1ra-930/21 — art. 325 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia sediu Rîșcani din 04 iulie 2019, Șchiopu Nicolae a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.325 alin.(1) Cod penal și condamnat în baza acestei Legi la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, echivalentul a 100000 lei, iar în temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în mărime de 959 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a reținut că, Șchiopu Nicolae, la data de 21.07.2018, aproximativ la ora 13:41, deplasându-se la volanul automobilului de model ”Mercedes 312” cu numărul de înmatriculare XXXXX, fiind stopat de către ofițerii de patrulare ai Plutonului ”Rîșcani, Drochia, Dondușeni” al Regimentului de patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare al IGP al MAI, inspectorii Popovici Serghei, Chihai Nicolae și Chiurt Fiodor pe traseul M-5 direcția Bălți – satul Corlăteni, raionul Rîșcani, km 1 127+500m, pentru încălcarea pct.47.1 (a) al Regulamentului Circulației Rutiere și anume pentru deplasare cu viteză excesivă de 92 km/h pe sector de drum cu viteza maximă permisivă de 70 km/h, în scopul evitării răspunderii contravenționale pentru încălcarea stabilită, a comis infracțiunea de corupere activă în următoarele circumstanțe: Astfel, Șchiopu Nicolae, în procesul verificării actelor solicitate la control de către inspectorul principal de patrulare Popovici Serghei, personal, în pofida faptului că a fost de mai multe ori avertizat verbal, de către ofițerul de patrulare menționat și de către colegii acestuia Chihai Nicolae și Chiurt Fiodor despre răspunderea pe care o poartă pentru promisiunea, oferirea sau darea unei persoane publice a mijloacelor bănești ce nu i se cuvin, aflându-se în preajma automobilul de serviciu de model ”Șkoda Rapid” cu numerele de înmatriculare MAI 9785, aproximativ la ora 13:45, intenționat a promis, a oferit și a dat ofițerilor de patrulare Popovici Serghei, Chihai Nicolae și Chiurt Fiodor, care în conformitate cu prevederile art.123 Cod penal sunt persoane publice, iar în conformitate cu prevederile art.385, art.403 Cod contravențional au calitatea de agent constatator și în virtutea funcției deținute sunt în drept să întocmească procese verbale cu privire la contravenție, bunuri sub forma de mijloace bănești în sumă totală de 300 lei, punându-i în ușa din partea dreapta din față a automobilului de serviciu, pentru ca aceștia să nu îndeplinească acțiuni în exercitarea funcțiilor sale și anume să nu acționeze în vederea întocmirii procesului verbal cu privire la contravenție în baza art. 236 alin.(2) Cod contravențional, pentru depășirea vitezei de circulație stabilite pentru sectorul respectiv de drum și respectiv să nu fie tras la răspundere contravențională pentru încălcarea respectivă, care prevede o pedeapsă cu amendă în mărime de la 600 la 900 lei cu aplicarea a 4 puncte de penalizare. Prima instanță a încadrat acțiunile lui Șchiopu Nicolae în baza art.325 alin.(1) Cod penal,

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Timotin Lilian în numele lui Șchiopu Nicolae, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Șchiopu Nicolae, să fie achitat de acuzațiile aduse în temeiul art.325 alin.(1) Cod penal. 3.1 În apelul înaintat, avocatul a indicat că: - prima instanță a făcut o caracteristică generală a elementelor obiective de constituire a infracțiunii de corupere activă fără a le explica cum acestea se realizează prin presupusele acțiuni ale lui Șchiopu Nicolae; 2 - instanța n-a reținut versiunea inculpatului, că nu a avut intenția de a corupe, dar a cedat provocărilor colaboratorilor de poliție. În viziunea apărării, instanța de fond a ignorat declarațiile inculpatului Șchiopu Nicolae, care a comunicat, că prin comportamentul agenților de patrulare, adică a denunțătorilor a fost supus unei provocări; - consideră, că provocarea ar rezulta și din faptul, că de la stoparea mijlocului de transport al inculpatului și până la documentarea acestuia ar fi durat o perioadă prea scurtă de timp, iar în urma vizualizării înregistrărilor video și din conținutul stenogramelor anexate, se determină un comportament nehotărât din partea angajaților poliției, care în mare parte mențin o tăcere la cele vorbite de către Șchiopu Nicolae, cu mici replici ...art.325 CP, a-ți citit vre-o dată în viață… înțelesul ista este articolul 325 CP... Pe când, aceștia urmau să manifeste un comportament bine determinat să expună un mesaj clar că, acțiunile lui Șchiopu Nicolae cad sub incidența prevederilor legii penale și pot atrage răspunderea penală, respectiv el urmează să înceteze să propună aceste mijloace bănești în caz contrar va fi documentat în conformitate cu legea; - Șchiopu Nicolae nu a avut intenția de a oferi bani, angajaților poliției, fiind determinat totuși să meargă la mașină să i-a niște bani pentru a se clarifica așa cum au propus inițial anume angajații poliției, întrebându-l ce facem; - în viziunea apărării, Șchiopu Nicolae, sesizând în final că totuși i se întocmește un proces contravențional, a refuzat la acțiunile sale în continuare, plasând banii în buzunarul personal, de unde deja cu forța au fost scoși de către agenții de circulație și plasați în ușa mașinii de serviciu, fapt ce a fost neglijat de instanța de judecată; - în acest caz de documentare a infracțiunii de corupere, acțiunile angajaților poliției constituie o provocare, prima instanță lăsând fară atenție și prevederile alin.(4) art.325 CP, în coraport cu art.56 CP, ocolind de a se expune și asupra acestor cerințe a apărării; - prima instanță indică, că acțiunile inculpatului Șchiopu Nicolae în realizarea scopurilor sale, s-au manifestat doar prin „a pus mijloace bănești în sumă de 300 lei în ușa din partea dreaptă din față a automobilului de serviciu a ofițerilor de patrulare”, fără a constata cum s-au realizat și celelalte semne calificative incriminate lui Șchiopu Nicolae, de comiterea cărora a fost recunoscut vinovat, cum ar fi promisiunea, oferirea și darea, anume lui Popovici Serghei, Chiurt Fiodor și Chihai Nicolai, generalizând astfel constatările indicate prin enumerarea formală a calificativelor menționate, fară a reda o conjunctură clară și determinată prin ce acțiuni s-au realizat acele 3 elemente infracționale, considerate ca dovedite de către instanță, și anume cu scopul ca un anumit funcționar să nu-i întocmească procesul verbal cu privire la contravenție; - consideră că constatările indicate au un caracter