1ra-930/21 — art. 325 alin.1 CP

1ra-930/21 — art. 325 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-930/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Timotin Lilian în numele inculpatului, împotriva deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 04 decembrie 2020, în cauza

penală în privința lui,

Șchiopu Nicolae XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 12.10.2018 – 04.07.2019;

Instanța de apel: 25.07.2019 – 04.12.2020;

Instanța de recurs: 08.02.2021 – 08.09.2021.

A C O N S T A T A T :

Șchiopu Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.325 alin.(1) Cod penal și condamnat în baza acestei Legi

la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu amendă

în mărime de 2000 unități convenționale, echivalentul a 100000 lei, iar în

temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare a

fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul

inculpatului a cheltuielilor judiciare în mărime de 959 lei, a fost respinsă

ca neîntemeiată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

instanță a reținut că, Șchiopu Nicolae, la data de 21.07.2018, aproximativ

la ora 13:41, deplasându-se la volanul automobilului de model

”Mercedes 312” cu numărul de înmatriculare XXXXX, fiind stopat de

către ofițerii de patrulare ai Plutonului ”Rîșcani, Drochia, Dondușeni” al

Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare

al IGP al MAI, inspectorii Popovici Serghei, Chihai Nicolae și Chiurt

Fiodor pe traseul M-5 direcția Bălți – satul Corlăteni, raionul Rîșcani, km

1

127+500m, pentru încălcarea pct.47.1 (a) al Regulamentului Circulației

Rutiere și anume pentru deplasare cu viteză excesivă de 92 km/h pe

sector de drum cu viteza maximă permisivă de 70 km/h, în scopul

evitării răspunderii contravenționale pentru încălcarea stabilită, a comis

infracțiunea de corupere activă în următoarele circumstanțe: Astfel,

Șchiopu Nicolae, în procesul verificării actelor solicitate la control de

către inspectorul principal de patrulare Popovici Serghei, personal, în

pofida faptului că a fost de mai multe ori avertizat verbal, de către

ofițerul de patrulare menționat și de către colegii acestuia Chihai Nicolae

și Chiurt Fiodor despre răspunderea pe care o poartă pentru

promisiunea, oferirea sau darea unei persoane publice a mijloacelor

bănești ce nu i se cuvin, aflându-se în preajma automobilul de serviciu

de model ”Șkoda Rapid” cu numerele de înmatriculare MAI 9785,

aproximativ la ora 13:45, intenționat a promis, a oferit și a dat ofițerilor

de patrulare Popovici Serghei, Chihai Nicolae și Chiurt Fiodor, care în

conformitate cu prevederile art.123 Cod penal sunt persoane publice, iar

în conformitate cu prevederile art.385, art.403 Cod contravențional au

calitatea de agent constatator și în virtutea funcției deținute sunt în drept

să întocmească procese verbale cu privire la contravenție, bunuri sub

forma de mijloace bănești în sumă totală de 300 lei, punându-i în ușa din

partea dreapta din față a automobilului de serviciu, pentru ca aceștia să

nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale și anume să nu

acționeze în vederea întocmirii procesului verbal cu privire la

contravenție în baza art. 236 alin.(2) Cod contravențional, pentru

depășirea vitezei de circulație stabilite pentru sectorul respectiv de drum

și respectiv să nu fie tras la răspundere contravențională pentru

încălcarea respectivă, care prevede o pedeapsă cu amendă în mărime de

la 600 la 900 lei cu aplicarea a 4 puncte de penalizare.

Prima instanță a încadrat acțiunile lui Șchiopu Nicolae în baza

art.325 alin.(1) Cod penal,

numele lui Șchiopu Nicolae, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță, prin care Șchiopu Nicolae, să fie achitat

de acuzațiile aduse în temeiul art.325 alin.(1) Cod penal.

3.1 În apelul înaintat, avocatul a indicat că:

- prima instanță a făcut o caracteristică generală a elementelor

obiective de constituire a infracțiunii de corupere activă fără a le explica

cum acestea se realizează prin presupusele acțiuni ale lui Șchiopu

Nicolae;

2

- instanța n-a reținut versiunea inculpatului, că nu a avut intenția

de a corupe, dar a cedat provocărilor colaboratorilor de poliție. În

viziunea apărării, instanța de fond a ignorat declarațiile inculpatului

Șchiopu Nicolae, care a comunicat, că prin comportamentul agenților de

patrulare, adică a denunțătorilor a fost supus unei provocări;

- consideră, că provocarea ar rezulta și din faptul, că de la stoparea

mijlocului de transport al inculpatului și până la documentarea acestuia

ar fi durat o perioadă prea scurtă de timp, iar în urma vizualizării

înregistrărilor video și din conținutul stenogramelor anexate, se

determină un comportament nehotărât din partea angajaților poliției,

care în mare parte mențin o tăcere la cele vorbite de către Șchiopu

Nicolae, cu mici replici ...art.325 CP, a-ți citit vre-o dată în viață....

înțelesul ista este articolul 325 CP... Pe când, aceștia urmau să manifeste

un comportament bine determinat să expună un mesaj clar că, acțiunile

lui Șchiopu Nicolae cad sub incidența prevederilor legii penale și pot

atrage răspunderea penală, respectiv el urmează să înceteze să propună

aceste mijloace bănești în caz contrar va fi documentat în conformitate cu

legea;

- Șchiopu Nicolae nu a avut intenția de a oferi bani, angajaților

poliției, fiind determinat totuși să meargă la mașină să i-a niște bani

pentru a se clarifica așa cum au propus inițial anume angajații poliției,

întrebându-l ce facem;

- în viziunea apărării, Șchiopu Nicolae, sesizând în final că totuși i

se întocmește un proces contravențional, a refuzat la acțiunile sale în

continuare, plasând banii în buzunarul personal, de unde deja cu forța

au fost scoși de către agenții de circulație și plasați în ușa mașinii de

serviciu, fapt ce a fost neglijat de instanța de judecată;

- în acest caz de documentare a infracțiunii de corupere, acțiunile

angajaților poliției constituie o provocare, prima instanță lăsând fară

atenție și prevederile alin.(4) art.325 CP, în coraport cu art.56 CP, ocolind

de a se expune și asupra acestor cerințe a apărării;

- prima instanță indică, că acțiunile inculpatului Șchiopu Nicolae

în realizarea scopurilor sale, s-au manifestat doar prin „a pus mijloace

bănești în sumă de 300 lei în ușa din partea dreaptă din față a

automobilului de serviciu a ofițerilor de patrulare”, fără a constata cum

s-au realizat și celelalte semne calificative incriminate lui Șchiopu

Nicolae, de comiterea cărora a fost recunoscut vinovat, cum ar fi

promisiunea, oferirea și darea, anume lui Popovici Serghei, Chiurt

Fiodor și Chihai Nicolai, generalizând astfel constatările indicate prin

enumerarea formală a calificativelor menționate, fară a reda o

conjunctură clară și determinată prin ce acțiuni s-au realizat acele

3

elemente infracționale, considerate ca dovedite de către instanță, și

anume cu scopul ca un anumit funcționar să nu-i întocmească procesul

verbal cu privire la contravenție;

- consideră că constatările indicate au un caracter general,

presupusele acțiuni nefiind individualizate, iar concluziile sunt

contradictorii și nu se încadrează în prevederile art.385 CPP.

