Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.06.2021

1ra-1008/2021 — art. 217 alin. 2 CP

HOTĂRÂRE
24.06.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 217 alin. 2 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-1008/2021 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1008/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 17 mai 2021 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Iurie DIACONU Judecători Liliana CATAN Vladimir TIMOFTI Victor BURDUH Dumitru MARDARI a judecat, fără citarea părților la proces, recursul ordinar declarat de procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020, privindu-l pe inculpatul HANGANU Mihail Xxxxxx, născut la xx xxxxx xxxx în s. Xxxxxxx, r-nul Xxxxxxx, domiciliat în s. Xxxxxx, r-nul Xxxxxxx. Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 11.01.2018 – 03.01.2019; Instanța de apel: 06.02.2019 – 27.05.2019; 10.06.2020 – 30.11.2020; Instanța de recurs: 22.07.2019 – 17.03.2020; 23.02.2021 – 17.05.2021.

Asupra recursului ordinar menționat, Colegiul penal lărgit, C O N S T A T Ă :

/în temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală/ 1. Conform sentinței Judecătoriei Cahul din 03.01.2019, Hanganu Mihail, pe art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost: „achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii”. 2. Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27.05.2019, apelul procurorului, care a solicitat condamnarea inculpatului pe art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței. 3. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17.03.2020, recursul procurorului a fost admis, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a statuat că, instanțele au reținut diferite temeiuri de achitare, care se contrazic și se exclud reciproc, având și consecințe juridice diferite. 4. Conform deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30.11.2020, apelul procurorului a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Hanganu Mihail, pe art. 217 alin. (2) Cod penal a fost: „achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.

5. Potrivit deciziei din 17.05.2021, Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție a dispus: „Admite recursul ordinar declarat de procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 noiembrie 2020 și parțial sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 03 ianuarie 2019 în partea achitării lui Hanganu Mihail de învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și soluționării chestiunii privind corpurile delicte - 8,133 grame de marijuană, inclusiv din alte motive, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre. HANGANU Mihail Xxxxxx, se achită de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat”.

Instanța de recurs a statuat că, instanțele de fond și de apel au reținut diferite temeiuri de achitare, care se contrazic și se exclud reciproc, având și consecințe juridice diferite. 6. Îmi expun dezacordul cu soluția instanței de recurs din următoarele considerente. În primul rând, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și jurisprudenței naționale, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în temeiul 25 când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Deoarece provoacă verificarea legalității hotărârii atacate, recursul respectiv este o cale de atac, în principal, de drept.

În atare situație, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se dispune dacă există temeiurile stipulate în art. 427 pct. 1) - 6) CPP (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 30.10.2009, nr.9 - Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală, pct. 1., 18., 27.). Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, atunci când unei instanțe ierarhic superioare i se cere să examineze o cauză atât în fapt cât și în drept, ea nu poate, ca o chestiune ce ține de aspectul echității procedurilor, să soluționeze cauza fără implicarea directă și fără audierea persoanei inculpate, împotriva cărei se adresează recursul (hotărârea Asimionese v. R.M., Prutean v. R.M.).

În timp ce legislația națională permitea examinarea în exclusivitate a chestiunilor de drept, Curtea Supremă de Justiție ar fi trebuit să dispună rejudecarea cauzei de către instanțele inferioare (hotărârea din 02.12.2020 – Năvoloacă v. R.M.). Conform art. 436 alin. (1) Cod de procedură penală, procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs se desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei. Potrivit art. 314 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, instanță de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele prezentate de părți, inclusiv să audieze inculpatul, martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire rapoartelor de expertiză judiciară, proceselor-verbale și altor documente, precum și să examineze alte probe prevăzute de prezentul cod.

Instanța de judecată, la judecarea cauzei, creează părții acuzării și părții apărării condițiile necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei. În această consecutivitate se reține că, în speță, recursul este declarat de acuzatorul de stat împotriva hotărârilor de achitare a inculpatului, invocând temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată dc către instanța de recurs. În același timp, instanța de recurs, rejudecând cauza în fapt și în drept, a adoptat o soluție nouă, în raport cu ale instanțelor de fond și de apel (vezi pct. 1., 4. și 5.).

În această consecutivitate, odată ce s-a pronunțat asupra circumstanțelor în fapt și în drept, instanța de recurs, în vederea echității procedurilor, trebuia: a) să judece recursul în ședință publică, cu participarea și audierea 26 părților, să cerceteze nemijlocit și sub toate aspectele probele prezentate de părți, inclusiv să audieze martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire rapoartelor de expertiză judiciară, proceselor-verbale și altor documente; b) sau să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, deoarece eroarea judiciară nu putea fi corectată de către instanța de recurs.

În al doilea rând, decizia instanței de recurs din 17.05.2021 contravine deciziei precedente a CSJ, din 17.03.2020, adică jurisprudenței naționale, prin care, pentru erori de drept similare, instanța de recurs a dispus, totuși, rejudecarea cauzei de către instanța de apel (vezi pct. 3. și 5.). În al treilea rând, potrivit art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Conform art. 314 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, instanță de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele prezentate de părți, inclusiv să audieze inculpatul, martorii, să cerceteze corpurile delicte, să dea citire rapoartelor de expertiză judiciară, proceselor-verbale și altor documente, precum și să examineze alte probe prevăzute de prezentul cod. Instanța de judecată, la judecarea cauzei, creează părții acuzării și părții apărării condițiile necesare pentru cercetarea multilaterală și în deplină măsură a circumstanțelor cauzei.

Potrivit art. 394 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării, nefiind admisă introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. Conform art. 436 alin. (1) Cod de procedură penală, procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs se desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei.

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței din 03.01.2019, deciziile instanțelor de apel din 30.11.2020 și de recurs din 17.05.2021, instanțele judecătorești nu a apreciat fiecare probă nemijlocit, separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, cât și în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând clar motivele pentru care au respins probele acuzării, invocând diverse temeiuri de drept de achitare a inculpatului, care se exclud reciproc și generează consecințe juridice diferite (vezi pct. 1., 4. și 5.).

27 Ori, particularitățile împrejurărilor relevate pe caz denotă că, în acțiunile inculpatului se regăsesc, în mod rezonabil, elementele infracțiunii incriminate prin rechizitoriu. Astfel, instanțele nu au judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și au adoptat o hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. În al patrulea rând, conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța îl admite, casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, în circumstanțele enunțate supra, dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, ultima urma să admită recursul procurorului, să caseze total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30.11.2020 și să dispună rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Judecătorul Iurie Diaconu 28

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2020-03-17
0,97
1ra-115/2020 — art.217 alin.2 CP
Dosarul nr. 1ra-115/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Nadejda Toma Judecători – Anatolie Ţurcan, Ion
CSJ 2021-06-30
0,95
1ra-607/2021 — art. 287 alin. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-607/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 mai 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, examinând admisibilitatea recursului ordinar declar
CSJ 2020-05-13
0,95
1ra-920/2020 — art. 287 al. 3 CP
Dosarul nr. 1ra-920/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 13 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând admisibil
CSJ 2022-05-27
0,95
1ra-2276/2021 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-2276/2021 1-20059795-01-1ra-24122021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 13 aprilie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Boico Victor, Di
CSJ 2022-08-04
0,95
1ra-31/22 — art. 276 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-31/22 1-20154109-01-1ra-05012022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 13 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Diaconu Iurie, Judecător
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă