1ra-659/2021 — Art.320-1; art. 27, 145 alin.2 lit. e-1; art. 222-1 alin.2 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 24 iunie 2020, Cernous Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.3201, 3201, 3201, 3201, 2221 alin.(2) lit. a) și art.27, 145 alin.(2) lit.e1) din Codul penal și i s-a stabilit pedeapsă după cum urmează: - în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 21.10.2019) - 6 (șase) luni închisoare; - în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 09.11.2019) - 6 (șase) luni închisoare; - în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 15.11.2019) - 6 (șase) luni închisoare; - în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 16.11.2019) - 6 (șase) luni închisoare; - în baza art.2221 alin. (2) lit. a) Codul penal - 1 (unu) an închisoare; - în baza art.27,145 alin.(2) lit.e1) Codul penal, 10 (zece) ani închisoare. Conform art.84 alin.(1) din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Cernous Alexandr, s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani, 6 (șase) luni în penitenciar de tip închis. 1 Termenul executării pedepsei lui Cernous Alexandr fiind calculat din data pronunțării sentinței, cu includerea în termenul executării pedepsei, durata aflării în stare de arest din 28.01.2020 ora 18.30, până la 24 iunie 2020 ora 15.30. Măsura preventivă - arestarea preventivă, aplicată în privința inculpatului Cernous Alexandr, s-a menținut până la rămânerea definitivă a sentinței. S-a încasat de la Cernous Alexandr, în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 16 944 (șaisprezece mii nouă sute patruzeci și patru) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

În sentință, prima instanță a constatat că, Cernous Alexandr acționând intenționat, urmărind scopul neexecutării ordonanței de protecție (dosar nr. XXXXX) emisă de Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 10 octombrie 2019, fiindu-i adusă la cunoștință prin procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură din 11.10.2019, ora 09.38, prin care i-au fost stabilite un șir de obligațiuni pe un termen de 90 de zile, anume: obligarea ultimului de a părăsi domiciliul comun al victimei, de a nu se apropia de victimă, de locul unde aceasta muncește și de domiciliul ei la o distanță de 200 m., de a nu contacta victima și obligarea agresorului de a trece un curs de dezalcoolizare și conciliere pentru agresori familiali, contrar prevederilor art. 16 din Codul de procedură civilă, conform cărora ordonanțele instanței judecătorești sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice, inclusiv și pentru persoanele fizice și deși cunoaște despre caracterul executoriu al obligațiilor impuse de către instanța de judecată, contrar faptului că a avut posibilitatea reală de a executa obligațiile stabilite de către instanța de judecată, intenționat nu le-a executat, iar la data de 21 octombrie 2019, aproximativ pe la orele 10.00, a vizitat locul de trai al victimei violenței în familie Cernous Lilia, amplasat în or. XXXXX, și a cerut fiului său XXXXX să-i deschidă poarta, după care din domiciliu a luat actele sale personale și un album cu poze. Tot el, acționând intenționat, urmărind scopul neexecutării ordonanței de protecție (dosar nr. XXXXX) emisă de Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 10 octombrie 2019, fiindu-i adusă la cunoștință prin procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură din 11.10.2019, ora 09.38, prin care i-au fost stabilite un șir de obligațiuni pe un termen de 90 de zile, anume: obligarea ultimului de a părăsi domiciliul comun al victimei, de a nu se apropia de victimă, de locul unde aceasta muncește și de domiciliul ei la o distanță de 200 m., de a nu contacta cu victima și obligarea agresorului de a trece un curs de dezalcoolizare și conciliere pentru agresori familiali, contrar prevederilor art. 16 din Codul de procedură civilă, conform cărora ordonanțele instanței judecătorești sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice, inclusiv și pentru persoanele fizice și deși cunoaște despre caracterul executoriu al obligațiilor impuse de către instanța de judecată, contrar faptului că a avut posibilitatea reală de a executa obligațiile stabilite de către instanța de judecată, intenționat nu le-a executat, iar la data de 09 noiembrie 2019, aproximativ pe la orele 21.30, s-a apropiat de locul de trai al victimei violenței în familie Cernous Lilia, amplasat în or. XXXXX, și timp de aproximativ o oră, de la poartă, le-a comunicat că el dorește să vorbească cu 2 membrii familiei, le-a reproșat că sunt răi și pot să sune la politie, căci lui îi este indiferent. Tot el, acționând intenționat, urmărind scopul neexecutării ordonanței de protecție (dosar nr. XXXXX) emisă de Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 10 octombrie 2019, fiindu-i adusă la cunoștință prin procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură din 11.10.2019, ora 09.38, prin care i-au fost stabilite un șir de obligațiuni pe un termen de 90 de zile, contrar prevederilor art. 16 din Codul de procedură civilă, contrar faptului că a avut posibilitatea reală de a executa obligațiile stabilite de către instanța de judecată, intenționat nu le-a executat, iar la data de 15 noiembrie 2019, aproximativ pe la orele 17.00, a telefonat pe numărul de staționar XXXXX de la domiciliul victimei violenței în familie Cernous Lilia, amplasat în or. XXXXX, și i-a comunicat că el dorește să intre în ogradă, iar numita Cernous Lilia, văzând că ultimul se află în stare de ebrietate, pentru a nu provoca un conflict, l-a lăsat să intre în ogradă, s-a uitat prin grădină, după care a intrat în casă și a mâncat, a făcut baie, iar apoi a plecat. Tot el, acționând intenționat, urmărind scopul neexecutării ordonanței de protecție (dosar nr. XXXXX) emisă de Judecătoriei Căușeni, sediul central, din 10 octombrie 2019, fiindu-i adusă la cunoștință prin procesul-verbal privind înmânarea actului de procedură din 11.10.2019, ora 09.38, prin care i-au fost stabilite un șir de obligațiuni pe un termen de 90 de zile, contrar prevederilor art. 16 din Codul de procedură civilă, contrar faptului că a avut posibilitatea reală de a executa obligațiile stabilite de către instanța de judecată, intenționat nu le-a executat, iar la data de 16 noiembrie 2019, aproximativ pe la orele 10.00, a venit la domiciliul victimei violenței în familie Cernous Lilia, amplasat în or. XXXXX, fiind vizual în stare de ebrietate alcoolică și i-a comunicat soției că dorește să doarmă vreo câteva ore, după care fără permisiune ultimei a intrat în casă și s-a culcat, iar când Cernous Lilia a telefonat la politie, Cernous Alexandr s-a ridicat din pat și a plecat. Tot el, la data de 21 octombrie 2019, aproximativ pe la orele 10.20, continuându-și acțiunile sale criminale, urmare a neexecutării ordonanței de protecție (dosar nr. XXXXX) emisă de Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 10 octombrie 2019, a intrat în domiciliul soției Cernous Lilia, amplasat în or. XXXXX, unde intenționat, manifestând o cruzime deosebită față de animale, a scos papagalul din colivia care se afla pe soba din dormitor, iar în prezența fiului său minor pe nume Cernous Tudor, a rupt capul animalului, aruncându-l jos, comunicându-i ultimului că de acum înainte nu va mai avea papagal. Tot el, la data de 28 ianuarie 2020, aproximativ pe la orele 17.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, conform procesului-verbal nr.78 din 28.01.2020, a venit la domiciliul comun din or. XXXXX, iar în timp ce soția sa Cernous Lilia spăla vesela, i-a prezentat o chitanță perfectată pe numele ultimului, în care era scris că trebuie să achite o sumă de bani, după care a inițiat un conflict, reproșându-i soției sale că amenzile aplicate sunt din vina ei. Ulterior, numitul Cernous Alexandr, acționând intenționat, urmărind scopul de a omorî pe soția sa Cernous Lilia, care în esența 3 art. 1331 din Codul penal, este membru de familie, a luat în mână un cuțit de bucătărie, dorind să o taie, însă ultima văzând ce se întâmplă, s-a speriat și a fugit după ajutor la vecinul său Pătrunjel Ion. După asta, ultimul dorind să-și realizeze scopul său infracțional până la sfârșit, a fugit din urma ei și a blocat-o pe Cernous Lilia între scară și casa numitului Pătrunjel Ion, unde cu cuțitul de bucătărie i-a aplicat multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a membrelor superioare, cauzându-i plăgi tăiate, însă din cauze independente de voința făptuitorului, datorită faptului că victima a reușit să-i smulgă cuțitul din mâini și să fugă, ultimul nu și-a putut duce intenția până la capăt.

