1ra-659/2021 — art.320-1; art. 27, 145 alin.2 lit. e-1; art. 222-1 alin.2 lit. a CP

1ra-659/2021 — art.320-1; art. 27, 145 alin.2 lit. e-1; art. 222-1 alin.2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-659/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea

în principiu a recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către avocatul Pruteanu Natalia în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 octombrie 2020 și sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Central

din 24 iunie 2020, în cauza penală în privința lui,

Cernous Alexandr XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 02.12.2019 – 24.06.2020

instanța de apel: 13.07.2020 – 28.10.2020

instanța de recurs: 29.12.2020 – 07.04.2021

A C O N S T A T A T :

Cernous Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art.art.3201, 3201, 3201, 3201, 2221 alin.(2) lit. a) și art.27, 145 alin.(2) lit.e1) din

Codul penal și i s-a stabilit pedeapsă după cum urmează:

- în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 21.10.2019) - 6 (șase) luni

închisoare;

- în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 09.11.2019) - 6 (șase) luni

închisoare;

- în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 15.11.2019) - 6 (șase) luni

închisoare;

- în baza art. 3201 din Codul penal, (episodul din 16.11.2019) - 6 (șase) luni

închisoare;

- în baza art.2221 alin. (2) lit. a) Codul penal - 1 (unu) an închisoare;

- în baza art.27,145 alin.(2) lit.e1) Codul penal, 10 (zece) ani închisoare.

Conform art.84 alin.(1) din Codul penal, pentru concurs de infracțiuni prin

cumul parțial al pedepselor aplicate lui Cernous Alexandr, s-a stabilit pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani, 6 (șase)

luni în penitenciar de tip închis.

1

Termenul executării pedepsei lui Cernous Alexandr fiind calculat din data

pronunțării sentinței, cu includerea în termenul executării pedepsei, durata aflării

în stare de arest din 28.01.2020 ora 18.30, până la 24 iunie 2020 ora 15.30.

Măsura preventivă - arestarea preventivă, aplicată în privința inculpatului

Cernous Alexandr, s-a menținut până la rămânerea definitivă a sentinței.

S-a încasat de la Cernous Alexandr, în beneficiul statului cheltuielile

judiciare în sumă de 16 944 (șaisprezece mii nouă sute patruzeci și patru) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

intenționat, urmărind scopul neexecutării ordonanței de protecție (dosar nr.

XXXXX) emisă de Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 10 octombrie 2019,

fiindu-i adusă la cunoștință prin procesul-verbal privind înmânarea actului de

procedură din 11.10.2019, ora 09.38, prin care i-au fost stabilite un șir de obligațiuni

pe un termen de 90 de zile, anume: obligarea ultimului de a părăsi domiciliul

comun al victimei, de a nu se apropia de victimă, de locul unde aceasta muncește

și de domiciliul ei la o distanță de 200 m., de a nu contacta victima și obligarea

agresorului de a trece un curs de dezalcoolizare și conciliere pentru agresori

familiali, contrar prevederilor art. 16 din Codul de procedură civilă, conform

cărora ordonanțele instanței judecătorești sunt obligatorii pentru toate autoritățile

publice, inclusiv și pentru persoanele fizice și deși cunoaște despre caracterul

executoriu al obligațiilor impuse de către instanța de judecată, contrar faptului că

a avut posibilitatea reală de a executa obligațiile stabilite de către instanța de

judecată, intenționat nu le-a executat, iar la data de 21 octombrie 2019, aproximativ

pe la orele 10.00, a vizitat locul de trai al victimei violenței în familie Cernous Lilia,

amplasat în or. XXXXX, și a cerut fiului său XXXXX să-i deschidă poarta, după

care din domiciliu a luat actele sale personale și un album cu poze.

Tot el, acționând intenționat, urmărind scopul neexecutării ordonanței de

protecție (dosar nr. XXXXX) emisă de Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 10

octombrie 2019, fiindu-i adusă la cunoștință prin procesul-verbal privind

înmânarea actului de procedură din 11.10.2019, ora 09.38, prin care i-au fost

stabilite un șir de obligațiuni pe un termen de 90 de zile, anume: obligarea

ultimului de a părăsi domiciliul comun al victimei, de a nu se apropia de victimă,

de locul unde aceasta muncește și de domiciliul ei la o distanță de 200 m., de a nu

contacta cu victima și obligarea agresorului de a trece un curs de dezalcoolizare și

conciliere pentru agresori familiali, contrar prevederilor art. 16 din Codul de

procedură civilă, conform cărora ordonanțele instanței judecătorești sunt

obligatorii pentru toate autoritățile publice, inclusiv și pentru persoanele fizice și

deși cunoaște despre caracterul executoriu al obligațiilor impuse de către instanța

de judecată, contrar faptului că a avut posibilitatea reală de a executa obligațiile

stabilite de către instanța de judecată, intenționat nu le-a executat, iar la data de 09

noiembrie 2019, aproximativ pe la orele 21.30, s-a apropiat de locul de trai al

victimei violenței în familie Cernous Lilia, amplasat în or. XXXXX, și timp de

aproximativ o oră, de la poartă, le-a comunicat că el dorește să vorbească cu

2

membrii familiei, le-a reproșat că sunt răi și pot să sune la politie, căci lui îi este

indiferent.

Tot el, acționând intenționat, urmărind scopul neexecutării ordonanței de

protecție (dosar nr. XXXXX) emisă de Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 10

octombrie 2019, fiindu-i adusă la cunoștință prin procesul-verbal privind

înmânarea actului de procedură din 11.10.2019, ora 09.38, prin care i-au fost

stabilite un șir de obligațiuni pe un termen de 90 de zile, contrar prevederilor art.

16 din Codul de procedură civilă, contrar faptului că a avut posibilitatea reală de

a executa obligațiile stabilite de către instanța de judecată, intenționat nu le-a

executat, iar la data de 15 noiembrie 2019, aproximativ pe la orele 17.00, a telefonat

pe numărul de staționar XXXXX de la domiciliul victimei violenței în familie

Cernous Lilia, amplasat în or. XXXXX, și i-a comunicat că el dorește să intre în

ogradă, iar numita Cernous Lilia, văzând că ultimul se află în stare de ebrietate,

pentru a nu provoca un conflict, l-a lăsat să intre în ogradă, s-a uitat prin grădină,

după care a intrat în casă și a mâncat, a făcut baie, iar apoi a plecat.

Tot el, acționând intenționat, urmărind scopul neexecutării ordonanței de

protecție (dosar nr. XXXXX) emisă de Judecătoriei Căușeni, sediul central, din 10

octombrie 2019, fiindu-i adusă la cunoștință prin procesul-verbal privind

înmânarea actului de procedură din 11.10.2019, ora 09.38, prin care i-au fost

stabilite un șir de obligațiuni pe un termen de 90 de zile, contrar prevederilor art.

16 din Codul de procedură civilă, contrar faptului că a avut posibilitatea reală de

a executa obligațiile stabilite de către instanța de judecată, intenționat nu le-a

executat, iar la data de 16 noiembrie 2019, aproximativ pe la orele 10.00, a venit la

domiciliul victimei violenței în familie Cernous Lilia, amplasat în or. XXXXX,

fiind vizual în stare de ebrietate alcoolică și i-a comunicat soției că dorește să

doarmă vreo câteva ore, după care fără permisiune ultimei a intrat în casă și s-a

culcat, iar când Cernous Lilia a telefonat la politie, Cernous Alexandr s-a ridicat

din pat și a plecat.

Tot el, la data de 21 octombrie 2019, aproximativ pe la orele 10.20,

continuându-și acțiunile sale criminale, urmare a neexecutării ordonanței de

protecție (dosar nr. XXXXX) emisă de Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 10

octombrie 2019, a intrat în domiciliul soției Cernous Lilia, amplasat în or. XXXXX,

unde intenționat, manifestând o cruzime deosebită față de animale, a scos

papagalul din colivia care se afla pe soba din dormitor, iar în prezența fiului său

minor pe nume Cernous Tudor, a rupt capul animalului, aruncându-l jos,

comunicându-i ultimului că de acum înainte nu va mai avea papagal.

Tot el, la data de 28 ianuarie 2020, aproximativ pe la orele 17.00, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, conform procesului-verbal nr.78 din 28.01.2020, a venit la

domiciliul comun din or. XXXXX, iar în timp ce soția sa Cernous Lilia spăla vesela,

i-a prezentat o chitanță perfectată pe numele ultimului, în care era scris că trebuie

să achite o sumă de bani, după care a inițiat un conflict, reproșându-i soției sale că

amenzile aplicate sunt din vina ei. Ulterior, numitul Cernous Alexandr, acționând

intenționat, urmărind scopul de a omorî pe soția sa Cernous Lilia, care în esența

3

art. 1331 din Codul penal, este membru de familie, a luat în mână un cuțit de

bucătărie, dorind să o taie, însă ultima văzând ce se întâmplă, s-a speriat și a fugit

după ajutor la vecinul său Pătrunjel Ion. După asta, ultimul dorind să-și realizeze

scopul său infracțional până la sfârșit, a fugit din urma ei și a blocat-o pe Cernous

Lilia între scară și casa numitului Pătrunjel Ion, unde cu cuțitul de bucătărie i-a

aplicat multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a membrelor superioare,

cauzându-i plăgi tăiate, însă din cauze independente de voința făptuitorului,

datorită faptului că victima a reușit să-i smulgă cuțitul din mâini și să fugă, ultimul

nu și-a putut duce intenția până la capăt.

- procurorul în Procuratura raionului Căușeni, Leu Petru, prin care a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care a-i stabili pedeapsă sub formă de închisoare

inculpatului Cernous Alexandru, în baza art.3201 din Cod penal, pe un termen de

1 an; în baza art.3201 Cod penal, pe un termen de 1 an; în baza art.3201 Codul penal,

pe un termen de 1 an; în baza art.3201 Codul penal, pe un termen de 1 an; în baza

art.2221 Cod penal, pe un termen de 1 an și 6 luni; în baza art.art.27, 145 alin.(2)

lit.e1) din Codul penal, pe un termen de 15 ani, iar conform art.84 din Codul penal,

pedeapsă definitivă de 16 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip închis;

- avocatul Bragoi Andrei în numele inculpatului Cernous Alexandr, prin

care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care, inculpatul să fie achitat de la comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. art. 3201 și 2221 alin.(2) lit. a) din Codul penal, din

motiv că nu a comis astfel de acțiuni, iar acțiunile acestuia de la art. art. 27, 145

alin.(2) lit. e1) din Codul penal să fie recalificate la art. 2011 alin.(1) lit. a) din Codul

penal.

