1ra-608/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-608/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-608/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul-șef în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari

Dumitru și de către avocatul Stoian Ion în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului Judiciar al Curții de Apel Cahul din 22

septembrie 2020, în cauza penală în privința lui,

Crețu Mihail xxxxxxx, născut la

xxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 16 martie 2020 – 29 iunie 2020;

Instanța de apel: 20 iulie 2020 – 22 septembrie 2020;

Instanța de recurs: 17 decembrie 2020 – 16 iunie 2021.

A C O N S T A T A T :

Crețu Mihail, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(3) lit. b) și, în baza acestei Legi, prin aplicarea

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, i s-a stabilit pedeapsa sub

formă de închisoare 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip deschis.

În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoarea stabilită lui Crețu Mihail pe un termen

de probațiune de 3 (trei) ani, cu obligarea acestuia să nu-și schimbe

domiciliul fără consimțământul organului competent.

S-a încasat din contul lui Crețu Mihail în beneficiul bugetului de

stat cheltuielile judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în

mărime de 2048,00 (două mii patruzeci și opt,00) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Cauza a fost examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire

penală în baza art.3641 Cod de procedură penală.

1

Mihail, la 06 ianuarie 2020, în jurul orei 17:35, fără a deține permis de

conducere, conducea automobilul de model „BMW” tipul „525” varianta

1 „TD” cu numărul de înmatriculare „xxxxxxxx”, care era în stare tehnică

bună, în satul Pelinei, raionul Cahul.

În timpul deplasării conducătorul auto, Crețu Mihail nu a

manifestat prudență sporită la conducerea automobilului dat,

manifestând imprudență exprimată prin încredere exagerată în sine,

dându-și seama că acțiunile sale ar putea provoca consecințe nefaste, nu

a ținut permanent seama de dexteritatea sa și totalitatea factorilor ce

caracterizau condițiile rutiere, existența unor obstacole pe sectoarele

drumului, intensitatea și nivelul de organizare al traficului rutier, de care

va trebui să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei, benzii

de circulație și a modalității de conducere a vehiculului, ignorând

prevederile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 131-XVI din 07.06.2007 privind

siguranța traficului rutier, care stipulează, că: „pe drumurile publice pot

conduce autovehicule numai persoanele care posedă permis de

conducere de categoria sau subcategoria corespunzătoare

autovehiculului ori dovada înlocuitoare, cu drept de circulație, a

permisului”; încălcând cerințele art. 22 alin. (4) și 23 alin. (3) lit. a) din

Legea nominalizată, care prevede că, „participanții la trafic sunt obligați

să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța

traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic.

Conducătorul de autovehicul este obligat să cunoască și să respecte

Regulamentul circulației rutiere.”

Totodată a încălcat prevederile Regulamentului circulației rutiere

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009 și anume: - pct.

10.1) lit. b), care prevede că persoana care conduce un vehicul trebuie să

posede cunoștințe și să execute cerințele Regulamentului circulației

rutiere, precum și să posede dexteritatea necesară de a conduce în

siguranță vehiculul pe drum; - pct. 10.2) lit. a) conform căruia, trebuia să

posede permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru

categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus; - pct.

39) care obligă conducătorul mijlocului de transport înaintea începerii

deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, să se

asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea

obstacole pentru ceilalți participanți la trafic; - pct. 41.1) lit. d) și 41.2)

care prevede că, conducătorul vehiculului care intenționează să se

deplaseze cu spatele poate să înceapă manevra numai după ce s-a

asigurat că, o poate face fără a crea un pericol sau un obstacol pentru

ceilalți participanți la trafic. În cazurile în care câmpul vizual în spate

2

este limitat, conducătorul trebuie să recurgă la ajutorul altei persoane,

aflate în afara autovehiculului. Mersul cu spatele este interzis în locurile

în care vizibilitatea drumului este mai mică de 100 metri, cel puțin într-o

direcție, dacă conducătorul vehiculului nu este ajutat de o persoană

aflată în afara vehiculului; - pct. 45.1) și 2) care prevede că conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită,

ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică

ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere ce i-ar

permite să prevadă situațiile periculoase; d) situația rutieră.