Sentința a fost atacată cu apel de către: - procurorul în Procuratura raionului Căușeni, Leu Petru, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a-i stabili pedeapsă sub formă de închisoare inculpatului Cernous Alexandru, în baza art.3201 din Cod penal, pe un termen de 1 an; în baza art.3201 Cod penal, pe un termen de 1 an; în baza art.3201 Codul penal, pe un termen de 1 an; în baza art.3201 Codul penal, pe un termen de 1 an; în baza art.2221 Cod penal, pe un termen de 1 an și 6 luni; în baza art.art.27, 145 alin.(2) lit.e1) din Codul penal, pe un termen de 15 ani, iar conform art.84 din Codul penal, pedeapsă definitivă de 16 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; - avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Cernous Alexandr, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, inculpatul să fie achitat de la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 3201 și 2221 alin.(2) lit. a) din Codul penal, din motiv că nu a comis astfel de acțiuni, iar acțiunile acestuia de la art. art. 27, 145 alin.(2) lit. e1) din Codul penal să fie recalificate la art. 2011 alin.(1) lit. a) din Codul penal. 3.1. În motivarea cererii de apel, procurul menționat că: - prin acțiunile sale intenționate, Cernous Alexandr a comis infracțiunea prevăzută de art.3201 din Codul penal, adică neexecutarea măsurilor din ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, art.2221 din Codul penal, adică cruzimea față de animal, art.27,145 alin.(2)lit.e1) din Codul penal, adică tentativă de omor săvârșit asupra unui membru de familie; - deși instanța a calificat corect acțiunile inculpatului Cernous Alexandr, statuând faptul că în conformitate cu prevederile art.75 alin.(l) din Codul penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, consider sentința nefondată sub aspectul blândeții pedepsei; - instanța a constatat neexecutarea și eschivarea cu intenție directă de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a 4 victimei violenței în familie și întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile inculpatului Cernous Alexandr, care avea obligația să execute ordonanța de protecție din momentul adoptării și până la intervenirea circumstanțelor care ar determina încetarea/suspendarea executării actului de dispoziție respectiv; - instanța de judecată a considerat că acțiunile inculpatului întrunesc atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a componenței de infracțiune prevăzute de art.2221 alin.(2) lit. a) din Codul penal după indicii calificativi, cruzimea față de animale, adică tratarea cu cruzime a animalelor care a cauzat moartea acestora, fapta săvârșită în prezența unui minor, vinovăția căreia a fost demonstrată pe deplin, dincolo de orice dubiu rezonabil, urmând ca acesta să fie condamnat și pentru infracțiunea comisă; - deși, instanța de fond corect a concluzionat faptul că fiindu-i aplicate mai multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a membrelor superioare numitei Cernous Lilia, cauzându-i plăgi tăiate, care conform raportului de expertiză judiciară nr. 202002D0331 din 11.02.2020 au fost calificate ca vătămare corporală ușoară, motivul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art.27,145 alin.(2) lit.e1) din Codul penal, de către Cernous Alexandr este răzbunarea și ura, față de partea vătămată. Or, fiind audiat în ședința de judecată martorul Cernous Dumitru, a declarat că, pe perioada aplicării ordonanței de protecție, tatăl deplasându-se la domiciliu deseori o amenința pe mama Cernous Lilia că o va omorî; - instanța de judecată la aplicarea pedepsei, trebuia să țină cont prevederile stipulate de art.81 alin.(3) din Codul penal, potrivit cărora „mărimea pedepsei pentru tentativă de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată”; - instanța de judecată trebuia să țină cont de prevederile art.75 din Cod penal, referitor la: gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Or, potrivit raportului de expertiză judiciară din 23.04.2020, prin care în urma examinării psihiatrice legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare s-a constatat că: Cernous Alexandr nu suferă de careva maladie psihică cronică, prezintă: „Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. În caz dacă în instanța de judecată va fi probate vinovăția ultimului, comisia de experți judiciari psihiatri pledează ca Cernous Alexandr să fie recunoscut responsabil de fapta de care este bănuit. Actualmente, conform stării psihice, Cernous Alexandr are capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le poate dirija, deci este apt de a acționa cu discernământ. La momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr nu suferea de careva maladie psihică cronică, prezintă „Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. Conform stării psihice la 5 momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr avea capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le putea dirija, deci a acționat cu discernământ.; - instanța de judecată la adoptarea hotărârii a acționat contrar prevederilor art.81 alin.(3) din Codul penal stabilindu-i incorect pedeapsa inculpatului Cernous Alexandr, or, instanța de fond conform prevederilor art.81 alin.(2) din Codul penal, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.27,145 alin.(2) din Codul penal de către Cernous Alexandr, urma a stabili pedeapsa sub formă de închisoare, conducându-se de prevederea legală „trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială”. - pedeapsa individualizată, răspunde atât principiului proporționalități, cât și scopului prevăzut la art.61 alin.(2) din Codul penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, astfel, urmează ai fi stabilită inculpatului Cernous Alexandr, o nouă pedeapsă în limitele legii penale - pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 16 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. 3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Cernous Alexandr menționat că: - concluziile instanței de judecată, expuse în sentința judecătoriei Căușeni din 24 iunie 2020 parțial nu corespund circumstanțelor reale ale cauzei și sentința în privința lui Cernous Alexandr este pasibilă de a fi casată; - hotărârea instanței de fond în privința lui Cernous Alexandr parțial este bazată pe presupuneri și pe aprecierea eronată a probelor administrate cu încălcarea cerințelor art. 6 CEDO, art. 21 din Constituția Republicii Moldova, art. 08,101, 389 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova; - concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului; - în conformitate cu art. 389 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate în instanța de judecată. Sentința nu poate fi bazată pe presupuneri; - inculpatul a declarat, că el n-a comis infracțiunile prevăzute de art. 3201, 2221 din Codul penal, fiindcă el nu știa, că n-avea dreptul să viziteze domiciliul său, având restricțiile ordonanței de protecție, emise de judecătoria Căușeni la 10 octombrie 2019, crezând că el doar n-avea dreptul să se apropie de soția sa Cernous Lilia timp de 90 zile; - pe faptul tentativei de omor a lui Cernous Lilia inculpatul Cernous Alexandr a declarat, că el n-a avut intenția s-o omoare pe soția sa Cernous Lilia. 6 Pe acest epizod Cernous Alexandr urma să fie atras la răspundere penală doar în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) din Codul penal al Republicii Moldova.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2020, au fost respinse ca nefondate, apelul acuzatorului de stat, procurorul în Procuratura raionului Căușeni, Leu Petru și apelul avocatului Bragoi Andrei în numele inculpatului Cernous Alexandr și menținută sentința fără modificări. Termenul executării pedepsei inculpatului Cernous Alexandr de calculat din data de 28 octombrie 2020, cu includerea în acest termen a duratei aflării inculpatului în stare de arest de la data de 28.01.2020 până la 28.10.2020. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunile imputate, aplicând o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, culpa acestuia se probează prin probele analizate și anume: declarațiile părții vătămate, Cernous (Oborocean) Lilia; declarațiile martorului minor XXXXX; declarațiile martorului Plăcintă Svetlana; declarațiile martorului Pătrunjel Ion. De asemenea, instanța de apel a menționat că vinovăția lui Cernous Alexandr în comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat se mai probează și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale cum ar fi: procesul-verbal privind constatarea unei bănuieli rezonabile cu privire la infracțiune în cadrul examinării materialului înregistrat în R-2 cu nr. 5407 din 09.11.2019, conform căruia, agentul IP Căușeni, M. Pozdîrca, a constatat că, la 09.11.2019, cet. Cernous Alexandr a încălcat ordonanța de protecție (f.d.9, vol. I); cererea lui Cernous Lilia din 10.11.2019, adresată șefului IP Căușeni, conform căreia roagă organele de poliție de a lua măsuri în conformitate cu legea pe faptul că Cernous Alexandr, a intrat în curtea casei și a făcut dezordine avînd ordin de restricție pe o durată de 90 zile (f.d.11 ,vol. I); încheierea și ordonanța de protecție din 10.10.2019, conform căreia, a fost admisă cererea victimei violenței în familie Cernous Lilia, fiind emisă ordonanță de protecție pe un termen de 90 (nouăzeci) zile, fiind obligat agresorul Cernous Alexandr de a părăsi domiciliul comun al victimei; de a nu se apropia de victimă, de locul unde aceasta muncește și domiciliul ei la o distanța de 200 metri; de a nu contacta cu victima; obligarea gresorului de a trece un curs de dezalcoolizare și conciliere pentru agresori familiali (f.d.16-20, vol. I); procesul-verbal și ordonanța de ridicare din 11.11.2019, conform căreia, agentul constatator M. Pozdîrca, a dispus ridicarea de la cet. Cernous Lilia a două secvențe audio (f.d.23-24, vol. I); Ordonanța de recunoaștere și anexare a documentelor la cauza penală în calitate de mijloc material de probă 7 din 15.11.2019, conform căreia, au fost recunoscute și anexate în calitate de mijloc material de probă, ordonanță de protecție și încheierea din 10.10.2019, procesul- verbal cu privire la contravenție din 11.10.2019, procesul verbal cu privire la contravenție din 08.10.2019, procesul verbal cu privire la înmânarea actului de procedură din 14.10.2019 și un DVDR cu două secvențe audio din data de 11.11.2019 (f.d.26, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 28.11.2019, conform căruia, în urma efectuării examinării obiectului DVD-R s-a constatat: două secvențe audio, în care se aude vocea lui Cernous Lilia care discută cu soțul ei Cernous Alexandr în care ultimul spune că poate să sune la poliție că lui îi este tot una (f.d.26A, vol.I); procesul-verbal privind constatarea unei bănuieli rezonabile cu privire la infracțiune în cadrul examinării materialului înregistrat în R-2 cu nr. 5511, conform căruia, agentul IP Căușeni, M. Pozdîrca, a constatat că, Cernous Alexandr, conform încheierii de judecată din 10.10.2019 a fost obligat să părăsească domiciliul pe o perioadă de 90 zile, ce i-a fost adus la cunoștință contra semnătură, la data de 15.11.2019, intenționat a pătruns în domiciliu, prin ce a încălcat ordonanța de protecție (f.d.42, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20.11.2019 și tabelul fotografic conform căruia, obiectul cercetării fiind domiciliul cet. Cemous Lilia (f.d.45-46, vol.I); cererea lui Cernous Lilia din 16.11.2019, adresată IP Căușeni, conform căreia, solicită organele de poliție de a lua măsuri în conform legii pe faptul că la data de 16.11.2019, aflându-se la domiciliu a venit soțul său Cernous Alexandr în stare de ebrietate, agresiv și avînd interdicție conform ordinului de restricție, (f.d.46, vol. I); procesul-verbal privind constatarea bănuelii rezonabile cu privire la infracțiune în cadrul examinării materialului înregistrat în R-2 cu nr. 5501 din 15.11.2019, conform căruia, agentul IP Căușeni, M. Pozdîrca, a constatat că, Cernous Alexandr, conform încheierii de judecată din 10.10.2019, a fost obligat să părăsească domiciliul pe o perioadă de 90 zile, ce ia fost adus la cunoștință prin semnătură, însă la data de 16.11.2019 intenționat a pătruns în domiciliu, prin ce a încălcat ordonanța de protecție (f.d.54, vol. I); cererea lui Cernous Lilia din 15.11.2019, adresată IP Căușeni, conform căreia, roagă organele de poliție de a atrage la răspundere pe soțul său Cernous Alexandr, care în jurul orelor 16.50 a venit la domiciliu în or. Căușeni, str. Pușkin 9, prin ce a încălcat ordonanța de protecție emisă de judecătoria Căușeni pe un termen de trei luni, începînd cu data de 10.10.2019 (f.d.56, vol. I); procesul-verbal de cercetare Ia fața locului din 20.11.2019 și tabelul fotografic, conform căreia, obiectul cercetării fiind gospodăriile de pe str. XXXXX (f.d.57-61, vol.I); procesul- verbal privind constatarea unei bănuieli rezonabile cu privire la infracțiune în cadrul examinării materialului înregistrat în R-2 cu nr. 5051 din 21.10.2019, conform căruia, inspectorul superior A. Șumleanschi, a constatat că, Cernous Lilia a sesizat faptul că soțul ei, Cernous Alexandr, a încălcat ordonanța de protecție din 10.10.2019. Anterior, Cernous Alexandr a încălcat de două ori ordonanța de restricție, emisă la 06.10.2019, prin ce i-a fost întocmite două procese verbale cu privire la contravenție din MAI04897953 din 08.10.2019 și MAI00852005 din 11.10.2019, ce au fost emise conform competenței (f.d.10, vol. III); cererea lui 8 Cernous Lilia din 21.10.2019 adresată șefului IP Căușeni, conform căreia, roagă organul de politie de a lua măsuri conform legislației în vigoare cu soțul său Cernous Alexandr, care la data de 21.10.2019, pe parcursul zilei a încălcat ordonanța de protecție intrând în domiciliu fără permisiune și în absența sa (f.d.12, vol. III); procesul-verbal de ridicare din 22.10.2019, conform căreia din mapa de evidență a agresorilor familiali a cet. Cernous Alexandr au fost ridicate documente: copia ordonanței de protecție din 10.10.2019; copia încheierii judecătorești din 10.10.2019; copia procesului- verbal cu privire la contravenție MAI04852005; copia procesului-verbal cu privire la contravenție MAI04897953; copia procesului-verbal de înmânare a ordonanței de protecție din 11.10.2019 (f.d.15, vol. III); copiile încheierii și ordonanței de protecție din 17 10.10.2019, conform căreia, a fost admisă cererea victimei violenței în familie Cernous Lilia, fiind emisă ordonanță de protecție pe un termen de 90 (nouăzeci) zile, stabilindu- se agresorului Cernous Alexandr măsuri de protecție: de a părăsi domiciliul comun al victimei, de a nu se apropia de victimă, de locul unde aceasta muncește și domiciliul ei la o distanța de 200 metri, de a nu contacta cu victima, obligarea agresorului de a trece un curs de dezalcoolizare și conciliere pentru agresori familiali (f.d.16-20, vol. III); copia procesului verbal cu privire la contravenție din 08.10.2019, întocmit în privința lui Cernous Alexandr în baza art.3181 Codul contravențional, pentru faptul încălcării ordinului de restricție emis la data de 06.10.2019 în jurul orei 21.00, nr. XXXXX (f.d.21, vol. III); copia procesului verbal cu privire la contravenție din 11.10.2019, întocmit în privința lui Cernous Alexandr în baza art.3181 Codul contravențional, pentru faptul încălcării ordinului de restricție de urgență nr. XXXXX, emis la data de 06.10.2019 în jurul orei 21.00, (f.d.22, vol. III); Fișa de sesizare a cazului suspect de violență, neglijare, exploatare a copilului, conform căruia, la data de 21.10.2019, în jurul orelor 14.00, Cernous Lilia a sesizat că soțul ei Cernous Alexandr, a încălcat ordonanța de protecție, aplicând violență fizică și psihică asupra copilului minor XXXXX (f.d.24, vol. III). Instanța de apel analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile părții vătămate, a martorilor din care rezultă indubitabil vinovăția lui Cernous Alexandr în comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat. Instanța de apel a indicat că argumentele apărătorului în partea în care a solicitat ca inculpatul să fie achitat de la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 3201 și 2221 alin.(2) lit. a) din Codul penal, din motiv că nu a comis astfel de acțiuni, iar acțiunile acestuia de la art. art. 27, 145 alin.(2) lit. e1) din Codul penal să fie recalificate la art. 2011 alin.(1) lit. a) din Codul penal, nu pot fi reținute ca întemeiate, or sunt contrare materialelor cauzei. 9 Instanța de apel a specificat că potrivit art. 51 din Codul penal, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componenta infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale. Răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală. Conform art. 52 din Codul penal, se consideră componență a infracțiunii, totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă. Componența infracțiunii reprezintă baza juridică pentru calificarea infracțiunii potrivit unui articol concret din prezentul cod. Subsecvent, art. 113 din Codul penal, pledează că se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între fapte prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători. Instanța de apel a mai indicat că potrivit art. 14 din Codul penal, infracțiunea este o faptă (acțiune sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală. Nu constituie infracțiune acțiunea sau inacțiunea care, deși, formal, conține semnele unei fapte prevăzute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de importantă, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni. La caz, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art.3201 din Codul penal îl constituie relațiile sociale cu privire la prevenirea neexecutării intenționate sau eschivării de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie. Latura obiectivă a infracțiunii analizate constă în fapta prejudiciabilă exprimată în neexecutarea sau eschivare de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie. Instanța de apel a reținut că, modalitățile normative cu caracter alternativ ale acțiunii prejudiciabile analizate sunt: neexecutarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie; eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie. Ambele modalități enunțate se reduc la refuzul - expres sau tacit - de a executa măsurile stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie. Variază doar circumstanțele în care se realizează acest refuz: neexecutarea presupune refuzul expres; eschivarea presupune refuzul tacit. Instanța de apel a reținut în acțiunile inculpatului intenția directă, deoarece cunoștea cu certitudine despre ordonanța de protecție din 10 octombrie 2019, însă a încălcat sistematic interdicțiile stabilite. Infracțiunea prevăzută la art.3201 din Codul penal, este una formală. Ea se consideră consumată din momentul încetării activității infracționale sau din momentul survenirii unor evenimente care împiedică această activitate. 10 Prin urmare, infracțiunea specificată la art. 3201 din Codul penal, este o infracțiune continuă, caracterizată prin săvârșirea neîntreruptă, timp nedeterminat, a activității infracționale. Astfel, neexecutarea și eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie și întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile inculpatului Cernous Alexandr, care avea obligația să execute ordonanța de protecție din momentul adoptării și până la intervenirea circumstanțelor care ar determina încetarea/suspendarea executării actului de dispoziție respectiv În speță, instanța de apel a indicat că prevenirea și combaterea violenței în familie fac parte din politica națională de ocrotire și sprijinire a familiei și reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Pentru consolidarea, ocrotirea și sprijinirea familiei, pentru asigurarea respectării principiilor fundamentale ale legislației cu privire la familie, recunoscând faptul că realizarea siguranței membrilor familiei constituie elementul- cheie în prevenirea violenței domestice, faptul că violență în familie afectează în mod disproporționat drepturile părinților în familie, în situația când aceștia devin victime ale violenței în raport cu copiii agresori, organele abilitate în acest sens sunt obligate să întreprindă toate măsurile legale și necesare pentru a înlătura orice act de violență cu care a fost sesizat. În acest sens, instanța de apel a considerat a fi pertinentă soluția mutatis mutandis, constatările Curții în cauza Eremia și alții împotriva Moldovei (cererea nr. 3564/11) în care a fost stabilit că, în pofida faptului că cunoșteau despre acest abuz, autoritățile nu au luat măsuri eficiente față de soțul d-nei Eremia pentru a o proteja de acțiunile permanente de violență domestică. De asemenea, Curtea a considerat că, în pofida faptului că acțiunile violente ale soțului dnei Eremia față de soția sa erau manifestate în prezența fiicelor dnei Eremia, și astfel au avut efecte negative de ordin psihologic asupra acestora, autoritățile nu au acționat deloc sau au acționata într-o măsură foarte neînsemnată pentru a preveni un asemenea comportament. în final, Curtea a considerat că atitudinea autorităților a contribuit la sporirea violenței și a avut un caracter discriminatoriu față de dna Eremia ca femeie. Instanța de apel ținând cont de natura relațiilor sociale la care s-a atentat în raport cu Legea nr.145 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie și constatările Curții Europene a Drepturilor Omului sub acest aspect, condamnă acțiunile sistematice de nerespectare a măsurilor întreprinse de stat, în vederea protejării victimelor violenței domestice, comise de către Cernous Alexandr în privința victimei violenței și copii comuni. Potrivit art.2 al Legii nr.145 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea violentei în familie, noțiunea de „violență în familie” semnifică acte de violență fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privința altui membru 11 al aceleiași familii, prin care s-a cauzat victimelor violentei în familie Cernous Lilia și copilului minor XXXXX. Astfel, în speță se constată, atât temeiul real, cât și temeiul juridic pentru atragerea lui Cernous Alexandr la răspundere penală, ori conform art.51 alin.