3.1. În motivarea cererii de apel, procurul menționat că:

- prin acțiunile sale intenționate, Cernous Alexandr a comis infracțiunea

prevăzută de art.3201 din Codul penal, adică neexecutarea măsurilor din

ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, art.2221 din Codul penal,

adică cruzimea față de animal, art.27,145 alin.(2)lit.e1) din Codul penal, adică

tentativă de omor săvârșit asupra unui membru de familie;

- deși instanța a calificat corect acțiunile inculpatului Cernous Alexandr,

statuând faptul că în conformitate cu prevederile art.75 alin.(l) din Codul penal, la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia, consider sentința nefondată sub aspectul

blândeții pedepsei;

- instanța a constatat neexecutarea și eschivarea cu intenție directă de la

executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a

4

victimei violenței în familie și întrunirea tuturor elementelor constitutive ale

infracțiunii în acțiunile inculpatului Cernous Alexandr, care avea obligația să

execute ordonanța de protecție din momentul adoptării și până la intervenirea

circumstanțelor care ar determina încetarea/suspendarea executării actului de

dispoziție respectiv;

- instanța de judecată a considerat că acțiunile inculpatului întrunesc atât

latura obiectivă, cât și cea subiectivă a componenței de infracțiune prevăzute de

art.2221 alin.(2) lit. a) din Codul penal după indicii calificativi, cruzimea față de

animale, adică tratarea cu cruzime a animalelor care a cauzat moartea acestora,

fapta săvârșită în prezența unui minor, vinovăția căreia a fost demonstrată pe

deplin, dincolo de orice dubiu rezonabil, urmând ca acesta să fie condamnat și

pentru infracțiunea comisă;

- deși, instanța de fond corect a concluzionat faptul că fiindu-i aplicate mai

multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a membrelor superioare numitei

Cernous Lilia, cauzându-i plăgi tăiate, care conform raportului de expertiză

judiciară nr. 202002D0331 din 11.02.2020 au fost calificate ca vătămare corporală

ușoară, motivul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art.27,145

alin.(2) lit.e1) din Codul penal, de către Cernous Alexandr este răzbunarea și ura,

față de partea vătămată. Or, fiind audiat în ședința de judecată martorul Cernous

Dumitru, a declarat că, pe perioada aplicării ordonanței de protecție, tatăl

deplasându-se la domiciliu deseori o amenința pe mama Cernous Lilia că o va

omorî;

- instanța de judecată la aplicarea pedepsei, trebuia să țină cont prevederile

stipulate de art.81 alin.(3) din Codul penal, potrivit cărora „mărimea pedepsei

pentru tentativă de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși trei

pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător

din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată”;

- instanța de judecată trebuia să țină cont de prevederile art.75 din Cod

penal, referitor la: gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului. Or, potrivit raportului de expertiză judiciară din 23.04.2020, prin care

în urma examinării psihiatrice legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și

întrebările înaintate spre soluționare s-a constatat că: Cernous Alexandr nu suferă

de careva maladie psihică cronică, prezintă: „Tulburări mentale și

comportamentale datorate utilizării alcoolului”. În caz dacă în instanța de judecată

va fi probate vinovăția ultimului, comisia de experți judiciari psihiatri pledează ca

Cernous Alexandr să fie recunoscut responsabil de fapta de care este bănuit.

Actualmente, conform stării psihice, Cernous Alexandr are capacitatea de a-și da

seama de acțiunile sale și le poate dirija, deci este apt de a acționa cu discernământ.

La momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr nu

suferea de careva maladie psihică cronică, prezintă „Tulburări mentale și

comportamentale datorate utilizării alcoolului”. Conform stării psihice la

5

momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr avea

capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le putea dirija, deci a acționat cu

discernământ.;

- instanța de judecată la adoptarea hotărârii a acționat contrar prevederilor

art.81 alin.(3) din Codul penal stabilindu-i incorect pedeapsa inculpatului Cernous

Alexandr, or, instanța de fond conform prevederilor art.81 alin.(2) din Codul

penal, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.27,145 alin.(2) din Codul

penal de către Cernous Alexandr, urma a stabili pedeapsa sub formă de închisoare,

conducându-se de prevederea legală „trei pătrimi din maximul celei mai aspre

pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială”.

- pedeapsa individualizată, răspunde atât principiului proporționalități, cât

și scopului prevăzut la art.61 alin.(2) din Codul penal, restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât

din partea condamnatului, cât și a altor persoane, astfel, urmează ai fi stabilită

inculpatului Cernous Alexandr, o nouă pedeapsă în limitele legii penale -

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 16 ani cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

3.2. În motivarea cererii de apel, avocatul Bragoi Andrei în numele

inculpatului Cernous Alexandr menționat că:

- concluziile instanței de judecată, expuse în sentința judecătoriei Căușeni

din 24 iunie 2020 parțial nu corespund circumstanțelor reale ale cauzei și sentința

în privința lui Cernous Alexandr este pasibilă de a fi casată;

- hotărârea instanței de fond în privința lui Cernous Alexandr parțial este

bazată pe presupuneri și pe aprecierea eronată a probelor administrate cu

încălcarea cerințelor art. 6 CEDO, art. 21 din Constituția Republicii Moldova, art.

08,101, 389 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova;

- concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi

înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului,

învinuitului, inculpatului;

- în conformitate cu art. 389 din Codul de procedură penală al Republicii

Moldova, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma

cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost

confirmată prin ansamblul de probe cercetate în instanța de judecată. Sentința nu

poate fi bazată pe presupuneri;

- inculpatul a declarat, că el n-a comis infracțiunile prevăzute de art. 3201,

2221 din Codul penal, fiindcă el nu știa, că n-avea dreptul să viziteze domiciliul

său, având restricțiile ordonanței de protecție, emise de judecătoria Căușeni la 10

octombrie 2019, crezând că el doar n-avea dreptul să se apropie de soția sa Cernous

Lilia timp de 90 zile;

- pe faptul tentativei de omor a lui Cernous Lilia inculpatul Cernous

Alexandr a declarat, că el n-a avut intenția s-o omoare pe soția sa Cernous Lilia.

6

Pe acest epizod Cernous Alexandr urma să fie atras la răspundere penală doar în

baza art. 2011 alin. (1) lit. a) din Codul penal al Republicii Moldova.

2020, au fost respinse ca nefondate, apelul acuzatorului de stat, procurorul în

Procuratura raionului Căușeni, Leu Petru și apelul avocatului Bragoi Andrei în

numele inculpatului Cernous Alexandr și menținută sentința fără modificări.

Termenul executării pedepsei inculpatului Cernous Alexandr de calculat

din data de 28 octombrie 2020, cu includerea în acest termen a duratei aflării

inculpatului în stare de arest de la data de 28.01.2020 până la 28.10.2020.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunile imputate, aplicând

o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise. Aceste împrejurări au fost

constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 din Codul de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, culpa acestuia se probează

prin probele analizate și anume: declarațiile părții vătămate, Cernous (Oborocean)

Lilia; declarațiile martorului minor XXXXX; declarațiile martorului Plăcintă

Svetlana; declarațiile martorului Pătrunjel Ion.

De asemenea, instanța de apel a menționat că vinovăția lui Cernous

Alexandr în comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat se mai probează

și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi

penale cum ar fi: procesul-verbal privind constatarea unei bănuieli rezonabile cu

privire la infracțiune în cadrul examinării materialului înregistrat în R-2 cu nr.

5407 din 09.11.2019, conform căruia, agentul IP Căușeni, M. Pozdîrca, a constatat

că, la 09.11.2019, cet. Cernous Alexandr a încălcat ordonanța de protecție (f.d.9,

vol. I); cererea lui Cernous Lilia din 10.11.2019, adresată șefului IP Căușeni,

conform căreia roagă organele de poliție de a lua măsuri în conformitate cu legea

pe faptul că Cernous Alexandr, a intrat în curtea casei și a făcut dezordine avînd

ordin de restricție pe o durată de 90 zile (f.d.11 ,vol. I); încheierea și ordonanța de

protecție din 10.10.2019, conform căreia, a fost admisă cererea victimei violenței în

familie Cernous Lilia, fiind emisă ordonanță de protecție pe un termen de 90

(nouăzeci) zile, fiind obligat agresorul Cernous Alexandr de a părăsi domiciliul

comun al victimei; de a nu se apropia de victimă, de locul unde aceasta muncește

și domiciliul ei la o distanța de 200 metri; de a nu contacta cu victima; obligarea

gresorului de a trece un curs de dezalcoolizare și conciliere pentru agresori

familiali (f.d.16-20, vol. I); procesul-verbal și ordonanța de ridicare din 11.11.2019,

conform căreia, agentul constatator M. Pozdîrca, a dispus ridicarea de la cet.

Cernous Lilia a două secvențe audio (f.d.23-24, vol. I); Ordonanța de recunoaștere

și anexare a documentelor la cauza penală în calitate de mijloc material de probă

7

din 15.11.2019, conform căreia, au fost recunoscute și anexate în calitate de mijloc

material de probă, ordonanță de protecție și încheierea din 10.10.2019, procesul-

verbal cu privire la contravenție din 11.10.2019, procesul verbal cu privire la

contravenție din 08.10.2019, procesul verbal cu privire la înmânarea actului de

procedură din 14.10.2019 și un DVDR cu două secvențe audio din data de

11.11.2019 (f.d.26, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 28.11.2019,

conform căruia, în urma efectuării examinării obiectului DVD-R s-a constatat:

două secvențe audio, în care se aude vocea lui Cernous Lilia care discută cu soțul

ei Cernous Alexandr în care ultimul spune că poate să sune la poliție că lui îi este

tot una (f.d.26A, vol.I); procesul-verbal privind constatarea unei bănuieli

rezonabile cu privire la infracțiune în cadrul examinării materialului înregistrat în

R-2 cu nr. 5511, conform căruia, agentul IP Căușeni, M. Pozdîrca, a constatat că,

Cernous Alexandr, conform încheierii de judecată din 10.10.2019 a fost obligat să

părăsească domiciliul pe o perioadă de 90 zile, ce i-a fost adus la cunoștință contra

semnătură, la data de 15.11.2019, intenționat a pătruns în domiciliu, prin ce a

încălcat ordonanța de protecție (f.d.42, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 20.11.2019 și tabelul fotografic conform căruia, obiectul cercetării fiind

domiciliul cet. Cemous Lilia (f.d.45-46, vol.I); cererea lui Cernous Lilia din

16.11.2019, adresată IP Căușeni, conform căreia, solicită organele de poliție de a

lua măsuri în conform legii pe faptul că la data de 16.11.2019, aflându-se la

domiciliu a venit soțul său Cernous Alexandr în stare de ebrietate, agresiv și avînd

interdicție conform ordinului de restricție, (f.d.46, vol. I); procesul-verbal privind

constatarea bănuelii rezonabile cu privire la infracțiune în cadrul examinării

materialului înregistrat în R-2 cu nr. 5501 din 15.11.2019, conform căruia, agentul

IP Căușeni, M. Pozdîrca, a constatat că, Cernous Alexandr, conform încheierii de

judecată din 10.10.2019, a fost obligat să părăsească domiciliul pe o perioadă de 90

zile, ce ia fost adus la cunoștință prin semnătură, însă la data de 16.11.2019

intenționat a pătruns în domiciliu, prin ce a încălcat ordonanța de protecție (f.d.54,

vol. I); cererea lui Cernous Lilia din 15.11.2019, adresată IP Căușeni, conform

căreia, roagă organele de poliție de a atrage la răspundere pe soțul său Cernous

Alexandr, care în jurul orelor 16.50 a venit la domiciliu în or. Căușeni, str. Pușkin

9, prin ce a încălcat ordonanța de protecție emisă de judecătoria Căușeni pe un

termen de trei luni, începînd cu data de 10.10.2019 (f.d.56, vol. I); procesul-verbal

de cercetare Ia fața locului din 20.11.2019 și tabelul fotografic, conform căreia,

obiectul cercetării fiind gospodăriile de pe str. XXXXX (f.d.57-61, vol.I); procesul-

verbal privind constatarea unei bănuieli rezonabile cu privire la infracțiune în

cadrul examinării materialului înregistrat în R-2 cu nr. 5051 din 21.10.2019,

conform căruia, inspectorul superior A. Șumleanschi, a constatat că, Cernous Lilia

a sesizat faptul că soțul ei, Cernous Alexandr, a încălcat ordonanța de protecție din

10.10.2019. Anterior, Cernous Alexandr a încălcat de două ori ordonanța de

restricție, emisă la 06.10.2019, prin ce i-a fost întocmite două procese verbale cu

privire la contravenție din MAI04897953 din 08.10.2019 și MAI00852005 din

11.10.2019, ce au fost emise conform competenței (f.d.10, vol. III); cererea lui

8

Cernous Lilia din 21.10.2019 adresată șefului IP Căușeni, conform căreia, roagă

organul de politie de a lua măsuri conform legislației în vigoare cu soțul său

Cernous Alexandr, care la data de 21.10.2019, pe parcursul zilei a încălcat

ordonanța de protecție intrând în domiciliu fără permisiune și în absența sa (f.d.12,

vol. III); procesul-verbal de ridicare din 22.10.2019, conform căreia din mapa de

evidență a agresorilor familiali a cet. Cernous Alexandr au fost ridicate

documente: copia ordonanței de protecție din 10.10.2019; copia încheierii

judecătorești din 10.10.2019; copia procesului- verbal cu privire la contravenție

MAI04852005; copia procesului-verbal cu privire la contravenție MAI04897953;

copia procesului-verbal de înmânare a ordonanței de protecție din 11.10.2019

(f.d.15, vol. III); copiile încheierii și ordonanței de protecție din 17 10.10.2019,

conform căreia, a fost admisă cererea victimei violenței în familie Cernous Lilia,

fiind emisă ordonanță de protecție pe un termen de 90 (nouăzeci) zile, stabilindu-

se agresorului Cernous Alexandr măsuri de protecție: de a părăsi domiciliul

comun al victimei, de a nu se apropia de victimă, de locul unde aceasta muncește

și domiciliul ei la o distanța de 200 metri, de a nu contacta cu victima, obligarea

agresorului de a trece un curs de dezalcoolizare și conciliere pentru agresori

familiali (f.d.16-20, vol. III); copia procesului verbal cu privire la contravenție din

08.10.2019, întocmit în privința lui Cernous Alexandr în baza art.3181 Codul

contravențional, pentru faptul încălcării ordinului de restricție emis la data de

06.10.2019 în jurul orei 21.00, nr. XXXXX (f.d.21, vol. III); copia procesului verbal

cu privire la contravenție din 11.10.2019, întocmit în privința lui Cernous Alexandr

în baza art.3181 Codul contravențional, pentru faptul încălcării ordinului de

restricție de urgență nr. XXXXX, emis la data de 06.10.2019 în jurul orei 21.00,

(f.d.22, vol. III); Fișa de sesizare a cazului suspect de violență, neglijare, exploatare

a copilului, conform căruia, la data de 21.10.2019, în jurul orelor 14.00, Cernous

Lilia a sesizat că soțul ei Cernous Alexandr, a încălcat ordonanța de protecție,

aplicând violență fizică și psihică asupra copilului minor XXXXX (f.d.24, vol. III).

Instanța de apel analizând și apreciind sistemul de acte și documente

acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art.

101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor

de procedură, fiind pertinente, concludente și utile, care coroborează între ele, dar

și cu declarațiile părții vătămate, a martorilor din care rezultă indubitabil

vinovăția lui Cernous Alexandr în comiterea infracțiunilor pentru care a fost

condamnat.

Instanța de apel a indicat că argumentele apărătorului în partea în care a

solicitat ca inculpatul să fie achitat de la comiterea infracțiunilor prevăzute de art.

art. 3201 și 2221 alin.(2) lit. a) din Codul penal, din motiv că nu a comis astfel de

acțiuni, iar acțiunile acestuia de la art. art. 27, 145 alin.(2) lit. e1) din Codul penal

să fie recalificate la art. 2011 alin.(1) lit. a) din Codul penal, nu pot fi reținute ca

întemeiate, or sunt contrare materialelor cauzei.

9

Instanța de apel a specificat că potrivit art. 51 din Codul penal, temeiul real

al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componenta

infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii

penale. Răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de legea penală.

Conform art. 52 din Codul penal, se consideră componență a infracțiunii,

totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală ce califică o

faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă. Componența infracțiunii

reprezintă baza juridică pentru calificarea infracțiunii potrivit unui articol concret

din prezentul cod.

Subsecvent, art. 113 din Codul penal, pledează că se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între fapte

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală. Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate etapele procedurii

penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și de către judecători.

Instanța de apel a mai indicat că potrivit art. 14 din Codul penal, infracțiunea

este o faptă (acțiune sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală,

săvârșită cu vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală. Nu constituie infracțiune

acțiunea sau inacțiunea care, deși, formal, conține semnele unei fapte prevăzute

de prezentul cod, dar, fiind lipsită de importantă, nu prezintă gradul prejudiciabil

al unei infracțiuni.

La caz, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art.3201 din Codul

penal îl constituie relațiile sociale cu privire la prevenirea neexecutării intenționate

sau eschivării de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în

ordonanța de protecție a victimei violenței în familie. Latura obiectivă a

infracțiunii analizate constă în fapta prejudiciabilă exprimată în neexecutarea sau

eschivare de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța

de protecție a victimei violenței în familie.

Instanța de apel a reținut că, modalitățile normative cu caracter alternativ

ale acțiunii prejudiciabile analizate sunt: neexecutarea măsurilor stabilite de

instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie;

eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanța de judecată în

ordonanța de protecție a victimei violenței în familie. Ambele modalități enunțate

se reduc la refuzul - expres sau tacit - de a executa măsurile stabilite de instanța de

judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie. Variază doar

circumstanțele în care se realizează acest refuz: neexecutarea presupune refuzul

expres; eschivarea presupune refuzul tacit.

Instanța de apel a reținut în acțiunile inculpatului intenția directă, deoarece

cunoștea cu certitudine despre ordonanța de protecție din 10 octombrie 2019, însă

a încălcat sistematic interdicțiile stabilite.

Infracțiunea prevăzută la art.3201 din Codul penal, este una formală. Ea se

consideră consumată din momentul încetării activității infracționale sau din

momentul survenirii unor evenimente care împiedică această activitate.

10

Prin urmare, infracțiunea specificată la art. 3201 din Codul penal, este o

infracțiune continuă, caracterizată prin săvârșirea neîntreruptă, timp

nedeterminat, a activității infracționale.

Astfel, neexecutarea și eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de

instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie și

întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii în acțiunile inculpatului

Cernous Alexandr, care avea obligația să execute ordonanța de protecție din

momentul adoptării și până la intervenirea circumstanțelor care ar determina

încetarea/suspendarea executării actului de dispoziție respectiv

În speță, instanța de apel a indicat că prevenirea și combaterea violenței în

familie fac parte din politica națională de ocrotire și sprijinire a familiei și

reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Pentru consolidarea,

ocrotirea și sprijinirea familiei, pentru asigurarea respectării principiilor

fundamentale ale legislației cu privire la familie, recunoscând faptul că realizarea

siguranței membrilor familiei constituie elementul- cheie în prevenirea violenței

domestice, faptul că violență în familie afectează în mod disproporționat

drepturile părinților în familie, în situația când aceștia devin victime ale violenței

în raport cu copiii agresori, organele abilitate în acest sens sunt obligate să

întreprindă toate măsurile legale și necesare pentru a înlătura orice act de violență

cu care a fost sesizat.