general, presupusele acțiuni nefiind individualizate, iar concluziile sunt contradictorii și nu se încadrează în prevederile art.385 CPP. - prima instanță la emiterea sentinței de condamnare, a enumerat lista probelor propuse de partea acuzării în susținerea învinuirii aduse, fară a le da apreciere și a le corobora între ele din punct de vedere al pertinenței, veridicității și utilității, așa după cum o impun prevederile art.101 CPP; - prima instanță nu a formulat acele răspunsuri necesare în vederea explicării părților de ce anume probele acuzării sunt admisibile și capabile să dovedească, în raport cu ignorarea acelor dovezi prezentate de apărare care în principiu nici nu au fost luate în considerație de către instanță; - în cadrul ședinței preliminare a înaintat o cerere privind excluderea unor probe ca fiind inadmisibile, argumentându-se că la 21.07.2018, în calitate de organ de constatare, angajatul poliției Popovici Serghei, a efectuat acțiuni de urmărire penală manifestate prin înregistrarea video ascunsă, a acțiunilor pretins ilegale admise de către inculpatul Șchiopu Nicolae, cu telefonul personal de model ”IPHONE 6”, fară a întocmi un proces verbal corespunzător, ce ar constitui act de constatare; - în virtutea art. 273 alin. (3) CPP, funcționarul este obligat ca în termen de 24 ore, să transmită actele de constatare în comun cu probele materiale (telefonul la caz), organului de urmărire penală. Reieșind însă, din materialele cauzei și actul de învinuire, apărarea constată, că prin intermediul aplicației VIBER, organul constatator a expediat două fișiere video pe calculatorul ofițerului criminalist al IP Rîșcani, Condrat Serghei, care și a extras secvențele video înregistrându-le pe un CD, atribuindu-și funcția de organ de urmărire penală sau ofițer de investigații. La materialele cauzei la fel lipsește un proces verbal de ridicare și examinare a telefonului cu imaginele pertinente la caz, ce în sine constituie sursă de proveniență a probei, fiind deja imposibil de verificat veridicitatea ei în formatul inițial fixat. Nu exclude faptul, că din momentul fixării convorbirilor între participanți și până la expedierea acestora către martorul Condrat Serghei, acestea puteau suferi modificări ce ar denatura adevărul, pe care instanța urma să-l constate, circumstanțe, ce după părerea sa contravin prevederilor art.94 CPP; 4 - consideră, că interceptările video, au fost efectuate de către un funcționar necompetent în acest sens, care are și interes de a învinovăți inculpatul, iar înregistrările video au fost efectuate pe CD de persoane ce nu au competență materială și procesuală, integritatea și veridicitatea imaginilor video nu pot fi verificate de persoane competente din sursa inițială, fapt ce în opinia apărării, duce exclusiv la nulitatea acestor mijloace de probă și a actelor procedurale prin care au fost administrate; - organul teritorial de urmărire penală, nu s-a limitat la efectuarea acțiunilor ce nu suferă amânare, cum ar fi ridicarea probelor, ci a efectuat și alte acțiuni, cum ar fi examinarea înregistrărilor video, fără ca să le ridice în modul potrivit; - aceștia urmau sa ridice telefonul și să-l transmită spre examinare organului de urmărire penală competent din cadrul CNA, în a cărui competență intră anume examinarea infracțiunii prevăzute la art.325 CP, în scopul asigurării legalității procesului de administrare a probelor; - odată cu prezentarea materialelor urmăririi penale, de către apărare a fost solicitat și prezentarea dispozitivului cu care s-a efectuat înregistrările video, însă prin ordonanța procurorului din 27.09.2018, adusă la cunoștință la 08.10.2018 (adică după finisarea urmăririi penale), s-a comunicat că cererea s-a respins pe motiv, că înregistrările video nu se mai păstrează pe telefonul prin care au fost efectuate, respectiv apărarea fiind în imposibilitatea de a solicita excluderea acestor probe la momentul finisării urmăririi penale. Invocă dezacord apărarea și privitor la faptul, că prima instanță, expunându-se privitor la cererea de excludere a acestei probe, s-a limitat doar 6 la faptul de a indica, că proba contestată nu a fost obținută prin activitatea specială de investigație, fapt din care apărarea eronat a invocat inadmisibilitatea probei video pe motivul administrării acesteia cu încălcarea prevederilor art.132 CPP; - consideră apărarea, că instanța a ignorat și prevederile art.135 CPP, or, în viziunea apelantului, acele înregistrări video, efectuate până la pornirea urmăririi penale, puteau servi doar temei de a porni o urmărire penală, dar nu ca probe capabile să dovedească existența infracțiunii și utile a fi puse la baza acuzării unei persoane de comiterea infracțiunii de corupere activă, drept probe acumulate legal într-un proces penal; - în aceste secvențe video nu se deslușește cu certitudine cu cine vorbește Șchiopu Nicolae, cu Chiurt Fiodor, Popovici Serghei, Chihai Nicolai sau alte persoane. Aceste înregistrări nu au fost efectuate cu acordul lui Șchiopu Nicolae, fiind niște filmări ascunse, efectuate unilateral, în vederea documentării unui caz de corupere activă, astfel de filmări fiind în afara prevederilor legale, nefiind siguri că au fost 5 efectuate cu telefonul mobil sau cu alte mijloace speciale de obținere a informațiilor; - trezește dubii înregistrarea video și sub aspectul, că data efectuării prezentelor acțiuni în actele procesuale este indicată - 21.07.2018, însă înscrierea înregistrărilor pe CD a avut loc la 23.07.2018, persistând contradicții și între declarațiile martorului Popovici Serghei privitor la durata înregistrării și durata de facto a acesteia, care este redusă cu circa 1 minut. În aceste împrejurări, conclude apărarea că este inadmisibil de a pune la baza acuzării, niște probe care sunt acumulate contrar prevederilor legii, al cărei sursă inițială a fost imposibil de a verifica în instanță, fiind condiționate de multiple dubii. Iar fiind examinat calculatorul menționat, nu s-a identificat în lista contactelor aplicației VIBER, numărul de telefon a pretinsului autor al secvențelor video Popovici Serghei; - la documentarea cazului respectiv, au fost admise ingerințe și asupra competenței de materie și calitatea persoanei, or, potrivit prevederilor art.270 alin.