1ra-1008/2021 — art. 217 alin. 2 CP

1ra-1008/2021 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1008/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie DIACONU

Judecători Liliana CATAN

Vladimir TIMOFTI

Victor BURDUH

Dumitru MARDARI

a judecat, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de

procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari

împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie

2020, privindu-l pe inculpatul

HANGANU Mihail Xxxxxx, născut

la xx xxxxx xxxx în s. Xxxxxxx, r-nul Xxxxxxx,

domiciliat în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.01.2018 – 03.01.2019;

Instanța de apel: 06.02.2019 – 27.05.2019;

10.06.2020 – 30.11.2020;

Instanța de recurs: 22.07.2019 – 17.03.2020;

23.02.2021 – 17.05.2021.

Asupra recursului ordinar menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Hanganu Mihail, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2)

Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Hanganu Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin.

(1) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a

10 000 lei.

1

Cererea procurorului privind încasarea din contul inculpatului Hanganu

Mihail în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 171 lei a fost

respinsă, ca neîntemeiată.

La fel, instanța a dispus că:

corpurile delicte – 7 plante verzi de cannabis și 8,133 gr. de marijuană, ce se

păstrează în camera de păstrare a corpurilor delicte din cadrul IP Cantemir, să fie

nimicite, după definitivarea sentinței.

perioada de până la 05.09.2017, Hanganu Mihail a cultivat fără scop de înstrăinare

la domiciliul său situat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, 7 plante verzi de canabis în

stare de vegetație, care au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate

la domiciliul lui Hanganu Mihail la 05.09.2017, plante care conform raportului de

constatare tehnico-științific nr.34/12/3-R-300 din 13.09.2017, reprezintă plante de

canabis (cânepă), care conțin componentul stupefiant activ tetrahidrocannabiol și

se atribuite la substanțe stupefiante potrivit HG Republicii Moldova nr. 1088 din

05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante și

conform art. 1 al Legii nr. 382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor

stupefiante, psihotrope și a precursorilor reprezintă droguri, iar potrivit Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea

Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă cantități mari.

Tot el, prin rechizitoriu a fost învinuit de faptul că, în perioada de până la

05.09.2017, la domiciliul său situat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, a păstrat fără scop

de înstrăinare o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie,

care conform raportului de constatare tehnico-științific nr. 34/12/3-R-300 din

13.09.2017, reprezintă marijuana în cantitate de 8,133g.

Acțiunile lui Hanganu Mihail, au fost calificate de Organul de Urmărire

Penală, în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: „cultivarea ilegală

a plantelor care conțin droguri, săvârșite în proporții mari și fără scop de

înstrăinare”, și art. 217 alin. (2) Cod penal, conform indicilor: ”păstrarea

drogurilor săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare”.

parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Hanganu Mihail să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (1)

Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 400 unități

convenționale și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu

amendă în mărime de 700 unități convenționale. În temeiul art. 84 Cod penal, prin

cumul parțial al pedepselor, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 800 unități convenționale. Încasarea din contul inculpatului Hanganu

2

Mihail în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 171 lei.

A invocat că, instanța de judecată nu a ținut cont că la efectuarea

percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail, la 05.09.2017, de către colaboratorii

de poliție a fost întocmit un proces-verbal, care a fost semnat de către Hanganu

Mihail fără a înainta obiecții, iar procesul-verbal nu a fost contestat.

Totodată, inculpatul a declarat în instanța de judecată că, „(...) a mai fost

ridicată și o țigară „Bond” din divanul său. Au rupt țigara față de el și au pus-o

într-un pachet de peliculă, unde au mai pus și niște frunze uscate, căzute de la

plantele de cânepă ridicate din grădină”.

Prin urmare, cele relatate de inculpat și martori, țigara sus indicată a fost

ruptă, dar nimeni din persoanele aflate la locul în cauză nu a declarat că țigara a

fost împachetată împreună cu foaia de țigară și mucuri de țigară.

Potrivit raportului de constatare tehnico-științific nr. 34/12/3-R-300 din

13.09.2017, 7 plante verzi de canabis în stare de vegetație, sunt plante de canabis

(cânepă), care la data de 05.09.2017 au fost împachetate în pachetul nr. 2 și în

conformitate cu raportul de constatare tehnico - științific nr. 34/12/3-R-300 din

13.09.2017 - masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie,

reprezintă marijuana în cantitate de 8,133 gr., care la data de 05.09.2017 a fost

ridicată și împachetată în pachetul cu nr. 1. În ceea ce privește frunzele uscate,

căzute de la plantele de cânepă ridicate din grădină și puse în pachetul nr. 1, se

exclude versiunea înaintată de către inculpat, menționând că, marijuana este un

amestec verde, constituit din frunzele, tulpinile, semințele și florile uscate ale

cânepei, iar pentru ca frunzele căzute de la plantele de cânepă și ridicate din

grădină să devină o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-

cafenie, respectiv conținutul din pachetul nr. 1 trebuie să treacă printr-un proces

chimic, pentru care necesită timp.

apelul declarat a fost respins, cu menținerea sentinței.

4.1. Instanța de apel a susținut concluzia instanței de fond potrivit căreia, la

05.09.2017, în cadrul percheziției petrecute în gospodăria lui Hanganu Mihail, în s.

Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, de către colaboratorii IP Cantemir în pachetul nr. 1 au fost

împachetate și ridicate o parte din frunzele uscate, ce s-au scuturat de la plantele de

cânepă depistate și ridicate din grădina lui Hanganu Mihail, masă vegetală uscată

care a fost prezentată spre examinare specialistului pentru cercetare, și nu mucuri

de țigară. Iar grosierul depistat în pachet este rezultatul deteriorării frunzelor uscate

pe parcursul păstrării și transportării corpurilor delicte.

În cazul dat, instanța de apel reverificând probele prezentate de către procuror

nu a constatat prezența indicilor calificativi prevăzuți de art. 217 alin. (2) Cod

penal în acțiunile lui Hanganu Mihail.

3

Aceste împrejurări au fost constatate de cumulul probelor administrate la

cauza penală, care au fost obiectiv apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

În acest context, prima instanță întemeiat a concluzionat că partea acuzării nu

a prezentat probe pertinente și concludente ce ar proba vinovăția lui Hanganu

Mihail în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal.

Prin prisma criticilor formulate, instanța de apel a reținut că, prima instanță a

făcut o analiză extrem de laborioasă și de precisă a mijloacelor de probă

administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată,

concluzionând în mod corect că în cauză nu există dovezi convingătoare de

vinovăție a inculpatului Hanganu Mihail, în comiterea infracțiunii prevăzută de art.

217 alin. (2) Cod penal, că probele, nu au forța necesară pentru a răsturna

prezumția de nevinovăție ce operează - potrivit legii – în favoarea inculpatului.

Instanța de judecată a respectat toate prevederile procesuale la examinarea cauzei

penale și de asemenea corect a apreciat circumstanțele cauzei penale.

Instanța a considerat că, fapta nu conține elementele constitutive ale

infracțiunii, din care motiv a menținut în privința inculpatului sentința de achitare,

or, o sentința de condamnare se emite numai în condițiile în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin

ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată.

