1ra-1008/2021 — art. 217 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1008/2021 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1008/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 17 mai 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Iurie DIACONU Judecători Liliana CATAN Vladimir TIMOFTI Victor BURDUH Dumitru MARDARI a judecat, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020, privindu-l pe inculpatul HANGANU Mihail Xxxxxx, născut la xx xxxxx xxxx în s. Xxxxxxx, r-nul Xxxxxxx, domiciliat în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxxx. Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 11.01.2018 – 03.01.2019; Instanța de apel: 06.02.2019 – 27.05.2019; 10.06.2020 – 30.11.2020; Instanța de recurs: 22.07.2019 – 17.03.2020; 23.02.2021 – 17.05.2021.
Asupra recursului ordinar menționat, Colegiul penal lărgit, C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 03 ianuarie 2019, Hanganu Mihail, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Hanganu Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei. 1 Cererea procurorului privind încasarea din contul inculpatului Hanganu Mihail în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 171 lei a fost respinsă, ca neîntemeiată. La fel, instanța a dispus că: corpurile delicte – 7 plante verzi de cannabis și 8,133 gr. de marijuană, ce se păstrează în camera de păstrare a corpurilor delicte din cadrul IP Cantemir, să fie nimicite, după definitivarea sentinței.
Pentru a se pronunța astfel, în fapt, instanța de fond a stabilit că, în perioada de până la 05.09.2017, Hanganu Mihail a cultivat fără scop de înstrăinare la domiciliul său situat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, 7 plante verzi de canabis în stare de vegetație, care au fost depistate și ridicate în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Hanganu Mihail la 05.09.2017, plante care conform raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/3-R-300 din 13.09.2017, reprezintă plante de canabis (cânepă), care conțin componentul stupefiant activ tetrahidrocannabiol și se atribuite la substanțe stupefiante potrivit HG Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante și conform art. 1 al Legii nr. 382 din 06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor reprezintă droguri, iar potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, reprezintă cantități mari. Tot el, prin rechizitoriu a fost învinuit de faptul că, în perioada de până la 05.09.2017, la domiciliul său situat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, a păstrat fără scop de înstrăinare o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, care conform raportului de constatare tehnico-științific nr. 34/12/3-R-300 din 13.09.2017, reprezintă marijuana în cantitate de 8,133g. Acțiunile lui Hanganu Mihail, au fost calificate de Organul de Urmărire Penală, în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: „cultivarea ilegală a plantelor care conțin droguri, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare”, și art. 217 alin. (2) Cod penal, conform indicilor: ”păstrarea drogurilor săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare”.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat, casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Hanganu Mihail să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu amendă în mărime de 700 unități convenționale. În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale. Încasarea din contul inculpatului Hanganu 2 Mihail în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 171 lei. A invocat că, instanța de judecată nu a ținut cont că la efectuarea percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail, la 05.09.2017, de către colaboratorii de poliție a fost întocmit un proces-verbal, care a fost semnat de către Hanganu Mihail fără a înainta obiecții, iar procesul-verbal nu a fost contestat. Totodată, inculpatul a declarat în instanța de judecată că, „(...) a mai fost ridicată și o țigară „Bond” din divanul său. Au rupt țigara față de el și au pus-o într-un pachet de peliculă, unde au mai pus și niște frunze uscate, căzute de la plantele de cânepă ridicate din grădină”. Prin urmare, cele relatate de inculpat și martori, țigara sus indicată a fost ruptă, dar nimeni din persoanele aflate la locul în cauză nu a declarat că țigara a fost împachetată împreună cu foaia de țigară și mucuri de țigară. Potrivit raportului de constatare tehnico-științific nr. 34/12/3-R-300 din 13.09.2017, 7 plante verzi de canabis în stare de vegetație, sunt plante de canabis (cânepă), care la data de 05.09.2017 au fost împachetate în pachetul nr. 2 și în conformitate cu raportul de constatare tehnico - științific nr. 34/12/3-R-300 din 13.09.2017 - masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, reprezintă marijuana în cantitate de 8,133 gr., care la data de 05.09.2017 a fost ridicată și împachetată în pachetul cu nr. 1. În ceea ce privește frunzele uscate, căzute de la plantele de cânepă ridicate din grădină și puse în pachetul nr. 1, se exclude versiunea înaintată de către inculpat, menționând că, marijuana este un amestec verde, constituit din frunzele, tulpinile, semințele și florile uscate ale cânepei, iar pentru ca frunzele căzute de la plantele de cânepă și ridicate din grădină să devină o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde- cafenie, respectiv conținutul din pachetul nr. 1 trebuie să treacă printr-un proces chimic, pentru care necesită timp.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2019, apelul declarat a fost respins, cu menținerea sentinței. 4.1. Instanța de apel a susținut concluzia instanței de fond potrivit căreia, la 05.09.2017, în cadrul percheziției petrecute în gospodăria lui Hanganu Mihail, în s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, de către colaboratorii IP Cantemir în pachetul nr. 1 au fost împachetate și ridicate o parte din frunzele uscate, ce s-au scuturat de la plantele de cânepă depistate și ridicate din grădina lui Hanganu Mihail, masă vegetală uscată care a fost prezentată spre examinare specialistului pentru cercetare, și nu mucuri de țigară. Iar grosierul depistat în pachet este rezultatul deteriorării frunzelor uscate pe parcursul păstrării și transportării corpurilor delicte. În cazul dat, instanța de apel reverificând probele prezentate de către procuror nu a constatat prezența indicilor calificativi prevăzuți de art. 217 alin. (2) Cod penal în acțiunile lui Hanganu Mihail. 3 Aceste împrejurări au fost constatate de cumulul probelor administrate la cauza penală, care au fost obiectiv apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. În acest context, prima instanță întemeiat a concluzionat că partea acuzării nu a prezentat probe pertinente și concludente ce ar proba vinovăția lui Hanganu Mihail în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal. Prin prisma criticilor formulate, instanța de apel a reținut că, prima instanță a făcut o analiză extrem de laborioasă și de precisă a mijloacelor de probă administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, concluzionând în mod corect că în cauză nu există dovezi convingătoare de vinovăție a inculpatului Hanganu Mihail, în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, că probele, nu au forța necesară pentru a răsturna prezumția de nevinovăție ce operează - potrivit legii – în favoarea inculpatului. Instanța de judecată a respectat toate prevederile procesuale la examinarea cauzei penale și de asemenea corect a apreciat circumstanțele cauzei penale. Instanța a considerat că, fapta nu conține elementele constitutive ale infracțiunii, din care motiv a menținut în privința inculpatului sentința de achitare, or, o sentința de condamnare se emite numai în condițiile în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Concomitent cu cele expuse, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea procurorului expusă în cererea de apel, deoarece prima instanță și-a motivat soluția în această parte, soluție pe care instanța de apel a însușit-o. Prima instanță corect a respins cerința procurorului privind încasarea cu titlu de cheltuieli judiciare a sumei de 171 lei din contul inculpatului, solicitată pentru scrisori recomandate, serviciile de telefonie fixă utilizate în cadrul procesului penal, hârtie și imprimantele ce compun dosarul penal, or, potrivit art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală, nu se regăsesc ca fiind cheltuieli judiciare, motiv pentru care instanța de fond corect le-a respins.
Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel procurorul a declarat recurs ordinar, invocând temeiurile de drept enunțate în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată dc către instanța de recurs. În motivarea recursului, autorul a invocat următoarele argumente: - instanța de fond, cât și instanța de apel nu au ținut cont că la efectuarea perchiziției la domiciliul lui Hanganu Mihail, la 05.09.2017, de către lucrătorii de 4 poliție a fost întocmit un proces-verbal, care a fost semnat de către Hanganu Mihail fără a înainta obiecții, iar procesul-verbal nu a fost contestat; - inculpatul a declarat în instanța de judecată că, „a mai fost ridicată și o țigară„ „Bond” din divanul său. Au rupt țigara față de el și au pus-o într-un pachet de peliculă, unde au mai pus și niște frunze uscate, căzute de la plantele de cânepă ridicate din grădină”; - din cuvintele inculpatului și a martorilor, țigara respectivă a fost ruptă, dar nimeni din persoanele aflate la locul în cauză nu a declarat că țigara a fost împachetată împreună cu foaia și mucurile de țigară; - vinovăția inculpatului Hanganu Mihail se dovedește și prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13.09.2017, potrivit căruia 7 plante verzi de canabis în stare de vegetație, sunt plante de canabis (cânepă), care la data de 05.09.2017 au fost împachetate în pachetul nr. 2 și în conformitate cu raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/l,2/3-R-300 din 13.09.2017 - masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde - cafenie, reprezintă marijuana în cantitate de 8,133 gr., care la 05.09.2017 a fost ridicată și împachetată în pachetul cu nr.1; - urmează a fi exclusă versiunea înaintată de către inculpat, deoarece marijuana este un amestec verde, constituit din frunzele, tulpinile, semințele și florile uscate ale cânepei, iar pentru ca frunzele căzute de la plantele de cânepă și ridicate din grădină să devină o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde - cafenie, respectiv conținutul din pachetul nr. 1 trebuie să treacă printr-un proces chimic, pentru care necesită timp; - la stabilirea pedepsei inculpatului Hanganu Mihail în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 200 unități convenționale, instanțele nu au luat în considerație faptul că, acest minim este mai mic decât minimul general de 500 unități convenționale, prevăzut de art. 64 alin. (3) Cod penal. Instanța de apel urma să ia în considerare dispozițiile părții generale a Codului penal, la stabilirea limitei minime, și anume art. 64 alin. (3) Cod penal (în redacția din 29.07.2016), conform cărora, limita minimă generală a pedepsei sub formă de amendă constituie 500 de unități convenționale și care nu mai poate fi redusă, deoarece potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) Cod de procedură penală, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod; - în dispozitivele sentinței și deciziei instanței de apel, lipsesc soluții privind cheltuielile judiciare, așa cum se cere potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 14) și art. 397 pct. 5) Cod de procedură penală în coroborare cu art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, or, cheltuielile judiciare sunt suportate de către inculpat sau 5 sunt trecute în contul statului. Simpla soluția de respingere a cerinței procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare nu este o soluție procesuală, deplină și legală;
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 martie 2020, recursul declarat de procuror a fost admis, casată decizia instanței de apel în partea achitării de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În argumentarea deciziei adoptate Colegiul lărgit a relevat că, instanța de fond nu a pătruns în esența problemei de drept deduse judecății, ci în linii generale a statuat că, Hanganu Mihail nu se face vinovat de cele imputate prin rechizitoriu din mai multe motive, care nu conciliază între ele și, în fond, reprezintă temeiuri diferite de achitare, stipulate de art. 390 Cod de procedură penală, care se contrazic și se exclud reciproc, având și consecințe juridice diferite. Colegiul lărgit a notat, că instanța de apel a trecut în revistă probele administrate, dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete, de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării. Astfel, Colegiul a conchis că instanțele de fond și de apel nu au pătruns în esența problemei, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, nu a făcut o analiză corespunzătoare asupra cumulului probelor prezentate de părți, fără a elucida faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature, nemotivate și neargumentate.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020, apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Hanganu Mihail a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 7.1. În motivarea soluției, instanța de apel a notat că sentința instanței de fond în partea achitării inculpatului de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, este una contradictorie, iar celelalte dispoziții ale sentinței urmează a fi menținute. Drept urmare, instanța de apel a reținut că prima instanță a pronunțat sentința de achitare a inculpatului Hanganu Mihail învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, în baza a două temeiuri 6 diferite prevăzute de art. 390 Cod de procedură penală, care se exclud reciproc și au consecințe juridice diferite. Colegiul judiciar a constatat că, potrivit rechizitoriului, inculpatul Hanganu Mihail este învinuit că, în perioada de până la 05 septembrie 2017, a păstrat droguri fără scop de înstrăinare la domiciliul său în s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, și anume: o masă vegetală uscată și grosier mărunțit de culoare verde-cafenie, care a fost depistată și ridicată la 05 septembrie 2017 în cadrul percheziției la domiciliul său, substanțe care conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3- R-300 din 13 septembrie 2017, reprezintă marijuană în cantitate de 8,133 gr. și se atribuie la substanțe stupefiante, potrivit hotărârii Guvernului nr. 1088 din 05 octombrie 2004, cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante și conform art. 1 al Legii nr. 382 din 06 mai 1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor reprezintă droguri, iar potrivit Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora, aprobată prin hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, reprezintă cantități mari. Fapta respectivă a inculpatului Hanganu Mihail fost încadrată de organul de urmărire penală ca infracțiune prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, păstrarea drogurilor săvârșită în proporții mari, fără scop de înstrăinare. Instanța de apel, a notat că în ședința de judecată, procurorul a prezentat probele care în viziunea sa, confirmă vinovăția inculpatului, și anume: - declarațiile martorul Maticiuc Marin audiat în instanța de apel, care a declarat că, la domiciliul lui Hanganu Mihail s-au depistat și au fost ridicate plante de cânepă și conținutul țigărilor. Țigările ridicate au fost depistate în unul din stâlpii casei, adică coloane arcuite ridicate din