În acest sens, instanța de apel a considerat a fi pertinentă soluția mutatis

mutandis, constatările Curții în cauza Eremia și alții împotriva Moldovei (cererea

nr. 3564/11) în care a fost stabilit că, în pofida faptului că cunoșteau despre acest

abuz, autoritățile nu au luat măsuri eficiente față de soțul d-nei Eremia pentru a o

proteja de acțiunile permanente de violență domestică. De asemenea, Curtea a

considerat că, în pofida faptului că acțiunile violente ale soțului dnei Eremia față

de soția sa erau manifestate în prezența fiicelor dnei Eremia, și astfel au avut efecte

negative de ordin psihologic asupra acestora, autoritățile nu au acționat deloc sau

au acționata într-o măsură foarte neînsemnată pentru a preveni un asemenea

comportament. în final, Curtea a considerat că atitudinea autorităților a contribuit

la sporirea violenței și a avut un caracter discriminatoriu față de dna Eremia ca

femeie.

Instanța de apel ținând cont de natura relațiilor sociale la care s-a atentat în

raport cu Legea nr.145 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea

violenței în familie și constatările Curții Europene a Drepturilor Omului sub acest

aspect, condamnă acțiunile sistematice de nerespectare a măsurilor întreprinse de

stat, în vederea protejării victimelor violenței domestice, comise de către Cernous

Alexandr în privința victimei violenței și copii comuni.

Potrivit art.2 al Legii nr.145 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și

combaterea violentei în familie, noțiunea de „violență în familie” semnifică acte

de violență fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepția

acțiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv amenințarea

cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privința altui membru

11

al aceleiași familii, prin care s-a cauzat victimelor violentei în familie Cernous Lilia

și copilului minor XXXXX. Astfel, în speță se constată, atât temeiul real, cât și

temeiul juridic pentru atragerea lui Cernous Alexandr la răspundere penală, ori

conform art.51 alin.(2) din Codul penal, temeiul real al răspunderii penale îl

constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar componența infracțiunii, stipulată în

legea penală, reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale.

Apreciind declarațiile inculpatului, părții vătămate și martorului XXXXX în

coroborare cu probele scrise din dosar, instanța de apel a conchis că vina

inculpatului este dovedită integral.

Cu referire la argumentele inculpatului precum că, despre emiterea

ordonanței de protecție a fost la curent, i-a fost înmânată și a citit-o, însă a înțeles

că nu trebuia să se apropie de soție, dar nu și de casă, instanța de apel l-a apreciat

critic, deoarece în ședința de judecată cu certitudine s-a constatat că încălcarea

ordonanței de protecție a avut loc de fiece dată în prezența soției, care și anunța

poliția despre încălcarea măsurilor de protecție de către soțul Cernous Alexandr,

fapt confirmat prin Cererile, (f.d.11, 28, 46, 56, v-I, f.d.12 v-III).

Cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 al. (2) lit.e1) Cod penal,

instanța de apel a examinat și a luat în considerare plângerea lui Cernous Lilia din

28.01.2020, adresată IP Căușeni, conform căreia, roagă organele de urmărire

penală să atragă la răspundere penală pe soțul său Cernous Alexandr, care la data

de 28.01.2020 orele 17.00, la domiciliu a amenințat-o cu omorul având un cuțit de

bucătărie în mână, aplicându-i șase lovituri cu cuțitul în corp (f.d.11 v-II); procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 28.01.2020 și Tabelul ilustrativ, conform

căruia, obiectul cercetării fiind domiciliul cet. Pătrunjel Ion de pe adresa or.

XXXXX (f.d.14-15 v-II); procesul-verbal de cercetare de la fața locului din

30.01.2020 și tabelul ilustrativ, conform căreia, obiectul cercetării fiind domiciliul

de pe strada XXXXX, de la fața locului fiind ridicat un cuțit (f.d.16-19 v-II);

procesul-verbal de examinare a obiectului din data de 30.01.2020, conform căruia

a fost examinat cuțitul ridicat prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din

30.01.2020, în cadrul examinării s-a constatat că lungimea lamei cuțitului este de

14 cm, lățimea lamei este de 1,5 cm, mânerul este confecționat din lemn de culoare

cafenie. Lungimea mânerului este de 10,5 cm, iar lățimea mânerului este de 2,5 cm.

Pe lama mânerului careva urme vizibile de culoare brun-roșietică nu au fost

depistate (f.d.20 v-II); procesul-verbal și Ordonanța de ridicare din 29.01.2020,

conform căruia de la Cernous Lilia au fost ridicate o bluză de culoare combinată

negru-alb, pe care se observă o substanță de culoare brună-roșietică și urme de

deteriorări, o pereche de sutieni de culoare albă pe care se observă o substanță de

culoare brun-roșietică (f.d.36-37 v-II); procesul-verbal de examinare a obiectului

din 30.01.2020, conform căruia au fost examinate o bluză de culoare combinată

negru-alb, pe care se observă o substanță de culoare brună-roșietică și urme de

deteriorări, o pereche de sutieni de culoare albă pe care se observă o substanță de

culoare brună-roșietică. În cadrul examinării s-a stabilit că la bluza de culoare

combinată negru-alb, pe partea din față, se observă multiple pete de culoare

12

brună-roșietică, marginea stângă a bluzei este deteriorată, începând de la mâneca

stângă până la partea de jos a bluzei. La mâneca stângă, distanța de 11 cm de la

capătul mânecii, se observă o deteriorare cu lățimea de 3 cm, iar la sutienii de

culoare albă, cupa stângă, în totalitate este acoperită cu substanță brun-roșietică,

partea versă la fel este acoperită cu aceeași substanță (f.d.38-41 v-II); Ordonanța de

recunoaștere a corpului delict la cauza penală din 01.02.2020, conform căreia, a fost

recunoscută în calitate de corp delict o bluză de culoare combinată negru-alb, pe

care se observă o substanță de culoare brun roșietică, la fel se observă și urme de

deteriorări, o pereche de sutieni de culoare alba pe care se observă o substanță de

culoare brun-roșietică, ridicate prin Ordonanța și procesul-verbal de ridicare de la

Cernous Lilia, la data de 29.01.2020 (f.d 42 v-II); Raportul de expertiză judiciară nr.

XXXXX din 11.02.2020, conform căruia, în urma examinării medico-legale, în

conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare, la

Cernous Lilia s-au constatat: plăgi tăiate la nivelul membrelor superioare și la

nivelul cutiei toracice, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui

obiect tăietor-înțepător, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează

dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca

vătămare corporală ușoară. Cauzarea leziunilor corporale constatate la cădere din

poziție verticală se exclude (f.d.48-49 v-II); Raportul de expertiză judiciară nr.

XXXXX din 28.02.2020, conform căruia, în urma examinării medico-legale, în

conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare, s-

au constatat: pe lama cuțitului de bucătărie cu mânerul din lemn, ridicat în cadrul

efectuării cercetării la fața locului, s-au depistat urme de sânge. Apartenența de

specie a acestui sânge nu a fost posibil de stabilit, din acest motiv efectuarea

cercetărilor privind stabilirea grupei sanguine a acestui sânge nu este posibil. In

spălaturile de pe suprafața mânerului aceluiași cuțit sânge nu s-a depistat (f.d 58-

60 v-II); Raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 26.02.2020, conform căruia,

în urma examinării psihiatrice legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și

întrebările înaintate spre soluționare, s-a concluzionat că: conform art. 143 alin.(3)

și (5) din Codul de procedură penală, expertiza psihiatrico-legală în privința

persoanelor la care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau îndoieli

în privința capacității lor de a percepe just împrejurările ce au importantă pentru

cauza penală, se dispune și se efectuează în mod obligatoriu. Prin urmare, este

necesar în termen rezonabil persoana să fie internată în Secția Psihiatrie medico-

legală Staționară (pentru persoane arestate) din cadrul CML pentru efectuarea

expertizei psihiatrico-legale în condiții de staționar. Din aceste considerente

comisia de experți pledează examinarea cet. Cernous Alexandr în condiții de

staționar, în sens că în privința ultimului să fie dispusă efectuarea expertizei

psihiatrico- legale staționare pentru evaluarea stării psihice, soluționarea

întrebărilor expertale și finalizarea expertizei psihiatrico-legale (f.d.74-78 v-II);

Raportul de expertiză judiciară nr. XXXXX din 23.04.2020, conform căruia, în

urma examinărilor psihiatrice legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și

întrebările înaintate spre soluționare s-a constatat că: Cernous Alexandr nu suferă

13

de careva maladie psihică cronică, prezintă: „Tulburări mentale și

comportamentale datorate utilizării alcoolului”. În caz dacă în instanța de judecată

va fi probate vinovăția ultimului, comisia de experți judiciari psihiatri pledează ca

Cernous Alexandr să fie recunoscut responsabil de fapta de care este bănuit.

Actualmente, conform stării psihice, Cernous Alexandr are capacitatea de a-și da

seama de acțiunile sale și le poate dirija, deci este apt de a acționa cu discernământ.

La momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr nu

suferea de careva maladie psihică cronică, prezintă „Tulburări mentale și

comportamentale datorate utilizării alcoolului”. Conform stării psihice la

momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr avea

capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le putea dirija, deci a acționat cu

discernământ. În starea actuală, Cernous Alexandr poate să participe la

desfășurarea unor acțiuni de urmărire penală. Conform stării psihice,

comportamentul persoanei nu este periculos pentru societate. Nu este necesar

internarea cet. Cernous Alexandr în spitalul de psihiatrie pentru tratament forțat,

nu este necesar aplicarea măsurilor de siguranță cu caracter medical. În caz de

detenție, i se recomandă aplicarea art. 103 din Cod penal (tratament contra

alcoolismului) (f.d.97-103 v-II); Rezultatul analizai nr. pv N78 din 28.01.2020,

conform căruia, la Cernous Alexandr, în rezultatul probei recoltate de sânge

venos, la data de 28.01.2020 ora 18.20, conținutul de alcool în ser constituia 2,40 g/1

(f.d.117 v-II).

Instanța de apel a enunțat că potrivit art.27 din Codul penal, se consideră

tentativă de infracțiune acțiunea sau inacțiunea intenționată îndreptată nemijlocit

spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din cauze independente de voința

făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul.

Conform art. 17 din Codul penal, se consideră că infracțiunea a fost săvârșită

cu intenție dacă persoana care a săvârșit-o își dădea seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile,

le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări.

Cu referire la învinuirea adusă în baza art.27, 145 alin.(2) lit.e1) din Codul

penal, instanța enunță că obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art.

