1ra-362/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-362/2020 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-362/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către Pprocurorul-șef al Procuraturii de circumscripție

Cahul, Calendari Dumitru și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 mai 2019, în cauza penală în privința

lui,

Caradja Dmitri xxxxxx, născut la xxxxxx,

originar și domiciliat în xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 16.03.2017 – 01.02.2019

instanța de apel: 05.03.2019 – 30.05.2019

instanța de recurs ordinar: 15.10.2019 – 26.05.2020

A C O N S T A T A T :

februarie 2019, Caradja Dmitri a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și aplicată în baza

acestei Legi, pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 alin.(1) Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată

a pedepsei penale pe un termen de 3 ani, în cazul necomiterii unei noi

infracțiuni și respectării condițiilor termenului de probă.

Caradja Dmitri a fost obligat s-ă nu-și schimbe domiciliul fără

consimțimântul organului de probațiune.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de Maria Slavioglo și s-a dispus

încasarea de la Caradja Dmitri în beneficiul Mariei Slavioglo prejudiciul

moral în mărime de 10 000 lei.

În cazul anulării suspendării condiționate, potrivit art.88 alin.(3) Cod

penal, s-a dispus a fi inclusă lui Caradja Dmitri, ținerea în stare de arest de

la 28 noiembrie 2015 până la 09 decembrie 2015.

1

S-a respins ca neîntemeiată cererea procurorului cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată în mărime de 83 661,47 lei.

Caradja Dmitri, la data de 09 noiembrie 2014, aproximativ la orele 00.30,

aflându-se în încăperea localului barului „Luminița”, amplasat pe str.

xxxxxxx, din intenții huliganice, fără nici un motiv, încălcând grosolan

ordinea publică, prin obrăznicie deosebită, de comun acord și prin înțelegere

prealabilă cu persoane neidentificate de organul de urmărire penală,

intenționat i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele lui Garbalî Piotr xx și

Garbalî Ivan xxxxx, fiindu-i cauzate dureri fizice.

Ulterior, Caradja Dmitri ignorând cerințele Mariei Slavioglo de a

înceta acțiunile huliganice, fără un careva motiv, a lovit-o cu pumnul în față

pe Maria Slavioglo, cauzându-i leziuni corporale sub formă de: traumă

cranio cerebrală acută manifestată prin comoție cerebrală, echimoze în

regiunea nasului din partea stângă, echimoze în jurul ochiului stâng,

hematom în interiorul sclearului ochiului stâng, ce se califică ca leziuni

corporale ușoare de scurtă durată.

Acțiunile lui Caradja Dmitri au fost încadrate în baza art. 287 alin.(2)

lit. b) din Codul Penal cu indici calificativi: „Huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei acțiuni săvârșite de două persoane".

- procurorul Procuraturii UTA Găgăuzia, sediul Ceadîr-Lunga,

Cebotari O, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea

neîncasării cheltuielilor judiciare de la Caradja Dmitri în mărime de 83 661

lei 47 bani, în legătură cu expertizele judiciare efectuate cât și extrădarea

inculpatului.

- avocatul Cimpoieș Vladimir în numele inculpatului Caradja Dmitri

prin care a solicitat casarea sentinței, emiterea deciziei de achitare a

inculpatului Caradja Dmitri în legătură cu lipsa în acțiunile acestuia a

elementelor infracțiunii încriminate.

3.1 În argumentarea cererii de apel procurorul a invocat următoarele

motive:

- prima instanță neîntemeiat a respins solicitarea cheltuitor judiciare în

mărime de 83 661 lei 47 bani compusă din: raportul medico-legală din 28 mai

2015 nr.213, în mărime de 1763 lei, raportul medico-legală nr.212 din 06 mai

2015 în mărime de 3027 lei, cât și cheltuielile suportate pentru extrădare în

mărime de 78 871 lei 47 bani;

- a invocat că potrivit art.229 Cod de procedură penală, necesită a fi

încasată de la Caradja Dmitri cheltuielile judiciare în mărime de 83 661 lei 47

2

bani, în beneficiul statului, întrucât nu s-a constatat circumstanțele alin. (3)

al art.229 Cod de procedură penală.