cărămidă, pe prispă, în care se afla o gaură unde au depistat un pachet de țigări, ce a fost ridicat de dânsul personal. Verificând pachetul cu țigări, după miros au avut suspiciuni la una dintre țigări, dar era vizibil și vizual că conținutul țigării era diferit de celelalte. Țigara în privința căreia au apărut suspiciuni a fost ridicată pentru a fi expediată la expertiză, în vederea constatării existenței sau nu a substanțelor narcotice. Au rupt hârtia de la țigară pentru a vederea conținutul acesteia, iar toate împreună au fost împachetate. În momentul depistării țigării și ruperii acesteia pentru a vedea conținutul, Hanganu Mihail era prezent. Toate obiectele depistate la fața locului au fost împachetate în prezența lui Hanganu Mihail. Glibiciuc Roman a întocmit actele de procedură în care a scris cele depistate și sigilate la fața locului, dânsul doar a fost prezent, fără a face careva înscrieri în procesul-verbal, semnându-l ca martor. Pachetul de țigări îi aparține lui Hanganu Mihail, însă nu ține minte denumirea acestora. Mucurile de țigări găsite în pilonul casei, le-au creat suspiciuni, motiv pentru care au verificat pachetul cu țigări. Nu ține minte 7 dacă pe hârtia țigării erau careva inscripții, marca, model și dacă era diferită de celelalte țigări din cutie, au fost verificate pe rând toate țigările din cutie, prin desfacerea țigării, iar țigara ridicată avea un conținut diferit de celelalte, adică substanța avea o altă culoare și frunzulițele erau mai mășcate și mirosul era unul specific, nu de țigară. La domiciliul lui Hanganu Mihail au fost depistate și mucuri de țigări și țigări întregi. Susține că nu-și amintește unde se afla pachetul cu țigări, în care se afla țigara suspectă. Au fost sigilate atât mucurile de țigări, cât și țigările. În cadrul percheziției s-au făcut doar fotografii, nu și înregistrări video. În pachetul în care au fost sigilate țigările, nu ține minte dacă au fost puse și frunze uscate de la plantele smulse din grădina domiciliului lui Hanganu Mihail. Țigara suspectă desfăcută și mucurile au fost sigilate într-un pachet separat de plantele depistate în grădină. Pe prispa casei se afla un divan, care a fost supus percheziției, probabil pachetul cu țigări se afla pe acel divan, iar în interiorul divanului nu au depistat careva substanțe. Totuși susține că în gaura din stâlpul casei au găsit mai multe mucuri de la țigări, iar gaura era acoperită cu un pachet gol de la țigări. Iar motivul pentru care au verificat țigările din pachet, a fost depozitarea mucurilor de la țigări în gaura din stâlpul casei, când putea să le arunce. Țigara suspectă se afla în pachetul cu țigări. Nu a văzut planșa foto care a fost efectuată la locul percheziției, și nici nu-și amintește dacă au fost fotografiat locul unde s-au depistat mucurile de la țigări. Plantele verzi de cânepă depistate în grădina lui Hanganu Mihail au fost împachetat pe un trotuar betonat de lângă casă. Concretizează martorul că în pachetul în care s-a sigilat mucurile și țigara, au fost puse mucurile și țigara cu conținutul acesteia, fără a fi adăugate frunze de plate (f.d.50-51, vol.I); - declarațiile martorului Gherman Eugeniu audiat în instanța de apel care a declarat că, percheziția s-a început cu examinarea terenului aferent de lângă casă, unde a fost depistată o plantă asemănătoare cu cânepa, cu înălțimea de aproximativ 2 metri. La baza plantei erau nimicite buruienile, planta respectivă a fost ridicată. S-au mai depistat niște plante mici care nu erau îngrijite. Plantele au fost sigilate în sac de Bogdan Glibiciuc, după care s-a efectuat percheziția casei de locuit. În interiorul casei nu au depistat nimic, însă într-un pilon de la intrare în casă, s-au ridicat niște mucuri de țigară, în divan tot s-au depistat mucuri de țigară care la fel au fost ridicate. În timpul percheziției, Hanganu Mihail era lângă ei, apoi mai intra prin casă. Hanganu Mihail a explicat că plantele au crescut singure, nu le-a semănat. Mucuri de țigară reprezintă țigări fumate 50%. Glibiciuc Bogdan a efectuat sigilarea. Mucurile de țigară s-au pus într-un pachet, nu poate spune cu certitudine dacă în pachetul cu mucuri s-a mai pus ceva. Plantele s-au sigilat în saci, nu-și amintește dacă frunzele plantelor s-au sigilat separat. Nu-și amintește nici câte mucuri de țigară s-au sigilat. Posibil au căzut frunze când a fost puse plantele în sac, nu-și amintește (f.d.185, vol.1); 8 - proces-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă din 20 septembrie 2017, potrivit căruia, organul de constatare al IP Cantemir, inspector Glibiciuc Bogdan, acționând în temeiul materialului R-2, s-a autosesizat despre depistarea infracțiunii în următoarele circumstanțe: Hanganu Mihail locuitor al s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, crește la domiciliu 7 plante de cânepă și deține masă vegetală de cânepă uscată și anume marijuană - materie uscată - 8, 33 gr. Înregistrat în R-1 la 02 octombrie 2017 (f.d.6, vol.1); - ordonanță de pornire a procesului-contravențional din 30 august 2017, potrivit căreia, ofițerul de investigații al SIFE a IP Cantemir, inspector Brînzoi Eduard a dispus pornirea procesului contravențional în privința lui Hanganu Mihail, locuitor al s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, în baza art. 85 alin. (1) Cod contravențional (f.d. 8, vol. I); - ordonanță pentru efectuarea percheziției din 30 august 2017, potrivit căreia ofițerul de investigații al SIFE a IP Cantemir, inspector Brînzoi Eduard a dispus efectuarea percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail Ștefan, locuitor a s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx și efectuarea percheziției corporale în scopul depistării și ridicării substanțelor narcotice (f.d. 13, vol.1); - încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 01 septembrie 2017 și mandatul judecătoresc, prin care s-a dispus autorizarea efectuării percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail, domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, în scopul depistării și ridicării substanțelor narcotice. Încheierea și mandatul judecătoresc au fost înmânate lui Hanganu Mihail la data de 05 septembrie 2017 (f.d.14,15, vol.1) - proces-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 cu planșa fotografică anexată, conform căruia, în cadrul percheziției efectuate în gospodăria lui Hanganu Mihail au fost depistate 7 plante de cânepă care au fost smulse din grădina gospodăriei acestuia, împachetate și sigilate în pachetul nr. 2, și masa vegetală uscată cu miros specific de cânepă, care a fost împachetată și sigilată în pachetul nr. 1 (f.d. 16-20, vol. I); - raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, conform concluziei s-a constatat că, masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, depistată și ridicată la data de 05 septembrie 2017 în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail, locuitor al s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marijuană-materie uscată), constituie 8,133 g. Plantele în stare uscată, dintr-un pachet (sac) format din 2 saci din fire de polimer de culoare albă cu gurile suprapuse, în număr de 7 plante, ridicate în timpul percheziției, reprezintă plante de canabis (cânepă), care conțin componentul stupefiant activ tetrahidrocannabiol, de aceia se atribuie la substanțe stupefiante (f.d.24-26, vol.1); 9 - ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală emisă de organul de urmărire penală la 09 octombrie 2017, potrivit căreia s-a recunoscut drept corpuri delicte și s-a anexat la cauză: 7 plante verzi de canabis și 8,133 grame de marijuană (f.d.42, vol.1); - proces-verbal de confruntare între martorul Bogdan Glibiciuc și inculpatul Hanganu Mihail, potrivit căruia, inculpatul Hanganu Mihail își menține poziția că plantele nu erau îngrijite și țigara a fost depistată în patul de pe prag, iar frunzele au fost strânse de pe jos de la plantele din grădină (f.d.69-71, vol. I). Inculpatul Hanganu Mihail vina sa în păstrarea la domiciliul a drogurilor, fără scop de înstrăinare în proporții mari, nu a recunoscut-o și în ședința instanței de apel a declarat că, într-o dimineață, în luna august anul 2017, se afla acasă în s. Xxxxx, dormea. Când s-a trezit, erau trei polițiști la poartă care i-au comunicat că au ordonanță de percheziție. Au intrat în grădină, în toate colțurile grădinii au găsit vreo 7 plante de diferite dimensiuni, apoi au intrat în casă unde nu au găsit nimic. Pe pragul casei are un divan, polițiștii au deschis divanul, au găsit o țigară în divan, au rupt-o în jumătate și au pus-o în pachet. El nu a fost de acord cu ei, se vedea că masa vegetală era tutun, în același pachet au fost puse vreo 5 sau 6 frunze de plante, le-au sigilat s-au urcat în mașină și au plecat. Proprietarul casei este soția sa, casa a fost procurată în 2017 la sfârșitul lunii mai, grădina nu a fost prelucrată. Plantele cresc singure în grădină, dânsul le cosește, plantele depistate nu erau îngrijite. El nu a văzut ca polițiștii să depisteze și să sigileze mucuri de țigară. Frunzele căzute de la planta sigilată polițistul le-a luat și lea pus într-un pachet împreună cu țigara. A făcut cunoștință cu procesul-verbal de percheziție, a fost de acord cu acțiunile polițiștilor, însă el nu a văzut ca ei să depisteze mucuri de țigară. Nu este de acord că plantele erau îngrijite, așa cum, după ce a procurat casa, dânsul nu a trăit mereu în casa dată. Până la venirea poliției, nu a văzut că în grădină creștea cânepa, soția îngrijea grădina. Nu-și amintește sigur, dar polițiștii au rupt țigara și au împachetat-o. Nu știe de unde a apărut țigara în divan .Nu a avut obiecții la procesul-verbal referitor la țigara depistată (f.d.186, vol.1). Analizând cumulul de probe enunțat mai sus din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblul, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, Colegiul judiciar a conchis că în acțiunile lui Hanganu Mihail nu s-a constatat existența faptei infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal. Instanța de apel a notat că, potrivit învinuirii, Hanganu Mihail este acuzat de faptul că în perioada de până la 05 septembrie 2017, la domiciliul său în s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, a păstrat fără scop de înstrăinare o masă vegetală uscată și grosier 10 mărunțit de culoare verde cafenie, care conform raportului de constatare tehnico- științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, reprezintă marijuană în cantitate de 8,133 g, ceia ce se consideră proporții mari. Colegiul judiciar a menționat că, potrivit procesului-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 cu planșa fotografică anexată, în rezultatul percheziției efectuate în grădina gospodăriei lui Hanganu Mihail au fost depistate 7 plante de cânepă care au fost smulse, împachetate și sigilate în pachetul nr. 2, și masa vegetală uscată cu miros specific de cânepă, care a fost împachetată și sigilată în pachetul nr. 1 (f.d.16-20, vol. I). Din declarațiile martorilor Maticiuc Marin și Gherman Eugeniu, persoanele care nemijlocit au participat la efectuarea percheziției în data de 05 septembrie 2017 în domiciliul lui Hanganu Mihail, rezultă că în rezultatul percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail în data de 05 septembrie 2017 s-au depistat și ridicat din grădina gospodăriei 7 plante verzi de cânepă și într-un pilon de pe prispa casei au fost găsite mai multe mucuri de la țigări și o țigară cu conținut suspect, care de asemenea au fost ridicate și sigilate în pachet, separat de celelalte obiecte descoperite. Raportând declarațiile martorilor Maticiuc Marin și Gherman Eugeniu la constatările notate în procesul-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 și raportul de constatare tehnico-științifică din 13 septembrie 2017, Colegiul judiciar a constatat divergențe esențiale între cele descoperite și ridicate din domiciliul lui Hanganu Mihail indicate în procesul-verbal de percheziție (masă vegetală uscată cu miros specific de cânepă) și obiectele declarate în instanța de apel de martorii respectivi ca fiind descoperite și ridicate din domiciliul lui Hanganu Mihail în rezultatul efectuării percheziției (mucuri de la țigări și o țigară cu conținut suspect). În continuare, instanța de apel a notat declarațiile inculpatului Hanganu Mihail că „pe pragul casei are un divan, polițiștii au deschis divanul în interiorul căruia au găsit o țigară, au rupt-o în jumătate și au pus-o în pachet..., în același pachet au fost puse vreo 5-6 frunze uscate căzute de la plantele ridicate din grădină, și le-au sigilat împreună” (f.d.186, vol. I). Conform procesului-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017, în cadrul percheziției au fost utilizate mijloace tehnico-științifice un telefon mobil de marca Nokia, iar drept dovadă în acest sens, este planșa foto anexată la procesul-verbal de percheziție. Din imaginile foto efectuate la fața locului, se observă că persoanele care au efectuat percheziția s-au limitat în fixarea doar a plantelor verzi de cânepă descoperite și ridicate din grădina domiciliului lui Hanganu Mihail, cât și pachetul în care plantele verzi au fost sigilate, însă fără a fixa/indica ori fotografia locul unde s-a descoperit și ridicat masa vegetală uscată cu miros 11 specific de cânepă, împachetată și sigilată în pachetul cu nr. 1 (f.d.16-20, vol. I). Cercetând în ședința de judecată a instanței de apel, conținutul pachetului nr. 1 în care au fost împachetate și sigilate obiectele descoperite și ridicate în cadrul percheziției din domiciliul lui Hanganu Mihail, instanța de apel a constatat: un pachet de polietilenă cu masă uscată de culoare cafenie – sunt frunze mari și parțial deteriorate, uscate și grosier în urma deteriorării frunzelor uscate, iar careva mucuri de țigară sau foi de țigară nu au fost depistate. Totodată, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017 atestă că, specialistului i-au fost prezentate pentru examinare pachetul numerotat cu nr. 1 și pachetul numerotat cu nr. 2; din pachetul nr.1 s-a extras o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, cu miros specific, având lungimea particulelor de până la 50 mm, în cantitate de 8,133 g (f.d.24-26, vol.1). În consecință, Colegiul judiciar a constatat încălcarea dispozițiilor art. 131 alin. (2), (5) Cod de procedură penală, de către