina, iar cauza a fost examinată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată. Subsidiar, Colegiul penal menționează că pedeapsa este echitabilă când impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Din materialele cauzei penale rezultă, că inculpatul a comis infracțiunea imputată la data de 03 iulie 2016, iar prin ordonanța Procurorului din Procuratura Rîșcani din 19.07.2016 urmărirea penală în privința acestuia a fost suspendată condiționat pe un termen de un an, fiind reluată la 24.02.2017, în legătură cu comiterea la 15.01.2017, de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 264/1 al. 4 Cod penal. În acest context, Colegiul penal consideră că la aplicarea pedepsei inculpatului pentru infracțiunea comisă, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 87 Cod penal, art. 3641 al. 8 Cod de procedură penală, ținând cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite – acestea sunt ușoare, de personalitatea vinovatului, care și-a recunoscut vina, anterior nu a fost judecat, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, dar totodată nu este angajat în câmpul muncii, are cazier contravențional și a comis o altă infracțiune în timpul suspendării urmăririi penale în cadrul prezentei cauze penale și întemeiat a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea lui este posibilă, doar cu aplicarea pedepsei închisorii, iar o altă pedeapsă decât cea stabilită nu-și va atinge scopul, ținând cont de toate circumstanțele cauzei. Colegiul penal consideră nefondate și respinge argumentele și solicitările apărării privind încetarea procesului penal pe episodul din 03.07.2016, pe motivul intervenirii termenului de prescripție de atragere la răspundere penală, prevăzut de art. 60 Cod de procedură penală, deoarece aceste prevederi ale normei enunțate la caz nu sunt aplicabile. Se reține, că al. (2) art. 60 Cod penal, stipulează, că prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată. Potrivit al. (3) art. 466 Cod procedură penală, hotărârile instanței de apel rămân definitive la data pronunțării deciziei în apel. Astfel, la caz se constată, că din ziua săvârșirii infracțiunii pe primul episod din 03.07.2016 și până la momentul pronunțării deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018, nu au trecut 2 ani, astfel că în privința acestuia nu sunt aplicabile prevederile art. 60 al. (1) lit. a) Cod Penal. Analizând decizia atacată, instanța de recurs conchide, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărârea primei instanțe în ce privește stabilirea pedepsei, deoarece la judecarea apelului, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin.1), 5) și art. 417 alin. 8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil, a recursului ordinar declarat de avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cebotari Vasile. În conformitate cu prevederile art.432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cebotari Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 martie 2018, în cauza penală privindu-l pe Cebotari Vasile xxxxx ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 11 octombrie 2018. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Țurcan Anatolie