- prima instanță la emiterea sentinței de condamnare, a enumerat

lista probelor propuse de partea acuzării în susținerea învinuirii aduse,

fară a le da apreciere și a le corobora între ele din punct de vedere al

pertinenței, veridicității și utilității, așa după cum o impun prevederile

art.101 CPP;

- prima instanță nu a formulat acele răspunsuri necesare în vederea

explicării părților de ce anume probele acuzării sunt admisibile și

capabile să dovedească, în raport cu ignorarea acelor dovezi prezentate

de apărare care în principiu nici nu au fost luate în considerație de către

instanță;

- în cadrul ședinței preliminare a înaintat o cerere privind

excluderea unor probe ca fiind inadmisibile, argumentându-se că la

21.07.2018, în calitate de organ de constatare, angajatul poliției Popovici

Serghei, a efectuat acțiuni de urmărire penală manifestate prin

înregistrarea video ascunsă, a acțiunilor pretins ilegale admise de către

inculpatul Șchiopu Nicolae, cu telefonul personal de model ”IPHONE

6”, fară a întocmi un proces verbal corespunzător, ce ar constitui act de

constatare;

- în virtutea art. 273 alin. (3) CPP, funcționarul este obligat ca în

termen de 24 ore, să transmită actele de constatare în comun cu probele

materiale (telefonul la caz), organului de urmărire penală. Reieșind însă,

din materialele cauzei și actul de învinuire, apărarea constată, că prin

intermediul aplicației VIBER, organul constatator a expediat două fișiere

video pe calculatorul ofițerului criminalist al IP Rîșcani, Condrat Serghei,

care și a extras secvențele video înregistrându-le pe un CD, atribuindu-și

funcția de organ de urmărire penală sau ofițer de investigații. La

materialele cauzei la fel lipsește un proces verbal de ridicare și examinare

a telefonului cu imaginele pertinente la caz, ce în sine constituie sursă de

proveniență a probei, fiind deja imposibil de verificat veridicitatea ei în

formatul inițial fixat. Nu exclude faptul, că din momentul fixării

convorbirilor între participanți și până la expedierea acestora către

martorul Condrat Serghei, acestea puteau suferi modificări ce ar

denatura adevărul, pe care instanța urma să-l constate, circumstanțe, ce

după părerea sa contravin prevederilor art.94 CPP;

4

- consideră, că interceptările video, au fost efectuate de către un

funcționar necompetent în acest sens, care are și interes de a învinovăți

inculpatul, iar înregistrările video au fost efectuate pe CD de persoane ce

nu au competență materială și procesuală, integritatea și veridicitatea

imaginilor video nu pot fi verificate de persoane competente din sursa

inițială, fapt ce în opinia apărării, duce exclusiv la nulitatea acestor

mijloace de probă și a actelor procedurale prin care au fost administrate;

- organul teritorial de urmărire penală, nu s-a limitat la efectuarea

acțiunilor ce nu suferă amânare, cum ar fi ridicarea probelor, ci a efectuat

și alte acțiuni, cum ar fi examinarea înregistrărilor video, fără ca să le

ridice în modul potrivit;

- aceștia urmau sa ridice telefonul și să-l transmită spre examinare

organului de urmărire penală competent din cadrul CNA, în a cărui

competență intră anume examinarea infracțiunii prevăzute la art.325 CP,

în scopul asigurării legalității procesului de administrare a probelor;

- odată cu prezentarea materialelor urmăririi penale, de către

apărare a fost solicitat și prezentarea dispozitivului cu care s-a efectuat

înregistrările video, însă prin ordonanța procurorului din 27.09.2018,

adusă la cunoștință la 08.10.2018 (adică după finisarea urmăririi penale),

s-a comunicat că cererea s-a respins pe motiv, că înregistrările video nu

se mai păstrează pe telefonul prin care au fost efectuate, respectiv

apărarea fiind în imposibilitatea de a solicita excluderea acestor probe la

momentul finisării urmăririi penale. Invocă dezacord apărarea și privitor

la faptul, că prima instanță, expunându-se privitor la cererea de

excludere a acestei probe, s-a limitat doar 6 la faptul de a indica, că proba

contestată nu a fost obținută prin activitatea specială de investigație, fapt

din care apărarea eronat a invocat inadmisibilitatea probei video pe

motivul administrării acesteia cu încălcarea prevederilor art.132 CPP;

- consideră apărarea, că instanța a ignorat și prevederile art.135

CPP, or, în viziunea apelantului, acele înregistrări video, efectuate până

la pornirea urmăririi penale, puteau servi doar temei de a porni o

urmărire penală, dar nu ca probe capabile să dovedească existența

infracțiunii și utile a fi puse la baza acuzării unei persoane de comiterea

infracțiunii de corupere activă, drept probe acumulate legal într-un

proces penal;

- în aceste secvențe video nu se deslușește cu certitudine cu cine

vorbește Șchiopu Nicolae, cu Chiurt Fiodor, Popovici Serghei, Chihai

Nicolai sau alte persoane. Aceste înregistrări nu au fost efectuate cu

acordul lui Șchiopu Nicolae, fiind niște filmări ascunse, efectuate

unilateral, în vederea documentării unui caz de corupere activă, astfel de

filmări fiind în afara prevederilor legale, nefiind siguri că au fost

5

efectuate cu telefonul mobil sau cu alte mijloace speciale de obținere a

informațiilor;

- trezește dubii înregistrarea video și sub aspectul, că data

efectuării prezentelor acțiuni în actele procesuale este indicată -

21.07.2018, însă înscrierea înregistrărilor pe CD a avut loc la 23.07.2018,

persistând contradicții și între declarațiile martorului Popovici Serghei

privitor la durata înregistrării și durata de facto a acesteia, care este

redusă cu circa 1 minut. În aceste împrejurări, conclude apărarea că este

inadmisibil de a pune la baza acuzării, niște probe care sunt acumulate

contrar prevederilor legii, al cărei sursă inițială a fost imposibil de a

verifica în instanță, fiind condiționate de multiple dubii. Iar fiind

examinat calculatorul menționat, nu s-a identificat în lista contactelor

aplicației VIBER, numărul de telefon a pretinsului autor al secvențelor

video Popovici Serghei;