(2) din Codul penal, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale. Apreciind declarațiile inculpatului, părții vătămate și martorului XXXXX în coroborare cu probele scrise din dosar, instanța de apel a conchis că vina inculpatului este dovedită integral. Cu referire la argumentele inculpatului precum că, despre emiterea ordonanței de protecție a fost la curent, i-a fost înmânată și a citit-o, însă a înțeles că nu trebuia să se apropie de soție, dar nu și de casă, instanța de apel l-a apreciat critic, deoarece în ședința de judecată cu certitudine s-a constatat că încălcarea ordonanței de protecție a avut loc de fiece dată în prezența soției, care și anunța poliția despre încălcarea măsurilor de protecție de către soțul Cernous Alexandr, fapt confirmat prin Cererile, (f.d.11, 28, 46, 56, v-I, f.d.12 v-III). Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 al. (2) lit.e1) Cod penal, instanța de apel a examinat și a luat în considerare plângerea lui Cernous Lilia din 28.01.2020, adresată IP Căușeni, conform căreia, roagă organele de urmărire penală să atragă la răspundere penală pe soțul său Cernous Alexandr, care la data de 28.01.2020 orele 17.00, la domiciliu a amenințat-o cu omorul având un cuțit de bucătărie în mână, aplicându-i șase lovituri cu cuțitul în corp (f.d.11 v-II); procesul- verbal de cercetare la fața locului din 28.01.2020 și Tabelul ilustrativ, conform căruia, obiectul cercetării fiind domiciliul cet. Pătrunjel Ion de pe adresa or. XXXXX (f.d.14-15 v-II); procesul-verbal de cercetare de la fața locului din 30.01.2020 și tabelul ilustrativ, conform căreia, obiectul cercetării fiind domiciliul de pe strada XXXXX, de la fața locului fiind ridicat un cuțit (f.d.16-19 v-II); procesul-verbal de examinare a obiectului din data de 30.01.2020, conform căruia a fost examinat cuțitul ridicat prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30.01.2020, în cadrul examinării s-a constatat că lungimea lamei cuțitului este de 14 cm, lățimea lamei este de 1,5 cm, mânerul este confecționat din lemn de culoare cafenie. Lungimea mânerului este de 10,5 cm, iar lățimea mânerului este de 2,5 cm. Pe lama mânerului careva urme vizibile de culoare brun-roșietică nu au fost depistate (f.d.20 v-II); procesul-verbal și Ordonanța de ridicare din 29.01.2020, conform căruia de la Cernous Lilia au fost ridicate o bluză de culoare combinată negru-alb, pe care se observă o substanță de culoare brună-roșietică și urme de deteriorări, o pereche de sutieni de culoare albă pe care se observă o substanță de culoare brun-roșietică (f.d.36-37 v-II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 30.01.2020, conform căruia au fost examinate o bluză de culoare combinată negru-alb, pe care se observă o substanță de culoare brună-roșietică și urme de deteriorări, o pereche de sutieni de culoare albă pe care se observă o substanță de culoare brună-roșietică. În cadrul examinării s-a stabilit că la bluza de culoare combinată negru-alb, pe partea din față, se observă multiple pete de culoare 12 brună-roșietică, marginea stângă a bluzei este deteriorată, începând de la mâneca stângă până la partea de jos a bluzei. La mâneca stângă, distanța de 11 cm de la capătul mânecii, se observă o deteriorare cu lățimea de 3 cm, iar la sutienii de culoare albă, cupa stângă, în totalitate este acoperită cu substanță brun-roșietică, partea versă la fel este acoperită cu aceeași substanță (f.d.38-41 v-II); Ordonanța de recunoaștere a corpului delict la cauza penală din 01.02.2020, conform căreia, a fost recunoscută în calitate de corp delict o bluză de culoare combinată negru-alb, pe care se observă o substanță de culoare brun roșietică, la fel se observă și urme de deteriorări, o pereche de sutieni de culoare alba pe care se observă o substanță de culoare brun-roșietică, ridicate prin Ordonanța și procesul-verbal de ridicare de la Cernous Lilia, la data de 29.01.2020 (f.d 42 v-II); Raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 11.02.2020, conform căruia, în urma examinării medico-legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare, la Cernous Lilia s-au constatat: plăgi tăiate la nivelul membrelor superioare și la nivelul cutiei toracice, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor-înțepător, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară. Cauzarea leziunilor corporale constatate la cădere din poziție verticală se exclude (f.d.48-49 v-II); Raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 28.02.2020, conform căruia, în urma examinării medico-legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare, s- au constatat: pe lama cuțitului de bucătărie cu mânerul din lemn, ridicat în cadrul efectuării cercetării la fața locului, s-au depistat urme de sânge. Apartenența de specie a acestui sânge nu a fost posibil de stabilit, din acest motiv efectuarea cercetărilor privind stabilirea grupei sanguine a acestui sânge nu este posibil. In spălaturile de pe suprafața mânerului aceluiași cuțit sânge nu s-a depistat (f.d 58- 60 v-II); Raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 26.02.2020, conform căruia, în urma examinării psihiatrice legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare, s-a concluzionat că: conform art. 143 alin.(3) și (5) din Codul de procedură penală, expertiza psihiatrico-legală în privința persoanelor la care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau îndoieli în privința capacității lor de a percepe just împrejurările ce au importantă pentru cauza penală, se dispune și se efectuează în mod obligatoriu. Prin urmare, este necesar în termen rezonabil persoana să fie internată în Secția Psihiatrie medico- legală Staționară (pentru persoane arestate) din cadrul CML pentru efectuarea expertizei psihiatrico-legale în condiții de staționar. Din aceste considerente comisia de experți pledează examinarea cet. Cernous Alexandr în condiții de staționar, în sens că în privința ultimului să fie dispusă efectuarea expertizei psihiatrico- legale staționare pentru evaluarea stării psihice, soluționarea întrebărilor expertale și finalizarea expertizei psihiatrico-legale (f.d.74-78 v-II); Raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 23.04.2020, conform căruia, în urma examinărilor psihiatrice legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare s-a constatat că: Cernous Alexandr nu suferă 13 de careva maladie psihică cronică, prezintă: „Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. În caz dacă în instanța de judecată va fi probate vinovăția ultimului, comisia de experți judiciari psihiatri pledează ca Cernous Alexandr să fie recunoscut responsabil de fapta de care este bănuit. Actualmente, conform stării psihice, Cernous Alexandr are capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le poate dirija, deci este apt de a acționa cu discernământ. La momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr nu suferea de careva maladie psihică cronică, prezintă „Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. Conform stării psihice la momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr avea capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le putea dirija, deci a acționat cu discernământ. În starea actuală, Cernous Alexandr poate să participe la desfășurarea unor acțiuni de urmărire penală. Conform stării psihice, comportamentul persoanei nu este periculos pentru societate. Nu este necesar internarea cet. Cernous Alexandr în spitalul de psihiatrie pentru tratament forțat, nu este necesar aplicarea măsurilor de siguranță cu caracter medical. În caz de detenție, i se recomandă aplicarea art. 103 din Cod penal (tratament contra alcoolismului) (f.d.97-103 v-II); Rezultatul analizai nr. pv N78 din 28.01.2020, conform căruia, la Cernous Alexandr, în rezultatul probei recoltate de sânge venos, la data de 28.01.2020 ora 18.20, conținutul de alcool în ser constituia 2,40 g/1 (f.d.117 v-II). Instanța de apel a enunțat că potrivit art.27 din Codul penal, se consideră tentativă de infracțiune acțiunea sau inacțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul. Conform art. 17 din Codul penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită cu intenție dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări. Cu referire la învinuirea adusă în baza art.27, 145 alin.