145 Cod penal îl formează relațiile sociale cu privire la viața persoanei. Obiectul

material al omorului intenționat îl formează corpul persoanei. Latura obiectivă a

infracțiunii descrise are următoarea structură: fapta prejudiciabilă constând în

acțiunea sau în inacțiunea de lipsire ilegală de viață a unei alte persoane; urmărilor

prejudiciabile și anume - moartea cerebrală a victimei; legătura de cauzalitate

dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Omorul face parte din rândul

infracțiunilor materiale, se consideră consumat din momentul producerii morții

cerebrale și numai survenirea acestei urmări întregește latura obiectivă a

infracțiunii de omor. Din punct de vedere al laturii subiective, infracțiunea

prevăzută la art. 145 din 23 Codul penal, este săvârșită cu intenție directă sau

indirectă, iar concluzia privind conținutul intenției rezultă din materialitatea

faptei, adică din examinarea tuturor semnelor laturii obiective, precum și din

14

studierea caracterului relațiilor dintre făptuitor și victimă. Tentativa de omor este

posibilă în prezența intenției directe, nu și a celei indirecte. Dacă acțiunile violente

au condus la vătămarea integrității corporale sau a sănătății, iar decesul victimei

nu s-a produs din cauze independente de voința făptuitorului, atunci cele comise

vor forma tentativa de omor. Faptul, că nu există leziuni suferite în ceea ce privește

victima nu are relevanță asupra calificării faptei ca tentativă de omor, dacă intenția

făptuitorului a fost de a lipsi victima de viață.

Instanța de apel a reținut că la caz sunt prezente două din motivele

enumerate și anume răzbunarea și ura. La baza motivului de răzbunare se află

supărarea și nemulțumirea de faptele altei persoane, însoțite de năzuința de a

primi satisfacție pentru prejudiciile pricinuite

Instanța de apel a reiterat că, construcția juridică a componenței de

infracțiune prevăzute la art. 145 Cod penal, include în sine: obiectul juridic special

care este format din relațiile sociale cu privire la viața persoanei. Obiectul material

îl formează corpul persoanei. Latura obiectivă constă în fapta prejudiciabilă

exprimată în acțiunea sau inacțiunea de lipsire ilegală de viață a unei alte

persoane, urmările prejudiciabile sub formă de moartea cerebrală a victimei,

legătura de cauzalitate dintre faptă și urmările prejudiciabile. Subiectul faptei

infracționale analizate este persoana fizică responsabilă care la momentul

săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 14 ani.

Instanța de apel a menționat că art. 1331 din Codul penal, prevede expres că,

prin membru de familie se înțelege: a) în condiția de conlocuire: persoanele aflate

în căsătorie, în divorț, sub tutelă și curatelă, rudele, afinii lor, soții rudelor,

persoanele aflate în relații asemănătoare celora dintre soți (concubinaj) sau dintre

părinți și copii: b) în condiția de locuire separată persoanele aflate în căsătorie, în

divorț, rudele, afinii lor, copiii adoptivi, persoanele aflate sub curatelă, persoanele

care se află ori s-au aflat în relații asemănătoare celora dintre soți (concubinaj). În

partea ce tine de subiectul infracțiunii, prin prisma prevederilor art.21 alin.(2),

art.22 și art.1331 din Codul penal în speță sunt întrunite elementele obligatorii ale

componenței infracțiunii, Cernous Alexandr la momentul comiterii infracțiunii se

afla în relații de căsătorie cu partea vătămată Cernous Lilia.

La caz, în sarcina inculpatului se reține caracterul obiectiv al tentativei de

omor. Or, reieșind din circumstanțele faptei, acțiunile inculpatului Cernous

Alexandr, corect au fost încadrate juridic în baza art. art. 27 - 145 alin.(2) lit.e1) din

Codul penal, deoarece din probatoriu administrat și verificat în cadrul ședințelor

de judecată, s-a stabilit cu certitudine, că ultimul la data de 28 ianuarie 2020,

aproximativ pe la orele 17.00, fiind în stare de ebrietate alcoolică în timp ce soția

sa Cernous Lilia spăla vesela, după ce a inițiat un conflict, acționând intenționat,

urmărind scopul de a omorî pe soția sa Cernous Lilia, a luat în mână un cuțit de

bucătărie, dorind să o taie, însă ultima văzând ce se întâmplă, s-a speriat și a fugit

după ajutor la vecinul său Pătrunjel Ion. După asta, ultimul dorind să-și realizeze

scopul său infracțional până la sfârșit, a fugit din urma ei și a blocat-o pe Cernous

Lilia între scară și casa numitului Pătrunjel Ion, unde cu cuțitul de bucătărie i-a

15

aplicat multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a membrelor superioare,

cauzându-i plăgi tăiate, însă din cauze independente de voința făptuitorului,

datorită faptului că victima a reușit să-i smulgă cuțitul din mâini și să fugă, ultimul

nu și-a putut duce intenția până la capăt, moment în care și martorul Pătrunjel Ion

a intervenit comunicând că cheamă poliția.

Instanța de apel a reținut existența relațiilor reciproc ostile între partea

vătămată Cernous Lilia și inculpatul Cernous Alexandr, care au dus la emiterea

Ordonanței de protecție de către Judecătoria Căușeni (sediul Central) la

10.10.2019, pe care ultimul a și încălcat-o în nenumărate ori, de fiece dată victima

Cernous Lilia fiind nevoită să apeleze la politie pentru a curma acțiunile

inculpatului.

Prezența unui cuțit folosit de către ultimul în momentul săvârșirii

infracțiunii, obiect care reprezintă o armă albă, potrivit Legii RM nr. 130 din

08.07.2012, privind regimul armelor și al munițiilor destinație civilă, adresarea

cuvintelor de amenințare de către Cernous Alexandr, aplicarea loviturilor de cuțit

părții vătămate orientate spre o zonă vitală a corpului uman - inimă, opunerea de

rezistență fizică activă de către partea vătămată și martor și astfel imposibilitatea

inculpatului de a-și duce până la urmă intenția și realizarea acțiunilor premeditate,

etc, au conturat existența în acțiunile lui Cernous Alexandr, atât a laturii obiective,

cât și a celei subiective, ale componenței de infracțiune, din care considerente

instanța analizând cumulul de probe prezentate, dar și examinare în ședința de

judecată, demonstrează vinovăția ultimului.

Obiectul material al infracțiunii a fost stabilit, corpul părții vătămate

Cernous Lilia, fiindu-i aplicate multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a

membrelor superioare, cauzându-i plăgi tăiate, care conform raportului de

expertiză judiciară nr. 202002D0331 din 11.02.2020 au fost calificate ca vătămare

corporală ușoară (f.d.48-49).

La fel, instanța de apel a reținut motivul săvârșirii infracțiunii date, și anume

răzbunarea și ura, față de partea vătămată. Or, fiind audiat în ședința de judecată

martorul Cernous Dumitru, a declarat că, pe perioada aplicării ordonanței de

protecție, tatăl deplasându-se la domiciliu deseori o amenința pe mama Cernous

Lilia că o va omorî.

Totodată, se atestă acel fapt, că potrivit declarațiilor părții vătămate și a 25

martorului, în timpul conflictului inculpatul amenința partea vătămată

îndreptând cuțitul spre ea, pe care la scos din buzunar.

Instanța de apel nu a luat în considerație argumentele apărării precum că

fapta inculpatului de fapt constituie violență în familie, prevăzută de art.2011 din

Codul penal, întrucât această poziție instanța de judecată o apreciază drept o

versiune de apărare și de eschivare de la răspunderea penală, deoarece în cadrul

cercetării judecătorești s-a constatat în afara oricărui dubiu rezonabil că inculpatul

Cernous Alexandr, în rezultatul unui conflict inițiat inițial în domiciliu cu partea

vătămată Cernous Lilia, urmărind scopul omorului acesteia, după ce ultima a fugit

din domiciliu fiind amenințată cu moartea cu un cuțit a ajuns-o din urmă în

16

gospodăria vecinului Pătrunjel Ion, unde a și aplicat loviturile cu cuțitul, însă

ultima opunând rezistență a reușit să fugă, fapt pentru care inculpatul nu și-a dus

acțiunile până la capăt. Anume în acest context, inculpatul nu a ameliorat

conflictul familial, inițiat, nu a dorit să-l soluționeze, dar totuși intenționa să

comită omorul asupra soției Cernous Lilia, ca urmare a incidentului produs și

certurile familiale, respectiv fiind conștient de urmările prejudiciabile care puteau

surveni, admițând că poate să o lipsească de viață.

Instanța de apel a atestat și procesul-verbal de examinare a obiectului din

30.01.2020, conform căruia au fost examinate o bluză de culoare combinată negru-

alb, pe care se observă o substanță de culoare brună-roșietică și urme de

deteriorări, o pereche de sutieni de culoare albă pe care se observă o substanță de

culoare brună-roșietică. În cadrul examinării s-a stabilit că la bluza de culoare

combinată negru-alb, pe partea din față, se observă multiple pete de culoare

brună-roșietică, marginea stângă a bluzei este deteriorată, începând de la mâneca

stângă până la partea de jos a bluzei. La mâneca stângă, distanta de 11 cm de la

capătul mânecii, se observă o deteriorare cu lățimea de 3 cm, iar la sutien ii de

culoare albă, cupa stângă, în totalitate este acoperită cu substanță brun-roșietică,

partea adversă la fel este acoperită cu aceeași substanță (f.d.38-41 v-II).

Faptul aplicării loviturilor cu un obiect înțepător se confirmă prin Raportul

de expertiză judiciară nr.202002D0331 din 11.02.2020, conform căruia, în urma

examinării medico-legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și întrebările

înaintate spre soluționare, la Cernous Lilia s-au constatat: plăgi tăiate la nivelul

membrelor superioare și la nivelul cutiei toracice, care au fost cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice a unui obiect tăietor-înțepător (f.d.48- 49 v-II).

Instanța de apel a reiterat că nu pot fi reținute argumentele apărării precum

că leziunile depistate pe corpul părții vătămate au fost cauzate în urma deteriorării

sticlelor de la ușa domiciliului unde a început inițial cearta între inculpat și partea

vătămată. Or, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 28.01.2020

și Tabelul ilustrativ, a domiciliul cet. Pătrunjel Ion de pe adresa or. Căușeni, str.