organul de urmărire penală la întocmirea procesului-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017, efectuată în domiciliul lui Hanganu Mihail, or neindicarea în procesul-verbal de percheziție a locului unde s-a descoperit masa vegetală uscată cu miros specific de cânepă este o încălcare esențială a normelor procesual-penale, iar drept consecință proba acuzării - procesul-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017, nu poate fi admisă și pusă la baza unei sentințe judecătorești, și prin urmare se exclude din dosar, în temeiul art. 94 alin. (1) pct. 8), alin. (2) Cod de procedură penală. Cu referire la depozițiile martorilor Maticiuc Marin și Gherman Eugeniu privind împachetarea și sigilarea mucurilor și a unei țigări într-un pachet separat de plantele verzi, Colegiul judiciar le apreciază ca fiind declarative și contradictorii cu procesul-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 și raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, din care nu rezultă ridicarea obiectelor declarate de respectivii martori. Instanța de apel a notat că, o altă împrejurare care ridică îndoieli în privința depistării și ridicării de la domiciliul inculpatului Hanganu Mihail în data de 05 septembrie 2017 a unei mase vegetale uscată și grosier mărunțit de culoare verde- cafenie, sunt declarațiile martorilor Maticiuc Marin și Gherman Eugeniu, care în depozițiile lor nu au menționat despre depistarea și ridicarea din domiciliul inculpatului Hanganu Mihail a unei mase vegetale uscată și grosier mărunțit de culoare verde-cafenie, precum este notat în procesul-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 și în raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, or ambii martori au susținut în fața instanței de apel că au descoperit și ridicat, prin împachetare și sigilare, mai multe mucuri de la țigări în pilonul de pe prispa casei inculpatului și o țigară ruptă în două cu conținut diferit 12 de alte țigări. Totodată, s-a reținut că inculpatul Hanganu Mihail a declarat instanței de apel că a fost împotriva împachetării țigării, deoarece aceasta conținea tutun, însă polițiștii i-au replicat că expertiza va stabilit dacă este tutun sau nu. Sub acest aspect, Colegiul judiciar a statuat că partea acuzării nu a prezentat instanței de apel, probe pertinente, concludente, utile și veridice care să confirme că Hanganu Mihail până la data de 05 septembrie 2017 a păstrat la domiciliul său masă vegetală uscată și grosier în cantitate de 8,133 gr, fără scop de înstrăinare, precum și să combată declarațiile inculpatului Hanganu Mihail că într-un pachet, polițiștii care efectuau percheziția au cules de jos câteva frunze uscate căzute de la plantele ridicate din grădină și le-au sigilat împreună cu o țigară ruptă în două. Declarațiile respective ale inculpatului Hanganu Mihail, se confirmă obiectiv prin planșa ilustrativă, anexată la raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, și prin însuși conținutul pachetului nr. 1, cercetat de specialist și de instanța de apel, din care rezultă că în pachetul nr. 1 se află frunze mari și parțial deteriorate, uscate și grosier în urma deteriorării frunzelor uscate, respectiv conținutul pachetului nr. 1 nu putea proveni din țigară, din simplu motiv că în țigară nu poate fi introdusă o cantitate atât de mare de masă vegetală uscată. Drept urmare, partea acuzării nu a demonstrat în instanța de apel fapta inculpatului Hanganu Mihail de păstrare a drogurilor, și anume, masa vegetală uscată și grosier mărunțit de culoare verde-cafenie în cantitate de 8,133 gr, la domiciliul său până la data de 05 septembrie 2017, când au fost ridicate în rezultatul efectuării percheziției, precum este indicat în actul de învinuire, dimpotrivă s-a confirmat versiunea inculpatului că în pachetul nr. 1 polițiștii au introdus câteva frunze de plante de cânepă, căzute în timpul împachetării lor, întrucât masa vegetată și grosierul din respectivul pachet reprezintă frunze mari de la plante de cânepă, uscate și parțial deteriorate, cât și grosier în urma deteriorării frunzelor uscate pe parcursul păstrării și transportării corpurilor delicte. În concluzie, Colegiul judiciar a conchis că inculpatul Hanganu Mihail necesită să fie achitat de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, în temeiul art. 390 pct. 1) Cod de procedură penală, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, întrucât partea acuzării nu a demonstrat păstrarea de către inculpat, a drogurilor, și anume, masă vegetală uscată și grosier mărunțit de culoare verde cafenie în cantitate de 8,133 g, la domiciliul său până la data de 05 septembrie 2017.
Împotriva deciziei instanței de apel, recurs ordinar declară procurorul în procuratura de Circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, care invocând 13 prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, solicită casarea acesteia , cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului declarat, invocă următoarele: - probele cercetate în instanța de fond și verificate în instanța de apel, demonstrează vinovăția inculpatului in comiterea infracțiunii incriminate inculpatului Hanganu Mihail; - instanța de fond, cât și instanța de apel nu au ținut cont că la efectuarea percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail, la data de 05 septembrie 2017, de către lucrătorii de poliție a fost întocmit un proces - verbal, care a fost semnat de către Hanganu Mihail fără a înainta obiecții, iar procesul - verbal nu a fost contestat. - Inculpatul a declarat în instanța de judecată că, „.., a mai fost ridicată și o țigară „ Bond" din divanul său. Au rupt țigara față de el și au pus-o într-un pachet de peliculă, unde au mai pus și niște frunze uscate, căzute de la plantele de cânepă ridicate din grădină"; - Din cuvintele inculpatului și a martorilor, țigara sus indicată a fost ruptă, dar nimeni din persoanele aflate la locul în cauză nu a declarat că țigara a fost împachetată împreună cu foaia de țigară și mucurile de țigară; - Vinovăția inculpatului Hanganu Mihail se dovedește și prin raportul de constatare tehnico - științific nr.34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, potrivit căruia 7 plante verzi de canabis în stare de vegetație, sunt plante de canabis (cânepă), care la data de 05 septembrie 2017 au fost împachetate în pachetul nr. 2 și în conformitate cu raportul de constatare tehnico -științifică nr.34/12/3-R- 300 din 13 septembrie 2017 - masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde - cafenie, reprezintă marijuana în cantitate de 8,133 grame, care la data de 05 septembrie 2017 a fost ridicată și împachetată în pachetul cu nr. 1. O altă constatare tehnico-științifică sau expertiză judiciară nu este; - acuzarea exclude versiunea înaintată de către inculpat, deoarece marijuana este un amestec verde, constituit din frunzele, tulpinile, semințele și florile uscate ale cânepei, iar pentru ca frunzele căzute de la plantele de cânepă și ridicate din grădină să devină o masă vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde - cafenie, respectiv conținutul din pachetul nr.1 trebuie să treacă printr-un proces chimic, pentru care necesită timp.