Concomitent cu cele expuse, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiată

solicitarea procurorului expusă în cererea de apel, deoarece prima instanță și-a

motivat soluția în această parte, soluție pe care instanța de apel a însușit-o. Prima

instanță corect a respins cerința procurorului privind încasarea cu titlu de cheltuieli

judiciare a sumei de 171 lei din contul inculpatului, solicitată pentru scrisori

recomandate, serviciile de telefonie fixă utilizate în cadrul procesului penal, hârtie

și imprimantele ce compun dosarul penal, or, potrivit art. 227 alin. (2) Cod de

procedură penală, nu se regăsesc ca fiind cheltuieli judiciare, motiv pentru care

instanța de fond corect le-a respins.

declarat recurs ordinar, invocând temeiurile de drept enunțate în art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea integrală a deciziei

instanței de apel, și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel,

deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată dc către instanța de recurs.

În motivarea recursului, autorul a invocat următoarele argumente:

- instanța de fond, cât și instanța de apel nu au ținut cont că la efectuarea

perchiziției la domiciliul lui Hanganu Mihail, la 05.09.2017, de către lucrătorii de

4

poliție a fost întocmit un proces-verbal, care a fost semnat de către Hanganu Mihail

fără a înainta obiecții, iar procesul-verbal nu a fost contestat;

- inculpatul a declarat în instanța de judecată că, „a mai fost ridicată și o

țigară„ „Bond” din divanul său. Au rupt țigara față de el și au pus-o într-un

pachet de peliculă, unde au mai pus și niște frunze uscate, căzute de la plantele de

cânepă ridicate din grădină”;

- din cuvintele inculpatului și a martorilor, țigara respectivă a fost ruptă, dar

nimeni din persoanele aflate la locul în cauză nu a declarat că țigara a fost

împachetată împreună cu foaia și mucurile de țigară;

- vinovăția inculpatului Hanganu Mihail se dovedește și prin raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13.09.2017, potrivit căruia 7

plante verzi de canabis în stare de vegetație, sunt plante de canabis (cânepă), care

la data de 05.09.2017 au fost împachetate în pachetul nr. 2 și în conformitate cu

raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/l,2/3-R-300 din 13.09.2017 - masa

vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde - cafenie, reprezintă

marijuana în cantitate de 8,133 gr., care la 05.09.2017 a fost ridicată și împachetată

în pachetul cu nr.1;

- urmează a fi exclusă versiunea înaintată de către inculpat, deoarece

marijuana este un amestec verde, constituit din frunzele, tulpinile, semințele și

florile uscate ale cânepei, iar pentru ca frunzele căzute de la plantele de cânepă și

ridicate din grădină să devină o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de

culoare verde - cafenie, respectiv conținutul din pachetul nr. 1 trebuie să treacă

printr-un proces chimic, pentru care necesită timp;

- la stabilirea pedepsei inculpatului Hanganu Mihail în baza art. 217 alin. (1)

Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale,

instanțele nu au luat în considerație faptul că, acest minim este mai mic decât

minimul general de 500 unități convenționale, prevăzut de art. 64 alin. (3) Cod

penal. Instanța de apel urma să ia în considerare dispozițiile părții generale a

Codului penal, la stabilirea limitei minime, și anume art. 64 alin. (3) Cod penal (în

redacția din 29.07.2016), conform cărora, limita minimă generală a pedepsei sub

formă de amendă constituie 500 de unități convenționale și care nu mai poate fi

redusă, deoarece potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) Cod de procedură penală,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod;

- în dispozitivele sentinței și deciziei instanței de apel, lipsesc soluții privind

cheltuielile judiciare, așa cum se cere potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 14)

și art. 397 pct. 5) Cod de procedură penală în coroborare cu art. 229 alin. (1) Cod

de procedură penală, or, cheltuielile judiciare sunt suportate de către inculpat sau

5

sunt trecute în contul statului. Simpla soluția de respingere a cerinței procurorului

privind încasarea cheltuielilor judiciare nu este o soluție procesuală, deplină și

legală;

martie 2020, recursul declarat de procuror a fost admis, casată decizia instanței de

apel în partea achitării de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (2) Cod penal, și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

6.1. În argumentarea deciziei adoptate Colegiul lărgit a relevat că, instanța

de fond nu a pătruns în esența problemei de drept deduse judecății, ci în linii

generale a statuat că, Hanganu Mihail nu se face vinovat de cele imputate prin

rechizitoriu din mai multe motive, care nu conciliază între ele și, în fond,

reprezintă temeiuri diferite de achitare, stipulate de art. 390 Cod de procedură

penală, care se contrazic și se exclud reciproc, având și consecințe juridice diferite.

Colegiul lărgit a notat, că instanța de apel a trecut în revistă probele

administrate, dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete, de fapt

și de drept, invocate în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins

probele aduse în sprijinul acuzării.

Astfel, Colegiul a conchis că instanțele de fond și de apel nu au pătruns în

esența problemei, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, nu a făcut o analiză corespunzătoare asupra cumulului

probelor prezentate de părți, fără a elucida faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii

premature, nemotivate și neargumentate.

2020, apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care:

Hanganu Mihail a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (2) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

7.1. În motivarea soluției, instanța de apel a notat că sentința instanței de

fond în partea achitării inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (2) Cod penal, este una contradictorie, iar celelalte dispoziții ale sentinței

urmează a fi menținute.

Drept urmare, instanța de apel a reținut că prima instanță a pronunțat

sentința de achitare a inculpatului Hanganu Mihail învinuit în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, în baza a două temeiuri

6

diferite prevăzute de art. 390 Cod de procedură penală, care se exclud reciproc și

au consecințe juridice diferite.

Colegiul judiciar a constatat că, potrivit rechizitoriului, inculpatul Hanganu

Mihail este învinuit că, în perioada de până la 05 septembrie 2017, a păstrat

droguri fără scop de înstrăinare la domiciliul său în s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, și

anume: o masă vegetală uscată și grosier mărunțit de culoare verde-cafenie, care a

fost depistată și ridicată la 05 septembrie 2017 în cadrul percheziției la domiciliul

său, substanțe care conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-

R-300 din 13 septembrie 2017, reprezintă marijuană în cantitate de 8,133 gr. și se

atribuie la substanțe stupefiante, potrivit hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05

octombrie 2004, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante

și conform art. 1 al Legii nr. 382 din 06 mai 1999 cu privire la circulația

substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor reprezintă droguri, iar

potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin

hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, reprezintă cantități mari.

Fapta respectivă a inculpatului Hanganu Mihail fost încadrată de organul de

urmărire penală ca infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, păstrarea

drogurilor săvârșită în proporții mari, fără scop de înstrăinare.