(1) CPP, Procuratura Anticorupție exercită urmărirea penală în cazul infracțiunilor prevăzute la art.181-1812 , 242, 2422, 324-329, 332-335 CP. La caz urmărirea penală a fost pornită de către organul de urmărire penală al IP Rîșcani ordonanța de pornire (f.d.1), după care de către procurorul teritorial a fost fixat termenul de urmărire penală până la 21.08.2018 (f.d.3). Ofițerul de urmărire penală care nu era competent de a efectua acțiuni procesuale în acest caz, Cristina Crohmaliuc, la ora 14:30-15:00, a efectuat acțiuni de urgență-cercetarea la fața locului, prin care a constatat doar, că în portiera din față dreapta a mașinei de serviciu INP, se află două bancnote cu valoarea nominală de 200 și 100 lei. După care procurorul teritorial a vizat cauza procurorului inferior la orele 17:50, acesta fixând termenul de urmărire penală și după aceste evenimente, deja ofițerul de urmărire penală Furtuna Adrian, efectuează și alte acțiuni de urmărire penală: ridicarea imaginelor video, audierea martorilor, examinarea obiectelor. Ne fiind clar ce acțiuni a efectuat un ofițer de urmărire penală și ce acțiuni a efectuat alt ofițer de urmărire penală și în ce temeiuri, la materialele cauzei lipsind și o ordonanță de formare a grupului de urmărire penală. Pe când, în viziunea apărării, organul de urmărire penală din cadrul IP Rîșcani, au fost în drept de a efectua cel mult două acțiuni: cercetarea la fața locului, pe care au realizat-o și ridicarea telefonului prin care s-a efectuat înregistrările video, cu transmiterea imediată a cauzei către CNA, sau Procuratura Anticorupție, or, restul acțiunilor nu erau de urgență și urmau a fi efectuate în continuare de persoanele competente potrivit legii. În opinia apărării, reieșind din circumstanțele cazului, aceste 6 acțiuni au fost efectuate intenționat cu scopul de ascunde adevărul - provocările admise de către angajații poliției. Astfel, prin încălcarea competenței materiale și personale, angajații poliției practic au modelat circumstanțele cazului, artificial creând aparența unei infracțiuni prevăzute la art.325 CP, prin denaturarea adevărului; - s-a invocat și faptul audierii abuzive în calitate de bănuit a lui Șchiopu Nicolae fără a i se explica drepturile sale de a tăcea și de a se bucura de un apărător; - în calitate de probe obținute legal, veridice, utile și pertinente sunt doar declarațiile inculpatului și a martorilor date în fața instanței de judecată, ultimele urmând a fi apreciate critic, în virtutea divergenților, în ceia ce ține de faptul, că ei nu au cunoscut despre suma oferită de Șchiopu Nicolae, dar au aflat de ea doar când s-a făcut cercetarea la fața locului, fapt ce contravine cu denunțul înregistrat la IP Rîșcani (f.d.40) unde se indică la ora 13:55, că suma oferită este de 300 lei; - martorii Chiurt Fiodor și Chihai Nicolai, au negat faptul, că Șchiopu Nicolae le-a propus, oferit, dat mijloace bănești lor personal, fapt ce în accepțiunea apărării contravine acuzației; - cele indicate în denunțul lui Chiurt Fiodor (f.d.5) contravin materialelor cauzei si declarațiilor făcute de denunțător în cadrul ședinței de judecată, or, potrivit acuzațiilor aduse fapta se pretinde a fi comisă la 13:41-13:45, pe când procesul verbal cu privire la contravenție a fost întocmit tocmai la 13:55 (f.d.56), potrivit informației înregistrate în IP Rîșcani (f.d.38), apelul-denunț a fost efectuat de Popovici Serghei, la orele 14:00, potrivit cărui s-a propus mită 200 lei, dar nu de Chiurt Fiodor, cum se indică în denunț. Potrivit apelului-denunț înregistrat în Registrul RP Nord al INP al IGP la orele 13:55 (f.d.40) se indică de Popovici Serghei, că Șchiopu Nicolae la orele 13:41, a oferit suma de 300 lei, dar nu de către Chiurt Fiodor.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 decembrie 2020, apelul avocatului Timotin Lilian în numele lui Șchiopu Nicolae, a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței Judecătoriei Drochia, sediu Rîșcani din 04.07.2019, fără modificări. 4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță corect a statuat privitor la vinovăția lui Șchiopu Nicolae, just axându-se pe Declarațiile martorului Popovici Sergiu și a martorului Chiurt Fiodor care perfect coroborează cu Declarațiile martorului Chihai Nicolai și a martorului Condrat Serghei, precum și probele scrise: Denunțul din 21.07.2018, potrivit căruia Chiurt Fiodor indică circumstanțele și modalitatea petrecerii acțiunilor infracționale ale lui Șchiopu Nicolae, potrivit cărora fiind în exercițiul funcțiunii, au depistat depășirea vitezei de către un automobil de model 7 ”Mercedes” la volanul căruia era Șchiopu Nicolae. În procesul documentării acțiunilor acestuia pentru depășirea vitezei, șoferul a propus bani. I s-a explicat de câteva ori că darea de mită se pedepsește conform legii, ultimul însă a plasat în ușa din față-dreapta o sumă de bani (f.d.5); Procesul verbal privind cercetarea la fața locului din 21.07.2018, din care rezultă, că la 21.07.2018 de către ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Rîșcani, Cristina Crohmaliuc, cu participarea specialistului, expertul criminalist al IP Rîșcani, Sergiu Condrat și în prezența lui Nicolai Chihai, Fiodor Chiurt, ambii subofițeri de patrulare și Serghei Popovici, comandant de grupă, precum și a lui Șchiopu Nicolae, șoferul microbuzului ”Mercedes” XXXXX, la ora 14.30 a început cercetarea locului incidentului care a durat până la 15.00. Cercetarea s-a axat în special pe automobilul de model ”Șkoda Rapid” cu numărul de înmatriculare MAI 9785 de culoare albă, depistându-se în buzunarul ușii dreapta-față mijloace bănești în sumă de 300 lei: o bancnotă cu nominalul de 100 lei și o bancnotă cu nominalul de 200 lei, mijloace bănești care au fost ridicate, împachetate și sigilate. În cadrul cercetării la fața locului au fost folosite mijloace tehnice și anume aparat de fotografiat de model ”Canon”. Obiecții și explicații de la participanții la cercetarea la fața locului n-au parvenit. Potrivit planșelor fotografice se vede, că automobilul ”Mercedes” cu numărul de înmatriculare XXXXX se deplasa cu o viteză de 92 km/oră, fiind fotografiat și automobilul poliției de patrulare, iar în buzunarul ușii dreapta-față se văd mijloace bănești, care fiind fotografiate se evidențiază nominalul acestora de 100 și respectiv 200 lei (f.d.6-10). În context, instanța de apel a reiterat, că prima instanță corect a reținut și pus la baza probatoriului administrat și Procesul verbal de ridicare datat cu 21.07.2018 potrivit căruia, s-a efectuat ridicarea din biroul de serviciu nr.6 al ofițerului-criminalist al IP Rîșcani, comisar Condrat Serghei a unui suport de înregistrare și stocare a datelor CD-R