(2) lit.e1) din Codul penal, instanța enunță că obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 145 Cod penal îl formează relațiile sociale cu privire la viața persoanei. Obiectul material al omorului intenționat îl formează corpul persoanei. Latura obiectivă a infracțiunii descrise are următoarea structură: fapta prejudiciabilă constând în acțiunea sau în inacțiunea de lipsire ilegală de viață a unei alte persoane; urmărilor prejudiciabile și anume - moartea cerebrală a victimei; legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Omorul face parte din rândul infracțiunilor materiale, se consideră consumat din momentul producerii morții cerebrale și numai survenirea acestei urmări întregește latura obiectivă a infracțiunii de omor. Din punct de vedere al laturii subiective, infracțiunea prevăzută la art. 145 din 23 Codul penal, este săvârșită cu intenție directă sau indirectă, iar concluzia privind conținutul intenției rezultă din materialitatea faptei, adică din examinarea tuturor semnelor laturii obiective, precum și din 14 studierea caracterului relațiilor dintre făptuitor și victimă. Tentativa de omor este posibilă în prezența intenției directe, nu și a celei indirecte. Dacă acțiunile violente au condus la vătămarea integrității corporale sau a sănătății, iar decesul victimei nu s-a produs din cauze independente de voința făptuitorului, atunci cele comise vor forma tentativa de omor. Faptul, că nu există leziuni suferite în ceea ce privește victima nu are relevanță asupra calificării faptei ca tentativă de omor, dacă intenția făptuitorului a fost de a lipsi victima de viață. Instanța de apel a reținut că la caz sunt prezente două din motivele enumerate și anume răzbunarea și ura. La baza motivului de răzbunare se află supărarea și nemulțumirea de faptele altei persoane, însoțite de năzuința de a primi satisfacție pentru prejudiciile pricinuite Instanța de apel a reiterat că, construcția juridică a componenței de infracțiune prevăzute la art. 145 Cod penal, include în sine: obiectul juridic special care este format din relațiile sociale cu privire la viața persoanei. Obiectul material îl formează corpul persoanei. Latura obiectivă constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea sau inacțiunea de lipsire ilegală de viață a unei alte persoane, urmările prejudiciabile sub formă de moartea cerebrală a victimei, legătura de cauzalitate dintre faptă și urmările prejudiciabile. Subiectul faptei infracționale analizate este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 14 ani. Instanța de apel a menționat că art. 1331 din Codul penal, prevede expres că, prin membru de familie se înțelege: a) în condiția de conlocuire: persoanele aflate în căsătorie, în divorț, sub tutelă și curatelă, rudele, afinii lor, soții rudelor, persoanele aflate în relații asemănătoare celora dintre soți (concubinaj) sau dintre părinți și copii: b) în condiția de locuire separată persoanele aflate în căsătorie, în divorț, rudele, afinii lor, copiii adoptivi, persoanele aflate sub curatelă, persoanele care se află ori s-au aflat în relații asemănătoare celora dintre soți (concubinaj). În partea ce tine de subiectul infracțiunii, prin prisma prevederilor art.21 alin.(2), art.22 și art.1331 din Codul penal în speță sunt întrunite elementele obligatorii ale componenței infracțiunii, Cernous Alexandr la momentul comiterii infracțiunii se afla în relații de căsătorie cu partea vătămată Cernous Lilia. La caz, în sarcina inculpatului se reține caracterul obiectiv al tentativei de omor. Or, reieșind din circumstanțele faptei, acțiunile inculpatului Cernous Alexandr, corect au fost încadrate juridic în baza art. art. 27 - 145 alin.(2) lit.e1) din Codul penal, deoarece din probatoriu administrat și verificat în cadrul ședințelor de judecată, s-a stabilit cu certitudine, că ultimul la data de 28 ianuarie 2020, aproximativ pe la orele 17.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică în timp ce soția sa Cernous Lilia spăla vesela, după ce a inițiat un conflict, acționând intenționat, urmărind scopul de a omorî pe soția sa Cernous Lilia, a luat în mână un cuțit de bucătărie, dorind să o taie, însă ultima văzând ce se întâmplă, s-a speriat și a fugit după ajutor la vecinul său Pătrunjel Ion. După asta, ultimul dorind să-și realizeze scopul său infracțional până la sfârșit, a fugit din urma ei și a blocat-o pe Cernous Lilia între scară și casa numitului Pătrunjel Ion, unde cu cuțitul de bucătărie i-a 15 aplicat multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a membrelor superioare, cauzându-i plăgi tăiate, însă din cauze independente de voința făptuitorului, datorită faptului că victima a reușit să-i smulgă cuțitul din mâini și să fugă, ultimul nu și-a putut duce intenția până la capăt, moment în care și martorul Pătrunjel Ion a intervenit comunicând că cheamă poliția. Instanța de apel a reținut existența relațiilor reciproc ostile între partea vătămată Cernous Lilia și inculpatul Cernous Alexandr, care au dus la emiterea Ordonanței de protecție de către Judecătoria Căușeni (sediul Central) la 10.10.2019, pe care ultimul a și încălcat-o în nenumărate ori, de fiece dată victima Cernous Lilia fiind nevoită să apeleze la politie pentru a curma acțiunile inculpatului. Prezența unui cuțit folosit de către ultimul în momentul săvârșirii infracțiunii, obiect care reprezintă o armă albă, potrivit Legii RM nr. 130 din 08.07.2012, privind regimul armelor și al munițiilor destinație civilă, adresarea cuvintelor de amenințare de către Cernous Alexandr, aplicarea loviturilor de cuțit părții vătămate orientate spre o zonă vitală a corpului uman - inimă, opunerea de rezistență fizică activă de către partea vătămată și martor și astfel imposibilitatea inculpatului de a-și duce până la urmă intenția și realizarea acțiunilor premeditate, etc, au conturat existența în acțiunile lui Cernous Alexandr, atât a laturii obiective, cât și a celei subiective, ale componenței de infracțiune, din care considerente instanța analizând cumulul de probe prezentate, dar și examinare în ședința de judecată, demonstrează vinovăția ultimului. Obiectul material al infracțiunii a fost stabilit, corpul părții vătămate Cernous Lilia, fiindu-i aplicate multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a membrelor superioare, cauzându-i plăgi tăiate, care conform raportului de expertiză judiciară nr. 202002D0331 din 11.02.2020 au fost calificate ca vătămare corporală ușoară (f.d.48-49). La fel, instanța de apel a reținut motivul săvârșirii infracțiunii date, și anume răzbunarea și ura, față de partea vătămată. Or, fiind audiat în ședința de judecată martorul Cernous Dumitru, a declarat că, pe perioada aplicării ordonanței de protecție, tatăl deplasându-se la domiciliu deseori o amenința pe mama Cernous Lilia că o va omorî. Totodată, se atestă acel fapt, că potrivit declarațiilor părții vătămate și a 25 martorului, în timpul conflictului inculpatul amenința partea vătămată îndreptând cuțitul spre ea, pe care la scos din buzunar. Instanța de apel nu a luat în considerație argumentele apărării precum că fapta inculpatului de fapt constituie violență în familie, prevăzută de art.2011 din Codul penal, întrucât această poziție instanța de judecată o apreciază drept o versiune de apărare și de eschivare de la răspunderea penală, deoarece în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat în afara oricărui dubiu rezonabil că inculpatul Cernous Alexandr, în rezultatul unui conflict inițiat inițial în domiciliu cu partea vătămată Cernous Lilia, urmărind scopul omorului acesteia, după ce ultima a fugit din domiciliu fiind amenințată cu moartea cu un cuțit a ajuns-o din urmă în 16 gospodăria vecinului Pătrunjel Ion, unde a și aplicat loviturile cu cuțitul, însă ultima opunând rezistență a reușit să fugă, fapt pentru care inculpatul nu și-a dus acțiunile până la capăt. Anume în acest context, inculpatul nu a ameliorat conflictul familial, inițiat, nu a dorit să-l soluționeze, dar totuși intenționa să comită omorul asupra soției Cernous Lilia, ca urmare a incidentului produs și certurile familiale, respectiv fiind conștient de urmările prejudiciabile care puteau surveni, admițând că poate să o lipsească de viață. Instanța de apel a atestat și procesul-verbal de examinare a obiectului din 30.01.2020, conform căruia au fost examinate o bluză de culoare combinată negru- alb, pe care se observă o substanță de culoare brună-roșietică și urme de deteriorări, o pereche de sutieni de culoare albă pe care se observă o substanță de culoare brună-roșietică. În cadrul examinării s-a stabilit că la bluza de culoare combinată negru-alb, pe partea din față, se observă multiple pete de culoare brună-roșietică, marginea stângă a bluzei este deteriorată, începând de la mâneca stângă până la partea de jos a bluzei. La mâneca stângă, distanta de 11 cm de la capătul mânecii, se observă o deteriorare cu lățimea de 3 cm, iar la sutien ii de culoare albă, cupa stângă, în totalitate este acoperită cu substanță brun-roșietică, partea adversă la fel este acoperită cu aceeași substanță (f.d.38-41 v-II). Faptul aplicării loviturilor cu un obiect înțepător se confirmă prin Raportul de expertiză judiciară nr.202002D0331 din 11.02.2020, conform căruia, în urma examinării medico-legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare, la Cernous Lilia s-au constatat: plăgi tăiate la nivelul membrelor superioare și la nivelul cutiei toracice, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor-înțepător (f.d.48- 49 v-II). Instanța de apel a reiterat că nu pot fi reținute argumentele apărării precum că leziunile depistate pe corpul părții vătămate au fost cauzate în urma deteriorării sticlelor de la ușa domiciliului unde a început inițial cearta între inculpat și partea vătămată. Or, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 28.01.2020 și Tabelul ilustrativ, a domiciliul cet. Pătrunjel Ion de pe adresa or. Căușeni, str. Pușkin 5, unde a avut loc fapta comisă, pe pavaj se observă pete de culoare brună asemănătoare cu sângele de la poartă la o distanță de 3,20 m și de la casă 0,65 m (f.d.14-15 v-II), iar alte probe pentru a combate contrariul instanței de judecată nu i-au fost prezentate. Or, martorul ocular Pătrunjel Ion, care este și un martor dezinteresat pe caz și neutru în raport cu părțile implicate (inculpat/parte vătămată), a descris amănunțit și în mod destul de clar și precis, acțiunile inculpatului, îndreptate spre partea vătămată care au avut loc în gospodăria sa, și pe care a încercat să le curme însă nu a reușit deoarece inculpatul la împinseși văzând că nu se isprăvește a apelat după ajutor la vecini și poliție, moment în care inculpatul își continua acțiunile criminale, fiind finisate doar atunci când victima a opus rezistența și a fugit. În ceea ce privește responsabilitatea inculpatului, acest aspect este elucidat și prin raportul de expertiză judiciară nr. 202036S0026 din 23.04.2020, prin care în urma examinării psihiatrice legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și 17 întrebările înaintate spre soluționare s-a constatat că: Cernous Alexandr nu suferă de careva maladie psihică cronică, prezintă: „Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. În caz dacă în instanța de judecată va fi probate vinovăția ultimului, comisia de experți judiciari psihiatri pledează ca Cernous Alexandr să fie recunoscut responsabil de fapta de care este bănuit. Actualmente, conform stării psihice, Cernous Alexandr are capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le poate dirija, deci este apt de a acționa cu discernământ. La momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr nu suferea de careva maladie psihică cronică, prezintă „Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. Conform stării psihice la momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr avea capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le putea dirija, deci a acționat cu discernământ (f.d.97-103 vol. II). Instanța de apel a reținut că în acțiunile inculpatului Cernous Alexandr sunt întrunite toate elementele și semnele obligatorii ale infracțiunii stabilite de art.27, 145 alin.