Instanța de apel, a notat că în ședința de judecată, procurorul a prezentat

probele care în viziunea sa, confirmă vinovăția inculpatului, și anume:

- declarațiile martorul Maticiuc Marin audiat în instanța de apel, care a

declarat că, la domiciliul lui Hanganu Mihail s-au depistat și au fost ridicate plante

de cânepă și conținutul țigărilor. Țigările ridicate au fost depistate în unul din

stâlpii casei, adică coloane arcuite ridicate din cărămidă, pe prispă, în care se

afla o gaură unde au depistat un pachet de țigări, ce a fost ridicat de dânsul

personal. Verificând pachetul cu țigări, după miros au avut suspiciuni la una dintre

țigări, dar era vizibil și vizual că conținutul țigării era diferit de celelalte. Țigara în

privința căreia au apărut suspiciuni a fost ridicată pentru a fi expediată la

expertiză, în vederea constatării existenței sau nu a substanțelor narcotice. Au

rupt hârtia de la țigară pentru a vederea conținutul acesteia, iar toate împreună

au fost împachetate. În momentul depistării țigării și ruperii acesteia pentru a

vedea conținutul, Hanganu Mihail era prezent. Toate obiectele depistate la fața

locului au fost împachetate în prezența lui Hanganu Mihail. Glibiciuc Roman a

întocmit actele de procedură în care a scris cele depistate și sigilate la fața locului,

dânsul doar a fost prezent, fără a face careva înscrieri în procesul-verbal,

semnându-l ca martor. Pachetul de țigări îi aparține lui Hanganu Mihail, însă nu

ține minte denumirea acestora. Mucurile de țigări găsite în pilonul casei, le-au

creat suspiciuni, motiv pentru care au verificat pachetul cu țigări. Nu ține minte

7

dacă pe hârtia țigării erau careva inscripții, marca, model și dacă era diferită de

celelalte țigări din cutie, au fost verificate pe rând toate țigările din cutie, prin

desfacerea țigării, iar țigara ridicată avea un conținut diferit de celelalte, adică

substanța avea o altă culoare și frunzulițele erau mai mășcate și mirosul era unul

specific, nu de țigară. La domiciliul lui Hanganu Mihail au fost depistate și mucuri

de țigări și țigări întregi. Susține că nu-și amintește unde se afla pachetul cu țigări,

în care se afla țigara suspectă. Au fost sigilate atât mucurile de țigări, cât și

țigările. În cadrul percheziției s-au făcut doar fotografii, nu și înregistrări video. În

pachetul în care au fost sigilate țigările, nu ține minte dacă au fost puse și frunze

uscate de la plantele smulse din grădina domiciliului lui Hanganu Mihail. Țigara

suspectă desfăcută și mucurile au fost sigilate într-un pachet separat de plantele

depistate în grădină. Pe prispa casei se afla un divan, care a fost supus percheziției,

probabil pachetul cu țigări se afla pe acel divan, iar în interiorul divanului nu au

depistat careva substanțe. Totuși susține că în gaura din stâlpul casei au găsit mai

multe mucuri de la țigări, iar gaura era acoperită cu un pachet gol de la țigări. Iar

motivul pentru care au verificat țigările din pachet, a fost depozitarea mucurilor de

la țigări în gaura din stâlpul casei, când putea să le arunce. Țigara suspectă se afla

în pachetul cu țigări. Nu a văzut planșa foto care a fost efectuată la locul

percheziției, și nici nu-și amintește dacă au fost fotografiat locul unde s-au depistat

mucurile de la țigări. Plantele verzi de cânepă depistate în grădina lui Hanganu

Mihail au fost împachetat pe un trotuar betonat de lângă casă. Concretizează

martorul că în pachetul în care s-a sigilat mucurile și țigara, au fost puse mucurile

și țigara cu conținutul acesteia, fără a fi adăugate frunze de plate (f.d.50-51, vol.I);

- declarațiile martorului Gherman Eugeniu audiat în instanța de apel care a

declarat că, percheziția s-a început cu examinarea terenului aferent de lângă casă,

unde a fost depistată o plantă asemănătoare cu cânepa, cu înălțimea de aproximativ

2 metri. La baza plantei erau nimicite buruienile, planta respectivă a fost ridicată.

S-au mai depistat niște plante mici care nu erau îngrijite. Plantele au fost sigilate în

sac de Bogdan Glibiciuc, după care s-a efectuat percheziția casei de locuit. În

interiorul casei nu au depistat nimic, însă într-un pilon de la intrare în casă, s-au

ridicat niște mucuri de țigară, în divan tot s-au depistat mucuri de țigară care la fel

au fost ridicate. În timpul percheziției, Hanganu Mihail era lângă ei, apoi mai intra

prin casă. Hanganu Mihail a explicat că plantele au crescut singure, nu le-a

semănat. Mucuri de țigară reprezintă țigări fumate 50%. Glibiciuc Bogdan a

efectuat sigilarea. Mucurile de țigară s-au pus într-un pachet, nu poate spune cu

certitudine dacă în pachetul cu mucuri s-a mai pus ceva. Plantele s-au sigilat în

saci, nu-și amintește dacă frunzele plantelor s-au sigilat separat. Nu-și amintește

nici câte mucuri de țigară s-au sigilat. Posibil au căzut frunze când a fost puse

plantele în sac, nu-și amintește (f.d.185, vol.1);

8

- proces-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii

rezonabile privitor la o infracțiune comisă din 20 septembrie 2017, potrivit căruia,

organul de constatare al IP Cantemir, inspector Glibiciuc Bogdan, acționând în

temeiul materialului R-2, s-a autosesizat despre depistarea infracțiunii în

următoarele circumstanțe: Hanganu Mihail locuitor al s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx,

crește la domiciliu 7 plante de cânepă și deține masă vegetală de cânepă uscată și

anume marijuană - materie uscată - 8, 33 gr. Înregistrat în R-1 la 02 octombrie

2017 (f.d.6, vol.1);

- ordonanță de pornire a procesului-contravențional din 30 august 2017,

potrivit căreia, ofițerul de investigații al SIFE a IP Cantemir, inspector Brînzoi

Eduard a dispus pornirea procesului contravențional în privința lui Hanganu

Mihail, locuitor al s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, în baza art. 85 alin. (1) Cod

contravențional (f.d. 8, vol. I); - ordonanță pentru efectuarea percheziției din 30

august 2017, potrivit căreia ofițerul de investigații al SIFE a IP Cantemir, inspector

Brînzoi Eduard a dispus efectuarea percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail

Ștefan, locuitor a s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx și efectuarea percheziției corporale în

scopul depistării și ridicării substanțelor narcotice (f.d. 13, vol.1);

- încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 01 septembrie 2017 și

mandatul judecătoresc, prin care s-a dispus autorizarea efectuării percheziției la

domiciliul lui Hanganu Mihail, domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, în scopul

depistării și ridicării substanțelor narcotice. Încheierea și mandatul judecătoresc au

fost înmânate lui Hanganu Mihail la data de 05 septembrie 2017 (f.d.14,15, vol.1)

- proces-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 cu planșa fotografică

anexată, conform căruia, în cadrul percheziției efectuate în gospodăria lui Hanganu

Mihail au fost depistate 7 plante de cânepă care au fost smulse din grădina

gospodăriei acestuia, împachetate și sigilate în pachetul nr. 2, și masa vegetală

uscată cu miros specific de cânepă, care a fost împachetată și sigilată în pachetul

nr. 1 (f.d. 16-20, vol. I);

- raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13

septembrie 2017, conform concluziei s-a constatat că, masa vegetală uscată și

grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, depistată și ridicată la data de 05

septembrie 2017 în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail,

locuitor al s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, reprezintă marijuană, care se atribuie la

substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marijuană-materie

uscată), constituie 8,133 g. Plantele în stare uscată, dintr-un pachet (sac) format din

2 saci din fire de polimer de culoare albă cu gurile suprapuse, în număr de 7 plante,

ridicate în timpul percheziției, reprezintă plante de canabis (cânepă), care conțin

componentul stupefiant activ tetrahidrocannabiol, de aceia se atribuie la substanțe

stupefiante (f.d.24-26, vol.1);

9

- ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală

emisă de organul de urmărire penală la 09 octombrie 2017, potrivit căreia s-a

recunoscut drept corpuri delicte și s-a anexat la cauză: 7 plante verzi de canabis și

8,133 grame de marijuană (f.d.42, vol.1);

- proces-verbal de confruntare între martorul Bogdan Glibiciuc și inculpatul

Hanganu Mihail, potrivit căruia, inculpatul Hanganu Mihail își menține poziția că

plantele nu erau îngrijite și țigara a fost depistată în patul de pe prag, iar frunzele

au fost strânse de pe jos de la plantele din grădină (f.d.69-71, vol. I).