3.2 În motivarea cererii de apel avocatul Cimpoieș Vladimir în numele

inculpatului Caradja Dmitri a invocat următoarele argumente:

- examinând Ordonanța de punere sub învinuire al lui Caradja Dmitri,

consideră necesar de a atrage atenția că Garbalî Piotr cât și Garbalî Ivan, nu

au fost recunoscuți în prezenta cauză penală nici parte vătămată nici victimă,

și nici în prima instanță nu au fost înaintate ca probe;

- consideră că nu poate fi apreciată de prima instanță, ca motiv

întemeiat refuzul lui Garbalî Piotr cât și Garbalî Ivan de a fi recunoscuți în

calitate de părți vătămate și audiate în această calitate;

- a susținut că, nu este probat cu nimic că lui Garbalî Piotr cât și Garbalî

Ivan i-au fost pricinuite dureri fizice, un element important pentru

calificarea acțiunilor în prevederile art.287 Cod penal;

- consideră, că nu a fost demonstrat că Caradja Dmitri a comis fapta cu

alte persoane neidentificate;

- sunt divergențe în declarațiile părții vătămate Slavioglo Maria făcute

în cadrul primei instanțe și confruntarea de la urmărirea penală efectuată

între Caradja Dmitri și partea vătămată din 14 ianuarie 2017, potrivit căruia

Slavioglo Maria a declarat că nu cunoaște dacă Caradja intenționat i-a aplicat

lovitură sau nu. Martorul Natalia Slavioglo a comunicat că mama sa

Slavioglo Maria nu i-a comunicat dacă Caradja a lovit-o intenționat;

- a mai adăugat că martorii Constantinov Vladimir și Bratan Maria au

comunicat că în bar nu l-au văzut pe inculpat, iar inculpatul categoric nu

recunoaște faptele încriminate;

- prima instanță nu a luat în calcul faptul că, acțiunile huliganice au

fost comise la data de 09 noiembrie 2014 iar urmărirea penală a fost pornită

la data de 18 noiembrie 2014, la data de 19 iulie 2015 Caradja Dmitri a fost

pus sub învinuire. Din 08 noiembrie 2014 până în luna august 2015, Caradja

Dmitri nu a fost înștiințat că în privința s-a este pornită urmărirea penală, nu

s-a ascuns de organul de urmărire penală, părăsind țara prin punctul de

trecere oficial. Acest fapt denotă că Caradja Dmitri nu a avut intenția de a se

ascunde de organul de urmărire penală;

- consideră încheierea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 05 august 2015,

de aplicare a măsurii preventive arest preventiv pe un termen de 30 zile, în

privința lui Caradja Dmitri este una neîntemeiată;

- reieșind din conținutul încheierii instanței judecătorești

concluzionează că, reieșind din informația parvenită prin fax de la IP

Breansk, Federația Rusă precum că Caradja Dmitri a fost reținut la data de

04 august 2015 orele 22.00. Prin urmare instanța de judecată a cunoscut locul

aflării inculpatului la examinarea demersului procurorului, fără a fi

3

întreprinse careva măsuri de asigurarea prezenței inculpatului în instanța de

fond, fiind examinată în lipsa lui Caradja Dmitri;

- a menționat că potrivit încheierii judecătorului din 05 august 2015 s-

a dispus aplicarea arestului preventiv pe un termen de 30 zile cu calcularea

termenului arestului preventiv din momentul reținerii, potrivit informației

oferite de IP al Federației Ruse, Caradja Dmitri a fost reținut la data de 04

august 2015 orele 22.00, respectiv termenul de ținere sub arest expiră la 03

septembrie 2015, orele 22.00;

- prin decizia Curții de Apel Comrat din 09 decembrie 2015, a fost

casată încheierea din 04 august 2015 ca neîntemeiată;

- consideră că Caradja Dmitri din data de 04 august 2015 până la 09

decembrie 2015 a fost reținut ilegal. În asemenea circumstanțe este necesar a

fi emisă încheierea interlocutorie în privința procurorului Ianac Dmitri și

remisă Procuraturii Generale pentru aplicarea sancțiuni disciplinare.

2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul

Cimpoieș Vladimir în numele inculpatului Caradja Dmitrii și de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, sediul Ceadîr-Lunga, Cebotari O

și menținută sentința Judecătoriei Comrat (sediul Ceadîr-Lunga) din 01

februarie 2019.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel, analizând probele

enunțate în ansamblu, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, a considerat că, prima instanță corect a stabilit starea de fapt și de

drept, circumstanțele cauzei, și întemeiat i-a recunoscut culpabil pe

inculpatul Caradja Dmitri de comiterea infracțiunea prevăzută de art. 287

alin.(2) lit. b) Cod Penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă în baza

probelor administrate în cauză, apreciate în mod corespunzător.