(2), lit.e1) din Codul penal, tentativă de omor săvârșit asupra unui membru de familie, așa cum în ședința de judecată s-a constatat că urmările prejudiciabile sub forma decesului persoanei nu au avut loc datorită altor circumstanțe independente de voința inculpatului cum ar fi existența martorilor la fața locului și comunicarea intenției de a chema poliția, inculpatul fugind de la fața locului fiind ulterior reținut de colaboratorii de poliție. Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 2221 din Codul penal, Colegiul reiterează următorul sistem de probe, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30.10.2019 și Tabelul ilustrativ, conform căruia, obiectul cercetării fiind domiciliul lui Cernous Lilia din or. Căușeni, str. Alexandr Pușkin 9, în dormitorul căreia este prezentă o sobă, pe care se afla o colivie din metal, sub formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 25x15 cm, în care nu se afla vreo careva pasăre, în cadrul cercetării la fața locului a fost întocmit un tabel ilustrativ, în care este fixat aspectul dormitorului și locul aflării coliviei (f.d.27 55-57 v-III); procesul- verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 30.10.2019, potrivit căruia de la Cernous Lilia au fost ridicate două secvențe video de pe telefonul mobil de culoare neagră, model „Redmi A4”, fiind fixate pe un suport electronic de model „DVD-R (f.d.59- 60 v-III); procesul-verbal de examinare a obiectului din 06.11.2019, conform căruia au fost supuse examinării înregistrările video, ridicate de la Cernous Lilia, stocate pe suportul electronic de model „DVD-R”, fiind constatat că secvențele video sunt filmate la domiciliul numitei Cernous Lilia, unde apare papagalul de culoare albastră cât și Cernous Lilia împreună cu papagalul (f.d.61- 63 v-III); procesul-verbal de examinare a obiectului din 06.11.2019 și Tabelul ilustrativ, conform căruia fiind supus examinării telefonul mobil de model „Redmi A4”, care aparține lui Cernous Lilia, s-a constatat că accesând numărul de telefon fix XXXXX, care se află la domiciliul numitei Cernous Lilia, în istoricul apelurilor, se constată că la data de 21.10.2019, ora 14:08, a fost efectuat un apel de ieșire către numărul sus menționat, cu o durată de un minut și 51 secunde (f.d.67-68V-III). 18 Instanța de apel a reținut că, potrivit doctrinei penale, obiectul juridic special al infracțiunii îl formează moralitatea publică în domeniul tratamentului uman al animalelor constituite din relațiile sociale în domeniul bunăstării animalelor. Obiectul material al cruzimii față de animale, îl reprezintă orice animale care posedă sistem nervos și care sunt capabile să simtă durerea sau suferința, domestică sau sălbatică ținute în captivitate sau în condiții libere. Prin animal ca obiect material al infracțiunii, se înțelege organismul viu care posedă capacitatea de a se mișca, de a se hrăni și de asemenea de a avea senzații. Latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin acțiuni manifestate prin cruzime față de animale, tratarea cu cruzime sau torturarea animalelor care a cauzat moartea acestora, avînd următoarea structură: fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea sau inacțiunea de tratare cu cruzime sau torturare a animalelor; urmările prejudiciabile, și anume durerea sau suferința cauzală și mutilarea ori moartea animalelor; legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Fapta prejudiciabilă cunoaște două modalități normative cu caracter alternativ: Tratarea cu cruzime a animalelor și torturarea animalelor. Latura subiectivă se caracterizează prin intenție directă. Infracțiunea specificată la art.2221 din Codul penal, este o infracțiune materială. Ea se consideră consumată, după caz, din momentul: 1) producerii durerii sau suferinței animalului (în prezența modalității normative de tratare cu cruzime a animalelor); 2) mutilării sau morții animalului (în prezența modalității normative de torturare a animalelor). Cât privește înțelesul noțiunii „moartea animalelor”, se reține momentul de producere a morții animalului care este marcat de încetarea completă a funcționării organismului acestuia, adică stoparea definitivă a proceselor biologice și fiziologice din organismul animalului. Instanța de apel a constatat că, la caz, acțiunile inculpatului Cernous Alexandr, sunt manifestate prin intenție directă, manifestate printr-o cruzime deosebită față de animale, care în prezența copilului minor a scos papagalul din colivia care se afla pe soba din dormitor, după care i-a rupt capul animalului, aruncându-1 jos, comunicându-i ultimului că de acum înainte nu va mai avea papagal, fapte confirmate prin declarațiile părții vătămate Cernous Lilia, fiind avertizată de răspundere penală, precum și probele materiale menționate supra. Tot aici, instanța de apel a reținut anume comportamentul inculpatului față de victima Cernous Lilia, și copilul minor Cernous Tudor, au condus și la emiterea Ordonanței de protecție prin care s-a constatat că ultimul manifestă un comportament agresiv față de copilul minor, temei ce confirmă existența factorilor de risc, ce a și dus la comiterea infracțiunii față de fiul minor, comunicându-i că de acum înainte nu va mai avea papagal. Instanța de apel a considerat că acțiunile inculpatului întrunesc atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a componenței de infracțiunii prevăzute de art.2221 alin.(2) lit. a) din Codul penal, după indicii calificativi, cruzimea față de animale, 19 adică tratarea cu cruzime a animalelor care a cauzat moartea acestora, faptă săvârșită în prezența unui minor. La fel, instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiate nici argumentele acuzării în partea în care s-a invocat că în privința inculpatului urma a fi aplicată o pedeapsă mai aspră, or la numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Cernous Alexandr, instanța de fond a reiterat prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 – 78 din Codul penal și le-a aplicat corespunzător. Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, ține cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 din Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. La caz, instanța de apel a indicat că instanța de fond a apreciat corespunzător circumstanțele reale și personale ale inculpatei și a stabilit o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise. În acest sens, instanța de apel a relevat că careva circumstanțe atenuante conform art. 76 Cod penal al Republicii Moldova, în sarcina inculpatului nu au reținute. Drept circumstanțe agravante potrivit art. 77 Cod penal al Republicii Moldova, se atestă comiterea infracțiunilor în stare de ebrietate. Instanța de apel a reține că infracțiunile comise de inculpat se califică, conform art. 16 alin.(3) și (5) din Codul penal, ca infracțiuni mai puțin grave și deosebit de gravă. Cu referire la personalitatea inculpatului, se reține că ultimul se află la evidența medicului narcolog cu diagnoza Alcoolism cronic gr. II mixt continuu. Conform caracteristicii eliberată de ÎM „Apă-Canal” Căușeni din 25.10.2019, Cernous Alexandr la locul de muncă se caracterizează pozitiv, căpătând o autoritate destul de mare și pozitivă datorită caracterului omenos și comportamentul corespunzător față de obligațiunile de serviciu, este stimat de colegi, disciplinat, receptiv la problemele altora, la timp și cu seriozitate îndeplinește ordinele administrației, participă în viața cotidiană a întreprinderii, nu a avut mențiuni disciplinare ci numai gramote de succes. Instanța de apel la stabilirea pedepsei a ținut cont și de prevederile art. 81 alin. (3) din Codul penal, potrivit căruia mărimea pedepsei pentru tentativă de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată. Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță, aplicând în privința inculpatului Cernous Alexandr, pedeapsă, în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 21.10.2019), 6 (șase) luni închisoare, în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 09.11.2019) - 6 (șase) luni închisoare, în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 15.11.2019) - 6 (șase) luni închisoare, în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 16.11.2019) - 6 (șase) luni închisoare, în baza art.2221 20 alin. (2) lit. a) Codul penal - 1 (unu) an închisoare, în baza art.27,145 alin.(2) lit.e1) Codul penal, 10 (zece) ani închisoare, iar conform art.84 alin.(l) din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Cernous Alexandr Alexei, stabilind definitiv pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani, 6 (șase) luni în penitenciar de tip închis, a ținut cont de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, de gravitatea faptelor comise și a impus o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: - procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea individualizării pedepsei, cu dipsunerea rejudecării cauzei; - avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Cernous Alexandr, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Cernous Alexandr să fie achitat. 5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că: - deși instanța a calificat corect acțiunile inculpatului Cernous Alexandr, statuând faptul că în conformitate cu prevederile art.75 alin.