1ra-698/2021 — 217 alin.2 CP

1ra-698/2021 — 217 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-698/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Țurcan Dorel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 16 noiembrie 2020 și sentinței Judecătoriei Cahul

sediul Central din 12 iunie 2020, în cauza penală în privința lui,

Acriș Gheorghe xxxx, născut la xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 03 ianuarie 2020 – 12 iunie 2020;

Instanța de apel: 06 iulie 2020 – 16 noiembrie 2020;

Instanța de recurs: 11 ianuarie 2021 – 23 iunie 2021.

A C O N S T A T A T :

Acriș Gheorghe a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin.(2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu

amendă în mărime de 600 unități convenționale, echivalent a 30 000 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

S-a încasat de la Acriș Gheorghe în beneficiul statului cheltuieli

judiciare în mărime de 1680 lei.

octombrie 2019, în urma autorizării percheziției, efectuate pe marginea

cauzei penale nr. xxxxxxxxxx, la domiciliul lui Acriș Gheorghe, amplasat

pe adresa r-nul Cahul, s. Pelinei, a fost depistată și ridicată cânepă

uscată, cu o masă totală de 20,972 grame, care, conform Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23 ianuarie 2006 privind

aprobarea listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora, reprezintă droguri în proporții mari. La fel, în timpul efectuării

percheziției au fost depistate 2 fragmente de butelii din plastic,

predestinate pentru fumatul drogurilor, care aveau depuneri stratificate

a rășinii de canabis, cu masa de 0,025 grame, care constituie, conform

1

Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23 ianuarie 2006

privind aprobarea listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum

și cantitățile acestora, reprezintă – droguri în proporții mici. De

asemenea, în momentul percheziției la domiciliul lui Acriș Gheorghe au

fost depistate 3 plante de canabis (marijuana), care potrivit Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23 ianuarie 2006 privind

aprobarea listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora din 23 ianuarie 2006, reprezintă plante ce conțin droguri în

proporții mici. Drogurile sus-menționate, erau păstrate de către Acriș

Gheorghe o perioadă nedeterminată, fără scop de înstrăinare.

Fapta lui Acriș Gheorghi a fost calificată de prima instanța în baza

art. 217 alin. (2) din Codul penal, potrivit indicilor calificativi, circulația

ilegală de droguri, adică păstrarea drogurilor în proporții mari, fără scop

de înstrăinare.

Țurcan Dorel în numele inculpatului Acriș Gheorghe, prin care a solicitat

casarea sentinței, pronunțarea unei hotărâri de achitare a lui Acriș

Gheorghe.

3.1 În motivarea apelului, avocatul a invocat că:

- actul privind efectuarea percheziției la fața locului a fost efectuată

de către o echipă de colaboratori al organului de anchetă. Procesul-

verbal de percheziție a fost semnat de către membrii echipei respective,

întrunită în baza ordonanței procurorului de Cahul. În cadrul anchetelor

preliminare și de judecată membrii echipei în cauză au fost audiați în

calitate de martori, care au depus depoziții identice, confirmându-se

faptul efectuării actului de percheziție în s. Pelinei în domiciliul lui Acriș

Gheorghe;

- percheziția în cauză s-a efectuat în domiciliul/casa privată a lui

Acriș Stepan. Substanțele de culoare verde și un vas din plastic au fost

ridicate din casa/șopronul cet. Acriș Stepan. Substanțele de culoare

verde, un vas de plastic au fost ridicate din incinta casei unicului

proprietar Acriș Stepan, fără ca dânsul să fie informat despre actele

organului de anchetă și instanței de judecată privind procesul de

efectuare a percheziției și ridicarea substanțelor enunțate, fără a i se

aduce la cunoștință rezultatele percheziției și actele care au fost întocmite

la fața locului;

- organul de urmărire penală nu a prezentat instanței nici o probă

care ar confirma păstrarea și utilizarea de către Acriș Gheorghe a

substanțelor narcotice, bănuindu-se doar faptul că substanța narcotică ar

2

fi fost păstrată și utilizată de către Acriș Gheorghe. În cadrul cercetării

judecătorești nu au fost prezentate probe, cum sunt amprente digitale,

imprimări audio-video, interceptări telefonice, depoziții ale martorilor

oculari sau probe de altă natură care urmau să confirme implicarea lui

Acriș Gheorghe în săvârșirea infracțiunii incriminată;

- organul de urmărire penală nici nu a încercat să depisteze

existența de amprente pe vasul din plastic ridicat în rezultatul

percheziției. Actul de condamnare este fondat pe depozițiile martorilor

care au efectuat percheziția în domiciliul lui Acriș Stepan, pe raportul de

expertiză nr. 34/12/3-R-568 din 26 noiembrie 2019 și mai mult nimic;