- la documentarea cazului respectiv, au fost admise ingerințe și

asupra competenței de materie și calitatea persoanei, or, potrivit

prevederilor art.270 alin.(1) CPP, Procuratura Anticorupție exercită

urmărirea penală în cazul infracțiunilor prevăzute la art.181-1812 , 242,

2422, 324-329, 332-335 CP. La caz urmărirea penală a fost pornită de către

organul de urmărire penală al IP Rîșcani ordonanța de pornire (f.d.1),

după care de către procurorul teritorial a fost fixat termenul de urmărire

penală până la 21.08.2018 (f.d.3). Ofițerul de urmărire penală care nu era

competent de a efectua acțiuni procesuale în acest caz, Cristina

Crohmaliuc, la ora 14:30-15:00, a efectuat acțiuni de urgență-cercetarea la

fața locului, prin care a constatat doar, că în portiera din față dreapta a

mașinei de serviciu INP, se află două bancnote cu valoarea nominală de

200 și 100 lei. După care procurorul teritorial a vizat cauza procurorului

inferior la orele 17:50, acesta fixând termenul de urmărire penală și după

aceste evenimente, deja ofițerul de urmărire penală Furtuna Adrian,

efectuează și alte acțiuni de urmărire penală: ridicarea imaginelor video,

audierea martorilor, examinarea obiectelor. Ne fiind clar ce acțiuni a

efectuat un ofițer de urmărire penală și ce acțiuni a efectuat alt ofițer de

urmărire penală și în ce temeiuri, la materialele cauzei lipsind și o

ordonanță de formare a grupului de urmărire penală. Pe când, în

viziunea apărării, organul de urmărire penală din cadrul IP Rîșcani, au

fost în drept de a efectua cel mult două acțiuni: cercetarea la fața locului,

pe care au realizat-o și ridicarea telefonului prin care s-a efectuat

înregistrările video, cu transmiterea imediată a cauzei către CNA, sau

Procuratura Anticorupție, or, restul acțiunilor nu erau de urgență și

urmau a fi efectuate în continuare de persoanele competente potrivit

legii. În opinia apărării, reieșind din circumstanțele cazului, aceste

6

acțiuni au fost efectuate intenționat cu scopul de ascunde adevărul -

provocările admise de către angajații poliției. Astfel, prin încălcarea

competenței materiale și personale, angajații poliției practic au modelat

circumstanțele cazului, artificial creând aparența unei infracțiuni

prevăzute la art.325 CP, prin denaturarea adevărului;

- s-a invocat și faptul audierii abuzive în calitate de bănuit a lui

Șchiopu Nicolae fără a i se explica drepturile sale de a tăcea și de a se

bucura de un apărător;

- în calitate de probe obținute legal, veridice, utile și pertinente sunt

doar declarațiile inculpatului și a martorilor date în fața instanței de

judecată, ultimele urmând a fi apreciate critic, în virtutea divergenților,

în ceia ce ține de faptul, că ei nu au cunoscut despre suma oferită de

Șchiopu Nicolae, dar au aflat de ea doar când s-a făcut cercetarea la fața

locului, fapt ce contravine cu denunțul înregistrat la IP Rîșcani (f.d.40)

unde se indică la ora 13:55, că suma oferită este de 300 lei;

- martorii Chiurt Fiodor și Chihai Nicolai, au negat faptul, că

Șchiopu Nicolae le-a propus, oferit, dat mijloace bănești lor personal,

fapt ce în accepțiunea apărării contravine acuzației;

- cele indicate în denunțul lui Chiurt Fiodor (f.d.5) contravin

materialelor cauzei si declarațiilor făcute de denunțător în cadrul

ședinței de judecată, or, potrivit acuzațiilor aduse fapta se pretinde a fi

comisă la 13:41-13:45, pe când procesul verbal cu privire la contravenție a

fost întocmit tocmai la 13:55 (f.d.56), potrivit informației înregistrate în IP

Rîșcani (f.d.38), apelul-denunț a fost efectuat de Popovici Serghei, la

orele 14:00, potrivit cărui s-a propus mită 200 lei, dar nu de Chiurt

Fiodor, cum se indică în denunț. Potrivit apelului-denunț înregistrat în

Registrul RP Nord al INP al IGP la orele 13:55 (f.d.40) se indică de

Popovici Serghei, că Șchiopu Nicolae la orele 13:41, a oferit suma de 300

lei, dar nu de către Chiurt Fiodor.

04 decembrie 2020, apelul avocatului Timotin Lilian în numele lui

Șchiopu Nicolae, a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței

Judecătoriei Drochia, sediu Rîșcani din 04.07.2019, fără modificări.

4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță corect a statuat

privitor la vinovăția lui Șchiopu Nicolae, just axându-se pe Declarațiile

martorului Popovici Sergiu și a martorului Chiurt Fiodor care perfect

coroborează cu Declarațiile martorului Chihai Nicolai și a martorului Condrat

Serghei, precum și probele scrise: Denunțul din 21.07.2018, potrivit căruia

Chiurt Fiodor indică circumstanțele și modalitatea petrecerii acțiunilor

infracționale ale lui Șchiopu Nicolae, potrivit cărora fiind în exercițiul

funcțiunii, au depistat depășirea vitezei de către un automobil de model

7

”Mercedes” la volanul căruia era Șchiopu Nicolae. În procesul

documentării acțiunilor acestuia pentru depășirea vitezei, șoferul a

propus bani. I s-a explicat de câteva ori că darea de mită se pedepsește

conform legii, ultimul însă a plasat în ușa din față-dreapta o sumă de

bani (f.d.5); Procesul verbal privind cercetarea la fața locului din 21.07.2018,

din care rezultă, că la 21.07.2018 de către ofițerul de urmărire penală al

SUP a IP Rîșcani, Cristina Crohmaliuc, cu participarea specialistului,

expertul criminalist al IP Rîșcani, Sergiu Condrat și în prezența lui

Nicolai Chihai, Fiodor Chiurt, ambii subofițeri de patrulare și Serghei

Popovici, comandant de grupă, precum și a lui Șchiopu Nicolae, șoferul

microbuzului ”Mercedes” XXXXX, la ora 14.30 a început cercetarea

locului incidentului care a durat până la 15.00. Cercetarea s-a axat în

special pe automobilul de model ”Șkoda Rapid” cu numărul de

înmatriculare MAI 9785 de culoare albă, depistându-se în buzunarul ușii

dreapta-față mijloace bănești în sumă de 300 lei: o bancnotă cu nominalul

de 100 lei și o bancnotă cu nominalul de 200 lei, mijloace bănești care au

fost ridicate, împachetate și sigilate. În cadrul cercetării la fața locului au

fost folosite mijloace tehnice și anume aparat de fotografiat de model

”Canon”. Obiecții și explicații de la participanții la cercetarea la fața

locului n-au parvenit. Potrivit planșelor fotografice se vede, că

automobilul ”Mercedes” cu numărul de înmatriculare XXXXX se deplasa

cu o viteză de 92 km/oră, fiind fotografiat și automobilul poliției de

patrulare, iar în buzunarul ușii dreapta-față se văd mijloace bănești, care

fiind fotografiate se evidențiază nominalul acestora de 100 și respectiv

200 lei (f.d.6-10).