În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi

observate de conducător, el trebuie să oprească, pentru a nu pune în

pericol siguranța traficului și neținând cont de situația rutieră, aflându-se

în preajma magazinului „La Misheli” din satul Pelinei, raionul Cahul, a

început să execute manevra de deplasare cu spatele, vizibilitatea

drumului fiind mai mică de 100 metri, nefiind ajutat de o persoană care

se află în afara vehiculului. În rezultat, neasigurându-se în securitatea

manevrei executate, a tamponat pietonul Panioglo Hristofor.

În consecință, Panioglo Hristofor, a suportat vătămări corporale

grave în rezultatul cărora a decedat la 07 ianuarie 2020. În rezultatul

accidentului rutier, conform raportului de expertiză judiciară - nr.

202011C00012 din 29 ianuarie 2020, s-a stabilit că: Decesul defunctului

Panioglo Hristofor, a survenit în rezultatul șocului spinal, ca rezultat al

traumei vertebro-medicale închise cu lezarea măduvei spinării la nivelul

gâtului, ce se confirmă prin modificările patologice depistate la

examinarea medico-legală a cadavrului. La examinarea medico-legală a

cadavrului s-au depistat: - Traumă vertebro-medicală închisă, cu

fractură-dehiscență a vertebrelor cervicale C6-C7, cu lezarea măduvei,

hemoragii epidurale și subdurale, cu hemoragii în țesuturile moi

adiacente; - Trauma feței, plagă contuză pe frunte din stânga, echimoză

peri-orbital stânga, hemoragii în țesuturile moi pericraniene frontal

stânga; - Traumă abdominală contuză închisă, ruptură capsulei ficatului.

Leziunile sus-descrise au fost cauzate la acțiunea traumatică cu obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, au legătură

cauzală directă cu decesul, prezintă pericol pentru viață și în

conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare gravă.

Acțiunile inculpatului Crețu Mihail au fost încadrate de prima

instanță în limitele indicilor calificativi prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.

b) Cod penal – „încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a

provocat din imprudență decesul unei persoane”.

3

Procuratura raionului Cahul, Bahnari Irina prin care a solicitat casarea

sentinței sus enunțate, în partea individualizării pedepsei penale contrar

prevederilor legale, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu stabilirea unei

pedepse lui Crețu Mihail, pe art.264 alin.(3) lit. b) Cod penal, de 2 (doi)

ani închisoare cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip deschis.

3.1 În argumentarea cererii de apel procurorul a invocat circumstanțele de

fapt:

- la judecarea acțiunilor inculpatului, instanța corect a calificat

acțiunile infracționale și a încasat cheltuielile de judecată și calificarea

juridică nu se contestă, însă pedeapsa stabilită acestuia partea acuzării o

consideră prea blândă și neproporțională cu pericolul social al acțiunilor

criminale comise și impactul negativ asupra succesorului părții vătămate

și a rudelor;

- consideră că, deși instanța de judecată a reținut, că infracțiunea

imputată a fost comisă de către inculpat, nu a ținut cont de toate

circumstanțele cazului și anume gradul și pericolul social pe care îl

reprezintă infracțiunea, și urmările grave care au survenit în rezultatul

comiterii acesteia - decesul unei persoane;

- sentința o consideră ca fiind ilegală sub aspectul blândeții

acesteia, deoarece instanța de judecată nu a dat o apreciere corectă

circumstanțelor cauzei și, nu a indicat motivele condamnării cu

suspendare condiționată în conformitate cu prevederile art. 90 Cod

penal;

- deși inculpatul a perceput gravitatea faptei săvârșite, consideră că

reeducarea și încadrarea acestuia în societate urmează a fi efectuată prin

privarea de libertate, care, în viziunea acuzării este o pedeapsă

proporțională faptei comise;

- este inadmisibil tolerarea unor astfel de fapte ce privește aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului Crețu Mihail și

este contrară prevederilor art. 2 alin. (2) Cod penal, care stipulează, că

legea penală are drept scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, iar

art. 75 alin.(1) Cod penal stipulează, că „persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a Codului Penal”;