Instanța de apel a constată că starea de fapt și de drept se află în

concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către

instanța de fond, neconstatându-se temeiuri de casare a sentinței. Culpa

inculpatului Caradja Dmitri este dovedită în întregime prin cumulul

probelor administrate și verificate în cauză, inclusiv, în instanța de apel,

fiind constatate atât temeiul real, cât și temeiul juridic pentru atragerea lui

Caradja Dmitri la răspundere penală ori conform art.51 alin.(2) din Codul

Penal, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă

săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă

temeiul juridic al răspunderii penale.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a statuat că, nu sunt de

primit argumentele avocatului Cimpoieș Vladimir expuse în apel precum că,

Caradja Dmitri necesită a fi achitat, deoarece, în opinia că probele acumulate

în prezenta cauză penală nu demonstrează vinovăția acestuia, or, probele

4

analizate cu certitudine demonstrează că, Caradja Dmitri, la data de 09

noiembrie 2014, în jurul orelor 00.30, aflându-se în încăperea localului

„Luminița”, amplasat pe str. xx, fără nici un motiv, încălcând grosolan

ordinea publică, împreună cu alte persoane , intenționat i-au aplicat mai

multe lovituri cu pumnii și cu picioarele lui Garbalî Piotr x și Garbalî Ivan x,

fiindu-i cauzate dureri fizice, ulterior Caradja Dmitri fără un careva motiv,

a lovit-o Mariei Slavioglo cu pumnul în față , cauzându-i leziuni corporale

ușoare de scurtă durată.

Pe aceleași rațiuni instanța de apel a respins și argumentele apelului

declarat de avocat precum că, Slavioglo Maria a declarat în cadrul

confruntării că Caradja Dmitri a lovit-o neîntemeiat, iar martorul Slavioglo

Natalia a comunicat că nu cunoaște dacă inculpatul intenționat sau

neintenționat a lovit-o pe mama sa, ori cu certitudine s-a demonstrat că, la

solicitarea părții vătămate Slavioglo Maria de a se liniște, inculpatul Caradja

Dmitri a ignorat, și a lovit-o cu pumnul în regiunea feței.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul avocatului cu referire la

declarațiile martorului Constantinov Vladimir care a comunicat că nu a

văzut inculpatul în acea zi, în barul Luminița, cât și martorul Bratan Maria

la fel nu la văzut, ori însuși inculpatul Caradja Dmitri a declarat că în acea zi

a intrat în bar și a servit o cafea. Nu constituie temei de achitarea inculpatului

Caradja Dmitri faptul că, Garbalî Piotr și Garbalî Ivan care se pretinde că au

fost maltrata-ți de Caradja Dmitri nu au fost recunoscuți nici în calitate de

parte vătămată nici în calitate de victimă și nu au fost înaintate în instanță

de judecată în calitate de probe al învinuirii.

Instanța de apel a explicat că, infracțiunea comisă de Caradja Dmitri,

prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, nu se încadrează în prevederile

art.276 Cod de procedură penală. Respectiv Garbalî Piotr și Garbalî Ivan din

start dețin statutul de victimă, făcând trimitere la dispozițiile art.58 Cod de

procedură penală. Refuzul de a fi recunoscut în calitate de parte vătămată

sau victimă al fraților Garbalî Piotr și Garbalî Ivan, nu constituie temei de

achitare a inculpatului Caradja Dmitri, ci este un drept ar acestora.

Cu referire la argumentul invocat de avocat că, la înaintarea

demersului procurorului cu privire la aplicarea arestului preventiv în

privința lui Caradja Dmitri, admisă de instanța de judecată prin încheierea

Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 05 august 2015 și casată ca neîntemeiată prin

decizia Curții de Apel Comrat din 09 decembrie 2015, procurorul a admis

neglijență la stabilirea locului aflării inculpatului cu solicitarea emiterii

încheierii interlocutorii Procurorului General al Republicii Moldova pentru

a fi luate măsuri disciplinare pe acest fapt, instanța de apel făcând trimitere

la prevederile art.218 alin.(1) Cod de procedură penală, a constatat că sunt

declarative întrucât, decizia Curții de Apel Comrat prin care s-a casat ca

5

neîntemeiată încheierea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 05 august 2015

potrivit căruia s-a admis demersul procurorului privind aplicarea arestului

preventiv față de Caradja Dmitri, nu atestă faptul că procurorul a încălcat

legislația și drepturile omului, în consecință nu sunt temei pentru emiterea

încheierii interlocutorie. Iar Temei de emitere a încheierii interlocutorie

poate servi încălcarea de procuror a legislației cât și a drepturilor

fundamentale ale omului.