(l) din Codul penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, sentința nefondată sub aspectul blândeții pedepsei; - constată neexecutarea și eschivarea cu intenție directă de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie și întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile inculpatului Cernous Alexandr, care avea obligația să execute ordonanța de protecție din momentul adoptării și până la intervenirea circumstanțelor care ar determina încetarea/suspendarea executării actului de dispoziție respectiv; - acțiunile inculpatului întrunesc atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a componenței de infracțiune prevăzute de art.2221 alin.(2) lit. a) din Codul penal după indicii calificativi, cruzimea față de animale, adică tratarea cu cruzime a animalelor care a cauzat moartea acestora, fapta săvârșită în prezența unui minor, vinovăția căreia a fost demonstrată pe deplin, dincolo de orice dubiu rezonabil, urmând ca acesta să fie condamnat și pentru infracțiunea comisă; - deși instanțele de judecată corect au concluzionat faptul că fiindu-i aplicate mai multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a membrelor superioare numitei Cernous Lilia, cauzându-i plăgi tăiate, care conform raportului de expertiză judiciară nr. 202002D0331 din 11.02.2020 au fost calificate ca vătămare corporală ușoară, motivul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art.27,145 21 alin.(2) lit.e1) din Codul penal, de către Cernous Alexandr este răzbunarea si ura, față de partea vătămată. Or, fiind audiat în ședința de judecată martorul Cernous Dumitru, a declarat că, pe perioada aplicării ordonanței de protecție, tatăl deplasându-se la domiciliu deseori o amenința pe mama Cernous Lilia că o va omorî; - instanțele de judecată urmau să țină cont de prevederile art.75 din Cod penal, referitor la: gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, or, potrivit raportului de expertiză judiciară nr.202036S0026 din 23.04.2020, prin care în urma examinării psihiatrice legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare s-a constatat că: Cernous Alexandr nu suferă de careva maladie psihică cronică, prezintă: „Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. în caz dacă în instanța de judecată va fi probate vinovăția ultimului, comisia de experți judiciari psihiatri pledează ca Cernous Alexandr să fie recunoscut responsabil de fapta de care este bănuit. Actualmente, conform stării psihice, Cernous Alexandr are capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le poate dirija, deci este apt de a acționa cu discernământ. La momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr nu suferea de careva maladie psihică cronică, prezintă „Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. Conform stării psihice la momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr avea capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le putea dirija, deci a acționat cu discernământ; - la adoptarea hotărârii instanțele nu au ținut cont de prevederile art.81 alin.(3) din Codul penal stabilindu-i inculpatului Cernous Alexandr, deși, urmau a stabili pedeapsa sub formă de închisoare, conducându-se de prevederea legală „trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială". - urmează a se ține cont și de Hotărârea Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la infracțiunile săvârșite prin omor (art.145-148 din Codul penal), nr.11 din 24.12.2012, unde Curtea clar statuează că „tentativa de omor poate fi o tentativă întreruptă (neterminată), dacă subiectul nu a putut să-și continue fapta, intervenind anumiți factori care l-au împiedicat să-și desfășoare mai departe activitatea infracțională. În alte cazuri, tentativa de omor poate fi o tentativă perfectă (terminată), atunci când făptuitorul depune toate eforturile pe care le consideră necesare pentru lipsirea de viață a victime. Circumstanța agravantă, prevăzută la art. 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal are un caracter personal și vizează atât făptuitorul, cât și victima infracțiunii de omor, aceștia urmând să îndeplinească o calitate specială, și anume, acea de membru de familie; - instanța de apel a ignorat în cazul numirii pedepsei penale inculpatului Cernous Alexandr și prevederile art.75 Cod penal potrivit cărora, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă 22 echitabilă în limitele fixate în partea specială a Cod penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a acestui cod; - instanța de apel greșit a respins solicitările procurorului privind stabilirea în privința inculpatului Cernous Alexandr a unei pedepse privative de libertate mai aspre, dar și a modalității de executare a pedepsei închisorii, aceasta devreme ce argumentele invocate în sprijinul soluției dispuse vin în contradicție cu probatoriul privind personalitatea inculpatului administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judecătorești în instanțele de fond și apel, sânt contrare scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii și pedepsei penale. 5.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Cernous Alexandr a menționat că: - în privința capătului de acuzare privind învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3201 Cod penal, pentru epizoadele din data de 21.10.2019, 09.11.2019, 15.11.2019 și 1б.11.2019 și privind acuzarea în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2221 alin. (2) lit. а) Сod penal, арărаrеа își menține poziția сă inculpatul urmеаză а fi achitat, întrucât sentința instanței de fond în privința lui Cernous Alexandr parțial estе bazată ре рrеsuрunеri și ре aprecierea еrоnаtă а рrоbеlоr administrate cu încălcarea cerințelor art. 6 CEDO, art.2l din Constituția Republicii Moldova, art. 08, 101, 389 din Codul de procedură реnală. - inculpatul a declarat că despre emiterea ordonanței de protecție а fost la сurеnt, i-a fost înmânată și а citit-o, însă а înțeles сă nu trebuia să se арrорiе de soție dar nu și de casă. Necătând la faptul dat s-a deplasat la domiciliu doar о singură dată, dar nu ține minte în ce dată. În pofida acestor declarații instanța de apel а reținut în acțiunile inculpatului intenția directă, deoarece аr fi cunoscut cu certitudine despre ordonanța de protecție din 10 octombrie 2019, însă a încălcat sistematic interdicțiile stabilite; - instanța de apel a apreciat declarațiile inculpatului ca nefiind veridice, or, inculpatul ar fi oferit astfel de depoziții cu scopul de a se eschiva de la răspunderea penală; - instanța de apel analizând declarațiile martorului acuzării Pătrunjel Ion le- a apreciază ca fiind veridice, utile, consecvente și pertinente, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile părții vătămate chiar daca martorul în cadrul urmăririi penale a dat declarații diferite fata de cele date în cadrul instanței de judecată; - potrivit art.2 al Legii nr.145 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, noțiunea de „violență în familie” semnifică acte de violentă fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepția acțiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privința altui membru al aceleiași familii; - instanța de apel a menționat in decizia sa că art. 1331 din Codul penal, prevede expres că, prin membru de familie se înțelege: în condiția de conlocuire: 23 persoanele aflate în căsătorie, în divorț, sub tutelă și curatelă, rudele, afinii lor, soții rudelor, persoanele aflate în relații asemănătoare celora dintre soți (concubinaj) sau dintre părinți și copii: în condiția de locuire separată persoanele aflate în căsătorie, în divorț, rudele, afinii lor, copiii adoptivi, persoanele aflate sub curatelă, persoanele care se află ori s-au aflat în relații asemănătoare celora dintre soți (concubinaj) și în speță sunt întrunite elementele obligatorii ale componenței infracțiunii, Cernous Alexandr la momentul comiterii infracțiunii se afla în relații de căsătorie cu partea vătămată Cernous Lilia. Partea vătămată a afirmat ca s-au căsătorit la data de 22 noiembrie 1997, însă la moment sunt divorțați din decembrie 2019; - instanța de judecată a apreciat poziția apărării vis-a vis de recalificarea acțiunilor in violenta in familie drept o versiune de apărare și de eschivare de la răspunderea penală, în pofida faptului ca materialele cauzei confirma poziția apărării, or, conform raportului de expertiză judiciară nr.202002D0331 din 11.02.2020 (f.d.48-49 v-II) în urma examinării medico-legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare, la Cernous Lilia s- au constatat: plăgi tăiate la nivelul membrelor superioare și la nivelul cutiei toracice, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor- înțepător, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară; - conform caracteristicii eliberată de ÎM „Apă-Canal” Căușeni din 25.10.2019, Cernous Alexandr la locul de muncă se caracterizează pozitiv, căpătând o autoritate destul de mare și pozitivă datorită caracterului omenos și comportamentul corespunzător față de obligațiunile de serviciu, este stimai de colegi, disciplinai, receptiv la problemele altora, la timp și cu seriozitate îndeplinește ordinele administrației, participă în viața cotidiană a întreprinderii, nu a avut mențiuni disciplinare ci numai gramote de succes; - instanța a încasat neîntemeiat de la inculpat suma de 16 944 (șaisprezece mii nouă sute patruzeci și patru) lei cu titlu de cheltuieli de judecata, or, aceste cheltuieli nu se încadrează în cele prevăzute expres la art. 227 Cod de procedură penală; - cheltuielile pentru efectuarea expertizelor urmează a fi suportate de stat reieșind din obligația pozitiva asumata prin ratificarea CEDO de a examina orice fapta penala cu care a fost sesizata; - ordonator al expertizelor a fost statul în persoana organului de urmărire penala, nu au fost efectuate expertize la cererea inculpatului.