- instanța de judecată a diminuat acel factor de abținere de la

comiterea unor asemenea infracțiuni de către alte persoane sau chiar de

către inculpat;

- consideră că pedeapsa stabilită inculpatului Crețu Mihail, sub

formă de închisoare 2 (doi) ani, cu executarea în penitenciar de tip

deschis, potrivit art. 90 Cod penal, fiind dispusă suspendarea

4

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea stabilită lui Crețu

Mihail pe un termen de probă de 3 (trei) ani, este prea blândă și contrară

prevederilor art. 61 din Codul penal, și nu-și va atinge scopul de

corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, atât din partea lui, cât și din partea altor persoane;

- consideră că, instanța de judecată incorect a aplicat termen de

probațiune, dat fiind faptul că, potrivit art. 89 alin. (3) Cod penal,

persoanelor liberate de pedeapsa penală li se aplică probațiunea, iar

militarilor - termenul de probă, urmând la caz a fi aplicată probațiunea;

- consideră că, pedeapsa aplicată lui Crețu Mihail de către instanța

de judecată este prea blândă, datorită numărului și pericolului social

sporit al infracțiunii comise de către inculpat, comportamentului și

personalității acestuia.

septembrie 2020, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința

în partea stabilirii pedepsei inculpatului Crețu Mihail și pronunțată o

nouă hotărâre în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează: Lui Crețu Mihail recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal i-a

fost stabilită pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei

în Penitenciar de tip deschis.

În temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat

executarea pedepsei lui Crețu Mihail pe un termen de probațiune de 4

(patru) ani, cu obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului de probațiune. În rest sentința Judecătoriei

Cahul, sediul Central din 29 iunie 2020, a fost menținută.

4.1 Instanța de apel a considerat că, în privința inculpatului prima

instanță a aplicat o pedeapsă prea blândă, care nu este echitabilă faptei

infracționale comise și nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a

inculpatului și că prima instanță nu a ținut pe deplin cont și nu s-a

expus argumentat asupra regulilor de individualizare a pedepsei, asupra

circumstanțelor cauzei, personalității inculpatului, caracterului și

gradului prejudiciabil al infracțiunii săvârșite și neîntemeiat a aplicat

drept pedeapsă inculpatului o pedeapsă minimă prevăzută de articolul

corespunzător.

La individualizarea pedepsei pentru inculpatul Crețu Mihail prima

instanță nu a apreciat în deplină măsură personalitatea acestuia, și că

acesta în lipsa unui permis de conducere a mijloacelor de transport, fără

să posede cunoștințe și dexteritatea necesară de a conduce în siguranță

vehiculul pe drum, a urcat la volan și a comis un accident rutier, prin

care acțiuni a pus în pericol siguranța participanților la traficul rutier. În

5

scopul de a evita răspunderea penală, nu a recunoscut de la bun început

că, la volanul automobilului în momentul impactului s-a aflat el, dar a

declarat că s-a aflat altă persoană.

La individualizarea pedepsei în privința inculpatului Crețu Mihail,

instanța de apel considerat necesar a ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia.

A considerat că, luând în calcul a tuturor criteriilor de

individualizare stabilite la art.75-78 Cod penal, pedeapsa echitabilă

pentru inculpatul Crețu Mihail pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal, poate fi rațională și-și va găsi efectul

numai prin aplicarea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 3 (trei)

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu suspendarea

pedepsei aplicate pe un termen de probațiune de 4 (patru) ani, în

conformitate cu prevederile art. 90 alin. (6) Cod penal.

Instanța de apel a motivat că a ținut cont de toți factorii legali

relevanți, raportându-i la circumstanțele concrete ale cauzei, și anume:

gravitatea infracțiunii săvârșite, motivul acesteia, persoana celui vinovat,

care la locul de trai se caracterizează pozitiv,(f.d. 56), anterior nu a fost

atras la răspundere penală (f.d.58), de poziția succesorului părții

vătămate, care a declarat că, inculpatul a acordat ajutor material, acțiune

civilă nu a înaintat, consideră că nu este necesar de a fi privat de libertate

real inculpatul, însă a considerat că urmează să execute o pedeapsă,

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și condițiile de viață ale familiei acestuia.