A mai punctat instanța de apel faptul că, termenul reținerii

inculpatului Caradja Dmitri a fost inclus la calcularea pedepsei penale

stabilite acestuia.

Privind soluționarea acțiunii civile înaintate de partea vătămată

Slavioglo Maria (vol.1, f.d. 151), instanța de apel a considerat că cuantumul

prejudiciului moral cauzat prin acțiunile inculpatului în mărime de 10 000

lei este echitabil , corespunzător, ținând cont de suferințele fizice și psihice ,

nefiind cazul reducerii acestuia.

Cât privește apelul declarat de procuror, instanța de apel a făcut

trimitere la prevederile art. 143, alin. (1) Cod de procedură penală și a

considerat necesar de a face trimitere și la prevederile alin. (2) art. 143 Cod

de procedură penală,

Cu referire la cele expuse, instanța de apel a reținut că, raportul de

expertiză medico-legală nr.213 din 28 mai 2015 la suma de 1763 lei, raportul

de expertiză medico-judiciară nr.212 din 06 mai 2015 la suma de 3027 lei, cât

și cheltuielile legate de extrădarea inculpatului Caradja Dmitri din Federația

Rusă în Republica Moldova la suma de 78 871,47 lei , a fost dispusă de către

organul de urmărire penală în vederea acumulării probelor care confirmă

vinovăția inculpatului, fiind acțiune procesuală ce ține de administrarea

probatoriului în vederea posibilității formulării învinuirii și atragerea

persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă în sarcina părții

acuzării.

Totodată, instanța de apel a făcut trimitere la art. 75, alin. (3) din Legea

cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr. 68 din

14.04.2016 (M.O. nr. 157- 162/316 din 10.06.2016), potrivit căreia, în cauzele

penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sânt suportate de către

ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor

prevăzute la art.142 alin.(2) din Codul de procedură penală al Republicii

Moldova.

Instanța de apel a constatat faptul că cheltuielile suportate în cadrul

urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, prin numirea efectuării expertizelor

judiciare, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul

statutului. Iar argumentele procurorului că statul pentru asigurarea bunei

6

desfășurări a procesului penal a suportat cheltuieli, care urmează a fi

recuperate din contul inculpatului, a considerat necesar a le respinse ca

neîntemeiate.

Cu referire la argumentul procurorului că, reieșind din art. 229 Cod de

procedură penală, instanța de apel l-a considerat neîntemeiat, întrucât

efectuarea expertizelor în cauză și cheltuielile legate de extrădare ține de

administrarea probatoriului și formularea învinuirii, iar în lipsa unei astfel

de expertize procurorul ar fi fost în imposibilitate încadreze juridic corect

acțiunile inculpatului Caradja Dmitri și să formuleze învinuirea acestuia și

ulterior, în instanța de judecată să demonstreze săvârșirea infracțiunii.

Din materialele cauzei nu s-a demonstrat că inculpatul s-a eschivat de

la urmărirea penală sau instanța de judecată, prin decizia instanței de recurs

- decizia Curții de Apel Comrat din 09.12.2015 (vol.1, f.d. 115-119), drept

motiv de anulare măsurii preventive sub formă de arest al învinuitului

Caradja D. a fost constatarea lipsei riscului de eschivare de la urmărirea

penală, deoarece ultimul nu cunoștea despre pornirea în privința s-a a cauzei

penale, el nu a fost citat și a fost numit în căutare fără a întreprinde măsuri

de citare legală, sau aducerea forțată.

Instanța de apel a considerat că nu pot fi puse pe seama inculpatului

încasarea cheltuielilor suportate de stat pentru extrădare întrucât în cauză

nu au fost prezentate probe din ce sunt constituite acestea cheltuieli și dacă

real au fost suportate de către stat pentru extrădarea nemijlocită a lui Caradja

Dmitri, or o simplă scrisoare a Inspectoratului General al Poliției, Direcția

financiară din 13.01.2016 (vol.1, f.d.99), fără anexarea documentelor

financiare privind cheltuielile reale suportate, nu poate constitui temei de

încasare a sumei.

- procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari

Dumitru, prin care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală a solicitat casarea deciziei în partea soluției privind

cheltuielile judiciare cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte.