cu capacitatea de 700 MB cu înregistrările video efectuate de către Popovici Serghei a șoferului Șchiopu Nicolae, pe faptul oferirii și dării de mită, or, datele în cauză sunt pertinente și utile, coroborând cu celelalte probe administrate la caz (f.d. 24-25). Stenograma convorbirilor din înregistrările video efectuate la 21.07.2018 reflectate în procesul verbal din 03.09.2018 de examinare a CD-ului ridicat de la Condrat Serghei, aceste convorbiri fiind în coroborare cu cele declarate de martorii nominalizați supra, vin să confirme pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea faptei ce i se impută. Fiind audiate sunetele reproduse din aceste fileu-ri, cu ajutorul programului ”Windows Media Player”, s-a constatat înregistrarea video a unui dialog între patru persoane, toate de gen masculin care se 8 prezumă a fi Chiurt Fiodor, Chihai Nicolai, Popovici Sergiu și Șchiopu Nicolae. Potrivit stenogramei, anexa nr. 1 la procesul verbal de examinare din 03.09.2018 (f.d.41 verso), discuția este dusă între Șchiopu Nicolae și Popovici Serghei, discuție ce a avut loc la stoparea automobilului condus de Șchiopu Nicolae. Reieșind din stenograma în cauză, Popovici Serghei întreabă, ”...fără permis de conducere”, la ce primește răspuns de la Șchiopu Nicolae ”l-am uitat acasă, mi-am dat seama când m-am pornit de acasă, eram la Orhei, poate ne înțelegem ?”. Popovici Serghei îi comunică ”acțiunile DVS constituie contravenție pentru faptul, că ați uitat permisul acasă, depășiți regimul de viteză, nu aveți acte ...”, la ce Șchiopu Nicolae îi răspunde ”ne înțelegem cumva, vă dau ...(neclar). Ulterior, Popovici Serghei îl avertizează ”oferirea mitei unui angajat al statului prevede până la 6 ani de pușcărie, cunoaște-ți despre asta? articolul 325 Cod penal, ați citit vreo dată în viață ?”, la ce Șchiopu Nicolae se adresează cu o rugăminte ”...vă rog frumos”. În continuare Șchiopu Nicolae la insistența agentului de circulație își declară date de identitate, după care fapt, Popovici Serghei indică ”vă apropiați, vă scriem un proces-verbal, stabilirea identității”. Potrivit anexei nr.2 la procesul verbal de examinare din 03.09.2018 (f.d.42), discuția este dusă între Șchiopu Nicolae, Popovici Serghei și Chiurt Fiodor, discuție ce a avut loc deja la automobilul poliției de patrulare. Reieșind din stenograma în cauză, Chiurt Fiodor comunică ”pentru darea de mită se trage la răspundere, 98 la oră, data de azi, timpul comiterii”, Popovici Serghei solicită colegului ”dă-mi un proces verbal”. Din stenogramă rezultă, că Popovici Serghei începe perfectarea procesului verbal contravențional întrebându-l pe Șchiopu Nicolae datele de identitate, la ce Șchiopu Nicolae îi răspunde ”uite ascultă-mă te rog pe mine, dă să-ți dau niște lei!”. Popovici Serghei îl întreabă ”eu v-am prevenit pentru oferirea de mită? ți-am spus sau nu?” Șchiopu Nicolae însă iarăși intervine cu rugămintea ”nu-mi scrie te rog, am vreo 3 puncte acolo”, primește răspuns de la Popovici Serghei ”problemele Dvs., nu sta în pirostrii, poți sta în mașină”. Iarăși se adresează Șchiopu Nicolae, care solicită ”...nu scri, auziți vă rog frumos, da-ți să ne înțelegem!” și din nou primește răspuns de la Popovici Serghei care-i spune ”da nu încălcați domnul șofer, eu v-am explicat că înțelesul ista este articolul 325 Cod penal”. Totuși Șchiopu Nicolae insistă ”ne lămurim acolo, hai că vin...”, aici deja intervine și Chiurt Fiodor, care de asemenea încearcă să-l oprească pe Șchiopu Nicolae ”nu mai veni”, dar Șchiopu îi răspunde ”domnul polițist, stați că mă apropii”. Reieșind din discuția din automobil, Șchiopu Nicolae a plecat la automobilul său, în acest timp Popovici Serghei se adresează colegilor ”filmează, dacă vine și dă mită îl punem, 9 na Colea așa se vede ascunde ... glavnoe să se audă, eu i-am spus acolo și încă acum la mașină i-am spus”, ulterior revine Șchiopu Nicolae și se adresează ”domnu polițist, țineți vă rog, nu-mi scrieți!”. Astfel, din stenogramele în cauză rezultă cu certitudine, că Șchiopu Nicolae a fost cel care a inițiat chiar din start discuția privitor la o careva înțelegere sugerându-i lui Popovici Serghei de a nu-i întocmi proces verbal contravențional, la ce colaboratorul de poliție i-a explicat destul de explicit ”oferirea mitei unei angajat al statului prevede până la 6 ani de pușcărie, cunoaște-ți despre asta? articolul 325 Cod penal, ați citit vreo dată în viață?”, însă faptul dat nu l-a liniștit pe Șchiopu Nicolae, care iarăși s-a adresat ”...vă rog frumos”. Ulterior, deja la automobilul poliției de patrulare, Șchiopu Nicolae deja își concretizează oferirea ”uite, ascultă-mă te rog pe mine, dă să-ți dau niște lei!”, și iarăși colaboratorul poliției intervine cu avertizarea de răspundere penală pentru corupere activă ”eu v-am prevenit pentru oferirea de mită? ți-am spus sau nu?”. Dar, faptul că colaboratorul poliției a început să-i perfecteze proces verbal contravențional, l-a făcut pe Șchiopu Nicolae și mai insistent, care se pare că deja nu mai auzea pe nimeni or, după adresările către colaboratorii poliției: ”nu-mi scrie te rog, am vreo 3 puncte acolo”, ”… nu scri, auziți vă rog frumos, da-ți să ne înțelegem!”, ”ne lămurim acolo, hai că vin...”, fiind iarăși preîntâmpinat de Popovici Serghei și oprit de Chiurt Fiodor, a plecat la automobilul său după bani, spunând ”domnul polițist, stați că mă apropii”. A mai notat instanța de apel că, la celelalte probe administrate și cercetate se raliază și Procesul verbal de contravenție, întocmit de Popovici Serghei, comandant de grupă, inspector principal al PR Nord, potrivit căruia la 21.07.2018 Șchiopu Nicolae, la ora 13:41, se deplasa la volanul automobilului de model ”Mercedes 312” cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe traseul M-5 direcția Bălți – satul Corlăteni, raionul Rîșcani, km 127+500m, cu încălcarea pct.47.1 (a) al Regulamentului Circulației Rutiere și anume se deplasa cu viteza de 92 km/h, depășind limita de viteză cu 22 km/h (f.d.56). În procesul contravențional este indicat că copia procesului verbal contravențional Șchiopu Nicolae a primit, iar la rubrica ”obiecțiile persoanei în a cărei privință a fost întocmit proces verbal” e indicat că careva obiecții nu-s, răspuns certificat cu semnătura acestuia. Procesul verbal de ridicare din 21.07.2018 prin care au fost ridicate de la Condrat Serghei un CD cu înregistrările video efectuate de către Popovici Serghei (f.d.24-25), precum și Ordonanța privind recunoașterea și atașarea la dosar a mijloacelor materiale de probă și a corpurilor delicte din 21.07.2018 (f.d.26); corpurile delicte: plic cu bancnote și CD-R cu înregistrări video (f.d.28); raport din 21.07.2018 (f.d.38). Constatările din 10 procesul verbal din 12.09.2018 de examinare a calculatorului de serviciu a ofițerului criminalist al IP Rîșcani, Condrat Serghei, reieșind din care calculatorul are instalat programul Messenger VIBER activat de pe numărul GSM +xxxxx. Instanța de apel a menționat, că toate acțiunile de corupere activă au avut loc până la pornirea urmăririi penale, urmărirea penală fiind pornită la 21.07.2018, ora 17.00, pe când cazul de corupere a avut loc aproximativ pe la orele 13.41, aceiași dată, fapt ce exclude că ar fi avut loc cu implicarea agenților statului angajați în documentarea actelor de corupere activă. Șchiopu Nicolae personal a inițiat acțiunile de corupere îndată după stoparea acestuia de către agenții de circulație în vederea eludării răspunderii contravenționale pentru depășirea de viteză în trafic. Prin urmare, comiterea infracțiunii de către inculpat nu a constituit o consecință a acțiunilor organelor coercitive, intențiile inculpatului survenind și realizându-se anterior comunicării acestui fapt colaboratorilor DGT Nord a CNA, persistând factori obiectivi, că infracțiunea de corupere urma să se realizeze indiferent de intervenirea sau neintervenirea agenților statului. Privitor la alegația apărării precum, că acțiunile procesuale au fost efectuate cu încălcarea prevederilor art.271-273 CPP, deoarece, în viziunea apărării, organul de urmărire penală din cadrul IP Rîșcani, au fost în drept de a efectua cel mult două acțiuni: cercetarea la fața locului, pe care au realizat-o și ridicarea telefonului prin care s-a efectuat înregistrările video, cu transmiterea imediată a cauzei către CNA, sau Procuratura Anticorupție, or, restul acțiunilor nu erau de urgență și urmau a fi efectuate în continuare de persoanele competente potrivit legii, instanța de apel a considerat-o irelevantă, și a constatat, că termenul de 3 zile a fost respectat, or, cauza penală a fost pornită la 21.07.2018 și prin ordonanța de 23.07.2018 (f.d.30) a fost remisă după competență DGT Nord a CNA, cu acțiunile de urmărire penală care au fost considerate de ofițerul de urmărire penală ca acțiuni urgente, catalogarea în cauză fiind la latitudinea ofițerului. În continuare instanța de apel a concluzionat că colaboratorii poliției au avut un comportament corect, n-au provocat persoana, dar dimpotrivă l-au preîntâmpinat de răspunderea penală ce survine în cazul coruperii active. Au ocupat o poziție destul de activă pentru ai curma acțiunile de corupere, dar insistența acestora era trecută cu vederea de inculpat, acesta dorea foarte mult să evite răspunderea contravențională pentru a nu acumula puncte de penalizare, care în final puteau duce la privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport. 11 A mai notat instanța de apel faptul că, însăși inculpatul indică, că a retras banii din portiera auto care chipurile i-ar fi achitat în contul amenzii în momentul când a înțeles că se perfectează în continuare procesul verbal contravențional, menționând lipsa de relevanță a acestor declarații, întrucât achitarea unei amenzi implică inițial perfectarea unui proces verbal contravențional în baza căruia se emite o decizie contravențională, stabilindu-se ulterior și măsura de pedeapsă, fiind evident faptul, că inculpatul a plasat anume 300 lei deoarece, după cum el însăși a indicat ”erau trei polițiști”, iar ca scop a avut, de a nu i se documenta cazul de comitere a contravenției. Faptul de plată a amenzii invocat de inculpat se combate, chiar și prin declarațiile sale potrivit cărora, ultimul a indicat, că nici nu cunoștea care e mărimea amenzii. Mai mult ca atât, ultimul a mai indicat, că ar mai fi achitat amenzi ”pe loc”, dar nu a pus banii în portiera auto. Faptul, că Șchiopu Nicolae n-a fost provocat de a comite corupere activă rezultă și din stenogramele în cauză potrivit cărora, Șchiopu Nicolae a fost cel care a inițiat chiar din start discuția privitor la o careva înțelegere sugerându-i lui Popovici Serghei de a nu-i întocmi proces verbal contravențional, la ce colaboratorul de poliție i-a explicat destul de explicit ”oferirea mitei unei angajat al statului prevede până la 6 ani de pușcărie, cunoaște-ți despre asta? articolul 325 Cod penal, ați citit vreo dată în viață?”, însă faptul dat nu l-a liniștit pe Șchiopu Nicolae, care iarăși s-a adresat ”...vă rog frumos”. Ulterior, la automobilul poliției de patrulare, Șchiopu Nicolae deja își concretizează oferirea ”uite ascultă- mă te rog pe mine, dă să-ți dau niște lei!”, și iarăși colaboratorul poliției intervine cu avertizarea de răspundere penală pentru corupere activă ”eu v-am prevenit pentru oferirea de mită? ți-am spus sau nu?. Dar, faptul că colaboratorul poliției a început să-i perfecteze proces verbal contravențional, l-a făcut pe Șchiopu Nicolae și mai insistent, care se pare că deja nu mai auzea pe nimeni or, după adresările către colaboratorii poliției: ”nu-mi scrie te rog, am vreo 3 puncte acolo”, ”… nu scri, auziți vă rog frumos, da-ți să ne înțelegem!”, ”ne lămurim acolo, hai că vin...”, fiind iarăși preîntâmpinat de Popovici Serghei și oprit și de Chiurt Fiodor, a plecat însă, la automobilul său după bani, spunând ”domnul polițist, stați că mă apropii” La fel, lipsită de relevanță a fost considerată de către instanța de apel și invocarea apărării privind inadmisibilitatea admiterii ca probă a înregistrării video, a acțiunilor pretins ilegale admise de către inculpatul Șchiopu Nicolae, cu telefonul personal de model ”IPHONE 6”, fară a întocmi un proces verbal corespunzător, ce ar constitui act de constatare, precum și privitor la faptul invocat de apărare, că proba audio/video ar fi 12 fost dobândită cu încălcarea prevederilor privind măsurile speciale de investigații și în special cu încălcarea prevederilor art.1328 și art.1329 CPP. Cu referire la poziția apărării care a pledat pentru aprecierea critică a declarațiilor martorilor invocând, că potrivit acuzațiilor aduse fapta se pretinde a fi comisă la 13:41-13:45, pe când procesul verbal cu privire la contravenție a fost întocmit tocmai la 13:55 (f.d.56), potrivit informației înregistrate în IP Rîșcani (f.d. 38), apelul-denunț a fost efectuat de Popovici Serghei, la orele 14:00, potrivit cărui s-a propus mită 200 lei, dar nu de Chiurt Fiodor, cum se