1ra-1333/21 — Art. 287 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași) din 02 iunie 2020, Cuznețov Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. De asemenea, a fost dispusă încasarea din contul lui Cuznețov Vitalie, în bugetul de stat suma de 448 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Cuznețov Vitalie fiind anterior condamnat la 25 octombrie 2013, prin sentința Judecătoriei Călărași în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, pentru huliganism agravat, la 24 decembrie 2018, aproximativ ora 09:30, aflându-se în incinta magazinului "Lucica" din s. xxx, r-nul xxxx, urmărind scopul perturbării liniștii și ordinii publice, s-a apropiat de Buruiană Oleg, care în acel moment servea bere în curtea localului respectiv și, manifestând lipsă vădită de respect față de societate, precum 1 și comportament autoritar față de acesta, fără motiv, urmărind scopul de a-l acosta, folosind un motiv real inventat, precum că el își permite să servească bere, în timp ce tatăl său este vulnerabil și practică cerșetoria, fiind deranjat de răspunsul lui Buruiană Oleg, urmărind scopul de a-1 agresa fizic, acționând cu obrăznicie deosebită față de acesta, intenționat i-a aplicat multiple lovituri în cap cu o sticlă cu capacitatea de 0,5 l și pumni pe suprafața corpului, cauzându-i patru excoriații pe partea piloasă a capului, patru excoriații și două echimoze pe față, o plagă pe mucoasa buzei superioare și două excoriații pe gât, echimoză pe torace și două excoriații pe mâini, care se califică ca vătămări corporale neînsemnate, fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară nr. 201912D0044 din 28 martie 2019. Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Cuznețov Vitalie în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, cu aplicarea altor obiecte folosite pentru vătămarea integrității corporale, dacă au fost săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului Cuznețov Vitalie, care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cuznețov Vitalie să fie achitat de sub învinuirea înaintată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de huliganism agravant de care este învinuit nu a fost demonstrată; - de către partea acuzării nu au fost prezentate probe care ar demonstra faptul că anume inculpatul a comis infracțiunea de huliganism. Practic întreg probatoriul acuzării se bazează doar pe declarațiile părții vătămate, care având motive de ură față de inculpat a inventat sau i-a dat o conotație exagerată speței date; - declarațiile părții vătămate precum că a fost lovit în regiunea capului consecutiv cu 3 sticle, dintre care una pe jumătate era cu bere urmează a fi apreciate critic, or, aceste alegații vin în contradicție cu concluzia raportului de expertiză care califică ca vătămări corporale neînsemnate. Dar totuși, în ultimul cuvânt partea vătămată a recunoscut faptul că a mărit starea de lucruri, menționând că nu dorește ca inculpatul să fie tras la răspundere penală; - excoriațiile superficiale descrise în raportul de expertiză medico-legală au apărut ca consecință a căderii și lovirea de pământ, datorită stării de ebrietate, fiind 2 confirmat de partea vătămată că atunci când se deplasa acasă și-a pierdut echilibrul; - este greșit argumentul menținut de prima instanță, precum că Buruiană Oleg în urma loviturilor cu sticla ultimul a amețit, și-a pierdut cunoștința, dar totodată dânsul se apără. Acțiuni care fizic nu pot surveni; - Buruiană Oleg a refuzat examinări suplimentare ale medicilor, or o persoană care pretinde că i s-au aplicat acele lovituri cu sticle în regiunea capului, nu poate refuza, ba mai mult ținând cont de gravitatea traumelor, să fi fost veridic cele relatate de Buruiană, medicii obligatoriu îl supuneau mai multor investigații, ca: neurolog, traumatolog care urma să-i fixeze gravitatea traumei craniu cerebrale închise, dacă exista; - chiar dacă există în primul raport din 24 decembrie 2018 ca diagnostic primar o presupusă traumă craniu cerebrală închisă, însă nu este indicată gravitatea, ba mai mult în raportul de expertiză din 28 martie 2020, nici nu se mai face trimitere la traumă caniu cerebrală închisă, fapt că nici nu a existat, la fel cum nu au existat nici acele lovituri cu 3 sticle în regiunea capului; - în acțiunile inculpatului Cuznețov Vitalie lipsesc semnele laturii obiective a infracțiunii de huliganism agravat, constatat prin declarațiile martorilor, care au menționat în primul rând că nu a încălcat ordinea publică, nu a spart sticle, doar au auzit că au căzut jos acele sticle. Astfel, nu s-a demonstrat că inculpatul a aplicat lovituri cu sticle victimei, fapt confirmat, prin leziunile neînsemnate a părții vătămate, inclusiv prin declarațiile martorilor; - este greșită și dispunerea încasării din contul lui Cuznețov Vitalie a sumei de 448 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuare expertizei, or potrivit art. 227 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, aceste sume sunt alocate de către stat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința primei instanțe fără modificări. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că deși inculpatul Cuznețov Vitalie vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, nu a recunoscut-o, aceasta se demonstrează integral de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele și care combat argumentele din apelul declarat, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Buruiană Oleg (f.d. 119-121, vol. I); - declarațiile martorilor Smolenschi Nichita (f.d. 123-125, vol. I), Ureche Svetlana (f.d. 133-134, vol. I) Smolenschi Lucreția (f.d. 131-132, vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr. 201912D0044 din 28 martie 2019, potrivit căruia la Buruiană Oleg se constată patru excoriații pe partea piloasă a 3 capului, patru excoriații și două echimoze pe față, o plagă pe mucoasa buzei superioare și de asemenea două excoriații pe gât, echimoză pe torace și două excoriații pe mâini, ele au fost produse prin acțiunea obiectului dur contondent care putea fi și o sticlă, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale neînsemnate (f. d. 43-44, vol. I). - declarațiile din instanța de apel a expertului Vodă Nicolae (f.d. 50, vol. II). Instanța de apel a conchis că de către Cuznețov Vitalie a fost încălcată ordinea publică și manifestată o lipsă de respect față de societate. Cuznețov Vitalie i-a aplicat lui Buruiană Oleg multiple lovituri în cap cu o sticlă cu capacitatea de 0,5 l și pumni pe suprafața corpului, fără motiv evident, în loc public. Totodată, instanța de apel a notat că sunt neîntemeiate argumentele invocate în apel, și că la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de prima instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. La fel, instanța de apel a atestat că prima instanță corect a constatat că în acțiunile inculpatului Cuznețov Vitalie sunt prezente toate elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, inclusiv și latura obiectivă. Ce ține de pedeapsă, instanța de apel a reținut că prima instanță la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și condițiile de viață ale acestuia. În acest sens, instanța de apel a indicat că infracțiunea săvârșită de inculpat este una gravă, circumstanțele comiterii infracțiunii - o evidentă lipsă de respect față de elementarele reguli morale în societate, față de drepturile altor persoane și dorința să-și demonstreze atitudinea disprețuitoare față de persoanele din jur, să-și arate în public superioritatea și forța, de persoana inculpatului, anterior a fost judecat prin sentința Judecătoriei Călărași din 25 octombrie 2013, în baza art. 287 alin. (3) Cod penal și condamnat la 2 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an, iar în temeiul sentinței Judecătoriei Strășeni din 20 martie 2018, a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la pedeapsa sub formă de 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității, pedeapsă executată, adică fiindu-i suspendată condiționat pedeapsa cu închisoarea și aplicată pedeapsă neprivativă de libertate și respectiv, acordată șansa 4 reală de a demonstra că și-a revăzut comportamentul în societate, la 24 decembrie 2018, aproximativ ora 09:30, comite infracțiunea de huliganism agravat. Instanța de apel a concluzionat că circumstanțele menționate caracterizează negativ personalitatea acestuia și confirmă că nu este reală și efectivă o eventuală suspendare condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, context în care prima instanță corect a considerat că Cuznețov Vitalie nu și-a revăzut comportamentul în societate și respectiv, nu este justificată aplicarea unei pedepse mai blânde, în condițiile în care aceasta nu ar asigura realizarea scopului Legii penale de apărare a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei, apărarea ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, în soluționarea cauzelor penale, precum și în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului Cuznețov Vitalie, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului, de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive a infracțiunii. În argumentarea recursului, recurentul invocă motive similare cu cele invocate în apel, descrise la pct. 2 a prezentei decizii și că: - de către partea acuzării nu au fost prezentate probe care ar demonstra faptul că anume inculpatul a comis infracțiunea de huliganism, în latura în care inculpatul a aplicat lovituri cu 3 sticle în regiunea capului; - în acțiunile inculpatului Cuznețov Vitalie lipsesc semnele laturii obiective a infracțiunii de huliganism agravat, constatat prin declarațiile martorilor, care au menționat în primul rând că nu a încălcat ordinea publică, nu a spart sticle, doar au auzit că au căzut jos acele sticle. Astfel, nu s-a demonstrat că inculpatul a aplicat lovituri cu sticle victimei, fapt confirmat, prin leziunile neînsemnate a părții vătămate, inclusiv prin declarațiile martorilor.