- inculpatul Caradja Dmitri prin care invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei și

emiterea deciziei de achitare a inculpatului Caradja Dmitri în legătură cu

lipsa în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii încriminate.

5.1 În motivarea recursului procurorul a indicat că:

- instanța de apel incorect a respins cererea privind încasarea

cheltuielilor de judecată confirmate prin rapoartele de expertiză medico-

legală nr.213 din 28 mai 2015 și nr.212 din 06 mai 2015, precum și cheltuielile

legate de extrădarea inculpatului Caradja Dmitri din Federația Rusă în

Republica Moldova, contrar prevederilor art.385 alin.(1) p.14) și art.397 p.5)

7

Cod de procedură penală în coroborare cu art.229 alin.(1) Cod de procedură

penală.

Referitor la încasarea cheltuielilor de judecată menționează că,

cheltuielile judiciare sunt suportate de către inculpat sau sunt trecute în

contul statului. Simpla soluția de respingere a cerinței procurorului privind

încasarea cheltuielilor judiciare nu este o soluție procesuală, deplină și

legală. Suplimentar î-și argumentează criticele și în baza practicii CtEDO,

care stabilește că persoana condamnată este obligată să achite cheltuielile

judiciare cu referire la cauza Croissant c. Germaniei, 25.09.1992. N13611/88.

Mai invocă faptul că, instanțele de judecată nu au elucidat pe deplin

scopul extrădării lui Caradja Dmitri în Republica Moldova. Această acțiune

a constituit o măsură de asigurare a exercitării urmăririi penale și tragerii la

răspundere persoana vinovată de comiterea infracțiunii intenționate.

Capitolul II din Codul de procedură penală (cheltuielile judiciare) stipulează

instituția compensării cheltuielilor de judecată. În acest sens, articolul 227

alin. (1) prevede că, cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit

legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal;

Consideră că, cheltuielile judiciare generate de extrădarea lui Caradja

Dmitri nu sunt asimilate cu cheltuieli de judecată ce țin de realizarea unor

acțiuni procesuale menite să dovedească vinovăția inculpatului, ultimele

puse exclusiv în sarcina agenților statului. Caradja Dmitri, care a comis

huliganismul, intenționat a părăsite țara, iar cheltuielile de extrădare sunt

catalogate ca judiciare, fiind suportate de Republica Moldova prin bugetele

autorităților și instituțiilor implicate.

5.1 În motivarea recursului inculpatul a indicat că:

- decizia Instanței de Apel Cahul este una ilegală, întrucât vinovăția sa

comiterea infracțiunii nu a fost dovedită din totalitatea probelor colectate în

dosar;

- a fost acuzat de comiterea faptei de huliganism împreună cu alte

persoane neidentificate de organul de urmărire penală și că a dat o lovitură

lui Slavioglo Maria;

- Garbalî Piotr și Garbalî Ivan, împotriva cărora s-au comis fapte ilicite

și care ar fi suferit durere fizică în urma acțiunilor sale și prin acțiunile altor

persoane neidentificate, nu au fost recunoscute ca victime sau victime;

- faptul provocării durerii fizică lui Garbalî Ivan și Garbalî Piotr în

ședința de judecată nu a fost dovedit, nu au fost chestionați pe această temă

nici în timpul urmăririi penale, nici în ședința de judecată, între timp,

stabilirea acestui fapt este crucială pentru calificarea acțiunilor sale în

temeiul articolului 287 din Codul penal;

8

- victima Slavioglo Maria fiind audiată a declarat că, la 08 noiembrie

2014 a intrat în barul unde a avut loc altercația. S-a întors în direcția sa când

i-a dat o lovitură lui Garbalî Piotr și la a doua lovitură a fosta dată victimei

la ochiul stând în urma căreia a căzut și a pierdut cunoștința și s-a trezit deja

în spital;

- declarațiile victimei sunt contradictorii cu cele date în faza de

urmărire penală în timpul confruntării cu el, timp în care a mărturisit că nu

știe dacă Dmitri Caradja a lovit-o în mod deliberat sau intenționat, deoarece

anterior a refuzat să dea împrumut la bar;

- în instanța de apel, avocatul său a solicitat o evaluare a încălcărilor

substanțiale comise în timpul anchetei cauzei, astfel că a fost anulată măsura

preventivă arestul aplicată;

