1ra-28/2021 — art. 186 alin. 2 lit.c, d, CP

1ra-28/2021 — art. 186 alin. 2 lit.c, d, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-28/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09

iulie 2019, în cauza penală în privința lui

Cernovțan Chiril xxxxx, născut xxxxxxx,

originar și domiciliat în mun. Chișinău,

xxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 27.11.2015 – 27.02.2019;

Instanța de apel: 21.05.2019-09.07.2019;

Instanța de recurs: 11.03.2020 – 09.03.2021.

A C O N S T A T A T :

februarie 2019, Cernovțan Chiril a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de:

- art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, și în baza acestei legi i-a fost stabilită

pedeapsă, prin art. 70 alin. (31) Cod penal - 1 (un) an închisoare.

- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, și în baza acestei legi i-a fost stabilită

pedeapsă, prin art. 70 alin. (31) Cod penal - 1 (un) an închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor, s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Cernovțan

Chiril de - 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.

În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată lui

Cernovțan Chiril prin prezenta sentință, a fost adăugată parțial sancțiunea

stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22.05.2018, și

stabilită pedeapsă definitivă lui Cernovțan Chiril sub formă de închisoare pe un

termen de 2 (ani) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost încasat din contul lui Cernovțan Chiril în contul părții vătămate

Crivonos Elena a prejudiciul material în valoare de 20 000 (două zeci mii) lei.

A fost încasat din contul lui Cernovțan Chiril în contul părții vătămate

Niculița Alexandru a prejudiciul material în valoare de 4 000 (patru mii) lei.

1

că, Cernovțan Chiril, la 19.09.2015, aproximativ ora 13.30, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în parcarea situată în subsolul

casei de locuit din str. xxxxx, de unde pe ascuns a sustras o bicicletă de model

’’Giant”, care aparține cet. Crivonos Elena, astfel cauzându-i părții vătămate,

daune în proporții considerabile în sumă totală de 20 000 lei.

Tot, Cernovțan Chiril, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea

acestora, la data de 22.07.2016 în intervalul de timp de la ora 14 și 07 min., și

pînă la ora 14 și 30 min., aflându-se pe adresa str. xxxx, prin deteriorarea

geamului au pătruns în automobilul de model ’’Skoda Octavia” cu n/î A OM

007 care-i aparține cet. Niculița Alexandru, de unde a sustras o geantă din piele

de culoare neagră la preț de 1 000 lei în care se afla o tabletă de model ”Pipo”

de culoare neagră la preț de 3 000 lei și acte. Astfel, prin acțiunea dată cauzându-

i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 4 000 lei

Faptele constatate de primă instanță a fost calificate în baza: „art. art. 186

alin. 2 lit. (d), 186 alin. (2) lit. c), d) Cod Penal.

- avocatul Creciun Stanislav în numele inculaptului prin care a solicitat,

casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

căreia lui Cernovțan Chiril să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de 180 de ore

muncă neremunerată în folosul comunității iar conform art.385 alin.6 Cod de

procedură penală să fie liberat de executarea pedepsei.

- inculpatul Cernovțan Chiril prin care a solicitat casarea sentinței, cu

aplicare în privința sa prevederile articolului 385 Cod de procedură penală.

3.1 În motivarea apelului avocatul Creciun Stanislav a invocat că:

- în cadrul cercetării judecătorești Cernovțan Chiril vinovăția a

recunoscut-o și a declarat instanței de judecată că se căiește sincer de cele

comise;

- la momentul săvârșirii unui epizod Cernovțan Chiril era minor și era

fără antecedente penale;

- la momentul pronunțării sentinței Cernovțan Chiril nu avia împlinită

vârsta de 21 ani;

- pe cauza penală dată Cernovțan Chiril sa aflat în arest preventiv mai

mult de 7 luni fiind deținut în penitenciarul nr.13. Conform art. 385 alin. 5 Cod

de procedură penală, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile

de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene

a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două

zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Conform art. 385 alin 6 Cod de

procedură penală, în cazul în care condamnatul s-a aflat în arest preventiv, în

condițiile specificate la alin. (5), nu mai puțin de 3 luni pînă la numirea cauzei

2

spre judecare, la stabilirea, în calitate de pedeapsă principală, a muncii

neremunerate în folosul comunității, a amenzii sau a privării de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, acesta este liberat

de executarea pedepsei de către instanța de judecată. Luând în considerare toate

circumstanțele atenuante și faptul că Cernovțan Chiril este de acord să execute

munca neremunerată în folosul comunității consideră că el întrunește toate

condițiile pentru aplicarea fața de el a muncii neremunerate în folosul

comunității.

3.2 În motivarea apelului, inculpatul a indicat că:

- s-a căit sincer de cele comise și solicită să fie aplicată în privința sa

pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității, sau o pedeapsă non

privativă de libertate;

- solicită să-i fie redus termenul de închisoare în legătură cu încălcarea

drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

fost admise apelurile declarate de avocatul Creciun Stanislav, în numele

inculpatului, și de către inculpat, casată parțial sentința în partea pedepsei

definitive și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru primă

instanță, în partea respectivă:

În temeiul art.385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa definitivă

- închisoare la 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, aplicată lui Cernovțan

Chiril, a fost redusă cu 2 (doi) ani, 1 (una) lună și 26 (două zeci și șase) zile.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

A fost considerată executată pedeapsa cu închisoarea stabilită și dispusă

eliberarea imediată a lui Cernovțan Chiril de sub escortă din sala ședinței de

judecată dacă nu este arestat în baza altei hotărâri judecătorești.

În temeiul art.4734 alin.(5) Cod de procedură penală, cu titlu de

despăgubire pentru perioada detenției preventive în condiții contrare

legislației, rămase, a fost încasat din bugetul de stat în favoarea lui Cernovțan

Chiril suma bănească în mărime de 2 (două) mii 800 (opt sute) lei.

4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță just a concluzionat că

corectarea și reeducarea inculpatului se va obține prin izolarea acestuia de la

societate și, în așa mod, selectându-i categoria de pedeapsă – închisoare.

În sentință, se cuprind datele privind persoana lui Cernovțan Chiril care

anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, gravitatea infracțiunilor

săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei, fiind luate în

considerație la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă.

Deși există acordul inculpatului privind aplicarea pedepsei cu muncă

neremunerată în folosul comunității, se consideră inoportună și irațională

aplicarea acestei pedepse, având în vedere comportamentul și persoana

inculpatului. Cernovțan Chiril anterior a fost condamnat prin sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 aprilie 2017 cu închisoare la - 1 an

3

în penitenciar de tip semiînchis, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02

noiembrie 2017 a fost încetat procesul penal în legătură cu aplicarea amnistiei.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 mai 2018 a fost

condamnat cu închisoare la - 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau

de a exercita anumite activități ce țin de circulația drogurilor pe un termen de 3

ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de

probațiune de 2 ani. Sa observat, că inculpatul Cernovțan Chiril anterior i-au

fost aplicate pedepse mai blânde, care n-au avut efecte asupra

comportamentului infracțional.

Instanța de apel a remarcat că inculpatul s-a eschivat de la prezentarea în

ședințele de judecată în primă instanță, fiind anunțat în căutare de două ori.

Prin urmare, a fost inoportună și irațională aplicarea pedepsei cu muncă

neremunerată în folosul comunității în privința inculpatului Cernovțan Chiril.

Instanța de apel a subliniat că inculpatul Cernovțan Chiril s-a eschivat de

la prezentarea în ședințele de judecată, fiind anunțat în căutare de 2 ori. Acesta

nu a întreprins nici o tentativă de a restitui părților vătămate suma prejudiciilor.

Anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

din 26.04.2017 pe un termen de 1 an închisoare în penitenciar de tip semiînchis,

iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02.11.2017, sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana din 26.04.2017, a fost casată și încetat procesul penal

în legătură cu aplicarea amnistiei.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22.05.2018 a fost

condamnat pe un termen de 1 an închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții sau de a exercita anumite activități ce țin de circulația drogurilor pe un

termen de 3 ani, cu suspendarea executării pe o perioadă de probațiune de 2

ani. Circumstanțe atenuante și agravante în privința lui Cernovțan Chiril nu s-

au stabilit de către instanța de judecată.

Instanța de apel a concluzionat că se impune aplicarea unei pedepse cu

închisoare, în limitele prevăzute de art. art. 186 alin. 2 lit. (d), 186 alin. (2) lit. c),

d) Cod Penal, fără suspendarea executării pedepsei or, doar în așa mod poate fi

atins în cazul dat scopul pedepsei penale, inculpatul Cernovțan Chiril

prezentând pericol real pentru societate, este predispus la comiterea de

infracțiuni și nu este deschis pentru a se schimba, inclusiv și atitudinea față de

normele ocrotite de legea penală.