Inculpatul Hanganu Mihail vina sa în păstrarea la domiciliul a drogurilor,

fără scop de înstrăinare în proporții mari, nu a recunoscut-o și în ședința instanței

de apel a declarat că, într-o dimineață, în luna august anul 2017, se afla acasă în s.

Xxxxx, dormea. Când s-a trezit, erau trei polițiști la poartă care i-au comunicat că

au ordonanță de percheziție. Au intrat în grădină, în toate colțurile grădinii au găsit

vreo 7 plante de diferite dimensiuni, apoi au intrat în casă unde nu au găsit nimic.

Pe pragul casei are un divan, polițiștii au deschis divanul, au găsit o țigară în

divan, au rupt-o în jumătate și au pus-o în pachet. El nu a fost de acord cu ei, se

vedea că masa vegetală era tutun, în același pachet au fost puse vreo 5 sau 6

frunze de plante, le-au sigilat s-au urcat în mașină și au plecat. Proprietarul casei

este soția sa, casa a fost procurată în 2017 la sfârșitul lunii mai, grădina nu a fost

prelucrată. Plantele cresc singure în grădină, dânsul le cosește, plantele depistate

nu erau îngrijite. El nu a văzut ca polițiștii să depisteze și să sigileze mucuri de

țigară. Frunzele căzute de la planta sigilată polițistul le-a luat și lea pus într-un

pachet împreună cu țigara. A făcut cunoștință cu procesul-verbal de percheziție, a

fost de acord cu acțiunile polițiștilor, însă el nu a văzut ca ei să depisteze mucuri

de țigară. Nu este de acord că plantele erau îngrijite, așa cum, după ce a procurat

casa, dânsul nu a trăit mereu în casa dată. Până la venirea poliției, nu a văzut că în

grădină creștea cânepa, soția îngrijea grădina. Nu-și amintește sigur, dar polițiștii

au rupt țigara și au împachetat-o. Nu știe de unde a apărut țigara în divan .Nu a

avut obiecții la procesul-verbal referitor la țigara depistată (f.d.186, vol.1).

Analizând cumulul de probe enunțat mai sus din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu

– din punct de vedere al coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în

urma examinării lor în ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege, Colegiul judiciar a conchis că în acțiunile lui Hanganu

Mihail nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2)

Cod penal.

Instanța de apel a notat că, potrivit învinuirii, Hanganu Mihail este acuzat de

faptul că în perioada de până la 05 septembrie 2017, la domiciliul său în s. Xxxxx,

r-nul Xxxxxxx, a păstrat fără scop de înstrăinare o masă vegetală uscată și grosier

10

mărunțit de culoare verde cafenie, care conform raportului de constatare tehnico-

științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, reprezintă marijuană în

cantitate de 8,133 g, ceia ce se consideră proporții mari.

Colegiul judiciar a menționat că, potrivit procesului-verbal de percheziție

din 05 septembrie 2017 cu planșa fotografică anexată, în rezultatul percheziției

efectuate în grădina gospodăriei lui Hanganu Mihail au fost depistate 7 plante de

cânepă care au fost smulse, împachetate și sigilate în pachetul nr. 2, și masa

vegetală uscată cu miros specific de cânepă, care a fost împachetată și sigilată în

pachetul nr. 1 (f.d.16-20, vol. I).

Din declarațiile martorilor Maticiuc Marin și Gherman Eugeniu, persoanele

care nemijlocit au participat la efectuarea percheziției în data de 05 septembrie

2017 în domiciliul lui Hanganu Mihail, rezultă că în rezultatul percheziției la

domiciliul lui Hanganu Mihail în data de 05 septembrie 2017 s-au depistat și

ridicat din grădina gospodăriei 7 plante verzi de cânepă și într-un pilon de pe

prispa casei au fost găsite mai multe mucuri de la țigări și o țigară cu conținut

suspect, care de asemenea au fost ridicate și sigilate în pachet, separat de celelalte

obiecte descoperite.

Raportând declarațiile martorilor Maticiuc Marin și Gherman Eugeniu la

constatările notate în procesul-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 și

raportul de constatare tehnico-științifică din 13 septembrie 2017, Colegiul judiciar

a constatat divergențe esențiale între cele descoperite și ridicate din domiciliul lui

Hanganu Mihail indicate în procesul-verbal de percheziție (masă vegetală uscată

cu miros specific de cânepă) și obiectele declarate în instanța de apel de martorii

respectivi ca fiind descoperite și ridicate din domiciliul lui Hanganu Mihail în

rezultatul efectuării percheziției (mucuri de la țigări și o țigară cu conținut

suspect).

În continuare, instanța de apel a notat declarațiile inculpatului Hanganu

Mihail că „pe pragul casei are un divan, polițiștii au deschis divanul în interiorul

căruia au găsit o țigară, au rupt-o în jumătate și au pus-o în pachet..., în același

pachet au fost puse vreo 5-6 frunze uscate căzute de la plantele ridicate din

grădină, și le-au sigilat împreună” (f.d.186, vol. I).

Conform procesului-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017, în cadrul

percheziției au fost utilizate mijloace tehnico-științifice un telefon mobil de marca

Nokia, iar drept dovadă în acest sens, este planșa foto anexată la procesul-verbal

de percheziție. Din imaginile foto efectuate la fața locului, se observă că

persoanele care au efectuat percheziția s-au limitat în fixarea doar a plantelor verzi

de cânepă descoperite și ridicate din grădina domiciliului lui Hanganu Mihail, cât

și pachetul în care plantele verzi au fost sigilate, însă fără a fixa/indica ori

fotografia locul unde s-a descoperit și ridicat masa vegetală uscată cu miros

11

specific de cânepă, împachetată și sigilată în pachetul cu nr. 1 (f.d.16-20, vol. I).

Cercetând în ședința de judecată a instanței de apel, conținutul pachetului nr.

1 în care au fost împachetate și sigilate obiectele descoperite și ridicate în cadrul

percheziției din domiciliul lui Hanganu Mihail, instanța de apel a constatat: un

pachet de polietilenă cu masă uscată de culoare cafenie – sunt frunze mari și parțial

deteriorate, uscate și grosier în urma deteriorării frunzelor uscate, iar careva

mucuri de țigară sau foi de țigară nu au fost depistate.

Totodată, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13

septembrie 2017 atestă că, specialistului i-au fost prezentate pentru examinare

pachetul numerotat cu nr. 1 și pachetul numerotat cu nr. 2; din pachetul nr.1 s-a

extras o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, cu

miros specific, având lungimea particulelor de până la 50 mm, în cantitate de 8,133

g (f.d.24-26, vol.1).

În consecință, Colegiul judiciar a constatat încălcarea dispozițiilor art. 131

alin. (2), (5) Cod de procedură penală, de către organul de urmărire penală la

întocmirea procesului-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017, efectuată în

domiciliul lui Hanganu Mihail, or neindicarea în procesul-verbal de percheziție a

locului unde s-a descoperit masa vegetală uscată cu miros specific de cânepă este o

încălcare esențială a normelor procesual-penale, iar drept consecință proba acuzării

- procesul-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017, nu poate fi admisă și pusă

la baza unei sentințe judecătorești, și prin urmare se exclude din dosar, în temeiul

art. 94 alin. (1) pct. 8), alin. (2) Cod de procedură penală.