- prima instanță nu a luat în calcul faptul că, acțiunile huliganice au

fost comise la data de 09 noiembrie 2014 iar urmărirea penală a fost pornită

la data de 18 noiembrie 2014, la data de 19 iulie 2015 Caradja Dmitri a fost

pus sub învinuire. Din 08 noiembrie 2014 până în luna august 2015, Caradja

Dmitri nu a fost înștiințat că în privința s-a este pornită urmărirea penală, nu

s-a ascuns de organul de urmărire penală, părăsind țara prin punctul de

trecere oficial. Acest fapt denotă că Caradja Dmitri nu a avut intenția de a se

ascunde de organul de urmărire penală;

- nu a avut nici o intenție de a se ascunde de organele de urmărire

penală sau de a împiedica altfel cursul normal al urmăririi penale;

- consideră că patru luni a fost reținut ilegal, ceea ce nu a fost luat în

considerare de instanțe atunci când l-a condamnat.

cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul

ordinar declarat de către inculpat urmează a fi respins ca inadmisibil, iar

recursul ordinar declarat de către Procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, urmează a fi admis, casată decizia

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 mai 2019, în cauza penală

în privința lui Caradja Dmitri, în partea cheltuielilor de judecată, și

dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată, din considerentele ce urmează a fi expuse în

continuare.

Din punct de vedere procesual, soluția de respingere a recursului

declarat de către inculpată se bazează pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1)

Cod de procedură penală, potrivit căreia judecând recursul, instanța este în

drept să-l respingă, ca inadmisibil, în cazul în care se constată că recursul nu

a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil)

ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

9

6.1 Cu referire la recursul inculpatului Caradja Dmitri Colegiul penal

lărgit, menționează că, în conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se

referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o

are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat, Colegiul penal

atestă, că recurentul invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Analizând temeiul dat în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmare.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de inculpat,

acesta nu este de acord cu condamnarea sa în baza art. 287 alin. (2, lit. b) Cod

penal, considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția sa în

săvârșirea infracțiunii imputate, solicitând să fie achitat, pe motiv că în

acțiunile lui lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor imputate,

nefiind dovedită vinovăția lui în comiterea faptei incriminate.

La acest capitol Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației

de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a

produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect

al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura

cauzală dintre acestea).

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin.

(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de

norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele

atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a condamnat pe Caradja

Dmitri în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

10

La rândul său, instanța de apel judecând apelul declarat de către

procuror și de către apărare, a ajuns la concluzia de menținere a sentinței

primei instanțe.

Din conținutul deciziei rezultă că această concluzie a fost bazată pe

cumulul de probe cercetate în ședința instanței de apel, care au fost obiectiv

apreciate, analizate conform prevederilor art.101 Cod procedură penală.

Probele indicate sunt detaliat descrise în decizia instanței de apel, au

fost examinate complet, obiectiv, fiind apreciate de instanța de apel, ultima

argumentându-și soluția și concluzionând motivat ca urmare că, nu prezintă

temei de îndoială comiterea de către inculpatul Caradja Dmitri a infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, vinovăția căruia a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc.

Colegiul penal constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat

nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a cercetat

materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat

în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului

Caradja Dmitri în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită integral.

Instanța de apel, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, a

supus unei verificări minuțioase toate probele administrate în cauză, le-a dat

o apreciere justă, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, și a

conchis asupra vinovăției lui Caradja Dmitri în comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 287 alin. (2, lit. b) Cod penal.

Colegiul penal consideră că, nu pot fi reținute argumentele

recurentului pentru achitarea lui, deoarece la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța de apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de

procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată.

Instanța de recurs mai notează și faptul, că argumentele recurentului

cu privire la necesitatea achitării lui, au constituit obiect de examinare la

judecarea cauzei în ordine de apel, în privința cărora instanța s-a expus

motivat și amplu argumentat, soluție care este descrisă la pct. 4.1 ale acestei

decizii și pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, considerând că

reiterarea acesteia nu este necesară.

Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată,

arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției acestor instanțe (Helle împotriva Finlandei, hotărârea

din 19 decembrie 1997, § 60).

Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel

la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar afecta

11

concluziile instanței privind vinovăția și tragerea la răspundere penală a

inculpatului, fapt ce impune respingerea ca inadmisibil a recursului ordinar

declarat de inculpat.

6.2 Cu referire la recursul procurorului, Colegiul penal lărgit pornind

de la prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită

recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs și reiese din

faptul că, hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să

fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a

verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali vagi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt

obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în

ordine de apel.