În context, instanța de apel a reiterat, că prima instanță corect a

reținut și pus la baza probatoriului administrat și Procesul verbal de

ridicare datat cu 21.07.2018 potrivit căruia, s-a efectuat ridicarea din biroul

de serviciu nr.6 al ofițerului-criminalist al IP Rîșcani, comisar Condrat

Serghei a unui suport de înregistrare și stocare a datelor CD-R cu

capacitatea de 700 MB cu înregistrările video efectuate de către Popovici

Serghei a șoferului Șchiopu Nicolae, pe faptul oferirii și dării de mită, or,

datele în cauză sunt pertinente și utile, coroborând cu celelalte probe

administrate la caz (f.d. 24-25). Stenograma convorbirilor din înregistrările

video efectuate la 21.07.2018 reflectate în procesul verbal din 03.09.2018 de

examinare a CD-ului ridicat de la Condrat Serghei, aceste convorbiri

fiind în coroborare cu cele declarate de martorii nominalizați supra, vin

să confirme pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea faptei ce i se

impută. Fiind audiate sunetele reproduse din aceste fileu-ri, cu ajutorul

programului ”Windows Media Player”, s-a constatat înregistrarea video

a unui dialog între patru persoane, toate de gen masculin care se

8

prezumă a fi Chiurt Fiodor, Chihai Nicolai, Popovici Sergiu și Șchiopu

Nicolae. Potrivit stenogramei, anexa nr. 1 la procesul verbal de examinare

din 03.09.2018 (f.d.41 verso), discuția este dusă între Șchiopu Nicolae și

Popovici Serghei, discuție ce a avut loc la stoparea automobilului condus

de Șchiopu Nicolae. Reieșind din stenograma în cauză, Popovici Serghei

întreabă, ”...fără permis de conducere”, la ce primește răspuns de la

Șchiopu Nicolae ”l-am uitat acasă, mi-am dat seama când m-am pornit

de acasă, eram la Orhei, poate ne înțelegem ?”. Popovici Serghei îi

comunică ”acțiunile DVS constituie contravenție pentru faptul, că ați

uitat permisul acasă, depășiți regimul de viteză, nu aveți acte ...”, la ce

Șchiopu Nicolae îi răspunde ”ne înțelegem cumva, vă dau ...(neclar).

Ulterior, Popovici Serghei îl avertizează ”oferirea mitei unui angajat al

statului prevede până la 6 ani de pușcărie, cunoaște-ți despre asta?

articolul 325 Cod penal, ați citit vreo dată în viață ?”, la ce Șchiopu

Nicolae se adresează cu o rugăminte ”...vă rog frumos”. În continuare

Șchiopu Nicolae la insistența agentului de circulație își declară date de

identitate, după care fapt, Popovici Serghei indică ”vă apropiați, vă

scriem un proces-verbal, stabilirea identității”. Potrivit anexei nr.2 la

procesul verbal de examinare din 03.09.2018 (f.d.42), discuția este dusă între

Șchiopu Nicolae, Popovici Serghei și Chiurt Fiodor, discuție ce a avut loc

deja la automobilul poliției de patrulare. Reieșind din stenograma în

cauză, Chiurt Fiodor comunică ”pentru darea de mită se trage la

răspundere, 98 la oră, data de azi, timpul comiterii”, Popovici Serghei

solicită colegului ”dă-mi un proces verbal”. Din stenogramă rezultă, că

Popovici Serghei începe perfectarea procesului verbal contravențional

întrebându-l pe Șchiopu Nicolae datele de identitate, la ce Șchiopu

Nicolae îi răspunde ”uite ascultă-mă te rog pe mine, dă să-ți dau niște

lei!”. Popovici Serghei îl întreabă ”eu v-am prevenit pentru oferirea de

mită? ți-am spus sau nu?” Șchiopu Nicolae însă iarăși intervine cu

rugămintea ”nu-mi scrie te rog, am vreo 3 puncte acolo”, primește

răspuns de la Popovici Serghei ”problemele Dvs., nu sta în pirostrii, poți

sta în mașină”. Iarăși se adresează Șchiopu Nicolae, care solicită ”...nu

scri, auziți vă rog frumos, da-ți să ne înțelegem!” și din nou primește

răspuns de la Popovici Serghei care-i spune ”da nu încălcați domnul

șofer, eu v-am explicat că înțelesul ista este articolul 325 Cod penal”.

Totuși Șchiopu Nicolae insistă ”ne lămurim acolo, hai că vin...”, aici deja

intervine și Chiurt Fiodor, care de asemenea încearcă să-l oprească pe

Șchiopu Nicolae ”nu mai veni”, dar Șchiopu îi răspunde ”domnul

polițist, stați că mă apropii”. Reieșind din discuția din automobil,

Șchiopu Nicolae a plecat la automobilul său, în acest timp Popovici

Serghei se adresează colegilor ”filmează, dacă vine și dă mită îl punem,

9

na Colea așa se vede ascunde ... glavnoe să se audă, eu i-am spus acolo și

încă acum la mașină i-am spus”, ulterior revine Șchiopu Nicolae și se

adresează ”domnu polițist, țineți vă rog, nu-mi scrieți!”. Astfel, din

stenogramele în cauză rezultă cu certitudine, că Șchiopu Nicolae a fost

cel care a inițiat chiar din start discuția privitor la o careva înțelegere

sugerându-i lui Popovici Serghei de a nu-i întocmi proces verbal

contravențional, la ce colaboratorul de poliție i-a explicat destul de

explicit ”oferirea mitei unei angajat al statului prevede până la 6 ani de

pușcărie, cunoaște-ți despre asta? articolul 325 Cod penal, ați citit vreo

dată în viață?”, însă faptul dat nu l-a liniștit pe Șchiopu Nicolae, care

iarăși s-a adresat ”...vă rog frumos”. Ulterior, deja la automobilul poliției

de patrulare, Șchiopu Nicolae deja își concretizează oferirea ”uite,

ascultă-mă te rog pe mine, dă să-ți dau niște lei!”, și iarăși colaboratorul

poliției intervine cu avertizarea de răspundere penală pentru corupere

activă ”eu v-am prevenit pentru oferirea de mită? ți-am spus sau nu?”.

Dar, faptul că colaboratorul poliției a început să-i perfecteze proces

verbal contravențional, l-a făcut pe Șchiopu Nicolae și mai insistent, care

se pare că deja nu mai auzea pe nimeni or, după adresările către

colaboratorii poliției: ”nu-mi scrie te rog, am vreo 3 puncte acolo”, ”....nu

scri, auziți vă rog frumos, da-ți să ne înțelegem!”, ”ne lămurim acolo, hai

că vin...”, fiind iarăși preîntâmpinat de Popovici Serghei și oprit de

Chiurt Fiodor, a plecat la automobilul său după bani, spunând ”domnul

polițist, stați că mă apropii”.

A mai notat instanța de apel că, la celelalte probe administrate și

cercetate se raliază și Procesul verbal de contravenție, întocmit de Popovici

Serghei, comandant de grupă, inspector principal al PR Nord, potrivit

căruia la 21.07.2018 Șchiopu Nicolae, la ora 13:41, se deplasa la volanul

automobilului de model ”Mercedes 312” cu numărul de înmatriculare

XXXXX, pe traseul M-5 direcția Bălți – satul Corlăteni, raionul Rîșcani,

km 127+500m, cu încălcarea pct.47.1 (a) al Regulamentului Circulației

Rutiere și anume se deplasa cu viteza de 92 km/h, depășind limita de

viteză cu 22 km/h (f.d.56). În procesul contravențional este indicat că

copia procesului verbal contravențional Șchiopu Nicolae a primit, iar la

rubrica ”obiecțiile persoanei în a cărei privință a fost întocmit proces

verbal” e indicat că careva obiecții nu-s, răspuns certificat cu semnătura

acestuia. Procesul verbal de ridicare din 21.07.2018 prin care au fost ridicate

de la Condrat Serghei un CD cu înregistrările video efectuate de către

Popovici Serghei (f.d.24-25), precum și Ordonanța privind recunoașterea și

atașarea la dosar a mijloacelor materiale de probă și a corpurilor delicte din

21.07.2018 (f.d.26); corpurile delicte: plic cu bancnote și CD-R cu

înregistrări video (f.d.28); raport din 21.07.2018 (f.d.38). Constatările din

10

procesul verbal din 12.09.2018 de examinare a calculatorului de serviciu a

ofițerului criminalist al IP Rîșcani, Condrat Serghei, reieșind din care

calculatorul are instalat programul Messenger VIBER activat de pe

numărul GSM +xxxxx.

Instanța de apel a menționat, că toate acțiunile de corupere activă

au avut loc până la pornirea urmăririi penale, urmărirea penală fiind

pornită la 21.07.2018, ora 17.00, pe când cazul de corupere a avut loc

aproximativ pe la orele 13.41, aceiași dată, fapt ce exclude că ar fi avut

loc cu implicarea agenților statului angajați în documentarea actelor de

corupere activă. Șchiopu Nicolae personal a inițiat acțiunile de corupere

îndată după stoparea acestuia de către agenții de circulație în vederea

eludării răspunderii contravenționale pentru depășirea de viteză în

trafic. Prin urmare, comiterea infracțiunii de către inculpat nu a

constituit o consecință a acțiunilor organelor coercitive, intențiile

inculpatului survenind și realizându-se anterior comunicării acestui fapt

colaboratorilor DGT Nord a CNA, persistând factori obiectivi, că

infracțiunea de corupere urma să se realizeze indiferent de intervenirea

sau neintervenirea agenților statului.

Privitor la alegația apărării precum, că acțiunile procesuale au fost

efectuate cu încălcarea prevederilor art.271-273 CPP, deoarece, în

viziunea apărării, organul de urmărire penală din cadrul IP Rîșcani, au

fost în drept de a efectua cel mult două acțiuni: cercetarea la fața locului,

pe care au realizat-o și ridicarea telefonului prin care s-a efectuat

înregistrările video, cu transmiterea imediată a cauzei către CNA, sau

Procuratura Anticorupție, or, restul acțiunilor nu erau de urgență și

urmau a fi efectuate în continuare de persoanele competente potrivit

legii, instanța de apel a considerat-o irelevantă, și a constatat, că

termenul de 3 zile a fost respectat, or, cauza penală a fost pornită la

21.07.2018 și prin ordonanța de 23.07.2018 (f.d.30) a fost remisă după

competență DGT Nord a CNA, cu acțiunile de urmărire penală care au

fost considerate de ofițerul de urmărire penală ca acțiuni urgente,

catalogarea în cauză fiind la latitudinea ofițerului.

În continuare instanța de apel a concluzionat că colaboratorii

poliției au avut un comportament corect, n-au provocat persoana, dar

dimpotrivă l-au preîntâmpinat de răspunderea penală ce survine în

cazul coruperii active. Au ocupat o poziție destul de activă pentru ai

curma acțiunile de corupere, dar insistența acestora era trecută cu

vederea de inculpat, acesta dorea foarte mult să evite răspunderea

contravențională pentru a nu acumula puncte de penalizare, care în final

puteau duce la privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

11

A mai notat instanța de apel faptul că, însăși inculpatul indică, că a

retras banii din portiera auto care chipurile i-ar fi achitat în contul

amenzii în momentul când a înțeles că se perfectează în continuare

procesul verbal contravențional, menționând lipsa de relevanță a acestor

declarații, întrucât achitarea unei amenzi implică inițial perfectarea unui

proces verbal contravențional în baza căruia se emite o decizie

contravențională, stabilindu-se ulterior și măsura de pedeapsă, fiind

evident faptul, că inculpatul a plasat anume 300 lei deoarece, după cum

el însăși a indicat ”erau trei polițiști”, iar ca scop a avut, de a nu i se

documenta cazul de comitere a contravenției. Faptul de plată a amenzii

invocat de inculpat se combate, chiar și prin declarațiile sale potrivit

cărora, ultimul a indicat, că nici nu cunoștea care e mărimea amenzii.

Mai mult ca atât, ultimul a mai indicat, că ar mai fi achitat amenzi ”pe

loc”, dar nu a pus banii în portiera auto.

Faptul, că Șchiopu Nicolae n-a fost provocat de a comite corupere

activă rezultă și din stenogramele în cauză potrivit cărora, Șchiopu

Nicolae a fost cel care a inițiat chiar din start discuția privitor la o careva

înțelegere sugerându-i lui Popovici Serghei de a nu-i întocmi proces

verbal contravențional, la ce colaboratorul de poliție i-a explicat destul

de explicit ”oferirea mitei unei angajat al statului prevede până la 6 ani

de pușcărie, cunoaște-ți despre asta? articolul 325 Cod penal, ați citit vreo

dată în viață?”, însă faptul dat nu l-a liniștit pe Șchiopu Nicolae, care

iarăși s-a adresat ”...vă rog frumos”. Ulterior, la automobilul poliției de

patrulare, Șchiopu Nicolae deja își concretizează oferirea ”uite ascultă-

mă te rog pe mine, dă să-ți dau niște lei!”, și iarăși colaboratorul poliției

intervine cu avertizarea de răspundere penală pentru corupere activă

”eu v-am prevenit pentru oferirea de mită? ți-am spus sau nu?. Dar,

faptul că colaboratorul poliției a început să-i perfecteze proces verbal

contravențional, l-a făcut pe Șchiopu Nicolae și mai insistent, care se pare

că deja nu mai auzea pe nimeni or, după adresările către colaboratorii

poliției: ”nu-mi scrie te rog, am vreo 3 puncte acolo”, ”....nu scri, auziți

vă rog frumos, da-ți să ne înțelegem!”, ”ne lămurim acolo, hai că vin...”,

fiind iarăși preîntâmpinat de Popovici Serghei și oprit și de Chiurt

Fiodor, a plecat însă, la automobilul său după bani, spunând ”domnul

polițist, stați că mă apropii”

La fel, lipsită de relevanță a fost considerată de către instanța de

apel și invocarea apărării privind inadmisibilitatea admiterii ca probă a

înregistrării video, a acțiunilor pretins ilegale admise de către inculpatul

Șchiopu Nicolae, cu telefonul personal de model ”IPHONE 6”, fară a

întocmi un proces verbal corespunzător, ce ar constitui act de constatare,

precum și privitor la faptul invocat de apărare, că proba audio/video ar fi

12

fost dobândită cu încălcarea prevederilor privind măsurile speciale de

investigații și în special cu încălcarea prevederilor art.1328 și art.1329

CPP.