Cu referire la depozițiile martorilor Maticiuc Marin și Gherman Eugeniu

privind împachetarea și sigilarea mucurilor și a unei țigări într-un pachet separat

de plantele verzi, Colegiul judiciar le apreciază ca fiind declarative și contradictorii

cu procesul-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 și raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, din care nu rezultă

ridicarea obiectelor declarate de respectivii martori.

Instanța de apel a notat că, o altă împrejurare care ridică îndoieli în privința

depistării și ridicării de la domiciliul inculpatului Hanganu Mihail în data de 05

septembrie 2017 a unei mase vegetale uscată și grosier mărunțit de culoare verde-

cafenie, sunt declarațiile martorilor Maticiuc Marin și Gherman Eugeniu, care în

depozițiile lor nu au menționat despre depistarea și ridicarea din domiciliul

inculpatului Hanganu Mihail a unei mase vegetale uscată și grosier mărunțit de

culoare verde-cafenie, precum este notat în procesul-verbal de percheziție din 05

septembrie 2017 și în raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300

din 13 septembrie 2017, or ambii martori au susținut în fața instanței de apel că au

descoperit și ridicat, prin împachetare și sigilare, mai multe mucuri de la țigări în

pilonul de pe prispa casei inculpatului și o țigară ruptă în două cu conținut diferit

12

de alte țigări.

Totodată, s-a reținut că inculpatul Hanganu Mihail a declarat instanței de

apel că a fost împotriva împachetării țigării, deoarece aceasta conținea tutun, însă

polițiștii i-au replicat că expertiza va stabilit dacă este tutun sau nu.

Sub acest aspect, Colegiul judiciar a statuat că partea acuzării nu a

prezentat instanței de apel, probe pertinente, concludente, utile și veridice care să

confirme că Hanganu Mihail până la data de 05 septembrie 2017 a păstrat la

domiciliul său masă vegetală uscată și grosier în cantitate de 8,133 gr, fără scop

de înstrăinare, precum și să combată declarațiile inculpatului Hanganu Mihail că

într-un pachet, polițiștii care efectuau percheziția au cules de jos câteva frunze

uscate căzute de la plantele ridicate din grădină și le-au sigilat împreună cu o

țigară ruptă în două.

Declarațiile respective ale inculpatului Hanganu Mihail, se confirmă

obiectiv prin planșa ilustrativă, anexată la raportul de constatare tehnico-științifică

nr. 34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, și prin însuși conținutul pachetului nr.

1, cercetat de specialist și de instanța de apel, din care rezultă că în pachetul nr. 1

se află frunze mari și parțial deteriorate, uscate și grosier în urma deteriorării

frunzelor uscate, respectiv conținutul pachetului nr. 1 nu putea proveni din țigară,

din simplu motiv că în țigară nu poate fi introdusă o cantitate atât de mare de masă

vegetală uscată.

Drept urmare, partea acuzării nu a demonstrat în instanța de apel fapta

inculpatului Hanganu Mihail de păstrare a drogurilor, și anume, masa vegetală

uscată și grosier mărunțit de culoare verde-cafenie în cantitate de 8,133 gr, la

domiciliul său până la data de 05 septembrie 2017, când au fost ridicate în

rezultatul efectuării percheziției, precum este indicat în actul de învinuire,

dimpotrivă s-a confirmat versiunea inculpatului că în pachetul nr. 1 polițiștii au

introdus câteva frunze de plante de cânepă, căzute în timpul împachetării lor,

întrucât masa vegetată și grosierul din respectivul pachet reprezintă frunze mari de

la plante de cânepă, uscate și parțial deteriorate, cât și grosier în urma deteriorării

frunzelor uscate pe parcursul păstrării și transportării corpurilor delicte.

În concluzie, Colegiul judiciar a conchis că inculpatul Hanganu Mihail

necesită să fie achitat de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 217

alin. (2) Cod penal, în temeiul art. 390 pct. 1) Cod de procedură penală, nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii, întrucât partea acuzării nu a demonstrat

păstrarea de către inculpat, a drogurilor, și anume, masă vegetală uscată și

grosier mărunțit de culoare verde cafenie în cantitate de 8,133 g, la domiciliul său

până la data de 05 septembrie 2017.

procuratura de Circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, care invocând

13

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, solicită casarea acesteia , cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea recursului declarat, invocă următoarele:

- probele cercetate în instanța de fond și verificate în instanța de apel,

demonstrează vinovăția inculpatului in comiterea infracțiunii incriminate

inculpatului Hanganu Mihail;

- instanța de fond, cât și instanța de apel nu au ținut cont că la efectuarea

percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail, la data de 05 septembrie 2017,

de către lucrătorii de poliție a fost întocmit un proces - verbal, care a fost

semnat de către Hanganu Mihail fără a înainta obiecții, iar procesul - verbal nu

a fost contestat.

- Inculpatul a declarat în instanța de judecată că, „.., a mai fost ridicată și

o țigară „ Bond" din divanul său. Au rupt țigara față de el și au pus-o într-un

pachet de peliculă, unde au mai pus și niște frunze uscate, căzute de la plantele

de cânepă ridicate din grădină";

- Din cuvintele inculpatului și a martorilor, țigara sus indicată a fost ruptă,

dar nimeni din persoanele aflate la locul în cauză nu a declarat că țigara a fost

împachetată împreună cu foaia de țigară și mucurile de țigară;

- Vinovăția inculpatului Hanganu Mihail se dovedește și prin raportul de

constatare tehnico - științific nr.34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, potrivit

căruia 7 plante verzi de canabis în stare de vegetație, sunt plante de canabis

(cânepă), care la data de 05 septembrie 2017 au fost împachetate în pachetul nr.

2 și în conformitate cu raportul de constatare tehnico -științifică nr.34/12/3-R-

300 din 13 septembrie 2017 - masa vegetală uscată și grosier mărunțită de

culoare verde - cafenie, reprezintă marijuana în cantitate de 8,133 grame, care

la data de 05 septembrie 2017 a fost ridicată și împachetată în pachetul cu nr. 1.

O altă constatare tehnico-științifică sau expertiză judiciară nu este;

- acuzarea exclude versiunea înaintată de către inculpat, deoarece

marijuana este un amestec verde, constituit din frunzele, tulpinile, semințele și

florile uscate ale cânepei, iar pentru ca frunzele căzute de la plantele de cânepă

și ridicate din grădină să devină o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de

culoare verde - cafenie, respectiv conținutul din pachetul nr.1 trebuie să treacă

printr-un proces chimic, pentru care necesită timp.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit, conchide că recursul

acuzatorului urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel și parțial

sentința în partea achitării lui Hanganu Mihail de învinuirea săvârșirii

14

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și soluționării chestiunii

privind corpurile delicte, însă din alte motive decât cele indicate de recurent.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură

penală, judecând recursul instanța este în drept să dispună achitarea persoanei

sau încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la

adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Astfel, Colegiul lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării

cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât

odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un

control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au

declarat.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în

raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limita

temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și formulate în

cererea de recurs, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără, însă, a agrava situația condamnatului.