Potrivit art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta

urmează a fi admis, doar în partea ce ține cheltuielile de judecată, din

următoarele considerente.

Analizând conținutul deciziei contestate (f.d. 122-123), instanța de

recurs atestă că în conținutul deciziei lipsește o argumentare juridică în

partea respingerii solicitării procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor

judiciare din contul inculpatei Caradja Dmitri.

Potrivit prevederilor art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală, -

„Părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în drept, prin intermediul

organului de urmărire penală, al procurorului sau al instanței de judecată, să

înainteze instituției publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară o

cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru constatarea circumstanțelor

care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor”.

După cum urmează din materialele cauzei prin prezenta cauză penală

au fost întocmite următoarele rapoarte de expertiză și rapoarte de constatare

și anume: Raportul de expertiză medico-legală nr. 213 din 28.05.2015 (f.d. 55-

56, vol. I), Raportul de expertiză medico-legală nr. 212 din 06.05.2015 (f.d 63-

66, vol. I), precum și cheltuielile legate de extrădarea inculpatului Caradja

Dmitri din federația Rusă în Republica Moldova.

12

Instanța de recurs reține că, prima instanță pronunțând sentința de

condamnare a lui Caradja Dmitri în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a

respins ca neîntemeiat cerința procurorului, privind încasarea de la inculpat

a cheltuielilor de judecată în sumă de 83661,47 lei, soluție, de asemenea

menținută neîntemeiat de către instanța de apel, care și-a argumentat poziția

prin prisma alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală, considerând că plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din

contul bugetului de stat. De asemenea a considerat că nu pot fi încasare de

la inculpat cheltuielile legate de extrădarea acestuia din Federația Rusă în

Republica Moldova la suma de 78 871,47 lei, deoarece a fost suportate în

urma dispunerii de către organul de urmărire penală în vederea acumulării

probelor care confirmă vinovăția inculpatului, fiind acțiune procesuală ce

ține de administrarea probatoriului în vederea posibilității formulării

învinuirii și atragerea persoanei la răspundere penală, acțiune care este pusă

în sarcina părții acuzării.

Curtea de Apel și-a mai întemeiat soluția de respingerea a cererii de

încasare a cheltuielilor și potrivit art. 75, alin. (3) din Legea cu privire la

expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr. 68 din 14.04.2016 (M.O.

nr. 157- 162/316 din 10.06.2016), se stipulează că, (3) în cauzele penale,

cheltuielile pentru efectuarea expertizei sânt suportate de către ordonatorul

expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la

art.142 alin.(2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova.

În acest sens, Colegiul lărgit atestă că, la soluționarea chestiunii cu

privire la încasarea sau neîncasarea din contul inculpatului Caradja Dmitri

a cheltuielilor judiciare, instanța de apel făcând trimitere la prevederile art.

227 alin. (1), (2) și (3), 229 alin. (1)-(3) Cod de procedură penală, art.75 alin.

(3), (7) din Legea nr. 68 din 14.04.2016, ,,Cu privire la expertiza judiciară și

statutul expertului judiciar”, a admis concluzii contradictorii, pe de o parte

că efectuarea expertizelor în cauză și cheltuielile legate de extrădare ține de

administrarea probatoriului și formularea învinuirii, iar în lipsa unei astfel de

expertize procurorul ar fi fost în imposibilitate încadreze juridic corect acțiunile

inculpatului Caradja Dmitri și să formuleze învinuirea acestuia, și ulterior, în

instanța de judecată să demonstreze săvârșirea infracțiunii (f.d. 14, vol. II), pe de

altă parte motivează că cheltuielile judiciare suportate de stat pentru extrădare în

sumă de 78 871 lei nu pot fi încasate de la inculpat, în cauză nu s-a demonstrat că

inculpatul s-a eschivat de la urmărirea penală, nu au fost prezentate probe din ce

sunt constituite acestea cheltuieli și dacă real au fost suportate de către stat pentru

extrădarea nemijlocită a lui Caradja Dmitri.

Or, Caradja Dmitri având cunoștință despre desfășurarea procesului

penal, nu s-a prezentat în fața organului de urmărire penală și acționând cu

rea-credință și sustrăgându-se de la urmărirea penală cu scopul de a evita

13

răspunderea penală a părăsit teritoriul Republicii Moldova, fapt ce a generat

cu extrădarea lui Caradja Dmitri în Republica Moldova acțiune necesară de

asigurare a exercitării urmăririi penale și tragerii la răspundere persoana

vinovată de comiterea infracțiunii, în cazul speței, tragerea la răspundere

penală a lui Caradja Dmitri care a comis huliganismul.