Judecând recursul ordinar și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit, conchide că recursul acuzatorului urmează a fi admis, casată decizia instanței de apel și parțial sentința în partea achitării lui Hanganu Mihail de învinuirea săvârșirii 14 infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și soluționării chestiunii privind corpurile delicte, însă din alte motive decât cele indicate de recurent. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să dispună achitarea persoanei sau încetarea procesului penal în cazurile prevăzute de prezentul cod. Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Astfel, Colegiul lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au declarat. Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limita temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală și formulate în cererea de recurs, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără, însă, a agrava situația condamnatului. Colegiul reține că, din conținutul recursului declarat de acuzatorul de stat, se desprinde dezacordul recurentului cu modul de apreciere a probelor administrate de acuzare, iar la acest capitol, instanța de recurs constată că soluțiile instanțelor ierarhic inferioare sunt pe deplin argumentate prin probe veridice și directe, care coroborează cu circumstanțele de fapt și combat versiunea acuzării în susținerea vinovăției inculpatului Hanganu Mihail, constatându-se că aceasta este lipsită de suport probant. Colegiul penal menționează că, aprecierea probelor ține de soluționarea fondului cauzei de către instanțele de fond și nu poate constitui temei pentru recurs, cu excepția cazurilor când instanțele menționate, la aprecierea probelor, au admis încălcarea anumitor prevederi ale legii procesual penale, ceea ce a condiționat comiterea unor erori grave de fapt. Pornind de la relevanțele normei vizate supra, Colegiul penal lărgit conchide, că atât prima instanță, cât și instanța de apel au efectuat o verificare amplă a tuturor împrejurărilor cauzei, dând apreciere cuvenită sub aspectul pertinenței, concludenții și utilității ansamblului probelor administrate pe dosar, corect ajungând la concluzia privind achitarea inculpatului. 15 Totodată Colegiul lărgit constată că instanța de apel, și-a motivat soluția sub aspectul temeiului de achitare prescris la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală și anume că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, deoarece a considerat corect că în speță nu au fost acumulate suficiente probe pentru a dovedi vinovăția acestuia, însă au indicat în calitate de temei juridic de achitare pct. 1) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală – nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, ceea ce contravine motivării expuse de către acestea. În acest sens, Colegiul penal lărgit reiterează raționamentele practicii judiciare constante, care stabilesc, că sentința de achitare se adoptă în baza temeiului prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală – „fapta nu a fost săvârșită de inculpat”, în cazul existenței unei fapte infracționale, însă aceasta nu a fost săvârșită de inculpat, or, în speță, dubiul judiciar în privința inculpatului Hanganu Mihail nu a fost răsturnat prin probe concludente, pertinente, veridice, utile și suficiente procesului de stabilire a adevărului, așa cum este indicat în hotărârile instanțelor de fond. În sensul vizat, instanța de recurs atestă, că instanța de fond în partea descriptivă a hotărârii pronunțate, a făcut referire la faptul că în speța dată lipsesc probe care ar confirma vinovăția inculpatului, iar în dispozitivul sentinței greșit a indicat, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. La rândul său, instanța de apel, rejudecând cauza și dispunând casarea parțială a sentinței instanței de fond, din motiv că instanța de fond a pronunțat sentința de achitare a inculpatului Hanganu Mihail în baza a două temeiuri diferite prevăzute de art. 390 Cod de procedură penală, care se exclud reciproc și au consecințe juridice diferite, a făcut și ea referire la faptul că în speța dată lipsesc probe care ar confirma vinovăția inculpatului, iar în dispozitivul deciziei greșit a indicat, că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Analizând probatoriul administrat, Colegiul penal lărgit relevă că procurorul în susținerea acuzațiilor înaintate inculpatului Hanganu Mihail a adus declarațiile martorilor Maticiuc Marin, Gherman Eugeniu care au declarat că au fost ridicate și sigilate mucurile de țigară care au fost depistate în gaura de la un stâlp și o țigară ruptă în două; proces-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 cu planșa fotografică anexată, conform căruia, în cadrul percheziției efectuate în gospodăria lui Hanganu Mihail au fost depistate 7 plante de cânepă care au fost smulse din grădina gospodăriei acestuia, împachetate și sigilate în pachetul nr. 2, și masa vegetală uscată cu miros specific de cânepă, care a fost împachetată și sigilată în pachetul nr. 1 (f.d. 16-20, vol. I) cât și raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/3-R-300 din 13 septembrie 2017, potrivit cărui masa vegetală uscată și grosier mărunțită de culoare verde-cafenie, depistată și ridicată la data de 05 16 septembrie 2017 în urma efectuării percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail, locuitor al s. Xxxxx, r-nul Xxxxxxx, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante (marijuană-materie uscată), constituie 8,133 g. Plantele în stare uscată, dintr-un pachet (sac) format din 2 saci din fire de polimer de culoare albă cu gurile suprapuse, în număr de 7 plante, ridicate în timpul percheziției, reprezintă plante de canabis (cânepă), care conțin componentul stupefiant activ tetrahidrocannabiol, de aceia se atribuie la substanțe stupefiante (f.d.24-26, vol.1). Totodată, instanța de apel, a notat că la cercetarea în ședința de judecată a conținutul pachetului nr. 1 în care au fost împachetate și sigilate obiectele descoperite și ridicate în cadrul percheziției din domiciliul lui Hanganu Mihail, s-a constatat prezența unui pachet de polietilenă cu masă uscată de culoare cafenie – sunt frunze mari și parțial deteriorate, uscate și grosier în urma deteriorării frunzelor uscate, iar careva mucuri de țigară sau foi de țigară, precum rezultă din declarațiile martorilor audiați că ar fi fost împachetate și sigilate, nu au fost depistate. Depistarea și ridicarea de la domiciliul inculpatului Hanganu Mihail în data de 05 septembrie 2017 a unei mase vegetale uscată și grosier mărunțit de culoare verde-cafenie, nu a fost confirmată prin declarațiile martorilor acuzării care au participat nemijlocit la efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului, ambii martori declarând că au descoperit și ridicat, prin împachetare și sigilare, mai multe mucuri de la țigări în pilonul de pe prispa casei inculpatului și o țigară ruptă în două cu conținut diferit de alte țigări, însă, se constată că acestea nu figurează în proces-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017 cu planșa fotografică. Prin urmare, în speță, prin probele prezentate de acuzatorul de stat nu a fost confirmat faptul că, Hanganu Mihail până la data de 05 septembrie 2017 a păstrat la domiciliul său masă vegetală uscată și grosier în cantitate de 8,133 gr, fără scop de înstrăinare și că anume el ar fi comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal. În această ordine de idei, Colegiul lărgit consideră că nu și-au găsit confirmare alegațiile procurorului în vederea susținerii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, și consideră necesar de a admite recursul procurorului, însă din alte motive, de a casa decizia instanței de apel prin care Hanganu Mihail a fost achitat, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, cu dispunerea achitării inculpatului din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către aceasta. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel incorect a stabilit că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or, însăși existența la materialele cauzei penale a masei vegetale uscată și grosier în cantitate de 8,133 17 gr., dovedește incontestabil existența faptei infracțiunii, însă în lipsa probelor care să indice direct la persoana lui Hanganu Mihail, ca fiind autorul infracțiunii respective, dincolo de orice dubiu rezonabil, acesta urmează a fi achitat în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Reieșind din dispoziția art. 1, 5 al Legii cu privire la Procuratură din 25.02.2016, unde este reglementat că procurorul apără interesele generale ale societății, reprezentând învinuirea în instanța de judecată, având rolul de a contribui activ la aflarea adevărului în cadrul procesului penal, putem conchide că odată ce procurorul a atacat decizia instanței de apel în defavoarea inculpatului, instanța de recurs, verificând actele cauzei din toate punctele de vedere, este în drept să atenueze situația inculpatului sau chiar să dispună achitarea acestuia dacă din actele cauzei rezultă aceasta. Mai mult ca atât, făcând referință la chestiunea disputată, se subliniază că regula neagravării situației se aplică tuturor titularilor dreptului de atac cu excepția procurorului. Aceasta înseamnă că dacă procurorul a atacat hotărârea în defavoarea inculpatului, instanța de recurs, având dreptul de a agrava situația inculpatului, are și dreptul de a lua o hotărâre care să atenueze situația acestuia. Or, procurorul reprezintă interesele societății, iar interesele societății constau în înfăptuirea unei justiții care urmărește stabilirea adevărului. Luând în considerație cele notate mai sus, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către procuror, cu casarea parțială a sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 03 ianuarie 2019 în partea achitării lui Hanganu Mihail de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și soluționării chestiunii privind corpurile delicte și totală a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia Hanganu Mihail urmează a fi achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