Cu referire la poziția apărării care a pledat pentru aprecierea critică

a declarațiilor martorilor invocând, că potrivit acuzațiilor aduse fapta se

pretinde a fi comisă la 13:41-13:45, pe când procesul verbal cu privire la

contravenție a fost întocmit tocmai la 13:55 (f.d.56), potrivit informației

înregistrate în IP Rîșcani (f.d. 38), apelul-denunț a fost efectuat de

Popovici Serghei, la orele 14:00, potrivit cărui s-a propus mită 200 lei, dar

nu de Chiurt Fiodor, cum se indică în denunț. Totodată, potrivit

apelului-denunț înregistrat în Registrul RP Nord al INP al IGP la orele

13:55 (f.d.40) se indică de Popovici Serghei, că Șchiopu Nicolae la orele

13:41, a oferit suma de 300 lei, dar nu de către Chiurt Fiodor, instanța de

apel a indicat, că telefonic denunțul l-a efectuat Popovici Serghei, dar în

formă scrisă a fost întocmit de Chiurt Fiodor, neconcordanțele ce țin de

suma care este obiect al infracțiunii de 200 lei sau 300 lei, rezultând din

faptul, că după cum indică martorii, ei nu au văzut ce sumă de bani a

fost plasată în ușă, ulterior după cercetarea locului infracțiunii, fiind cert

că suma plasată era de 300 lei. Faptul, că fapta de corupere activă se

pretinde a fi comisă la 13:41-13:45, pe când procesul verbal cu privire la

contravenție a fost întocmit la 13:55, nu trezește careva dubii rezonabile,

or, din însă-și declarațiile martorilor, precum și a stenogramelor discuției

înregistrărilor video rezultă, că coruperea a avut loc în timpul perfectării

procesului verbal contravențional, fiind evident că timpul finalizării

perfectării acestuia urma să succeadă timpului comiterii faptei penale.

Instanța de apel a constatat realizarea a celor trei modalități

normative a laturii obiective a infracțiunii de corupere activă (art.325

CP), persistând și obiectul infracțiunii, fiind în prezența și a laturii

subiective exprimate prin intenție directă, nepersistând nici careva

impedimente de a-l recunoaște pe Șchiopu Nicolae ca subiect al

infracțiunii în cauză.

În concluzie, prin prisma celor menționate instanța de apel a

conchis, că în acțiunile inculpatului Șchiopu Nicolae se regăsesc, în mod

rezonabil, elementele infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. (1) CP, fiind

întemeiată soluția primei instanțe în acest sens.

La stabilirea și individualizarea pedepsei pentru infracțiunea

comisă de către Șchiopu Nicolae, instanța de apel a reținut, că prima

instanță a ținut cont de materialul caracterizant al inculpatului, prezent

la materialele cauzei, precum și s-a condus de prevederile art. 7, 61, 75

CP, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

13

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului.

avocatul Timotin Lilian în numele inculpatului, prin care invocând

incidența pct. 1), 6), 12), 15), 16) din dispozițiile alin. (1) art. 427 Cod

procedură penală, a solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei prin

care a se dispune achitarea lui Șchiopu Nicolae de acuzațiile incriminate

în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. 1) Cod penal.

5.1 În susținerea recursului avocatul Timotin Lilian în numele

inculpatului a invocat că:

- instanța nu a formulat acele răspunsuri necesare în vederea

explicării părților de ce anume probele acuzării sunt admisibile și ce

anume sunt capabile să dovedească, în raport cu ignorarea acelor dovezi

prezentate de apărare care în principiu nici nu au fost luate în

considerație de către prima instanță, indicarea sau cel puțin referirea la

acestea lipsind în hotărârea atacată;

- interceptările video, au fost efectuate de către un funcționar

necompetent în acest sens, care mai are și interes de a învinovăți pe

inculpat, iar înregistrările video au fost efectuate pe CD de persoane ce

nu au competență materială și procesuală. Iar integritatea și veridicitatea

imaginilor video nu pot fi reexaminate, reînregistrate de persoanele

competente din sursa inițială, fapt ce duce exclusiv la nulitatea

acestor mijloace de probă și a actelor procedurale prin care au fost

administrate. In acest sens fiind aplicabilă regula fructul pomului otrăvit

— probele fiind acumulate de către persoanele ce nu au această

competență și cu încălcarea esențială a dispozițiilor CPP, prin provocare

și încurajare la comiterea faptei infracționale;

- organul de urmărire penală teritorial, nu s-a limitat la efectuarea

acțiunilor ce nu suferă amânare (cum ar fi ridicarea probelor), ci a

efectuat alte acțiuni cum ar fi examinarea înregistrărilor video, fără ca să

le ridice în modul potrivit, în opinia apărării acestea urmau să

ridice telefonul și să-l transmită spre examinare organului de urmărire

penală competent din cadrul CNA, în a cărui competență intră anume

examinarea infracțiunii prevăzute la art. 325 Cod penal, în scopul

asigurării legalității procesului de administrare a probelor;

- odată cu prezentarea materialelor urmăririi penale de către

apărare a fost solicitat și prezentarea dispozitivului cu care s-a efectuat

înregistrările video, însă prin ordonanța procurorului din 27.09.2018,

adusă la cunoștință la 08.10.2018 (adică după finisarea urmăririi penale),

s-a comunicat că cererea s-a respins pe motiv că înregistrările video nu se

mai păstrează pe telefonul prin care au fost efectuate, respectiv apărare

14

fiind în imposibilitatea de a solicita excluderea acestor probe la

momentul finisării urmăririi penale. Cerere care a fost lăsată fără

examinare până la expunerea odată cu fondul, însă odată cu emiterea

sentinței, constată faptul că la mulțimea de argumente și prevederi legale

invocate de apărare, plauzibile anume în vederea excluderii

acestor probe ca fiind viciate, instanța de fond s-a limitat la simplul

răspuns indicat în pct.7 al cererii de apel:

- instanța nu a supus analizei pretențiile indicate de către apărarea

în cererea privind excluderea probelor din procesul penal, ne

motivându-și soluția în raport cu argumentele apărării, fapt ce

contravine și H.E. nr. 22 din 12.12.2005, pct. 14.5, în speță instanța de

fond a favorizat doar poziția acuzării;

- prima instanță a ignorat declarațiile inculpatului Șchiopu Nicolae;

- la temelia acuzării și sentinței de condamnare au fost puse probe

administrate contrar prevederilor codului de procedură penală și în

temeiul normelor mai sus indicate, aceste probe urmau a fi excluse din

prezentul proces penal, întru asigurarea dreptului la un proces echitabil

garantat la art. 6§1 și 2 al Convenției Europene pentru apărarea

drepturilor omului și asigurarea libertăților fundamentale;

- atât organul de urmărire penală, cât și prima instanță

inclusiv instanța de apel, au admis ca probă și au pus la temelia acuzației

și recunoașterii vinovăției a lui Șchiopu Nicolae în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 325 alin. (1) Cod penal, a înregistrărilor video ridicate

de la martorul Condrat Serghei, presupus efectuate de către Popovici

Serghei și Chihai Nicolai, până la sesizarea organului de urmărire

penală, calificând acești funcționari deja ca persoane private în procesul

de documentare a infracțiunii în cauză și denunțul întocmit de Chiurt

Fiodor, care nu corespunde circumstanțelor de fapt;

- consideră că urmau a fi excluse din procesul penal cu toate actele

premergătoare, ordonanță de ridicare, proces verbal de ridicare și

examinare, ordonanță de recunoaștere ca corp delict întocmite la

21.07.2018, în acea formulă susținută de către apărare în cererea de apel

și cererea înaintată la ședința preliminară, instanțele inferioare însă nu s-

au expus asupra acestor argumente cu referire la posibilitatea verificării

în ședința de judecată a provenienței înregistrării video;

- condamnarea lui Șchiopu Nicolae s-a întemeiat pe probe

inadmisibile, care au fost administrate de persoane ce nu aveau dreptul

să realizeze aceste acțiuni (competență profesională și materială)

ridicarea și recunoașterea ca corp delict. La fel stenogramele apreciate ca

probe nu reprezintă rezultate ale măsurilor speciale de investigații, or, în

prezenta speță în părerea instanțelor inferioare măsuri speciale de

15

investigații nu au fost realizate, de fapt însă controlul oferirii mijloacelor

bănești este prevăzută de legea procesual penală anume măsură specială

de investigație, înregistrările video fiind efectuate fără acordul lui

Șchiopu Nicolae, fără o autorizare a judecătorului de instrucție, fiindu-i

astfel aduse ingerințe asupra vieții private ce constituie o încălcare a art.

8 din Convenție, în multe cazuri constatate de CEDO, asupra căror

invocări instanțele inferioare la fel nu s-au expus.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat de

către avocatul Timotin Lilian în numele inculpatului, pledând pentru

netemeinicia recursului ca inadmisibil, iar motivele invocate în recurs

au constituit obiect de examinare în instanța de apel, astfel, considerând

corecte constatările instanței de apel.

declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând

cont de opinia acuzatorului de stat expusă în referință, Colegiul Penal

dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de

procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în

principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este

în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel.

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual

și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori

de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin

hotărârea judecătorească definitivă.

Precum a fost menționat supra, recurenți invocă drept temeiuri

pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 1), 6), 12), 15) și 16), sub

aspectele că: „1) nu au fost respectate dispozițiile privind competența după

calitatea persoanei, pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și a admis o eroare gravă de fapt care a afectat

soluția instanței, pct. 12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

pct. 15) instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a

16

constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care

poate fi reparată și în această cauză; 16) norma de drept aplicată în hotărîrea

atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de

către Curtea Supremă de Justiție”.

Analizând motivele invocate de recurent Colegiul constată că

acestea nu sânt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de

drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

Colegiul Penal menționează că, recurentul critică decizia instanței

de apel sub aspectul aprecierii probelor de către aceasta, indicând că

instanța de judecată eronat și greșit a apreciat ansamblul de probe

administrate.

Astfel, activitatea instanței de apel privind aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl

propune partea apărării, este o competență și prerogativă legală a

acestei instanțe, care nu este temei de drept separat din numărul celor

incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei

chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal.

Instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a

procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de

fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, or, aceasta

fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Deci, Colegiul Penal nu va examina criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a

anumitor elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de

fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea soluției de condamnare

a inculpaților.

Prin urmare, se relevă că, conform art. 414 Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea

părților, orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

În sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept

care au dus la casarea parțială a sentinței și pronunțării unei noi

hotărâri.

Ținând seama de aceste prevederi, Colegiul Penal constată că

instanța de apel întemeiat și argumentat a dispus menținerea sentinței,

motivându-și detaliat și clar soluția adoptată.

Colegiul menționează, că unul din temeiul pentru recurs ordinar

17

invocat de apărător în cererea sa, prevăzut la art. 427 alin.(1) este pct. 1)

Cod de procedură penală, în opinia căruia nu au fost respectate

dispozițiile privind competența după calitatea persoanei, deoarece

condamnarea lui Șchiopu Nicolae s-a întemeiat pe probe inadmisibile, care au

fost administrate de persoane ce nu aveau dreptul să realizeze aceste acțiuni

(competență profesională și materială) ridicarea și recunoașterea ca corp delict.

Se menționează la acest capitol că, nu pot fi reținute, deoarece

acest temei care nu are nici o relevanță cu cerințele pe care recurentul

le-a înaintat, recurentul nu a motivat recursul din punctul de vedere al

erorii de drept nominalizate, care ar constitui temei de implicare a

instanței de recurs în soluția adoptată de instanța de apel.

Or, prin competență după calitatea persoanei se au în vedere

situațiile când instanțele de judecată au încălcat prevederile legale

potrivit cărora acestea au competența de a examina cauzele penale în

raport cu calitatea făptuitorului implicat în cauza respectivă. În speță,

însă judecarea cauzei a avut loc cu respectarea competenței, iar careva

încălcări ale prevederilor legii procesual penale referitor la competența

instanței nu au fost admise.

Tot aici, instanța de recurs ține să menționeze, că în

circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului

de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze

din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica.

În continuare, Colegiul Penal conchide că temeiul invocat de către

recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind

faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată.

Colegiul penal reține că instanța de apel, în baza probelor

administrate legal de către organul de urmărire penală, pe care

suplimentar și minuțios le-au verificat în ședințele de judecată, le-a dat

o apreciere justă din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind

vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate,

încadrarea juridică a acțiunilor acestora fiind justă.