Cu privire la motivul invocat de apelanți ce vizează condițiile de detenție,

sa apreciat ca fiind fondate, dat fiind că în speță se constată încălcarea

drepturilor inculpatului prevăzute de articolul 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Penitenciarul nr. 13 –

Chișinău.

Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sancționează

tortura și tratamentele sau pedepsele inumane ori degradante, indiferent de

circumstanțe și de comportamentul victimei (cauza Mozer c. Moldovei și Rusiei,

23 februarie 2016, § 117; cauza Rotaru c. Moldovei, 15 februarie 2011, §30; cauza

4

Ciorap c. Moldovei, 19 iunie 2007, § 62).

În această ordine de idei, Înalta Curte de la Strasbourg indică că la

constatarea condițiilor de detenție, instanța națională va ține cont de faptul că

maltratarea trebuie să atingă un nivel minim de severitate pentru a cădea sub

incidența articolului 3. Evaluarea acestui nivel minim este, prin natura

lucrurilor, relativă. El depinde de toate circumstanțele cauzei, precum ar fi

durata maltratării, urmările sale fizice și psihice și, în unele cazuri, de sexul,

vârsta și starea sănătății victimei (cauza Irlanda c. 7 Regatului Unit, 18 ianuarie

1978, § 162; cauza Ciorap c. Moldovei, 19 iunie 2007, § 63).

Totodată, statul trebuie să asigure ca persoana să fie deținută în condiții

care sunt compatibile cu respectarea demnității sale umane, ca modul și metoda

de executare a pedepsei să nu cauzeze persoanei suferințe sau dureri de o

intensitate care să depășească nivelul de suferință inerent detenției și că având

în vedere exigențele detenției, sănătatea și integritatea persoanei să fie în mod

adecvat asigurate, printre altele, prin acordarea asistenței medicale necesare

(cauza Kudla c. Poloniei, 26 octombrie 2000, § 94). Atunci când sunt evaluate

condițiile de detenție, trebuie luate în considerație efectele cumulative ale

acestor condiții, precum și durata detenției (Ostrovar c. Moldovei, 13

septembrie 2005, § 80).

Sa remarcat, că în mai multe cauze, Curtea a notat cu îngrijorare repetarea

problemelor în privința condițiilor precare de detenție în Penitenciarul nr. 13 –

Chișinău. Aceasta notează că, în repetate rânduri, a constatat încălcarea

articolului 3 din Convenție în privința acestui penitenciar, însă această

problemă sistemică continuă să persiste (cauza Shishanov c. Moldovei, 15

decembrie 2015, § 127).

În Raportul anual pentru anul 2017 al Consiliului pentru Prevenirea

Torturii, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului

European pentru prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane

și Degradante, în care a fost subliniat că, starea spațiului de locuit pentru deținut

ar trebui de examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți din celulele

instituțiilor penitenciare la momentul dat, dar în egală măsură, și ținând cont de

ratele oficiale de ocupare (numărul de paturi per celulă), în baza standardului

de cel puțin 4 m2 de spațiu locativ per deținut și de a revizui, în consecință,

capacitatea oficială a instituțiilor penitenciare. Spațiul ocupat de către anexele

sanitare/toalete construite nu ar trebui să fie incluse în acest calcul.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 „ Cu privire la

aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați”, pct. 464 se

prevede că „ Fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai

mică de 4 metri pătrați, care trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit

și ventilat conform normativelor de construcții.”

Fiind călăuzită de jurisprudența internațională cu privire la drepturile

omului, conjugată la concluziile Consiliului pentru Prevenirea Torturii, instanța

de apel s-a expus asupra condițiilor de detenție a inculpatului Cernovțan C.,

5

prin prisma principiului statuat în articolul 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale: „Nimeni nu poate fi supus

torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.”

Inculpatul Cernovțan Chiril a invocat că pe parcursul unei perioade de

timp a fost deținut în mai multe celule din Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, care

erau supraaglomerate și care nu dispuneau de spațiul de 4 m2 , necesar să revină

fiecărui condamnat.