indică în denunț. Totodată, potrivit apelului-denunț înregistrat în Registrul RP Nord al INP al IGP la orele 13:55 (f.d.40) se indică de Popovici Serghei, că Șchiopu Nicolae la orele 13:41, a oferit suma de 300 lei, dar nu de către Chiurt Fiodor, instanța de apel a indicat, că telefonic denunțul l-a efectuat Popovici Serghei, dar în formă scrisă a fost întocmit de Chiurt Fiodor, neconcordanțele ce țin de suma care este obiect al infracțiunii de 200 lei sau 300 lei, rezultând din faptul, că după cum indică martorii, ei nu au văzut ce sumă de bani a fost plasată în ușă, ulterior după cercetarea locului infracțiunii, fiind cert că suma plasată era de 300 lei. Faptul, că fapta de corupere activă se pretinde a fi comisă la 13:41-13:45, pe când procesul verbal cu privire la contravenție a fost întocmit la 13:55, nu trezește careva dubii rezonabile, or, din însă-și declarațiile martorilor, precum și a stenogramelor discuției înregistrărilor video rezultă, că coruperea a avut loc în timpul perfectării procesului verbal contravențional, fiind evident că timpul finalizării perfectării acestuia urma să succeadă timpului comiterii faptei penale. Instanța de apel a constatat realizarea a celor trei modalități normative a laturii obiective a infracțiunii de corupere activă (art.325 CP), persistând și obiectul infracțiunii, fiind în prezența și a laturii subiective exprimate prin intenție directă, nepersistând nici careva impedimente de a-l recunoaște pe Șchiopu Nicolae ca subiect al infracțiunii în cauză. În concluzie, prin prisma celor menționate instanța de apel a conchis, că în acțiunile inculpatului Șchiopu Nicolae se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. (1) CP, fiind întemeiată soluția primei instanțe în acest sens. La stabilirea și individualizarea pedepsei pentru infracțiunea comisă de către Șchiopu Nicolae, instanța de apel a reținut, că prima instanță a ținut cont de materialul caracterizant al inculpatului, prezent la materialele cauzei, precum și s-a condus de prevederile art. 7, 61, 75 CP, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori 13 agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Timotin Lilian în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 1), 6), 12), 15), 16) din dispozițiile alin. (1) art. 427 Cod procedură penală, a solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei prin care a se dispune achitarea lui Șchiopu Nicolae de acuzațiile incriminate în săvîrșirea infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. 1) Cod penal. 5.1 În susținerea recursului avocatul Timotin Lilian în numele inculpatului a invocat că: - instanța nu a formulat acele răspunsuri necesare în vederea explicării părților de ce anume probele acuzării sunt admisibile și ce anume sunt capabile să dovedească, în raport cu ignorarea acelor dovezi prezentate de apărare care în principiu nici nu au fost luate în considerație de către prima instanță, indicarea sau cel puțin referirea la acestea lipsind în hotărârea atacată; - interceptările video, au fost efectuate de către un funcționar necompetent în acest sens, care mai are și interes de a învinovăți pe inculpat, iar înregistrările video au fost efectuate pe CD de persoane ce nu au competență materială și procesuală. Iar integritatea și veridicitatea imaginilor video nu pot fi reexaminate, reînregistrate de persoanele competente din sursa inițială, fapt ce duce exclusiv la nulitatea acestor mijloace de probă și a actelor procedurale prin care au fost administrate. In acest sens fiind aplicabilă regula fructul pomului otrăvit — probele fiind acumulate de către persoanele ce nu au această competență și cu încălcarea esențială a dispozițiilor CPP, prin provocare și încurajare la comiterea faptei infracționale; - organul de urmărire penală teritorial, nu s-a limitat la efectuarea acțiunilor ce nu suferă amânare (cum ar fi ridicarea probelor), ci a efectuat alte acțiuni cum ar fi examinarea înregistrărilor video, fără ca să le ridice în modul potrivit, în opinia apărării acestea urmau să ridice telefonul și să-l transmită spre examinare organului de urmărire penală competent din cadrul CNA, în a cărui competență intră anume examinarea infracțiunii prevăzute la art. 325 Cod penal, în scopul asigurării legalității procesului de administrare a probelor; - odată cu prezentarea materialelor urmăririi penale de către apărare a fost solicitat și prezentarea dispozitivului cu care s-a efectuat înregistrările video, însă prin ordonanța procurorului din 27.09.2018, adusă la cunoștință la 08.10.2018 (adică după finisarea urmăririi penale), s-a comunicat că cererea s-a respins pe motiv că înregistrările video nu se mai păstrează pe telefonul prin care au fost efectuate, respectiv apărare 14 fiind în imposibilitatea de a solicita excluderea acestor probe la momentul finisării urmăririi penale. Cerere care a fost lăsată fără examinare până la expunerea odată cu fondul, însă odată cu emiterea sentinței, constată faptul că la mulțimea de argumente și prevederi legale invocate de apărare, plauzibile anume în vederea excluderii acestor probe ca fiind viciate, instanța de fond s-a limitat la simplul răspuns indicat în pct.7 al cererii de apel: - instanța nu a supus analizei pretențiile indicate de către apărarea în cererea privind excluderea probelor din procesul penal, ne motivându-și soluția în raport cu argumentele apărării, fapt ce contravine și H.E. nr. 22 din 12.12.2005, pct. 14.5, în speță instanța de fond a favorizat doar poziția acuzării; - prima instanță a ignorat declarațiile inculpatului Șchiopu Nicolae; - la temelia acuzării și sentinței de condamnare au fost puse probe administrate contrar prevederilor codului de procedură penală și în temeiul normelor mai sus indicate, aceste probe urmau a fi excluse din prezentul proces penal, întru asigurarea dreptului la un proces echitabil garantat la art. 6§1 și 2 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și asigurarea libertăților fundamentale; - atât organul de urmărire penală, cât și prima instanță inclusiv instanța de apel, au admis ca probă și au pus la temelia acuzației și recunoașterii vinovăției a lui Șchiopu Nicolae în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 325 alin. (1) Cod penal, a înregistrărilor video ridicate de la martorul Condrat Serghei, presupus efectuate de către Popovici Serghei și Chihai Nicolai, până la sesizarea organului de urmărire penală, calificând acești funcționari deja ca persoane private în