În conformitate cu art. 390 alin. (1) pct. 2), alin. (2) Cod de procedură penală, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020 și parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 03 ianuarie 2019 în partea achitării lui Hanganu Mihail de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și 18 soluționării chestiunii privind corpurile delicte -8,133 grame de marijuană, inclusiv din alte motive, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre. HANGANU Mihail Xxxxxx, se achită de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În rest, celelalte dispoziții ale sentinței se mențin. Se obligă organul de urmărire penală să continue urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 iunie 2021. Președinte Iurie DIACONU Judecători Liliana CATAN Vladimir TIMOFTI Victor BURDUH Dumitru MARDARI 19 17 mai 2021 Dosarul nr. 1ra-1008/2021 O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorului Liliana CATAN Conform art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală, în cauza penală privindu-l pe HANGANU Mihail Xxxxxx. 1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 mai 2021, a fost admis recursul ordinar al procurorului – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casată decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020 și parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 03 ianuarie 2019 în partea achitării lui Hanganu Mihail de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și soluționării chestiunii privind corpurile delicte -8,133 grame de marijuană, inclusiv din alte motive, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, prin care HANGANU Mihail Xxxxxx a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. S-a obligat organul de urmărire penală să continue urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului. 2. Am semnat cu respect decizia, însă cu privire la soluția adoptată, exprim dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că, recursul ordinar declarat de procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, urma a fi admis cu remiterea cauzei la rejudecare. 2.1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 03 ianuarie 2019, Hanganu Mihail învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Hanganu Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei. Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat, casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Hanganu Mihail să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale și în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu amendă în mărime de 700 unități convenționale. În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 800 unități convenționale. Încasarea din contul inculpatului Hanganu Mihail în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 171 lei. 20 Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2019, apelul declarat a fost respins, cu menținerea sentinței. Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel, procurorul a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea integrală a deciziei instanței de apel, și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 martie 2020, recursul declarat de procuror a fost admis, casată decizia instanței de apel în partea achitării de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020, apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Hanganu Mihail a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Procurorul în recursul depus a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Cahul cu remiterea cauzei la o nouă rejudecare, deoarece eroarea comisă de instanța de apel nu poate fi corectată de instanța de recurs. În motivarea soluției sale, Colegiul penal al CSJ menționează, că instanța de apel, și-a motivat soluția sub aspectul temeiului de achitare prescris la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală și anume că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, deoarece a considerat corect că în speță nu au fost acumulate suficiente probe pentru a dovedi vinovăția acestuia, însă au indicat în calitate de temei juridic de achitare pct. 1) alin. (1) art. 390 Cod de procedură penală – nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, ceea ce contravine motivării expuse de către acestea. În acest sens, Colegiul penal lărgit a reiterat raționamentele practicii judiciare constante, care stabilesc, că sentința de achitare se adoptă în baza temeiului prevăzut la art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală – „fapta nu a fost săvârșită de inculpat”, în cazul existenței unei fapte infracționale, însă aceasta nu a fost săvârșită de inculpat, or, în speță, dubiul judiciar în privința inculpatului Hanganu Mihail nu a fost răsturnat prin probe concludente, pertinente, veridice, utile și suficiente procesului de stabilire a adevărului, așa cum este indicat în hotărârile instanțelor de fond. Colegiul lărgit a conchis că nu și-au găsit confirmare alegațiile procurorului în vederea susținerii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, considerând necesar de a admite recursul procurorului, însă din alte motive, de a casa decizia instanței de apel prin care Hanganu Mihail a fost achitat, 21 deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, cu dispunerea achitării inculpatului din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către aceasta. 3. Expun dezacordul cu soluția instanței de recurs din următoarele considerente. Conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și jurisprudenței naționale, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în temeiul când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar. Deoarece provoacă verificarea legalității hotărârii atacate, recursul respectiv este o cale de atac, în principal, de drept. În atare situație, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se dispune dacă există temeiurile stipulate în art. 427 pct. 1) - 6) Cod de procedură penală (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 30.10.2009, nr. 9 - Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală, pct. 1., 18., 27.). În speță, consider că instanța de apel a comis eroarea prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. a) Or, aceasta a indicat în partea descriptivă a deciziei recurate, mai multe temeiuri de achitare a inculpatului Hanganu Mihail, prevăzute de art. 390 Cod de procedură penală, care se exclud reciproc și au consecințe juridice diferite, și anume că „…partea acuzării nu a prezentat instanței de apel, probe pertinente, concludente, utile și veridice care să confirme că Hanganu Mihail până la data de 05 septembrie 2017 a păstrat la domiciliul său masă vegetală uscată și grosier în cantitate de 8,133 gr, fără scop de înstrăinare…” , „…partea acuzării nu a demonstrat în instanța de apel fapta inculpatului Hanganu Mihail de păstrare a drogurilor…”, iar în dispozitivul deciziei a indicat temeiul de achitare a inculpatului Hanganu Mihail – că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. b) Potrivit prevederilor art. 414 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În conformitate cu art. 251 alin. (1) – (4) Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui 22 act. Încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. Nulitatea prevăzută în alin. (2) nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei. Încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. La caz, instanța de apel pronunțând o sentință de achitare în privința lui Hanganu Mihail, fără a se pronunța asupra motivului invocat în apel că „la efectuarea percheziției la domiciliul lui Hanganu Mihail, la 05 septembrie 2017, de către colaboratorii de poliție a fost întocmit un proces-verbal, care a fost semnat de către Hanganu Mihail fără a înainta obiecții, iar procesul-verbal nu a fost contestat”, a constatat încălcarea dispozițiilor art. 131 alin. (2), (5) Cod de procedură penală, de către organul de urmărire penală la întocmirea procesului- verbal de percheziție din 05 septembrie 2017, efectuată în domiciliul lui Hanganu Mihail, menționând că „neindicarea în procesul-verbal de percheziție a locului unde s-a descoperit masa vegetală uscată cu miros specific de cânepă este o încălcare esențială a normelor procesual-penale, iar drept consecință proba acuzării - procesul-verbal de percheziție din 05 septembrie 2017, nu poate fi admisă și pusă la baza unei sentințe judecătorești, și prin urmare se exclude din dosar, în temeiul art. 94 alin. (1) pct. 8), alin. (2) Cod de procedură penală”. În sensul vizat, situația descrisă supra, urma a fi verificată de către instanța de apel, prin prisma prevederilor art. 251 alin. (2) – (4) Cod de procedură penală, în sensul determinării felului încălcării admise – care atrage nulitatea absolută a actului sau nulitatea relativă. Având în vedere cele menționate, consider ca relevante statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății. Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o 23 examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară, în speță, ținându-se cont inclusiv de faptul că și sentința primei instanțe este una viciată, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei. În consecință, consider că prin pronunțarea de către Colegiul Lărgit al Curții Supreme de Justiție a soluției de achitare a inculpatului, s-a adus atingere principiului contradictorialității procesului penal. Reieșind din cele expuse supra, am pledat pentru remiterea cauzei la rejudecare. Judecător Liliana Catan 24 dosarul nr. 1ra-1008/2021, cauza Hanganu Mihail Xxxxxx.