Pușkin 5, unde a avut loc fapta comisă, pe pavaj se observă pete de culoare brună

asemănătoare cu sângele de la poartă la o distanță de 3,20 m și de la casă 0,65 m

(f.d.14-15 v-II), iar alte probe pentru a combate contrariul instanței de judecată nu

i-au fost prezentate. Or, martorul ocular Pătrunjel Ion, care este și un martor

dezinteresat pe caz și neutru în raport cu părțile implicate (inculpat/parte

vătămată), a descris amănunțit și în mod destul de clar și precis, acțiunile

inculpatului, îndreptate spre partea vătămată care au avut loc în gospodăria sa, și

pe care a încercat să le curme însă nu a reușit deoarece inculpatul la împinseși

văzând că nu se isprăvește a apelat după ajutor la vecini și poliție, moment în care

inculpatul își continua acțiunile criminale, fiind finisate doar atunci când victima

a opus rezistența și a fugit.

În ceea ce privește responsabilitatea inculpatului, acest aspect este elucidat

și prin raportul de expertiză judiciară nr. 202036S0026 din 23.04.2020, prin care în

urma examinării psihiatrice legale, în conformitate cu circumstanțele cazului și

17

întrebările înaintate spre soluționare s-a constatat că: Cernous Alexandr nu suferă

de careva maladie psihică cronică, prezintă: „Tulburări mentale și

comportamentale datorate utilizării alcoolului”. În caz dacă în instanța de judecată

va fi probate vinovăția ultimului, comisia de experți judiciari psihiatri pledează ca

Cernous Alexandr să fie recunoscut responsabil de fapta de care este bănuit.

Actualmente, conform stării psihice, Cernous Alexandr are capacitatea de a-și da

seama de acțiunile sale și le poate dirija, deci este apt de a acționa cu discernământ.

La momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr nu

suferea de careva maladie psihică cronică, prezintă „Tulburări mentale și

comportamentale datorate utilizării alcoolului”. Conform stării psihice la

momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous Alexandr avea

capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le putea dirija, deci a acționat cu

discernământ (f.d.97-103 vol. II).

Instanța de apel a reținut că în acțiunile inculpatului Cernous Alexandr sunt

întrunite toate elementele și semnele obligatorii ale infracțiunii stabilite de art.27,

145 alin.(2), lit.e1) din Codul penal, tentativă de omor săvârșit asupra unui

membru de familie, așa cum în ședința de judecată s-a constatat că urmările

prejudiciabile sub forma decesului persoanei nu au avut loc datorită altor

circumstanțe independente de voința inculpatului cum ar fi existența martorilor

la fața locului și comunicarea intenției de a chema poliția, inculpatul fugind de la

fața locului fiind ulterior reținut de colaboratorii de poliție.

Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 2221 din Codul penal, Colegiul

reiterează următorul sistem de probe, procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 30.10.2019 și Tabelul ilustrativ, conform căruia, obiectul cercetării fiind

domiciliul lui Cernous Lilia din or. Căușeni, str. Alexandr Pușkin 9, în dormitorul

căreia este prezentă o sobă, pe care se afla o colivie din metal, sub formă

dreptunghiulară, cu dimensiunile de 25x15 cm, în care nu se afla vreo careva

pasăre, în cadrul cercetării la fața locului a fost întocmit un tabel ilustrativ, în care

este fixat aspectul dormitorului și locul aflării coliviei (f.d.27 55-57 v-III); procesul-

verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din 30.10.2019, potrivit căruia de la

Cernous Lilia au fost ridicate două secvențe video de pe telefonul mobil de culoare

neagră, model „Redmi A4”, fiind fixate pe un suport electronic de model „DVD-R

(f.d.59- 60 v-III); procesul-verbal de examinare a obiectului din 06.11.2019,

conform căruia au fost supuse examinării înregistrările video, ridicate de la

Cernous Lilia, stocate pe suportul electronic de model „DVD-R”, fiind constatat că

secvențele video sunt filmate la domiciliul numitei Cernous Lilia, unde apare

papagalul de culoare albastră cât și Cernous Lilia împreună cu papagalul (f.d.61-

63 v-III); procesul-verbal de examinare a obiectului din 06.11.2019 și Tabelul

ilustrativ, conform căruia fiind supus examinării telefonul mobil de model „Redmi

A4”, care aparține lui Cernous Lilia, s-a constatat că accesând numărul de telefon

fix XXXXX, care se află la domiciliul numitei Cernous Lilia, în istoricul apelurilor,

se constată că la data de 21.10.2019, ora 14:08, a fost efectuat un apel de ieșire către

numărul sus menționat, cu o durată de un minut și 51 secunde (f.d.67-68V-III).

18

Instanța de apel a reținut că, potrivit doctrinei penale, obiectul juridic special

al infracțiunii îl formează moralitatea publică în domeniul tratamentului uman al

animalelor constituite din relațiile sociale în domeniul bunăstării animalelor.

Obiectul material al cruzimii față de animale, îl reprezintă orice animale care

posedă sistem nervos și care sunt capabile să simtă durerea sau suferința,

domestică sau sălbatică ținute în captivitate sau în condiții libere. Prin animal ca

obiect material al infracțiunii, se înțelege organismul viu care posedă capacitatea

de a se mișca, de a se hrăni și de asemenea de a avea senzații. Latura obiectivă a

infracțiunii se realizează prin acțiuni manifestate prin cruzime față de animale,

tratarea cu cruzime sau torturarea animalelor care a cauzat moartea acestora,

avînd următoarea structură: fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea sau

inacțiunea de tratare cu cruzime sau torturare a animalelor; urmările

prejudiciabile, și anume durerea sau suferința cauzală și mutilarea ori moartea

animalelor; legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile. Fapta prejudiciabilă cunoaște două modalități normative cu

caracter alternativ: Tratarea cu cruzime a animalelor și torturarea animalelor.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție directă.

Infracțiunea specificată la art.2221 din Codul penal, este o infracțiune

materială. Ea se consideră consumată, după caz, din momentul: 1) producerii

durerii sau suferinței animalului (în prezența modalității normative de tratare cu

cruzime a animalelor); 2) mutilării sau morții animalului (în prezența modalității

normative de torturare a animalelor).

Cât privește înțelesul noțiunii „moartea animalelor”, se reține momentul de

producere a morții animalului care este marcat de încetarea completă a

funcționării organismului acestuia, adică stoparea definitivă a proceselor biologice

și fiziologice din organismul animalului.

Instanța de apel a constatat că, la caz, acțiunile inculpatului Cernous

Alexandr, sunt manifestate prin intenție directă, manifestate printr-o cruzime

deosebită față de animale, care în prezența copilului minor a scos papagalul din

colivia care se afla pe soba din dormitor, după care i-a rupt capul animalului,

aruncându-1 jos, comunicându-i ultimului că de acum înainte nu va mai avea

papagal, fapte confirmate prin declarațiile părții vătămate Cernous Lilia, fiind

avertizată de răspundere penală, precum și probele materiale menționate supra.

Tot aici, instanța de apel a reținut anume comportamentul inculpatului față

de victima Cernous Lilia, și copilul minor Cernous Tudor, au condus și la emiterea

Ordonanței de protecție prin care s-a constatat că ultimul manifestă un

comportament agresiv față de copilul minor, temei ce confirmă existența factorilor

de risc, ce a și dus la comiterea infracțiunii față de fiul minor, comunicându-i că de

acum înainte nu va mai avea papagal.

Instanța de apel a considerat că acțiunile inculpatului întrunesc atât latura

obiectivă, cât și cea subiectivă a componenței de infracțiunii prevăzute de art.2221

alin.(2) lit. a) din Codul penal, după indicii calificativi, cruzimea față de animale,

19

adică tratarea cu cruzime a animalelor care a cauzat moartea acestora, faptă

săvârșită în prezența unui minor.

La fel, instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiate nici argumentele

acuzării în partea în care s-a invocat că în privința inculpatului urma a fi aplicată

o pedeapsă mai aspră, or la numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului

Cernous Alexandr, instanța de fond a reiterat prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 – 78

din Codul penal și le-a aplicat corespunzător.

Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului, ține cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 din Codul penal și

anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului.

La caz, instanța de apel a indicat că instanța de fond a apreciat

corespunzător circumstanțele reale și personale ale inculpatei și a stabilit o

pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise.

În acest sens, instanța de apel a relevat că careva circumstanțe atenuante

conform art. 76 Cod penal al Republicii Moldova, în sarcina inculpatului nu au

reținute. Drept circumstanțe agravante potrivit art. 77 Cod penal al Republicii

Moldova, se atestă comiterea infracțiunilor în stare de ebrietate.

Instanța de apel a reține că infracțiunile comise de inculpat se califică,

conform art. 16 alin.(3) și (5) din Codul penal, ca infracțiuni mai puțin grave și

deosebit de gravă. Cu referire la personalitatea inculpatului, se reține că ultimul

se află la evidența medicului narcolog cu diagnoza Alcoolism cronic gr. II mixt

continuu.

Conform caracteristicii eliberată de ÎM „Apă-Canal” Căușeni din 25.10.2019,

Cernous Alexandr la locul de muncă se caracterizează pozitiv, căpătând o

autoritate destul de mare și pozitivă datorită caracterului omenos și

comportamentul corespunzător față de obligațiunile de serviciu, este stimat de

colegi, disciplinat, receptiv la problemele altora, la timp și cu seriozitate

îndeplinește ordinele administrației, participă în viața cotidiană a întreprinderii,

nu a avut mențiuni disciplinare ci numai gramote de succes.

Instanța de apel la stabilirea pedepsei a ținut cont și de prevederile art. 81

alin. (3) din Codul penal, potrivit căruia mărimea pedepsei pentru tentativă de

infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul

celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a

prezentului cod pentru infracțiunea consumată.

Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță, aplicând în privința

inculpatului Cernous Alexandr, pedeapsă, în baza art. 3201 din Codul penal,

(episodul din 21.10.2019), 6 (șase) luni închisoare, în baza art. 3201 din Codul penal,

(episodul din 09.11.2019) - 6 (șase) luni închisoare, în baza art. 3201 din Codul

penal, (episodul din 15.11.2019) - 6 (șase) luni închisoare, în baza art. 3201 din

Codul penal, (episodul din 16.11.2019) - 6 (șase) luni închisoare, în baza art.2221

20

alin. (2) lit. a) Codul penal - 1 (unu) an închisoare, în baza art.27,145 alin.(2) lit.e1)

Codul penal, 10 (zece) ani închisoare, iar conform art.84 alin.(l) din Codul penal,

pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Cernous

Alexandr Alexei, stabilind definitiv pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 11 (unsprezece) ani, 6 (șase) luni în penitenciar de tip închis, a ținut cont

de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, de gravitatea faptelor comise

și a impus o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise.