Și a concluzionat că, stabilirea unei pedepse alternative închisorii î-

și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului, pentru a nu

admite pe viitor săvârșirea a astfel de infracțiuni și va asigura

conștientizarea de către Crețu Mihail a celor comise cu adoptarea unor

concluzii corecte ce țin de comportamentul în societate, fapt ce este

confirmat prin comportamentul inculpatului până și după comiterea

faptei.

- procurorul-șef în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari

Dumitru prin care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea

aplicării prevederilor art.90 Cod penal, dispunerea rejudecării cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, care nu agravează situația

condamnatului, prin care să fie dispusă executarea de către Crețu Mihail

pedepsei de 3 (trei) ani închisoare în penitenciar de tip deschis.

- avocatul Stoian Ion în numele inculpatului prin care invocând

6

incidența pct. 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței.

5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:

- instanța de apel a dispus incorect în temeiul art.90 Cod penal,

suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare de 3 ani

stabilite în privința inculpatului Crețu Mihail pe o perioadă de

probațiune de 4 ani;

- în rezultatul săvârșirii de către inculpatul a infracțiunii de art.264

alin.(3) lit. b) Cod penal, care este infracțiunea gravă, obiect al căreia ai

constituit relații sociale cu privire la siguranța traficului rutier;

- instanța de judecată nu a ținut cont de faptul, că pedeapsa penală

este o măsură de constrângere și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni;

- consideră că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

sunt temeiuri pentru recurs prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod

de procedură penală.

5.2 În susținerea recursului avocatul a invocat că:

- consideră greșită colocazia instanței de apel că cauza a fost

examinată în procedură simplificată și probată, este judecat pentru prima

oară, caracteristica pozitivă, lipsa circumstanțelor agravante, etc..., prima

instanță just a stabilit aplicarea unei pedepse cu termen de probă, nu este

întemeiat apelul procurorului de a se aplica pedeapsa excepțională, dar,

pedeapsa aplicată de 2 ani privațiune de libertate cu aplicarea art.90 Cod

penal, termen de probă 3 ani, nu corespunde individualizării pedepsei,

de aceia, este necesar de a aplica o pedeapsă de 3 ani privațiune de

libertate cu aplicarea art.90 Cod penal, termen de probă 4 ani.

pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul

Penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în

temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în

7

recursurile ordinare a procurorului și avocatului Stoian Ion în numele

inculpatului (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.

4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel,

legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, ținând corect ținând cont de prevederile

art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se ține

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i

se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu

dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța

de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Dacă, la stabilirea

pedepsei, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca

acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, instanța de apel

pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

acuzării.

Or, instanța de apel just a reținut că, din cumulul criteriilor de

individualizare stabilite la art.75-78 Cod penal, și a stabilit în speță, că

pedeapsa echitabilă pentru inculpatul Crețu Mihail pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. b) Cod penal, poate fi

rațională și-și va găsi efectul numai prin aplicarea pedepsei cu

închisoarea pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, cu suspendarea pedepsei aplicate pe un

termen de probațiune de 4 (patru) ani, în conformitate cu prevederile art.

90 alin. (6) Cod penal.

Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și

aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde

principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale,

corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi

infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

8

Pe lângă aceasta, se observă că recursurile declarate, potrivit

argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.1 și 5.2 din prezenta decizie,

sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanța de apel a

apreciat circumstanțele și probele cauzei, în latura pedepsei aplicate

inculpatului.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2), a Codului

de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, în latura

pedepsei, în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este o

competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un

temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea doar acestei chestiuni în recursul

ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursurile vizate au constituit deja

obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri

argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra circumstanțelor

pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform

jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Or, Colegiul Penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu

se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de

fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate

de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care

se întemeiază soluția, că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, că inculpatului i s-a aplicat pedeapsa

9

individualizată conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este

vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se

constată că acesta este vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile de pe rol

urmează a fi declarate inadmisibile.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către

procurorul-șef în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari

Dumitru și de către avocatul Stoian Ion în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului Judiciar al Curții de Apel Cahul din 22

septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Crețu Mihail xxxx, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 iulie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

10