Colegiul reține că, din conținutul recursului declarat de acuzatorul de stat,

se desprinde dezacordul recurentului cu modul de apreciere a probelor

administrate de acuzare, iar la acest capitol, instanța de recurs constată că

soluțiile instanțelor ierarhic inferioare sunt pe deplin argumentate prin probe

veridice și directe, care coroborează cu circumstanțele de fapt și combat

versiunea acuzării în susținerea vinovăției inculpatului Hanganu Mihail,

constatându-se că aceasta este lipsită de suport probant.

Colegiul penal menționează că, aprecierea probelor ține de soluționarea

fondului cauzei de către instanțele de fond și nu poate constitui temei pentru

recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor,

au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual penale, ceea ce a

condiționat comiterea unor erori grave de fapt.

Pornind de la relevanțele normei vizate supra, Colegiul penal lărgit

conchide, că atât prima instanță, cât și instanța de apel au efectuat o verificare

amplă a tuturor împrejurărilor cauzei, dând apreciere cuvenită sub aspectul

pertinenței, concludenții și utilității ansamblului probelor administrate pe

dosar, corect ajungând la concluzia privind achitarea inculpatului.

15

Totodată Colegiul lărgit constată că instanța de apel, și-a motivat soluția

sub aspectul temeiului de achitare prescris la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală și anume că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, deoarece a

considerat corect că în speță nu au fost acumulate suficiente probe pentru a

dovedi vinovăția acestuia, însă au indicat în calitate de temei juridic de achitare

pct. 1) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală – nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii, ceea ce contravine motivării expuse de către acestea.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reiterează raționamentele practicii

judiciare constante, care stabilesc, că sentința de achitare se adoptă în baza

temeiului prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală – „fapta

nu a fost săvârșită de inculpat”, în cazul existenței unei fapte infracționale,

însă aceasta nu a fost săvârșită de inculpat, or, în speță, dubiul judiciar în

privința inculpatului Hanganu Mihail nu a fost răsturnat prin probe

concludente, pertinente, veridice, utile și suficiente procesului de stabilire a

adevărului, așa cum este indicat în hotărârile instanțelor de fond.

În sensul vizat, instanța de recurs atestă, că instanța de fond în partea

descriptivă a hotărârii pronunțate, a făcut referire la faptul că în speța dată

lipsesc probe care ar confirma vinovăția inculpatului, iar în dispozitivul

sentinței greșit a indicat, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

La rândul său, instanța de apel, rejudecând cauza și dispunând casarea

parțială a sentinței instanței de fond, din motiv că instanța de fond a pronunțat

sentința de achitare a inculpatului Hanganu Mihail în baza a două temeiuri

diferite prevăzute de art. 390 Cod de procedură penală, care se exclud reciproc

și au consecințe juridice diferite, a făcut și ea referire la faptul că în speța dată

lipsesc probe care ar confirma vinovăția inculpatului, iar în dispozitivul

deciziei greșit a indicat, că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Analizând probatoriul administrat, Colegiul penal lărgit relevă că procurorul

în susținerea acuzațiilor înaintate inculpatului Hanganu Mihail a adus declarațiile

martorilor Maticiuc Marin, Gherman Eugeniu care au declarat că au fost ridicate

și sigilate mucurile de țigară care au fost depistate în gaura de la un stâlp și o țigară

ruptă în două; proces-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 cu planșa

fotografică anexată, conform căruia, în cadrul percheziției efectuate în gospodăria

lui Hanganu Mihail au fost depistate 7 plante de cânepă care au fost smulse din

grădina gospodăriei acestuia, împachetate și sigilate în pachetul nr. 2, și masa

vegetală uscată cu miros specific de cânepă, care a fost împachetată și sigilată în

pachetul nr. 1 (f.d. 16-20, vol. I) cât și raportul de constatare tehnico-științifică nr.

34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, potrivit cărui masa vegetală uscată și

grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, depistată și ridicată la data de 05

16

septembrie 2017 în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail,

locuitor al s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, reprezintă marijuană, care se atribuie la

substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marijuană-materie

uscată), constituie 8,133 g. Plantele în stare uscată, dintr-un pachet (sac) format din

2 saci din fire de polimer de culoare albă cu gurile suprapuse, în număr de 7 plante,

ridicate în timpul percheziției, reprezintă plante de canabis (cânepă), care conțin

componentul stupefiant activ tetrahidrocannabiol, de aceia se atribuie la substanțe

stupefiante (f.d.24-26, vol.1).

Totodată, instanța de apel, a notat că la cercetarea în ședința de judecată a

conținutul pachetului nr. 1 în care au fost împachetate și sigilate obiectele

descoperite și ridicate în cadrul percheziției din domiciliul lui Hanganu Mihail, s-a

constatat prezența unui pachet de polietilenă cu masă uscată de culoare cafenie –

sunt frunze mari și parțial deteriorate, uscate și grosier în urma deteriorării

frunzelor uscate, iar careva mucuri de țigară sau foi de țigară, precum rezultă din

declarațiile martorilor audiați că ar fi fost împachetate și sigilate, nu au fost

depistate.

Depistarea și ridicarea de la domiciliul inculpatului Hanganu Mihail în data

de 05 septembrie 2017 a unei mase vegetale uscată și grosier mărunțit de culoare

verde-cafenie, nu a fost confirmată prin declarațiile martorilor acuzării care au

participat nemijlocit la efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului, ambii

martori declarând că au descoperit și ridicat, prin împachetare și sigilare, mai

multe mucuri de la țigări în pilonul de pe prispa casei inculpatului și o țigară ruptă

în două cu conținut diferit de alte țigări, însă, se constată că acestea nu figurează în

proces-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 cu planșa fotografică.

Prin urmare, în speță, prin probele prezentate de acuzatorul de stat nu a fost

confirmat faptul că, Hanganu Mihail până la data de 05 septembrie 2017 a păstrat

la domiciliul său masă vegetală uscată și grosier în cantitate de 8,133 gr, fără

scop de înstrăinare și că anume el ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 217

alin. (2) Cod penal.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit consideră că nu și-au găsit

confirmare alegațiile procurorului în vederea susținerii vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, și consideră necesar de a admite recursul

procurorului, însă din alte motive, de a casa decizia instanței de apel prin care

Hanganu Mihail a fost achitat, deoarece nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, cu dispunerea achitării inculpatului din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de către aceasta.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel incorect a

stabilit că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or, însăși existența la

materialele cauzei penale a masei vegetale uscată și grosier în cantitate de 8,133

17

gr., dovedește incontestabil existența faptei infracțiunii, însă în lipsa probelor care

să indice direct la persoana lui Hanganu Mihail, ca fiind autorul infracțiunii

respective, dincolo de orice dubiu rezonabil, acesta urmează a fi achitat în temeiul

art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, pe motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat.

Reieșind din dispoziția art. 1, 5 al Legii cu privire la Procuratură din

25.02.2016, unde este reglementat că procurorul apără interesele generale ale

societății, reprezentând învinuirea în instanța de judecată, având rolul de a

contribui activ la aflarea adevărului în cadrul procesului penal, putem conchide că

odată ce procurorul a atacat decizia instanței de apel în defavoarea inculpatului,

instanța de recurs, verificând actele cauzei din toate punctele de vedere, este în

drept să atenueze situația inculpatului sau chiar să dispună achitarea acestuia dacă

din actele cauzei rezultă aceasta.

Mai mult ca atât, făcând referință la chestiunea disputată, se subliniază că

regula neagravării situației se aplică tuturor titularilor dreptului de atac cu excepția

procurorului. Aceasta înseamnă că dacă procurorul a atacat hotărârea în defavoarea

inculpatului, instanța de recurs, având dreptul de a agrava situația inculpatului, are

și dreptul de a lua o hotărâre care să atenueze situația acestuia. Or, procurorul

reprezintă interesele societății, iar interesele societății constau în înfăptuirea unei

justiții care urmărește stabilirea adevărului.

Luând în considerație cele notate mai sus, Colegiul penal lărgit ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de către procuror, cu casarea parțială a

sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 03 ianuarie 2019 în partea

achitării lui Hanganu Mihail de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.

217 alin. (2) Cod penal și soluționării chestiunii privind corpurile delicte și totală a

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia Hanganu Mihail urmează a fi achitat

de sub învinuirea înaintată în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu

a fost săvârșită de inculpat.

penală, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul – șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casează total decizia Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020 și parțial sentința Judecătoriei

Cahul, sediul Cantemir din 03 ianuarie 2019 în partea achitării lui Hanganu Mihail

de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și

18

soluționării chestiunii privind corpurile delicte -8,133 grame de marijuană, inclusiv

din alte motive, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre.

HANGANU Mihail Xxxxxx, se achită de sub învinuirea săvârșirii

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței se mențin.

Se obligă organul de urmărire penală să continue urmărirea penală pentru

identificarea făptuitorului.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 iunie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecători Liliana CATAN

Vladimir TIMOFTI

Victor BURDUH

Dumitru MARDARI

19

17 mai 2021 Dosarul nr. 1ra-1008/2021

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Liliana CATAN

Conform art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală, în cauza penală

privindu-l pe HANGANU Mihail Xxxxxx.

mai 2021, a fost admis recursul ordinar al procurorului – șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casată decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020 și parțial sentința Judecătoriei Cahul,

sediul Cantemir din 03 ianuarie 2019 în partea achitării lui Hanganu Mihail de

învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și

soluționării chestiunii privind corpurile delicte -8,133 grame de marijuană, inclusiv

din alte motive, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, prin care HANGANU

Mihail Xxxxxx a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. S-a

obligat organul de urmărire penală să continue urmărirea penală pentru

identificarea făptuitorului.

dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că, recursul

ordinar declarat de procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul,

Dumitru Calendari, urma a fi admis cu remiterea cauzei la rejudecare.

2.1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 03 ianuarie 2019,

Hanganu Mihail învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2)

Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Hanganu Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (1)

Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 10

000 lei.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat, casarea

parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Hanganu Mihail să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (1)

Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 400 unități

convenționale și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu

amendă în mărime de 700 unități convenționale. În temeiul art. 84 Cod penal, prin

cumul parțial al pedepselor, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 800 unități convenționale. Încasarea din contul inculpatului Hanganu

Mihail în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 171 lei.

20

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2019,

apelul declarat a fost respins, cu menținerea sentinței.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel, procurorul a

declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de

apel, și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17

martie 2020, recursul declarat de procuror a fost admis, casată decizia instanței de

apel în partea achitării de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

217 alin. (2) Cod penal, și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie

2020, apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Hanganu Mihail a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.

(2) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Procurorul în recursul depus a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Cahul cu

remiterea cauzei la o nouă rejudecare, deoarece eroarea comisă de instanța de apel

nu poate fi corectată de instanța de recurs.

În motivarea soluției sale, Colegiul penal al CSJ menționează, că instanța

de apel, și-a motivat soluția sub aspectul temeiului de achitare prescris la art. 390

alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală și anume că fapta nu a fost săvârșită de

inculpat, deoarece a considerat corect că în speță nu au fost acumulate suficiente

probe pentru a dovedi vinovăția acestuia, însă au indicat în calitate de temei juridic

de achitare pct. 1) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală – nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, ceea ce contravine motivării expuse de către acestea.

În acest sens, Colegiul penal lărgit a reiterat raționamentele practicii

judiciare constante, care stabilesc, că sentința de achitare se adoptă în baza

temeiului prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală – „fapta nu

a fost săvârșită de inculpat”, în cazul existenței unei fapte infracționale, însă

aceasta nu a fost săvârșită de inculpat, or, în speță, dubiul judiciar în privința

inculpatului Hanganu Mihail nu a fost răsturnat prin probe concludente, pertinente,

veridice, utile și suficiente procesului de stabilire a adevărului, așa cum este indicat

în hotărârile instanțelor de fond.

Colegiul lărgit a conchis că nu și-au găsit confirmare alegațiile

procurorului în vederea susținerii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

incriminate, considerând necesar de a admite recursul procurorului, însă din alte

motive, de a casa decizia instanței de apel prin care Hanganu Mihail a fost achitat,

21

deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, cu dispunerea achitării

inculpatului din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către aceasta.

considerente.

Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și

jurisprudenței naționale, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în temeiul când,

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar. Deoarece

provoacă verificarea legalității hotărârii atacate, recursul respectiv este o cale de

atac, în principal, de drept. În atare situație, instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material.

Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se dispune dacă există temeiurile

stipulate în art. 427 pct. 1) - 6) Cod de procedură penală (Hotărârea Plenului CSJ a

RM din 30.10.2009, nr. 9 - Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală, pct. 1.,

18., 27.).

În speță, consider că instanța de apel a comis eroarea prevăzută la art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii,

ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

a) Or, aceasta a indicat în partea descriptivă a deciziei recurate, mai multe

temeiuri de achitare a inculpatului Hanganu Mihail, prevăzute de art. 390 Cod de

procedură penală, care se exclud reciproc și au consecințe juridice diferite, și

anume că „…partea acuzării nu a prezentat instanței de apel, probe pertinente,

concludente, utile și veridice care să confirme că Hanganu Mihail până la data de

05 septembrie 2017 a păstrat la domiciliul său masă vegetală uscată și grosier în

cantitate de 8,133 gr, fără scop de înstrăinare…” , „…partea acuzării nu a

demonstrat în instanța de apel fapta inculpatului Hanganu Mihail de păstrare a

drogurilor…”, iar în dispozitivul deciziei a indicat temeiul de achitare a

inculpatului Hanganu Mihail – că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

b) Potrivit prevederilor art. 414 alin. (4) Cod de procedură penală,

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 251 alin. (1) – (4) Cod de procedură penală,

încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal

atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a

normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui

22

act. Încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau

după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la

publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la

prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage

nulitatea actului procedural. Nulitatea prevăzută în alin. (2) nu se înlătură în nici

un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în

considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este

necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

Încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage

nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea

este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de

materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la

efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată

nemijlocit în instanță.

La caz, instanța de apel pronunțând o sentință de achitare în privința lui

Hanganu Mihail, fără a se pronunța asupra motivului invocat în apel că „la

efectuarea percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail, la 05 septembrie 2017,

de către colaboratorii de poliție a fost întocmit un proces-verbal, care a fost

semnat de către Hanganu Mihail fără a înainta obiecții, iar procesul-verbal nu a

fost contestat”, a constatat încălcarea dispozițiilor art. 131 alin. (2), (5) Cod de

procedură penală, de către organul de urmărire penală la întocmirea procesului-

verbal de percheziție din 05 septembrie 2017, efectuată în domiciliul lui Hanganu

Mihail, menționând că „neindicarea în procesul-verbal de percheziție a locului

unde s-a descoperit masa vegetală uscată cu miros specific de cânepă este o

încălcare esențială a normelor procesual-penale, iar drept consecință proba

acuzării - procesul-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017, nu poate fi

admisă și pusă la baza unei sentințe judecătorești, și prin urmare se exclude din

dosar, în temeiul art. 94 alin. (1) pct. 8), alin. (2) Cod de procedură penală”.