Referință asupra recursurilor declarate nu a fost depusă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente: Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se relevă că instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului 24 declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. În prezenta speță, reieșind din recursul declarat de procuror se atestă că, acesta îl întemeiază în baza pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, unde este stipulat că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, invocând următoarele cazuri de casare incidente, în opinia acestuia, în prezenta cauză și anume: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Totodată, Colegiul penal constată din recursul declarat, că procurorul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu stabilirea inculpatului a pedepsei cu închisoare pe un termen de 11 ani și 06 luni pentru infracțiunile săvârșite, menționând că în privința inculpatului urmează a fi aplicată o pedeapsă definitivă sub formă de 16 ani închisoare. Referitor la temeiul de casare invocat de procuror și stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal statuează, că acest temei pentru recurs, în prezenta speță nu s-a confirmat. La acest capitol, instanța de recurs menționează că, prin apelul declarat de către procuror, acesta a invocat ca argumente de bază dezacordul cu aplicarea în privința inculpatului a termenului minim de pedeapsă cu închisoare, fără a se ține cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite de inculpat și de personalitatea acestuia, considerând că scopul pedepsei penale nu va fi atins, adică chestiuni asupra cărora urma să se expună instanța de apel. În cele din urmă, verificând dacă instanța de apel s-a pronunțat asupra criticilor invocate de apelant și dacă hotărârea adoptată conține concluzii întemeiate asupra considerentelor sale, Colegiul constată respectarea de care instanța de apel a prevederile alin. (5) art. 414 Cod de procedură penală, fiind oferite răspunsuri la argumentele esențiale, care au și constituit fondul apelului. Deși, instanța de apel a preluat în hotărârea sa, raționamente ale primei instanțe referitor la aplicarea pedepsei inculpatului, aceasta nu contravine și considerentelor Curții Europene, potrivit căror, luând în considerare faptul că, atunci când instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (Garcia Ruis c. Spaniei din 21 ianuarie 1999, Helle c. Finlandei din 19 decembrie 1997). Astfel, instanța de recurs consideră, că hotărârea contestată corespunde 25 cerințelor prevăzute la alin. (8) art. 417 Cod de procedură penală, cuprinzând temeiuri de fapt și de drept, ce au dus la respingerea apelului declarat de către acuzatorul de stat. Totodată, în urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului penal instanțele de fond și-au motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului, fără a fi admise careva erori în acest sens, stabilind în privința acestuia pedepse echitabile pentru faptele comise sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani și 06 luni, cu executare în penitenciar de tip închis, motivând soluția adoptată și ținând cont de prevederile art.81 alin.(3) din Codul penal, potrivit căruia mărimea pedepsei pentru tentativa de infracțiune, ace nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute de articolul corespunzător (pag. 30, pct.146, 147 din Decizia Curții de Apel). În partea ce ține de criticile privind individualizarea eronată a pedepsei aplicate inculpatului, este de menționat că, instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea. La caz, Colegiul consider că, pedeapsa de 11 ani 6 luni închisoare, aplicată inculpatului este just individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale. La stabilirea termenului pedepsei inculpatului, instanțele de fond au reținut că, la caz circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, iar ca circumstanță agravantă este comiterea infracțiunilor în stare de ebrietate. Totodată, la stabilirea termenului pedepsei în privința inculpatului Cernous Alexandr, instanțele de fond corect au reținut prevederile alin.(3) art. 81 Cod penal, care prevede că mărimea pedepsei pentru tentativă de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată. În aceiași ordine de idei, instanța de recurs consideră că, nu sunt temeiuri excepționale de a interveni în soluțiile adoptate de instanțele de fond la capitolul individualizării pedepsei. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Cernous Alexandr, Colegiul penal atestă că acesta, este întemeiat în baza pct. 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, invocând cazurile de casare incidente, în opinia acestuia, în prezenta cauză și anume: nu au fost întrunite elementele infracțiunii precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Cu referire la incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde 26 elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit lucrărilor dosarului se constată că, inculpatul Cernous Alexandr a fost învinuit, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 3201 Cod penal (episodul din 21.10.2019), 3201 Cod penal (episodul din 09.11.2019), 3201 Cod penal (episodul din 15.11.2019), 3201 Cod penal (episodul din 16.11.2019), 2221 alin.(2) lit. a) Cod penal, 27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal. În cauza supusă judecării Colegiul notează că, prima instanță în hotărârea adoptată a făcut o analiză amplă a probelor administrate la caz, în raport cu învinuirea înaintată inculpatului, oferind răspunsuri argumentate la criticile esențiale invocate de către partea apărării, care de altfel au fost similare și în procedurile de apel și recurs ordinar. Prin urmare, dat fiind faptul că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Cernous Alexandr, în săvârșirea infracțiunilor imputate. Atât instanța de apel, cât și cea de recurs ordinar nu au avut temeiuri de a devia de la concluziile menționate în sentința de condamnare. Având în vedere cumulul de probe menționat și reținut de către instanțele de fond, Colegiul penal consideră că, acestea întemeiat au ajuns la concluzia despre vinovăția inculpatului Cernous Alexandr în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 3201, 3201, 3201, 3201, 2221 alin.(2) lit. a), 27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal. Pe de altă parte, raportat la criticile invocate de partea apărării în recursul declarat, Colegiul constată că acestea se referă în bună parte doar la chestiunea de apreciere a probelor. Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a constatat 27 discrepanța între cele reținute de instanțele de fond în vederea condamnării inculpatului și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul probator o redă. De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită recurentul. Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului Cernous Alexandr, în săvârșirea infracțiunilor imputate, iar în acțiunile acestuia fiind prezente elementele infracțiunilor incriminate. În virtutea raționamentelor expuse mai sus, instanța de recurs observă la caz o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanțele de fond în privința inculpatului Cernous Alexandr, ne fiind constatată prezența a careva dubii privind vinovăția ultimului, în săvârșirea infracțiunilor imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute de art. 3201, 3201, 3201, 3201, 2221 alin.(2) lit. a), 27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal, Prin urmare, temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și invocat în recurs, nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Cernous Alexandr, invocă în prezenta speță incidența cazului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Din argumentele recursului declarat se constată, că în opinia apărării, acțiunile inculpatului nu pot fi calificate conform art. 27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal, deoarece chiar în învinuirea formulată lui Cernous Alexandr este invocat faptul că acesta urmărea scopul să-și omoare soția, care în sensul art. 1331 Cod penal este membru al familiei, respectiv acțiunile acestuia urmau a fi recalificate. Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată inculpatului, Colegiul penal apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât instanțele de fond just au încadrat acțiunile inculpatului Cernous Alexandr în baza art. 27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal, vinovăția acestuia fiind dovedită în baza ansamblului de probe administrate la materialele cauzei. Criticile apărătorului în partea ce se referă la faptul că inculpatul la momentul comiterii infracțiunii se afla în relații de căsătorie cu partea vătămată, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, deoarece vinovăția inculpatului Cernous Alexandr a fost confirmată prin probele administrate, care la rândul său au fost detaliat cercetare și analizate de către instanțele de judecată. Colegiul penal reține că, în recursul declarat recurentul critică în bună parte hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa valoare probele prezentate, în opinia căruia acestea nu dovedesc vinovăția inculpatului în cele incriminate lui. 28 Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal reiterează că aceștia se referă în principiu la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, care în opinia acestuia dovedesc nevinovăția inculpatului. Așadar, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind vinovăției inculpatului, or, din materialele dosarului penal rezultă cu certitudine că Cernous Alexandr a atentat atât la relațiile sociale cu privire la viața persoanei, cât și la sănătatea integrității corporale a lui Cernous Lilia. Instanța de recurs rezumă că, totalitatea argumentelor invocate de recurent nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului ordinar și ca urmare acestea nu sunt suficiente pentru a constitui erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor instanței de apel. Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentele recursuri, nu se identifică, or instanța de apel s- a expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale invocate în apelurile declarate la caz, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune dispunerea inadmisibilității recursurilor ordinare declarate la caz, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, 29 DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Cernous Alexandr XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 04 iunie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 30