Potrivit Notei informative nr. 7/C-2261/19 din 01 iulie 2019 prezentate de

administrația Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, în perioada de referință,

inculpatul Cernovțan Chiril s-a aflat: - din 08 august 2016 până la 09 august 2016

- a fost deținut în celula nr. 17, cu o suprafață totală de 31,86 m2, prevăzută

pentru 16 deținuți; - din 09 august 2016 până la 05 septembrie 2016 - a fost

deținut în celula nr. 90, cu o suprafață totală de 9,75 m2 , prevăzută pentru 4

deținuți; - din 05 iulie 2018 până la 09 iulie 2018 a fost deținut în celula nr. 60, cu

o suprafață totală de 24,99 m2 , prevăzută pentru 12 deținuți; - din 09 iulie 2018

până la 21 iunie 2019 a fost deținut în celula nr. 23, cu o suprafață totală de 24

m2, prevăzută pentru 16 deținuți; - din 21 iunie 2019 până în prezent este deținut

în celula nr. 16, cu o suprafață totală de 31 m2 , prevăzută pentru 20 deținuți.

A fost stabilit că, detenția inculpatului Cernovțan Chiril în Penitenciarul

nr. 13 – Chișinău a depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și a

atins pragul de severitate contrar legislației, fiind calificată ca tratament inuman

și degradant.

Articolul 385 alin. (5) Cod de procedură penală, prevede că în cazul

constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.

3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru

o zi de arest preventiv.

Conform Notei informative nr. 7/C-2261/19 din 01 iulie 2019 prezentate

de administrația Penitenciarului nr. 13 – Chișinău raportate la datele dosarului

penal a cauzei penale, inculpatul Cernovțan Chiril se află în detenție preventivă:

din 08 august 2016 - 05 septembrie 2016, și din 05 iulie 2018 până la 05 iulie 2019,

adică 393 zile de arest preventiv.

Pornind de la principiul privind reducerea pedepsei în baza calculului

stabilit de lege: 2 zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, a rezultat că

inculpatul Cernovțan Chiril beneficiază de reducerea pedepsei aplicate cu 786

zile (393 zile de arest preventiv x 2 zile de închisoare).

Termenul de pedeapsă definitivă stabilit inculpatului Cernovțan Chiril–

2 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, urmează a fi redus cu 2 ani

1 lună și 26 zile (786 zile = 2 ani 1 lună și 26 zile).

În privința perioadei rămase de 1 lună și 26 zile (56 zile), calculate în

condițiile articolului 4734 alin. (4) Cod de procedură penală (din perioada 2 ani

1 lună și 26 zile), s-a acordat în calitate de despăgubire condamnatului

6

Cernovțan Chiril, suma de bani în mărime de 2800 (două mii opt sute) lei, și

anume o unitate convențională pentru fiecare zi în care condamnatul a suferit

încălcarea condițiilor de detenție, care urmează a fi încasată din contul

bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii

Moldova.

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care invocând

incidența pct. 6, a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat

casarea deciziei și menținerea sentinței.

5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:

- instanța de apel neîntemeiat a constatat că inculpatul s-a aflat în arest

preventiv de la data de 8 august 2016 până la 5 septembrie 2016, și din 5 iulie

2018 până la 5 iulie 2019, din moment în care deja la 27 februarie 2019 în privința

lui Cernovțan Chiril a fost pronunțată o sentință de condamnare, respectiv din

data de 27 februarie 2019, inculpatul deja ispășea pedeapsa stabilită prin

sentință, iar termenul de reducerea pedepsei în temeiul art. 385 Cod de

procedură penală, urma a fi calculat de către instanța de apel pînă la 27 februarie

2019;

- instanța de apel la soluționarea cererii ce ține de reducerea, în condițiile

normei prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală, termenul pedepsei cu

închisoarea, pentru o presupusă încălcare a drepturilor privind condițiile de

detenție, garantate de art. 3 al CEDO, a apreciat eronat, deoarece la materialele

cauzei nu au fost anexate careva probe care ar atesta că inculpatul Cernovțan

Chiril s-a aflat în condiții de detenție care au nu corespuns minimului necesar

pentru deținerea sa în custodia statului;

- instanța de apel, judecând în fapt și în drept cererea de apel a avocatul

Creciun Stanislav, în interesele inculpatului Cernovțan Chiril și adoptând

soluția contestată, prin decizia din 9 iulie 2019 dispunând ”în conformitate cu

art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală din pedeapsa stabilită lui Cernovțan

Chiril se reduce cu 786 zile”, colegiul penal în mod eronat a apreciat datele din

nota informativă a administrației Penitenciarului nr. 13 Chișinău;

- în nota informativă nr. 7/C-2.261/19 din 1 iulie 2019 administrației

penitenciarului s-a specificat în ce cameră s-a aliat inculpatul Cernovțan Chiril,

perioada aflării sale în detenție, suprafața camerei de detenție și numărul de

locuri, fără a indica câte din acele locuri au fost efectiv ocupate pentru fiecare

perioadă în parte, despre care face referire însăși instanța de apel în decizia sa