Din conținutul deciziei contestate rezultă că concluzia instanței de

apel privind menținerea sentinței având ca bază atât declarațiile

martorilor acuzării cât și probele scrise, cum ar fi - denunțul din

18

21.07.2018; procesul verbal privind cercetarea la fața locului din 21.07.2018;

procesul verbal de ridicare datat cu 21.07.2018; Stenograma convorbirilor din

înregistrările video efectuate la 21.07.2018 reflectate în procesul verbal din

03.09.2018 de examinare a CD-ului ridicat de la Condrat Serghei; anexa nr.2 la

procesul verbal de examinare din 03.09.2018 (f.d.42), din stenograme rezultă

cu certitudine, că Șchiopu Nicolae a fost cel care a inițiat chiar din start

discuția privitor la o careva înțelegere sugerându-i lui Popovici Serghei

de a nu-i întocmi proces verbal contravențional, la ce colaboratorul de

poliție i-a explicat destul de explicit ”oferirea mitei unei angajat al

statului prevede până la 6 ani de pușcărie, cunoaște-ți despre asta?

articolul 325 Cod penal, ați citit vreo dată în viață?”, însă faptul dat nu l-

a liniștit pe Șchiopu Nicolae, care iarăși s-a adresat ”...vă rog frumos”;

procesul verbal de contravenție, întocmit de Popovici Serghei, comandant de

grupă, inspector principal al PR Nord; procesul verbal de ridicare din

21.07.2018 (f.d. 24-25), precum și ordonanța privind recunoașterea și

atașarea la dosar a mijloacelor materiale de probă și a corpurilor delicte

din 21.07.2018 (f.d.26).

Or, instanțele au dat deplină ș suficientă argumentare

probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 6 pct.111

Codul de procedură penală.

Instanța de recurs ordinar constată că în speța dedusă, instanțele

au argumentat confirmarea tuturor elementelor componente ale

infracțiuni imputate inculpatului, expunându-se motivat asupra

vinovăției acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care

s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept motivându-și

vast concluzia din cumulul de probe pertinente și concludente,

administrate pe parcursul judecării cauzei și nemijlocit apreciate la

justa lor valoare în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, în mod profund și obiectiv.

În sensul celor reținute mai sus, Colegiul Penal, având în vederea

și practica CtEDO, și nu va impune o reevaluare a conținutului

mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de

instanțele de fond, fiindcă, în cazul în care acestea și-au motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă

o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice

drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea

CtEDO Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlanda).

Mai mult, recursul ordinar nu are ca finalitate remedierea unei

greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabilire a

adevărului, generată de o urmărire penală incompletă sau o cercetare

19

judecătorească deficitară/parțială/nesatisfăcătoare. În această procedură

nu se judecă raportul juridic dedus judecății în fața primei instanțe ori

în apel, ci se judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă cu

regulile de drept, în cazuri și condiții expres prevăzute de lege.

Astfel, instanța de recurs consideră ca fiind neîntemeiate

argumentele părții apărării cu privire la neobiectivitatea învinuirii

aduse inculpatului, de rând ce instanța de apel a motivat menținerea

condamnării lui Șchiopu Nicolae prin faptul, că învinuirea a prezentat

suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia de

comiterea infracțiunii imputate lui și aceasta întru totul corespunde

cerințelor prevăzute de art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală.

Colegiul Penal reține că, instanța de apel în temeiul art. 414 alin.

(4) Cod de procedură penală, în vederea soluționării apelului, a

examinat pe viu un cumul de probe, cărora le-a dat o nouă apreciere

prin descriere și argumentare, fapt ce este în corespundere atât cu

cerințele legale naționale, cât și internaționale.

În consecință, se resping în baza acestor argumente și celelalte

critici invocate în de avocat prin care se face o interpretare subiectivă a

declarațiilor inculpatului Șchiopu Nicolae relatate în instanța de apel,

precum că, prin comportamentul agenților de patrulare, adică a

denunțătorilor a fost supus unei provocări, pe de o parte instanța acceptând

faptul că nu este exclusă o situație de provocare, or, instanța de apel în

aceste aspecte s-a pronunțat motivat și nu a omis careva erori ce ar

afecta legalitatea și corectitudinea soluției adoptate în speță.

Pe cale de consecință, Colegiul Penal statuează, că nu și-a găsit

confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat de către autor și

prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume,

că fapta săvârșită de către inculpatul, Șchiopu Nicolae, nu a fost

încadrată juridic corect, apărarea motivând acțiunile acestuia drept o

provocare din partea agenților statului, din care considerent acțiunile

ultimului se apreciază ca fiind corect încadrate de către instanțele de

fond, în baza art. 325 alin. (1) Cod penal.

Cât privește temeiul de recurs semnalat de recurent, prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 15) și 16) Cod de procedură penală, în sensul că

instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o

încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi

reparată și în această cauză și că norma de drept aplicată în hotărîrea atacată

contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție, Colegiul Penal notează că nu se confirmă.

Astfel, verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte,

Colegiul Penal reține că motivele invocate de recurent în susținerea

20

acestor temeiuri de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, dat fiind faptul că recurentul nu a indicat în

privința unei hotărâri a unei instanțe de judecată internațională și a

Curții Supreme de Justiție s/au care ar fi aplicabile și la circumstanțele

din prezenta speță, iar hotărârile CtEDO și hotărârile Curții Supreme de

Justiție, precum și extrasul rupt din contextul hotărârilor nominalizate

la care face referire recurentul, nu are legătură cu cauza penală deferită

judecății, or circumstanțele din cauza nominalizată se referă la o altă

situație de fapt și de drept.

Totodată, din materialele cauzei se atestă că de instanțele de

judecată nu a fost admisă o încălcare a dreptului inculpatului Șchiopu

Nicolae la un proces echitabil, consfințit în art. 6 și 8 CEDO, sub

aspectele specificate de recurent.

Prin urmare, Colegiul Penal apreciază că, decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că

argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a

deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din

art. 6 CEDO.

Subsidiar, Colegiul Penal coraportând motivele invocate în recurs

cu partea descriptivă a deciziei instanței apel (f.d. 43-55, vol. II),

conchide că instanța de apel s-a expus detaliat asupra chestiunilor

esențiale supuse atenției sale, și anume în privința caracterului penal al

acțiunilor inculpatului Șchiopu Nicolae, lipsa în speță a provocării și

prezența elementelor infracțiunii de corupere activă în acțiunile

inculpatului Șchiopu Nicolae, încadrate în baza art. 325 alin. (1) Cod

penal, iar instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei de a

interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate, iar

motivarea instanței de apel în virtutea corectitudinii ei pentru a evita

repetări inutile, se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest

fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie

prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Sub acest aspect, Colegiul Penal atestă că, instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar

impune casarea deciziei adoptate. Prezența circumstanțelor

nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra

21

inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta este vădit

neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Timotin Lilian în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

Penal al Curții de Apel Bălți din 04 decembrie 2020, în cauza penală în

privința lui Șchiopu Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 21 octombrie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

22