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, prin

care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6),

10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea individualizării

pedepsei, cu dipsunerea rejudecării cauzei;

- avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Cernous Alexandr, prin

care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.(1) pct. 8),

12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei, cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

inculpatul Cernous Alexandr să fie achitat.

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

- deși instanța a calificat corect acțiunile inculpatului Cernous Alexandr,

statuând faptul că în conformitate cu prevederile art.75 alin.(l) din Codul penal, la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia, sentința nefondată sub aspectul blândeții

pedepsei;

- constată neexecutarea și eschivarea cu intenție directă de la executarea

măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei

violenței în familie și întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii în

acțiunile inculpatului Cernous Alexandr, care avea obligația să execute ordonanța

de protecție din momentul adoptării și până la intervenirea circumstanțelor care

ar determina încetarea/suspendarea executării actului de dispoziție respectiv;

- acțiunile inculpatului întrunesc atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă a

componenței de infracțiune prevăzute de art.2221 alin.(2) lit. a) din Codul penal

după indicii calificativi, cruzimea față de animale, adică tratarea cu cruzime a

animalelor care a cauzat moartea acestora, fapta săvârșită în prezența unui minor,

vinovăția căreia a fost demonstrată pe deplin, dincolo de orice dubiu rezonabil,

urmând ca acesta să fie condamnat și pentru infracțiunea comisă;

- deși instanțele de judecată corect au concluzionat faptul că fiindu-i aplicate

mai multiple lovituri în regiunea cutiei toracice și a membrelor superioare numitei

Cernous Lilia, cauzându-i plăgi tăiate, care conform raportului de expertiză

judiciară nr. 202002D0331 din 11.02.2020 au fost calificate ca vătămare corporală

ușoară, motivul săvârșirii infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art.27,145

21

alin.(2) lit.e1) din Codul penal, de către Cernous Alexandr este răzbunarea si ura,

față de partea vătămată. Or, fiind audiat în ședința de judecată martorul Cernous

Dumitru, a declarat că, pe perioada aplicării ordonanței de protecție, tatăl

deplasându-se la domiciliu deseori o amenința pe mama Cernous Lilia că o va

omorî;

- instanțele de judecată urmau să țină cont de prevederile art.75 din Cod

penal, referitor la: gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, or, potrivit raportului de expertiză judiciară nr.202036S0026 din

23.04.2020, prin care în urma examinării psihiatrice legale, în conformitate cu

circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare s-a constatat că:

Cernous Alexandr nu suferă de careva maladie psihică cronică, prezintă:

„Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. în caz dacă

în instanța de judecată va fi probate vinovăția ultimului, comisia de experți

judiciari psihiatri pledează ca Cernous Alexandr să fie recunoscut responsabil de

fapta de care este bănuit. Actualmente, conform stării psihice, Cernous Alexandr

are capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le poate dirija, deci este apt de

a acționa cu discernământ. La momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit,

Cernous Alexandr nu suferea de careva maladie psihică cronică, prezintă

„Tulburări mentale și comportamentale datorate utilizării alcoolului”. Conform

stării psihice la momentul săvârșirii infracțiunii de care este bănuit, Cernous

Alexandr avea capacitatea de a-și da seama de acțiunile sale și le putea dirija, deci

a acționat cu discernământ;

- la adoptarea hotărârii instanțele nu au ținut cont de prevederile art.81

alin.(3) din Codul penal stabilindu-i inculpatului Cernous Alexandr, deși, urmau

a stabili pedeapsa sub formă de închisoare, conducându-se de prevederea legală

„trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din

Partea specială".

- urmează a se ține cont și de Hotărârea Curții Supreme de Justiție a

Republicii Moldova, cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la

infracțiunile săvârșite prin omor (art.145-148 din Codul penal), nr.11 din

24.12.2012, unde Curtea clar statuează că „tentativa de omor poate fi o tentativă

întreruptă (neterminată), dacă subiectul nu a putut să-și continue fapta, intervenind

anumiți factori care l-au împiedicat să-și desfășoare mai departe activitatea infracțională.

În alte cazuri, tentativa de omor poate fi o tentativă perfectă (terminată), atunci când

făptuitorul depune toate eforturile pe care le consideră necesare pentru lipsirea de viață a

victime. Circumstanța agravantă, prevăzută la art. 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal are un

caracter personal și vizează atât făptuitorul, cât și victima infracțiunii de omor, aceștia

urmând să îndeplinească o calitate specială, și anume, acea de membru de familie;

- instanța de apel a ignorat în cazul numirii pedepsei penale inculpatului

Cernous Alexandr și prevederile art.75 Cod penal potrivit cărora, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

22

echitabilă în limitele fixate în partea specială a Cod penal și în strictă conformitate

cu dispozițiile părții generale a acestui cod;

- instanța de apel greșit a respins solicitările procurorului privind stabilirea

în privința inculpatului Cernous Alexandr a unei pedepse privative de libertate

mai aspre, dar și a modalității de executare a pedepsei închisorii, aceasta devreme

ce argumentele invocate în sprijinul soluției dispuse vin în contradicție cu

probatoriul privind personalitatea inculpatului administrat la etapa urmăririi

penale și cercetării judecătorești în instanțele de fond și apel, sânt contrare

scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii și pedepsei

penale.

5.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul Pruteanu Natalia în numele

inculpatului Cernous Alexandr a menționat că:

- în privința capătului de acuzare privind învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 3201 Cod penal, pentru epizoadele din data de

21.10.2019, 09.11.2019, 15.11.2019 și 1б.11.2019 și privind acuzarea în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 2221 alin. (2) lit. а) Сod penal, арărаrеа își menține

poziția сă inculpatul urmеаză а fi achitat, întrucât sentința instanței de fond în

privința lui Cernous Alexandr parțial estе bazată ре рrеsuрunеri și ре aprecierea

еrоnаtă а рrоbеlоr administrate cu încălcarea cerințelor art. 6 CEDO, art.2l din

Constituția Republicii Moldova, art. 08, 101, 389 din Codul de procedură реnală.

- inculpatul a declarat că despre emiterea ordonanței de protecție а fost la

сurеnt, i-a fost înmânată și а citit-o, însă а înțeles сă nu trebuia să se арrорiе de

soție dar nu și de casă. Necătând la faptul dat s-a deplasat la domiciliu doar о

singură dată, dar nu ține minte în ce dată. În pofida acestor declarații instanța de

apel а reținut în acțiunile inculpatului intenția directă, deoarece аr fi cunoscut cu

certitudine despre ordonanța de protecție din 10 octombrie 2019, însă a încălcat

sistematic interdicțiile stabilite;

- instanța de apel a apreciat declarațiile inculpatului ca nefiind veridice, or,

inculpatul ar fi oferit astfel de depoziții cu scopul de a se eschiva de la răspunderea

penală;

- instanța de apel analizând declarațiile martorului acuzării Pătrunjel Ion le-

a apreciază ca fiind veridice, utile, consecvente și pertinente, care coroborează

între ele, dar și cu declarațiile părții vătămate chiar daca martorul în cadrul

urmăririi penale a dat declarații diferite fata de cele date în cadrul instanței de

judecată;

- potrivit art.2 al Legii nr.145 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și

combaterea violenței în familie, noțiunea de „violență în familie” semnifică acte

de violentă fizică, sexuală, psihologică, spirituală sau economică, cu excepția

acțiunilor de autoapărare sau de apărare ale altei persoane, inclusiv amenințarea

cu asemenea acte, comise de către un membru de familie în privința altui membru

al aceleiași familii;

- instanța de apel a menționat in decizia sa că art. 1331 din Codul penal,

prevede expres că, prin membru de familie se înțelege: în condiția de conlocuire:

23

persoanele aflate în căsătorie, în divorț, sub tutelă și curatelă, rudele, afinii lor, soții

rudelor, persoanele aflate în relații asemănătoare celora dintre soți (concubinaj)

sau dintre părinți și copii: în condiția de locuire separată persoanele aflate în

căsătorie, în divorț, rudele, afinii lor, copiii adoptivi, persoanele aflate sub curatelă,

persoanele care se află ori s-au aflat în relații asemănătoare celora dintre soți

(concubinaj) și în speță sunt întrunite elementele obligatorii ale componenței

infracțiunii, Cernous Alexandr la momentul comiterii infracțiunii se afla în relații

de căsătorie cu partea vătămată Cernous Lilia. Partea vătămată a afirmat ca s-au

căsătorit la data de 22 noiembrie 1997, însă la moment sunt divorțați din decembrie

2019;

- instanța de judecată a apreciat poziția apărării vis-a vis de recalificarea

acțiunilor in violenta in familie drept o versiune de apărare și de eschivare de la

răspunderea penală, în pofida faptului ca materialele cauzei confirma poziția

apărării, or, conform raportului de expertiză judiciară nr.202002D0331 din

11.02.2020 (f.d.48-49 v-II) în urma examinării medico-legale, în conformitate cu

circumstanțele cazului și întrebările înaintate spre soluționare, la Cernous Lilia s-

au constatat: plăgi tăiate la nivelul membrelor superioare și la nivelul cutiei

toracice, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect tăietor-

înțepător, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea

sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare

corporală ușoară;

- conform caracteristicii eliberată de ÎM „Apă-Canal” Căușeni din

25.10.2019, Cernous Alexandr la locul de muncă se caracterizează pozitiv,

căpătând o autoritate destul de mare și pozitivă datorită caracterului omenos și

comportamentul corespunzător față de obligațiunile de serviciu, este stimai de

colegi, disciplinai, receptiv la problemele altora, la timp și cu seriozitate

îndeplinește ordinele administrației, participă în viața cotidiană a întreprinderii,

nu a avut mențiuni disciplinare ci numai gramote de succes;

- instanța a încasat neîntemeiat de la inculpat suma de 16 944 (șaisprezece mii

nouă sute patruzeci și patru) lei cu titlu de cheltuieli de judecata, or, aceste

cheltuieli nu se încadrează în cele prevăzute expres la art. 227 Cod de procedură

penală;

- cheltuielile pentru efectuarea expertizelor urmează a fi suportate de stat

reieșind din obligația pozitiva asumata prin ratificarea CEDO de a examina orice

fapta penala cu care a fost sesizata;

- ordonator al expertizelor a fost statul în persoana organului de urmărire

penala, nu au fost efectuate expertize la cererea inculpatului.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestora ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente:

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se

relevă că instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

24

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

corespunzător de către recurent.