La recursul ordinar declarat, în temeiul art. 431 alin. (11) Cod de procedură penală, a depus referință, procurorul care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, or instanța de fond a verificat complet sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate pe caz o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, fiind întemeiată și legală soluția instanței de apel privind confirmarea vinovăției inculpatului Cuznețov Vitalie în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Ce ține de individualizarea pedepsei, a invocat că prima instanță și instanța de apel au acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, 5 respectiv au ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, consideră că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, pedeapsa a fost individualizată corect și fapta inculpatului a fost încadrată juridic corect.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În speță se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 10) Cod de procedură penală, precum că nu au fost întrunite elementele infracțiunii și s-a aplicat pedeapsa individualizată contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal atestă că motivele invocate de recurent în argumentarea recursului, au fost invocate și în cererea de apel, fiind examinate detaliat de instanța de apel în decizia sa și nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei de către instanța de recurs ordinar. Astfel, Colegiul penal notează că temeiul de recurs invocat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor că nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate în acțiunile inculpatului Cuznețov Vitalie, și criticile că: "de către partea acuzării nu au fost prezentate probe care ar demonstra faptul că anume inculpatul a comis 6 infracțiunea de huliganism, în latura în care inculpatul a aplicat lovituri cu 3 sticle în regiunea capului; - în acțiunile inculpatului Cuznețov Vitalie lipsesc semnele laturii obiective a infracțiunii de huliganism agravat, constatat prin declarațiile martorilor, care au menționat în primul rând că nu a încălcat ordinea publică, nu a spart sticle, doar au auzit că au căzut jos acele sticle. Astfel, nu s-a demonstrat că inculpatul a aplicat lovituri cu sticle victimei, fapt confirmat, prin leziunile neînsemnate a părții vătămate, inclusiv prin declarațiile martorilor...", în prezenta speță nu s-au confirmat, or prin hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat, stabilind just prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal în acțiunile de huliganism ale inculpatului Cuznețov Vitalie, manifestate prin încălcarea ordinii publice prin obrăznicie deosebită însoțite de lovirea părții vătămate cu sticle de bere și provocarea acesteia vătămări corporale neînsemnate, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect și de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizia sa (f.d. 61-71, vol. II), în special declarațiile inculpatului și părții vătămate în coroborare cu concluzia din raportul de expertiză judiciară nr. 201912D0044 din 28 martie 2019 (f.d. 43-44, vol. I), declarațiile din instanța de apel a expertului Vodă Nicolae (f.d. 50, vol. II), precum și a declarațiile martorilor audiați în prima instanță. În acest sens, se atestă că instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate. De asemenea, se atestă că prin argumentele invocate, recurentul își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către prima instanță și instanța de apel, însă instanța de recurs ordinar conchide că nu pot fi acceptate aceste motive, or contravin constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, care just a indicat că: " la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de instanța de fond și conținutul real al probelor", ce sunt întemeiate pe întreg cumulul de probe descris, verificat și apreciat de instanța de apel în decizia sa prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală (f.d. 61-71, vol. II), iar alegațiile recurentului nu sunt întemeiate pe careva probe, fiind greșite. Mai mult, se conchide că instanța de apel a apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală, constatând just ca demonstrată pe deplin vinovăția inculpatului Cuznețov Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, iar criticile recurentului 7 reprezintă doar opinia subiectivă a acestuia, în condițiile în care, instanța de recurs ordinar nu identifică vreun temei de a interveni în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată. Totodată, Colegiul penal în privința temeiului de recurs invocat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, atestă că în textul recursului acesta nu specifică nici un argument în susținerea acestui temei, iar instanța de recurs ordinar verificând decizia instanței de apel și prin prisma acestui aspect, constată că instanța de apel a luat în considerare circumstanțele comiterii infracțiunii și personalitatea inculpatului Cuznețov Vitalie, menținând soluția primei instanțe de aplicare inculpatului Cuznețov Vitalie în baza art. 287 alin. (3) Cod penal a pedepsei de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, conducându-se în deplină măsură de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, ținând cont și de cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, în vederea realizării scopului legii penale, de restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a inculpatului Cuznețov Vitalie, precum și de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, or acesta deși anterior a fost judecat și condamnat pentru comiterea unei infracțiuni similare, antecedentele penale fiind stinse, nu s-a reeducat și corectat dar a comis din nou o infracțiune de huliganism agravat, ce îl caracterizează negativ. Prin urmare, Colegiul penal conchide că motivele invocate de recurent în cererea de recurs, sunt similare cu cele invocate în apel, descrise și în pct. 2 a prezentei decizii, în privința cărora instanța de apel în decizia sa (f.d. 65-72, vol. II), s-a expus motivat, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei probe prezentate și chestiunilor esențiale invocate în apelul declarat de avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului Cuznețov Vitalie, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 8

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cojocaru Dorin în numele inculpatului Cuznețov Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe Cuznețov Vitalie Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 25 august 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Țurcan Anatolie 9