- instanța de judecată în mod eronat și inexplicabil a constatat că

Acriș Stepan fiind într-o stare gravă de sănătate nu a fost atras în

procesul de efectuare a percheziției, însă același complet de judecată nu a

ținut cont că respectiva persoană sa prezentat la audieri de unul singur și

fără ajutor. Instanța de judecată face trimitere la depozițiile martorilor

Bădilă Ion și Bostan Vitalie potrivit cărora Acriș Stepan la rugămintea lui

Acriș Gheorghe nu a fost atras în procesul de efectuare a percheziției

pentru a nu-l stresa, în loc să aprecieze condamnabil comportarea

colaboratorilor de poliție, care erau obligați să-l implice pe proprietarul

casei Acriș Stepan în procesul de percheziție, instanța apreciază

depozițiile martorilor ca o probă care în fapt și în drept ar trebui

apreciate în favoarea, și nicidecum în defavoarea lui Acriș Gheorghe;

- Acriș Gheorghe nu era și nu este în drept să conteste legalitatea

procesului-verbal de percheziție din 17 octombrie 2019, întocmit în casa

tatălui său.

noiembrie 2020 a fost respins apelul avocatului Țurcan Dorel declarat în

numele inculpatului Acriș Gheorghe, menținută sentința Judecătoriei

Cahul, sediul central din 12 iunie 2020.

4.1 Instanța de apel a constatat că prima instanță judecând cauza a

apreciat obiectiv probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, și

întemeiat a ajuns la concluzia că fapta inculpatului Acriș Gheorghe

corect a fost calificată ca infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod

penal, potrivit indicilor calificativi, circulația ilegală de droguri, adică

păstrarea drogurilor în proporții mari, fără scop de înstrăinare, precum

și vinovăția acestuia în comiterea faptei prejudiciabile imputate pe

deplin și-a găsit confirmarea. Vinovăția inculpatului Acriș Gheorghe în

săvârșirea faptei imputate este demonstrată și prin probele materiale

administrate la cauza penală, cercetate în ședința instanței de fond și

verificate suplimentar în instanța de apel.

Concluzia expusă în sensul confirmării vinovăției inculpatului

3

Acriș Gheorghe în săvârșirea faptei penale de păstrarea drogurilor în

proporții mari, fără scop de înstrăinare fiind fundamentată pe

declarațiile martorilor Bădilă Ion, Bostan Vitali și Acriș Stepan, procesul-

verbal de percheziție din 17 octombrie 2019 de la domiciliul inculpatului

Acriș Gheorghe, raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/3-R568 din 26

noiembrie 2019 și certificat eliberat de Primăria com. Pelinei, r-nul Cahul

cu nr. 401 din 29 octombrie 2019, din care rezultă că domiciliul

inculpatului Acriș Gheorghe, este în com. Pelinei, r-nul Cahul, probe ce

necesită a fi apreciate ca fiind pertinente, concludente, veridice și utile,

care justificat de către prima instanță au fost puse la baza sentinței de

condamnare a inculpatului Acriș Gheorghe. Instanța de apel nu are nici

un dubiu de a pune la îndoială veridicitatea declarațiilor depuse de

martorii Bădilă Ion și Bostan Vitali, colaboratori ai Serviciului Vamal,

care în data de 17 octombrie 2019 au efectuat nemijlocit percheziția la

domiciliul inculpatului Acriș Gheorghe.

Instanța de apel a constatat ca fiind demonstrată în afara oricărui

dubiu păstrarea în domiciliu a drogurilor în proporții mari, fără scop de

înstrăinare de către inculpatul Acriș Gheorghe, considerente din care

fapta inculpatului întrunește elementele laturii obiective și subiective ale

infracțiunii prevăzută de art. 217 alin.(2) Cod penal, iar invocările

apărării privitor la lipsa probelor în acest sens, se atestă a fi neîntemeiate.

Verificând legalitatea sentinței, sub aspectul stabilirii pedepsei

inculpatului Acriș Gheorghe, instanța de apel a reținut că prima instanță

la stabilirea pedepsei inculpatului a respectat principiile de

individualizare a pedepsei prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, aplicându-i

acestuia o pedeapsă echitabilă și în limitele stabilite de sancțiunea

normei de incriminare.

avocatul Țurcan Dorel în numele inculpatului prin care invocând

incidența pct. 6) și 8) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei cu pronunțarea hotărârii de achitare a

condamnatului Acriș Gheorghe.