procesul de documentare a infracțiunii în cauză și denunțul întocmit de Chiurt Fiodor, care nu corespunde circumstanțelor de fapt; - consideră că urmau a fi excluse din procesul penal cu toate actele premergătoare, ordonanță de ridicare, proces verbal de ridicare și examinare, ordonanță de recunoaștere ca corp delict întocmite la 21.07.2018, în acea formulă susținută de către apărare în cererea de apel și cererea înaintată la ședința preliminară, instanțele inferioare însă nu s- au expus asupra acestor argumente cu referire la posibilitatea verificării în ședința de judecată a provenienței înregistrării video; - condamnarea lui Șchiopu Nicolae s-a întemeiat pe probe inadmisibile, care au fost administrate de persoane ce nu aveau dreptul să realizeze aceste acțiuni (competență profesională și materială) ridicarea și recunoașterea ca corp delict. La fel stenogramele apreciate ca probe nu reprezintă rezultate ale măsurilor speciale de investigații, or, în prezenta speță în părerea instanțelor inferioare măsuri speciale de 15 investigații nu au fost realizate, de fapt însă controlul oferirii mijloacelor bănești este prevăzută de legea procesual penală anume măsură specială de investigație, înregistrările video fiind efectuate fără acordul lui Șchiopu Nicolae, fără o autorizare a judecătorului de instrucție, fiindu-i astfel aduse ingerințe asupra vieții private ce constituie o încălcare a art. 8 din Convenție, în multe cazuri constatate de CEDO, asupra căror invocări instanțele inferioare la fel nu s-au expus.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat de către avocatul Timotin Lilian în numele inculpatului, pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil, iar motivele invocate în recurs au constituit obiect de examinare în instanța de apel, astfel, considerând corecte constatările instanței de apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia acuzatorului de stat expusă în referință, Colegiul Penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă. Precum a fost menționat supra, recurenți invocă drept temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 1), 6), 12), 15) și 16), sub aspectele că: „1) nu au fost respectate dispozițiile privind competența după calitatea persoanei, pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, pct. 12) faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; pct. 15) instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a 16 constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză; 16) norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție”. Analizând motivele invocate de recurent Colegiul constată că acestea nu sânt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Colegiul Penal menționează că, recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul aprecierii probelor de către aceasta, indicând că instanța de judecată eronat și greșit a apreciat ansamblul de probe administrate. Astfel, activitatea instanței de apel privind aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune partea apărării, este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu este temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar este lipsită de orice suport legal. Instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, or, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Deci, Colegiul Penal nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea soluției de condamnare a inculpaților. Prin urmare, se relevă că, conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților, orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. În sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la casarea parțială a sentinței și pronunțării unei noi hotărâri. Ținând seama de aceste prevederi, Colegiul Penal constată că instanța de apel întemeiat și argumentat a dispus menținerea sentinței, motivându-și detaliat și clar soluția adoptată. Colegiul menționează, că unul din temeiul pentru recurs ordinar 17 invocat de apărător în cererea sa, prevăzut la art. 427 alin.(1) este pct. 1) Cod de procedură penală, în opinia căruia nu au fost respectate dispozițiile privind competența după calitatea persoanei, deoarece condamnarea lui Șchiopu Nicolae s-a întemeiat pe probe inadmisibile, care au fost administrate de persoane ce nu aveau dreptul să realizeze aceste acțiuni (competență profesională și materială) ridicarea și recunoașterea ca corp delict. Se menționează la acest capitol că, nu pot fi reținute, deoarece acest temei care nu are nici o relevanță cu cerințele pe care recurentul le-a înaintat, recurentul nu a motivat recursul din punctul de vedere al erorii de drept nominalizate, care ar constitui temei de implicare a instanței de recurs în soluția adoptată de instanța de apel. Or, prin competență după calitatea persoanei se au în vedere situațiile când instanțele de judecată au încălcat prevederile legale potrivit cărora acestea au competența de a examina cauzele penale în raport cu calitatea făptuitorului implicat în cauza respectivă. În speță, însă judecarea cauzei a avut loc cu respectarea competenței, iar careva încălcări ale prevederilor legii procesual penale referitor la competența instanței nu au fost admise. Tot aici, instanța de recurs ține să menționeze, că în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. În continuare, Colegiul Penal conchide că temeiul invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată. Colegiul penal reține că instanța de apel, în baza probelor administrate legal de către organul de urmărire penală, pe care suplimentar și minuțios le-au verificat în ședințele de judecată, le-a dat o apreciere justă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate, încadrarea juridică a acțiunilor acestora fiind justă. Din conținutul deciziei contestate rezultă că concluzia instanței de apel privind menținerea sentinței având ca bază atât declarațiile martorilor acuzării cât și probele scrise, cum ar fi - denunțul din 18 21.07.2018; procesul verbal privind cercetarea la fața locului din 21.07.2018; procesul verbal de ridicare datat cu 21.07.2018; Stenograma convorbirilor din înregistrările video efectuate la 21.07.2018 reflectate în procesul verbal din 03.09.2018 de examinare a CD-ului ridicat de la Condrat Serghei; anexa nr.2 la procesul verbal de examinare din 03.09.2018 (f.d.42), din stenograme rezultă cu certitudine, că Șchiopu Nicolae a fost cel care a inițiat chiar din start discuția privitor la o careva înțelegere sugerându-i lui Popovici Serghei