Colegiul penal lărgit atestă că, la soluționarea chestiunii cu privire la

încasarea sau neîncasarea din contul inculpatului Caradja Dmitri a

cheltuielilor judiciare, instanța de apel și cea de fond făcând trimitere la

prevederile art. art. 227 Cod de procedură penală, art.75, alin. (3) din Legea

nr. 68 din 14.04.2016, ,,Cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului

judiciar”, a omis faptul că prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din

09.02.2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr.40-47 art.108 din 09.02.2018), a

fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea că, plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din

contul mijloacelor bugetului de stat.

Motivându-și soluția instanțele judecătorești inferioare nu au

interpretat cu diligență Legea - art. 143 și art. 229 Cod de procedură penală

și nu și-au motivat eficient soluția respingerii încasării cheltuielilor pentru

expertiza suportată de stat în cadrul procesului penal, care s-a soldat cu

condamnarea inculpatului Caradja Dmitri.

Totodată, Colegiul menționează că conform art. 229 alin. (3) Cod de

procedură penală prevede că instanța poate elibera de plata cheltuielilor

judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte

cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata

cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a

persoanelor care se află la întreținerea lor.

În acest aspect hotărârile atacate atacată nu conține motivarea

respectivă.

Potrivit art.227 alin.(1) și alin.(2) pct.5) Cod de procedură penală,

cheltuieli judiciare sânt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea

bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele:

cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

În această ordine de idei, reieșind din concluziile expuse de către

instanța de apel în motivarea soluției adoptate, Colegiul lărgit constată că,

aceasta dispunând menținerea sentinței prin care a fost respinsă ca

neîntemeiată solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de

judecată în sumă de 83 661,47 lei, nu a ținut cont în deplină măsură de

prevederile legislației procesual penale, adoptând o soluție pripită.

Conform prevederilor art. 11 alin.(1), 82 alin.(1) din Legea 371-XVI din

01.12.2066, în vigoare din 02.02.2007, cu privire la asistența juridică

internațională în materie penală, cheltuielile de îndeplinire a cererii de

14

asistență juridică sunt suportate, de regulă, de statul solicitat. Cheltuielile

aferente procedurii de extrădare efectuate pe teritoriul său le suportă

Republica Moldova prin bugetele autorităților și instituțiilor implicate.

Articolul 24 alin.(1) din Convenția Europeană de extrădare din

13.12.1957, în vigoare din 31.12.1997, cheltuielile ocazionate de extrădare pe

teritoriul părții solicitate vor fi în sarcina acestei părți.

Prin urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre analizarea și

soluționarea în fiecare caz concret a subiectului compensării cheltuielilor

judiciare însă instanțele inferioare au evitat să se expună lucid asupra

revendicării recuperării cheltuielilor de judecată prim prisma normelor

juridice raportate la circumstanțele speței.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de

apel la adoptarea soluției referitoare la cheltuielile judiciare, nu a ținut pe

deplin cont de toate circumstanțele expuse supra, astfel nu conține motivele

pe care se întemeiază soluția, în partea respingerii solicitării procurorului cu

privire la încasarea cheltuielilor judiciare suportate în urma efectuării

rapoartelor de expertize judiciare și a celor legate de extrădarea inculpatului

Caradja Dmitri din federația Rusă în Republica Moldova în speța dată,

confirmându-se în prezenta cauză temeiul de recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, astfel recursul ordinar declarat de

către procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel în partea

soluționării chestiunii cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare nu poate

fi menținută, cauza urmând a fi trimisă la rejudecare în această parte în

instanța de apel.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual penale - asupra motivelor

esențiale indicate în apelul respectiv referitoare la cheltuielile judiciare, să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată în partea soluționării

chestiunii cu privire la cheltuielile judiciare, și în dependență de

circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de

practica în acest domeniu și de practica relevantă a CtEDO, în cadrul unui

proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

15

Respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către inculpat.

Admite recursul ordinar declarat de către Procurorul-șef al

Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează decizia

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 30 mai 2019, în cauza penală

în privința lui Caradja Dmitri xxx, în partea cheltuielilor de judecată, și

dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.

Decizia în partea dispusă rejudecării nu se supune căilor de atac, în

rest este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 09 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

16