5.1 În susținerea recursului avocatul a invocat că:

- consideră că instanța de apel, urma a aprecia depozițiile

martorilor Bădilă Ion și Bostan Vitalii ca o probă care, în fapt și drept ar

trebui să fie apreciată în favoarea lui Acriș Gheorghe, acestea fiind și

contractorii;

- faptul că Acriș Gheorghe a semnat procesul-verbal cu

privire la percheziție din 17.10.2019 în incinta casei tatălui

său Acris Ștefan, n-a avut obiecții și nu la contestat în instanța

de judecată consideră că nu urmează a fi apreciat că a acceptat cele

4

constatate și că nu la contestat deoarece nu avea nici o calitate

procesuală;

inculpatului în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 Cod

procedură penală, procurorul a depus referință și pledează pentru

inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

declarat în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont

de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită

declararea inadmisibilității recursului ordinar declarat, Colegiul Penal

decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că

argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Din cuprinsul recursului declarat se reține că, recurentul invocă ca

temeiuri de drept pct. 6) și 8) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, ce stipulează că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul Penal consideră că temeiul invocat de către recurent și

prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

cuprinzând și motivele pe care se întemeiază soluția adoptată.

Din textul deciziei recurate se constată că instanța de apel, a

cercetat toate probele prezentate, apreciindu-le din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității acestora și care în ansamblul lor,

menționând argumentat că aceste probe nu demonstrează poziția

inculpatului precum că, acesta nu se face vinovat de cele imputate.

Cât privește argumentele părții apărării, că Acriș Gheorghe a

semnat procesul-verbal cu privire la percheziție din 17.10.2019 în incinta

casei tatălui său Acris Ștefan, n-a avut obiecții și nu la contestat în

instanța de judecată consideră nu poate fi apreciat ca acceptare a celor

constatate și că, nu a contestat procesul-verbal deoarece nu avea nici o

calitate procesuală și că depozițiile martorilor Bădilă Ion și Bostan Vitalii

ar trebui să fie apreciate în favoarea lui Acriș Gheorghe, Colegiul Penal

5

remarcă, că acestea au constituit deja obiect de examinare în instanța de

apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie

asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza

sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei.

Or, reaprecierea probelor, în modul propus de recurent nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă

opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de

fond, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării

cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Colegiul Penal consideră, că toate probele prezentate au primit o

apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din

materialul factologic acumulat la prezenta cauză.

Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de către apărător - nu

au fost întrunite elementele infracțiunii, specificat la pct. 8) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, instanța de recurs remarcă că acest temei

pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și

agravante ale infracțiunii.

Reieșind din textul recursului rezultă că, în viziunea recurentului

probele administrate nu confirmă vina inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, or, reieșind din

materialele dosarului se constată că inculpatul a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal – circulația ilegală de

droguri, adică păstrarea drogurilor în proporții mari, fără scop de înstrăinare,

astfel instanța de apel corect a subliniat circumstanțele de fapt și de

drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, argumentat concluzionând despre vinovăția

inculpatului.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte

între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței

infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Prin urmare, Colegiul penal remarcă că, recurentul doar a

specificat despre lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii

imputate, fără a-și argumenta poziția, or, conținutul probelor enunțate în

pct. 4.1. al prezentei decizii, care au fost amplu analizate și obiectiv

apreciate de către instanța de apel, în contextul de învinuire al

inculpatului în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, confirmă cu certitudine

6

că acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii imputate, în

acest sens ne fiind identificată careva eroare de drept.

Lecturând recursul se observă faptul că avocatul, Țurcan Dorel,

critică decizia instanței de apel sub prisma aprecierii probelor care o

consideră incorectă, astfel Colegiul Penal reamintește că, la această etapă

nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele ierarhic inferioare, or, aceasta fiind atributul

exclusiv al instanțelor de fond.

De asemenea, Colegiul Penal susține că, decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că

argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a

deciziei, echivalează cu o motivare corespunzătoare rigorilor și

exigențelor cuprinse în art. 6 CEDO.

Astfel, se constată că în cauză au fost stabilite toate elementele

componente ale infracțiunii imputate lui Acriș Gheorghe, inclusiv

vinovăția acestuia, după cum rezultă din hotărârile instanțelor de fond,

care s-au pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-au motivat

concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente,

administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în mod

obiectiv, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în

care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret

la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (cauzele Garcia Ruiz v. Spania,

hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19

decembrie 1997).

Colegiul Penal raportând motivele invocate în recurs cu partea

descriptivă a deciziei instanței apel, conchide că instanța de apel s-a

expus detaliat asupra chestiunilor esențiale supuse atenției sale, și

anume în privința caracterului penal al acțiunilor inculpatului Acriș

Gheorghe, or instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei de a

interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate, iar

motivarea instanței de apel în virtutea corectitudinii ei pentru a evita

repetări inutile, se acceptă și se însușește de instanța de recurs ordinar,

fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a

7

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest

fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie

prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, Colegiul Penal

constată că, în cauză există o concordanță deplină între probele

administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința

inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs vreo eroare

judiciară, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii atacate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Țurcan Dorel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 noiembrie 2020 și sentinței

Judecătoriei Cahul sediul Central din 12 iunie 2020, în cauza penală în

privința lui Acriș Gheorghe xxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 iulie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

8