de a nu-i întocmi proces verbal contravențional, la ce colaboratorul de poliție i-a explicat destul de explicit ”oferirea mitei unei angajat al statului prevede până la 6 ani de pușcărie, cunoaște-ți despre asta? articolul 325 Cod penal, ați citit vreo dată în viață?”, însă faptul dat nu l- a liniștit pe Șchiopu Nicolae, care iarăși s-a adresat ”...vă rog frumos”; procesul verbal de contravenție, întocmit de Popovici Serghei, comandant de grupă, inspector principal al PR Nord; procesul verbal de ridicare din 21.07.2018 (f.d. 24-25), precum și ordonanța privind recunoașterea și atașarea la dosar a mijloacelor materiale de probă și a corpurilor delicte din 21.07.2018 (f.d.26). Or, instanțele au dat deplină ș suficientă argumentare probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 6 pct.111 Codul de procedură penală. Instanța de recurs ordinar constată că în speța dedusă, instanțele au argumentat confirmarea tuturor elementelor componente ale infracțiuni imputate inculpatului, expunându-se motivat asupra vinovăției acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de drept motivându-și vast concluzia din cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și nemijlocit apreciate la justa lor valoare în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, în mod profund și obiectiv. În sensul celor reținute mai sus, Colegiul Penal, având în vederea și practica CtEDO, și nu va impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele de fond, fiindcă, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlanda). Mai mult, recursul ordinar nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabilire a adevărului, generată de o urmărire penală incompletă sau o cercetare 19 judecătorească deficitară/parțială/nesatisfăcătoare. În această procedură nu se judecă raportul juridic dedus judecății în fața primei instanțe ori în apel, ci se judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept, în cazuri și condiții expres prevăzute de lege. Astfel, instanța de recurs consideră ca fiind neîntemeiate argumentele părții apărării cu privire la neobiectivitatea învinuirii aduse inculpatului, de rând ce instanța de apel a motivat menținerea condamnării lui Șchiopu Nicolae prin faptul, că învinuirea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia de comiterea infracțiunii imputate lui și aceasta întru totul corespunde cerințelor prevăzute de art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală. Colegiul Penal reține că, instanța de apel în temeiul art. 414 alin. (4) Cod de procedură penală, în vederea soluționării apelului, a examinat pe viu un cumul de probe, cărora le-a dat o nouă apreciere prin descriere și argumentare, fapt ce este în corespundere atât cu cerințele legale naționale, cât și internaționale. În consecință, se resping în baza acestor argumente și celelalte critici invocate în de avocat prin care se face o interpretare subiectivă a declarațiilor inculpatului Șchiopu Nicolae relatate în instanța de apel, precum că, prin comportamentul agenților de patrulare, adică a denunțătorilor a fost supus unei provocări, pe de o parte instanța acceptând faptul că nu este exclusă o situație de provocare, or, instanța de apel în aceste aspecte s-a pronunțat motivat și nu a omis careva erori ce ar afecta legalitatea și corectitudinea soluției adoptate în speță. Pe cale de consecință, Colegiul Penal statuează, că nu și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat de către autor și prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că fapta săvârșită de către inculpatul, Șchiopu Nicolae, nu a fost încadrată juridic corect, apărarea motivând acțiunile acestuia drept o provocare din partea agenților statului, din care considerent acțiunile ultimului se apreciază ca fiind corect încadrate de către instanțele de fond, în baza art. 325 alin. (1) Cod penal. Cât privește temeiul de recurs semnalat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 15) și 16) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză și că norma de drept aplicată în hotărîrea atacată contravine unei hotărîri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, Colegiul Penal notează că nu se confirmă. Astfel, verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul Penal reține că motivele invocate de recurent în susținerea 20 acestor temeiuri de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că recurentul nu a indicat în privința unei hotărâri a unei instanțe de judecată internațională și a Curții Supreme de Justiție s/au care ar fi aplicabile și la circumstanțele din prezenta speță, iar hotărârile CtEDO și hotărârile Curții Supreme de Justiție, precum și extrasul rupt din contextul hotărârilor nominalizate la care face referire recurentul, nu are legătură cu cauza penală deferită judecății, or circumstanțele din cauza nominalizată se referă la o altă situație de fapt și de drept. Totodată, din materialele cauzei se atestă că de instanțele de judecată nu a fost admisă o încălcare a dreptului inculpatului Șchiopu Nicolae la un proces echitabil, consfințit în art. 6 și 8 CEDO, sub aspectele specificate de recurent. Prin urmare, Colegiul Penal apreciază că, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. Subsidiar, Colegiul Penal coraportând motivele invocate în recurs cu partea descriptivă a deciziei instanței apel (f.d. 43-55, vol. II), conchide că instanța de apel s-a expus detaliat asupra chestiunilor esențiale supuse atenției sale, și anume în privința caracterului penal al acțiunilor inculpatului Șchiopu Nicolae, lipsa în speță a provocării și prezența elementelor infracțiunii de corupere activă în acțiunile inculpatului Șchiopu Nicolae, încadrate în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, iar instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate, iar motivarea instanței de apel în virtutea corectitudinii ei pentru a evita repetări inutile, se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Sub acest aspect, Colegiul Penal atestă că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate. Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să concluzioneze asupra 21 inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Timotin Lilian în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 04 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui Șchiopu Nicolae XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 21 octombrie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Boico Victor Catan Liliana 22