OPINIE SEPARATĂ
/în temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală/ 1. Conform sentinței Judecătoriei Cahul din 03.01.2019, Hanganu Mihail, pe art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost: „achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii”. 2. Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27.05.2019, apelul procurorului, care a solicitat condamnarea inculpatului pe art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței. 3. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17.03.2020, recursul procurorului a fost admis, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Instanța de recurs a statuat că, instanțele au reținut diferite temeiuri de achitare, care se contrazic și se exclud reciproc, având și consecințe juridice diferite. 4. Conform deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30.11.2020, apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Hanganu Mihail, pe art. 217 alin. (2) Cod penal a fost: „achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.
5. Potrivit deciziei din 17.05.2021, Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a dispus: „Admite recursul ordinar declarat de procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020 și parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 03 ianuarie 2019 în partea achitării lui Hanganu Mihail de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și soluționării chestiunii privind corpurile delicte - 8,133 grame de marijuană, inclusiv din alte motive, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre. HANGANU Mihail Xxxxxx, se achită de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat”.
Instanța de recurs a statuat că, instanțele de fond și de apel au reținut diferite temeiuri de achitare, care se contrazic și se exclud reciproc, având și consecințe juridice diferite. 6. Îmi expun dezacordul cu soluția instanței de recurs din următoarele considerente. În primul rând, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și jurisprudenței naționale, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în temeiul 25 când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Deoarece provoacă verificarea legalității hotărârii atacate, recursul respectiv este o cale de atac, în principal, de drept.
În atare situație, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se dispune dacă există temeiurile stipulate în art. 427 pct. 1) - 6) CPP (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 30.10.2009, nr.9 - Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală, pct. 1., 18., 27.). Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, atunci când unei instanțe ierarhic superioare i se cere să examineze o cauză atât în fapt cât și în drept, ea nu poate, ca o chestiune ce ține de aspectul echității procedurilor, să soluționeze cauza fără implicarea directă și fără audierea persoanei inculpate, împotriva cărei se adresează recursul (hotărârea Asimionese v. R.M., Prutean v. R.M.).
În timp ce legislația națională permitea examinarea în exclusivitate a chestiunilor de drept, Curtea Supremă de Justiție ar fi trebuit să dispună rejudecarea cauzei de către instanțele inferioare (hotărârea din 02.12.2020 – Năvoloacă v. R.M.). Conform art. 436 alin. (1) Cod de procedură penală, procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs se desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei. Potrivit art. 314 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, instanță de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele prezentate de părți, inclusiv să audieze inculpatul, martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire rapoartelor de expertiză judiciară, proceselor-verbale și altor documente, precum și să examineze alte probe prevăzute de prezentul cod.
Instanța de judecată, la judecarea cauzei, creează părții acuzării și părții apărării condițiile necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei. În această consecutivitate se reține că, în speță, recursul este declarat de acuzatorul de stat împotriva hotărârilor de achitare a inculpatului, invocând temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată dc către instanța de recurs. În același timp, instanța de recurs, rejudecând cauza în fapt și în drept, a adoptat o soluție nouă, în raport cu ale instanțelor de fond și de apel (vezi pct. 1., 4. și 5.).
În această consecutivitate, odată ce s-a pronunțat asupra circumstanțelor în fapt și în drept, instanța de recurs, în vederea echității procedurilor, trebuia: a) să judece recursul în ședință publică, cu participarea și audierea 26 părților, să cerceteze nemijlocit și sub toate aspectele probele prezentate de părți, inclusiv să audieze martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire rapoartelor de expertiză judiciară, proceselor-verbale și altor documente; b) sau să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, deoarece eroarea judiciară nu putea fi corectată de către instanța de recurs.
În al doilea rând, decizia instanței de recurs din 17.05.2021 contravine deciziei precedente a CSJ, din 17.03.2020, adică jurisprudenței naționale, prin care, pentru erori de drept similare, instanța de recurs a dispus, totuși, rejudecarea cauzei de către instanța de apel (vezi pct. 3. și 5.). În al treilea rând, potrivit art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.
Conform art. 314 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, instanță de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele prezentate de părți, inclusiv să audieze inculpatul, martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire rapoartelor de expertiză judiciară, proceselor-verbale și altor documente, precum și să examineze alte probe prevăzute de prezentul cod. Instanța de judecată, la judecarea cauzei, creează părții acuzării și părții apărării condițiile necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei.
Potrivit art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării, nefiind admisă introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. Conform art. 436 alin. (1) Cod de procedură penală, procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs se desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei.
În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței din 03.01.2019, deciziile instanțelor de apel din 30.11.2020 și de recurs din 17.05.2021, instanțele judecătorești nu a apreciat fiecare probă nemijlocit, separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, cât și în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând clar motivele pentru care au respins probele acuzării, invocând diverse temeiuri de drept de achitare a inculpatului, care se exclud reciproc și generează consecințe juridice diferite (vezi pct. 1., 4. și 5.).
27 Ori, particularitățile împrejurărilor relevate pe caz denotă că, în acțiunile inculpatului se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii incriminate prin rechizitoriu. Astfel, instanțele nu au judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și au adoptat o hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. În al patrulea rând, conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța îl admite, casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Prin urmare, în circumstanțele enunțate supra, dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, ultima urma să admită recursul procurorului, să caseze total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30.11.2020 și să dispună rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Judecătorul Iurie Diaconu 28
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.