În sensul vizat, situația descrisă supra, urma a fi verificată de către instanța

de apel, prin prisma prevederilor art. 251 alin. (2) – (4) Cod de procedură penală,

în sensul determinării felului încălcării admise – care atrage nulitatea absolută a

actului sau nulitatea relativă.

Având în vedere cele menționate, consider ca relevante statuările Curții

Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02), hotărârea din

16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că

chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau

fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o

apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea

speței deferite judecății. Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o

23

examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de

către instanța ierarhic inferioară, în speță, ținându-se cont inclusiv de faptul că și

sentința primei instanțe este una viciată, echitatea cere ca Curtea Supremă de

Justiție să dispună rejudecarea cauzei.

În consecință, consider că prin pronunțarea de către Colegiul Lărgit al

Curții Supreme de Justiție a soluției de achitare a inculpatului, s-a adus atingere

principiului contradictorialității procesului penal.

Reieșind din cele expuse supra, am pledat pentru remiterea cauzei la

rejudecare.

Judecător Liliana Catan

24

dosarul nr. 1ra-1008/2021,

cauza Hanganu Mihail Xxxxxx.

OPINIE SEPARATĂ

/în temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală/

pe art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost: „achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii”.

27.05.2019, apelul procurorului, care a solicitat condamnarea inculpatului pe art.

217 alin. (2) Cod penal, a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

17.03.2020, recursul procurorului a fost admis, casată decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Instanța de recurs a statuat că, instanțele au reținut diferite temeiuri de

achitare, care se contrazic și se exclud reciproc, având și consecințe juridice

diferite.

30.11.2020, apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o

nouă hotărâre, prin care Hanganu Mihail, pe art. 217 alin. (2) Cod penal a fost:

„achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.

de Justiție a dispus: „Admite recursul ordinar declarat de procurorul – șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 30 noiembrie 2020 și parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din

03 ianuarie 2019 în partea achitării lui Hanganu Mihail de învinuirea săvârșirii infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și soluționării chestiunii privind corpurile delicte -

8,133 grame de marijuană, inclusiv din alte motive, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre.

HANGANU Mihail Xxxxxx, se achită de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute

de art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat”.

Instanța de recurs a statuat că, instanțele de fond și de apel au reținut diferite

temeiuri de achitare, care se contrazic și se exclud reciproc, având și consecințe

juridice diferite.

considerente.

În primul rând, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

și jurisprudenței naționale, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în temeiul

25

când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Deoarece provoacă verificarea

legalității hotărârii atacate, recursul respectiv este o cale de atac, în principal, de

drept. În atare situație, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se dispune dacă există temeiurile stipulate în art. 427 pct. 1) -

6) CPP (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 30.10.2009, nr.9 - Cu privire la judecarea

recursului ordinar în cauza penală, pct. 1., 18., 27.).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, atunci când unei instanțe ierarhic

superioare i se cere să examineze o cauză atât în fapt cât și în drept, ea nu poate, ca

o chestiune ce ține de aspectul echității procedurilor, să soluționeze cauza fără

implicarea directă și fără audierea persoanei inculpate, împotriva cărei se

adresează recursul (hotărârea Asimionese v. R.M., Prutean v. R.M.). În timp ce legislația

națională permitea examinarea în exclusivitate a chestiunilor de drept, Curtea

Supremă de Justiție ar fi trebuit să dispună rejudecarea cauzei de către instanțele

inferioare (hotărârea din 02.12.2020 – Năvoloacă v. R.M.).

Conform art. 436 alin. (1) Cod de procedură penală, procedura de rejudecare

a cauzei după casarea hotărârii în recurs se desfășoară conform regulilor generale

pentru examinarea ei. Potrivit art. 314 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală,

instanță de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze

nemijlocit, sub toate aspectele, probele prezentate de părți, inclusiv să audieze

inculpatul, martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire rapoartelor de

expertiză judiciară, proceselor-verbale și altor documente, precum și să examineze

alte probe prevăzute de prezentul cod. Instanța de judecată, la judecarea cauzei,

creează părții acuzării și părții apărării condițiile necesare pentru cercetarea

multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei.

În această consecutivitate se reține că, în speță, recursul este declarat de

acuzatorul de stat împotriva hotărârilor de achitare a inculpatului, invocând

temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicitând

casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată dc către

instanța de recurs.

În același timp, instanța de recurs, rejudecând cauza în fapt și în drept, a adoptat

o soluție nouă, în raport cu ale instanțelor de fond și de apel (vezi pct. 1., 4. și 5.).

În această consecutivitate, odată ce s-a pronunțat asupra circumstanțelor în

fapt și în drept, instanța de recurs, în vederea echității procedurilor, trebuia:

a) să judece recursul în ședință publică, cu participarea și audierea

26

părților, să cerceteze nemijlocit și sub toate aspectele probele prezentate de părți,

inclusiv să audieze martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire rapoartelor

de expertiză judiciară, proceselor-verbale și altor documente;

b) sau să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, conform

prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, deoarece

eroarea judiciară nu putea fi corectată de către instanța de recurs.

În al doilea rând, decizia instanței de recurs din 17.05.2021 contravine

deciziei precedente a CSJ, din 17.03.2020, adică jurisprudenței naționale, prin care,

pentru erori de drept similare, instanța de recurs a dispus, totuși, rejudecarea cauzei

de către instanța de apel (vezi pct. 3. și 5.).

În al treilea rând, potrivit art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală,

fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform art.

314 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, instanță de judecată este obligată, în

cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele

prezentate de părți, inclusiv să audieze inculpatul, martorii, să cerceteze corpurile

delicte, să dea citire rapoartelor de expertiză judiciară, proceselor-verbale și altor

documente, precum și să examineze alte probe prevăzute de prezentul cod. Instanța

de judecată, la judecarea cauzei, creează părții acuzării și părții apărării condițiile

necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor

cauzei. Potrivit art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă

a sentinței de achitare trebuie să cuprindă enunțarea temeiurilor pentru achitarea

inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în

sprijinul acuzării, nefiind admisă introducerea în sentința de achitare a unor

formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. Conform art. 436 alin.

(1) Cod de procedură penală, procedura de rejudecare a cauzei după casarea

hotărârii în recurs se desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei.

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței din 03.01.2019, deciziile instanțelor de apel din 30.11.2020 și de recurs

din 17.05.2021, instanțele judecătorești nu a apreciat fiecare probă nemijlocit,

separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei,

iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, cât și în

raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu,

neindicând clar motivele pentru care au respins probele acuzării, invocând diverse

temeiuri de drept de achitare a inculpatului, care se exclud reciproc și generează

consecințe juridice diferite (vezi pct. 1., 4. și 5.).

27

Ori, particularitățile împrejurărilor relevate pe caz denotă că, în acțiunile

inculpatului se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii incriminate prin

rechizitoriu.

Astfel, instanțele nu au judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și au adoptat o hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

În al patrulea rând, conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța îl admite, casează total hotărârea

atacată și dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, în circumstanțele enunțate supra, dat fiind că încălcările

normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel,

constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, ultima urma să admită

recursul procurorului, să caseze total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 30.11.2020 și să dispună rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Judecătorul Iurie Diaconu

28