În prezenta speță, reieșind din recursul declarat de procuror se atestă că,

acesta îl întemeiază în baza pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

unde este stipulat că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, invocând

următoarele cazuri de casare incidente, în opinia acestuia, în prezenta cauză și

anume: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Totodată, Colegiul penal constată din recursul declarat, că procurorul nu

contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică

a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul cu stabilirea inculpatului a pedepsei

cu închisoare pe un termen de 11 ani și 06 luni pentru infracțiunile săvârșite,

menționând că în privința inculpatului urmează a fi aplicată o pedeapsă definitivă

sub formă de 16 ani închisoare.

Referitor la temeiul de casare invocat de procuror și stipulat la pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, precum că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal statuează, că acest temei

pentru recurs, în prezenta speță nu s-a confirmat. La acest capitol, instanța de

recurs menționează că, prin apelul declarat de către procuror, acesta a invocat ca

argumente de bază dezacordul cu aplicarea în privința inculpatului a termenului

minim de pedeapsă cu închisoare, fără a se ține cont de gravitatea infracțiunilor

săvârșite de inculpat și de personalitatea acestuia, considerând că scopul pedepsei

penale nu va fi atins, adică chestiuni asupra cărora urma să se expună instanța de

apel. În cele din urmă, verificând dacă instanța de apel s-a pronunțat asupra

criticilor invocate de apelant și dacă hotărârea adoptată conține concluzii

întemeiate asupra considerentelor sale, Colegiul constată respectarea de care

instanța de apel a prevederile alin. (5) art. 414 Cod de procedură penală, fiind

oferite răspunsuri la argumentele esențiale, care au și constituit fondul apelului.

Deși, instanța de apel a preluat în hotărârea sa, raționamente ale primei instanțe

referitor la aplicarea pedepsei inculpatului, aceasta nu contravine și

considerentelor Curții Europene, potrivit căror, luând în considerare faptul că,

atunci când instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la

împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de apel

poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă

instanță (Garcia Ruis c. Spaniei din 21 ianuarie 1999, Helle c. Finlandei din 19 decembrie

1997). Astfel, instanța de recurs consideră, că hotărârea contestată corespunde

25

cerințelor prevăzute la alin. (8) art. 417 Cod de procedură penală, cuprinzând

temeiuri de fapt și de drept, ce au dus la respingerea apelului declarat de către

acuzatorul de stat.

Totodată, în urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului penal

instanțele de fond și-au motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină

eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei stabilite inculpatului, fără a fi admise careva erori în

acest sens, stabilind în privința acestuia pedepse echitabile pentru faptele comise

sub formă de închisoare pe un termen de 11 ani și 06 luni, cu executare în

penitenciar de tip închis, motivând soluția adoptată și ținând cont de prevederile

art.81 alin.(3) din Codul penal, potrivit căruia mărimea pedepsei pentru tentativa

de infracțiune, ace nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din

maximul celei mai aspre pedepse prevăzute de articolul corespunzător (pag. 30,

pct.146, 147 din Decizia Curții de Apel).

În partea ce ține de criticile privind individualizarea eronată a pedepsei

aplicate inculpatului, este de menționat că, instanța de judecată este în măsură să

înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul

care a comis infracțiunea.

La caz, Colegiul consider că, pedeapsa de 11 ani 6 luni închisoare, aplicată

inculpatului este just individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și

să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale.

La stabilirea termenului pedepsei inculpatului, instanțele de fond au reținut

că, la caz circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, iar ca circumstanță agravantă

este comiterea infracțiunilor în stare de ebrietate.

Totodată, la stabilirea termenului pedepsei în privința inculpatului Cernous

Alexandr, instanțele de fond corect au reținut prevederile alin.(3) art. 81 Cod

penal, care prevede că mărimea pedepsei pentru tentativă de infracțiune ce nu

constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul celei mai aspre

pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod

pentru infracțiunea consumată.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs consideră că, nu sunt temeiuri

excepționale de a interveni în soluțiile adoptate de instanțele de fond la capitolul

individualizării pedepsei.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în numele

inculpatului Cernous Alexandr, Colegiul penal atestă că acesta, este întemeiat în

baza pct. 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, invocând cazurile de casare

incidente, în opinia acestuia, în prezenta cauză și anume: nu au fost întrunite

elementele infracțiunii precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Cu referire la incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că acest temei

pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde

26

elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul

cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele

care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

Potrivit lucrărilor dosarului se constată că, inculpatul Cernous Alexandr a

fost învinuit, recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 3201 Cod penal

(episodul din 21.10.2019), 3201 Cod penal (episodul din 09.11.2019), 3201 Cod penal

(episodul din 15.11.2019), 3201 Cod penal (episodul din 16.11.2019), 2221 alin.(2) lit.

a) Cod penal, 27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal.

În cauza supusă judecării Colegiul notează că, prima instanță în hotărârea

adoptată a făcut o analiză amplă a probelor administrate la caz, în raport cu

învinuirea înaintată inculpatului, oferind răspunsuri argumentate la criticile

esențiale invocate de către partea apărării, care de altfel au fost similare și în

procedurile de apel și recurs ordinar. Prin urmare, dat fiind faptul că prima

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel corect

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Cernous Alexandr, în

săvârșirea infracțiunilor imputate. Atât instanța de apel, cât și cea de recurs

ordinar nu au avut temeiuri de a devia de la concluziile menționate în sentința de

condamnare.

Având în vedere cumulul de probe menționat și reținut de către instanțele de

fond, Colegiul penal consideră că, acestea întemeiat au ajuns la concluzia despre

vinovăția inculpatului Cernous Alexandr în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 3201, 3201, 3201, 3201, 2221 alin.(2) lit. a), 27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal.

Pe de altă parte, raportat la criticile invocate de partea apărării în recursul

declarat, Colegiul constată că acestea se referă în bună parte doar la chestiunea de

apreciere a probelor.

Elocvent în acest sens, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul

din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum

de muncă depus de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât

și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei

activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să

se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe

examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor

sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa

judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele

administrate în cauză, deoarece în speța deferită judecării nu s-a constatat

27

discrepanța între cele reținute de instanțele de fond în vederea condamnării

inculpatului și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce

au avut drept consecință pronunțarea altei soluții, decât cea pe care materialul

probator o redă.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire

la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a

dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită recurentul.

Rezumând în ansamblu probele administrate, Colegiul penal statuează că, nu

se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului Cernous

Alexandr, în săvârșirea infracțiunilor imputate, iar în acțiunile acestuia fiind

prezente elementele infracțiunilor incriminate.

În virtutea raționamentelor expuse mai sus, instanța de recurs observă la caz

o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de

instanțele de fond în privința inculpatului Cernous Alexandr, ne fiind constatată

prezența a careva dubii privind vinovăția ultimului, în săvârșirea infracțiunilor

imputate, iar acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute

de art. 3201, 3201, 3201, 3201, 2221 alin.(2) lit. a), 27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod penal,

Prin urmare, temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, și invocat în recurs, nu și-a găsit confirmarea în prezenta speță.

Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului Cernous Alexandr,

invocă în prezenta speță incidența cazului de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală.

Din argumentele recursului declarat se constată, că în opinia apărării,

acțiunile inculpatului nu pot fi calificate conform art. 27, 145 alin.(2) lit. e1) Cod

penal, deoarece chiar în învinuirea formulată lui Cernous Alexandr este invocat

faptul că acesta urmărea scopul să-și omoare soția, care în sensul art. 1331 Cod

penal este membru al familiei, respectiv acțiunile acestuia urmau a fi recalificate.

Lecturând materialele cauzei și cercetând fapta incriminată inculpatului,

Colegiul penal apreciază ca fiind eronată invocarea temeiului pentru recurs

stipulat la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, întrucât instanțele de fond just au

încadrat acțiunile inculpatului Cernous Alexandr în baza art. 27, 145 alin.(2) lit. e1)

Cod penal, vinovăția acestuia fiind dovedită în baza ansamblului de probe

administrate la materialele cauzei.

Criticile apărătorului în partea ce se referă la faptul că inculpatul la

momentul comiterii infracțiunii se afla în relații de căsătorie cu partea vătămată,

Colegiul penal le consideră neîntemeiate, deoarece vinovăția inculpatului Cernous

Alexandr a fost confirmată prin probele administrate, care la rândul său au fost

detaliat cercetare și analizate de către instanțele de judecată.

Colegiul penal reține că, în recursul declarat recurentul critică în bună parte

hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa

valoare probele prezentate, în opinia căruia acestea nu dovedesc vinovăția

inculpatului în cele incriminate lui.

28

Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel,

Colegiul penal lărgit consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmarea

la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe

prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării,

toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal reiterează că

aceștia se referă în principiu la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare,

reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se constată că autorul

acestuia expune conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, care în

opinia acestuia dovedesc nevinovăția inculpatului.

Așadar, Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a

ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind vinovăției

inculpatului, or, din materialele dosarului penal rezultă cu certitudine că Cernous

Alexandr a atentat atât la relațiile sociale cu privire la viața persoanei, cât și la

sănătatea integrității corporale a lui Cernous Lilia.

Instanța de recurs rezumă că, totalitatea argumentelor invocate de recurent

nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului ordinar și ca urmare acestea nu

sunt suficiente pentru a constitui erori procesuale ce ar putea influența

autenticitatea concluziilor instanței de apel.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste

aspecte contestate și în prezentele recursuri, nu se identifică, or instanța de apel s-

a expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale

invocate în apelurile declarate la caz, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În consecință, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei

nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune

dispunerea inadmisibilității recursurilor ordinare declarate la caz, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

29

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina și de către avocatul Pruteanu

Natalia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Cernous

Alexandr XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 iunie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

30