“...starea spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de examinat nu doar prin

prisma numărului de deținuți din celulele instituțiilor penitenciare la momentul

dat ... și ținând cont dc ratele oficiale dc ocupare”;

- concluzia că Cernovțan Chiril se afla în arest preventiv în celule care nu

dispuneau de spațiul de 4m2, necesar să revină fiecărui condamnat, este una

bazată pe presupuneri;

- la materialele cauzei lipsesc careva probe care ar confirma faptul

7

că inculpatul în perioadele deținerii sale în penitenciar ar fi înaintat careva

plângeri în adresa administrației penitenciarului unde a fost deținut sau/și în

adresa avocatului poporului, prin care să indice că acele condiții de detenție în

care se află sunt inumane sau degradante și/sau lipsă/calitatea asistenței

medicale, nici în cererea sa de apel nu face referire la acest aspect;

- nu au fost prezentate careva probe din care ar rezulta că pe parcursul

detenției în Penitenciarul nr. 13 Chișinău celulele în care se deținea inculpatul

Cernovțan Chiril erau suprapopulate, în sensul că toate paturile erau ocupate

de deținuți;

- instanța de apel urma să țină cont de Hotărârea Plenul Curții Supreme

de Justiție “Cu privire la unele chestiuni ce țin de aplicarea de către instanțele

judecătorești a prevederilor articolului 3 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale în pct. 20 III care

indică în conformitate cu prevederile art. 385 Cod de procedură penală, dacă în

cazul urmăririi penale sau judecării cauzei s-au constatat încălcări ale

drepturilor inculpatului de a nu li supus relelor tratamente și s-a stabilit din

vina cui au fost comise (pentru aceasta este suficient stabilirea doar a instituției

vinovate) - instanțele care judecă cauza examinează posibilitatea reducerii

pedepsei drept recompensă pentru aceste încălcări”;

- instanța de apel nu a ținut cont de punctul 10. 3 al Hotărârii CSJ care

indică că, condițiile de detenție se relevă atât la mediul general, în care sunt

deținute persoanele private de libertate, cât și la regimul închisorii și condițiile

specifice în care sunt ținuți deținuții: - o persoană deținută preventiv și a cărei

responsabilitate penală nu a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească

definitivă, se bucură de prezumția nevinovăției, aplicabilă nu numai procesului

penal, dar și regimului juridic care guvernează drepturile acestor persoane în

locurile de detenție;

- efectele produse asupra bunăstării fizice și psihice a unei persoane

reprezintă factori care trebuie luați în considerație la constatarea dacă izolarea

sau separarea constituie o încălcare;

- percheziția corporală este un alt tratament la care pot fi supuși deținuții,

deși poate fi necesară, în anumite cazuri, trebuie efectuată în mod adecvat

pentru a nu ii calificată drept degradantă;

- punerea cătușelor și alte metode de constrângere sau alte măsuri

disciplinare, precum ar fi privarea de exerciții în aer liber sau privarea de

dreptul de a primi vizite, trebuie de asemenea să fie supuse unei revizuiri și

unui control pentru a se asigura că modul în care sunt aplicate nu este abuziv și

nici nu reprezintă un tratament degradant;

- consideră că în speță, prima instanță și-a motivat pe deplin

concluzia în partea stabilirii pedepsei.

cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit ajunge la

concluzia că, acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din următoarele

8

considerente de fapt și de drept.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor

din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de

titularii acestora.

În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a

fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori

nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

În speță se reține că, recurentul în cererea de recurs își manifestă

dezacordul cu faptul că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod procedură penală.

Din cuprinsul recursului, în viziunea recurentului instanța de apel la

soluționarea cererii ce ține de reducerea, în condițiile normei prevăzute de art. 385 Cod

de procedură penală, termenul pedepsei cu închisoarea, pentru o presupusă încălcare a

drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 al CEDO, a apreciat eronat,

deoarece la materialele cauzei nu au fost anexate careva probe care ar atesta că inculpatul

Cernovțan Chiril s-a aflat în condiții de detenție care au nu corespuns minimului

necesar pentru deținerea sa în custodia statului.

Dezacordul procurorului cu soluția instanței de apel în partea stabilirii

pedepsei inculpatului, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat, deoarece

instanța de apel și-a motivat această concluzie, astfel, decizia recurată cuprinde

motivele pe care instanța și-a întemeiat soluția, în sensul că argumentele pe care

instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de lege și de art.6 CEDO.

Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art.385 alin. (5) Cod de

procedură penală, prevede că, în cazul constatării încălcării drepturilor privind

condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul

următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

În motivarea temeiurilor de casare invocate în recurs, procurorul face

trimitere la faptul că, la materialele cauzei lipsesc careva probe care ar confirma faptul

că inculpatul în perioadele deținerii sale în penitenciar ar fi înaintat careva plângeri în

adresa administrației penitenciarului unde a fost deținut sau/și în adresa avocatului

poporului, prin care să indice că acele condiții de detenție în care se află sunt inumane

sau degradante și/sau lipsă/calitatea asistenței medicale, nici în cererea sa de apel nu

face referire la acest aspect și că nu au fost prezentate careva probe din care ar rezulta

9

că pe parcursul detenției în Penitenciarul nr. 13 Chișinău celulele în care se deținea

inculpatul Cernovțan Chiril erau suprapopulate, în sensul că toate paturile erau ocupate

de deținuți.

Verificând conținutul deciziei instanței de apel în raport cu criticele

aduse, Colegiul penal lărgit constată inconsistența alegațiilor procurorului, dat

fiind că, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și

obiectiv, adoptând o soluție corectă de casarea a sentinței și pronunțării unei noi

hotărâri.

Astfel, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile

recurentului, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată,

deoarece instanța de apel din cumul de probe corect a constatat în baza Notei

informative nr. 7/C-2261/19 din 01 iulie 2019 prezentate de administrația

Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, faptul că inculpatul Cernovțan Chiril s-a aflat

în detenție preventivă: din 08 august 2016 - 05 septembrie 2016, și din 05 iulie

2018 până la 05 iulie 2019, adică 393 zile de arest preventiv.

Potrivit aceleași note, se constată că, inculpatul Cernovțan Chiril a fost

deținut în: celula nr. 17, cu o suprafață totală de 31,86 m2, prevăzută pentru 16

deținuți; în celula nr. 90, cu o suprafață totală de 9,75 m2 , prevăzută pentru 4

deținuți; în celula nr. 60, cu o suprafață totală de 24,99 m2 , prevăzută pentru 12

deținuți; în celula nr. 23, cu o suprafață totală de 24 m2, prevăzută pentru 16

deținuți și în celula nr. 16, cu o suprafață totală de 31 m2, prevăzută pentru 20

deținuți.

Așadar, având în vedere considerentele Raportului anual pentru anul

2017 al Consiliului pentru Prevenirea Torturii, membrii Consiliului au făcut

trimitere la constatările Comitetului European pentru prevenirea Torturii și

Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante precum și Hotărârii

Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 „ Cu privire la aprobarea Statutului

executării pedepsei de către condamnați” în raport cu Nota informativă nr. 7/C-

2261/19 din 01 iulie 2019, instanța de apel justificat a constatat că detenția

inculpatului Cernovțan Chiril în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a depășit

nivelul inevitabil de suferință inerent detenției (spațiu supraaglomerat și care nu

dispunea 4 m2, necesar să revină fiecărui condamnat) și a atins pragul de severitate

contrar legislației, fiind calificată ca tratament inuman și degradant.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constată că instanța de apel

călăuzindu-se de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care

sancționează tortura și tratamentele sau pedepsele inumane ori degradante,

indiferent de circumstanțe și de comportamentul victimei, în coraport cu

dispozițiile art. art.385 alin. (5) Cod de procedură penală, corect a constatat că

inculpatul Cernovțan Chiril beneficiază de reducerea pedepsei aplicate cu 786

zile (393 zile de arest preventiv x 2 zile de închisoare).

Generalizând cele enunțate, Colegiul penal lărgit, apreciază ca justificate

concluziile instanței de apel, nefiind stabilite careva erori de drept, care a-r

genera necesitatea intervenirii instanței de recurs în hotărârea atacată.

10

În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează, că în cauza dată criticile

recurentului sub aspectul temeiurilor de casare, invocate în recursul ordinar

declarat, sunt nefondate, fiind axate pe mențiuni de ordin general, ce poartă

caracter de dezacord din punctul său de vedere, care în esență nu conțin o

expunere concretă a temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală

cu o motivare suficientă pentru a convinge instanța de recurs despre necesitatea

temeinică de a interveni în hotărârile atacate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că

recursul declarat în cauză este neîntemeiat și urmează a fi respins ca inadmisibil.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2019, în cauza penală în

privința lui Cernovțan Chiril xxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

11