1ra-28/2021 — Art. 186 alin. 2 lit.c, d, CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani - în sediul Buiucani din 27 februarie 2019, Cernovțan Chiril a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsă, prin art. 70 alin. (31) Cod penal - 1 (un) an închisoare. - art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsă, prin art. 70 alin. (31) Cod penal - 1 (un) an închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor, s-a stabilit pedeapsa definitivă lui Cernovțan Chiril de - 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare. În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa aplicată lui Cernovțan Chiril prin prezenta sentință, a fost adăugată parțial sancțiunea stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22.05.2018, și stabilită pedeapsă definitivă lui Cernovțan Chiril sub formă de închisoare pe un termen de 2 (ani) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost încasat din contul lui Cernovțan Chiril în contul părții vătămate Crivonos Elena a prejudiciul material în valoare de 20 000 (două zeci mii) lei. A fost încasat din contul lui Cernovțan Chiril în contul părții vătămate Niculița Alexandru a prejudiciul material în valoare de 4 000 (patru mii) lei. 1

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a reținut că, Cernovțan Chiril, la 19.09.2015, aproximativ ora 13.30, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în parcarea situată în subsolul casei de locuit din str. xxxxx, de unde pe ascuns a sustras o bicicletă de model ’’Giant”, care aparține cet. Crivonos Elena, astfel cauzându-i părții vătămate, daune în proporții considerabile în sumă totală de 20 000 lei. Tot, Cernovțan Chiril, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea acestora, la data de 22.07.2016 în intervalul de timp de la ora 14 și 07 min., și pînă la ora 14 și 30 min., aflându-se pe adresa str. xxxx, prin deteriorarea geamului au pătruns în automobilul de model ’’Skoda Octavia” cu n/î A OM 007 care-i aparține cet. Niculița Alexandru, de unde a sustras o geantă din piele de culoare neagră la preț de 1 000 lei în care se afla o tabletă de model ”Pipo” de culoare neagră la preț de 3 000 lei și acte. Astfel, prin acțiunea dată cauzându- i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 4 000 lei Faptele constatate de primă instanță a fost calificate în baza: „art. art. 186 alin. 2 lit. (d), 186 alin. (2) lit. c), d) Cod Penal.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - avocatul Creciun Stanislav în numele inculaptului prin care a solicitat, casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia lui Cernovțan Chiril să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de 180 de ore muncă neremunerată în folosul comunității iar conform art.385 alin.6 Cod de procedură penală să fie liberat de executarea pedepsei. - inculpatul Cernovțan Chiril prin care a solicitat casarea sentinței, cu aplicare în privința sa prevederile articolului 385 Cod de procedură penală. 3.1 În motivarea apelului avocatul Creciun Stanislav a invocat că: - în cadrul cercetării judecătorești Cernovțan Chiril vinovăția a recunoscut-o și a declarat instanței de judecată că se căiește sincer de cele comise; - la momentul săvârșirii unui epizod Cernovțan Chiril era minor și era fără antecedente penale; - la momentul pronunțării sentinței Cernovțan Chiril nu avia împlinită vârsta de 21 ani; - pe cauza penală dată Cernovțan Chiril sa aflat în arest preventiv mai mult de 7 luni fiind deținut în penitenciarul nr.13. Conform art. 385 alin. 5 Cod de procedură penală, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Conform art. 385 alin 6 Cod de procedură penală, în cazul în care condamnatul s-a aflat în arest preventiv, în condițiile specificate la alin. (5), nu mai puțin de 3 luni pînă la numirea cauzei 2 spre judecare, la stabilirea, în calitate de pedeapsă principală, a muncii neremunerate în folosul comunității, a amenzii sau a privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, acesta este liberat de executarea pedepsei de către instanța de judecată. Luând în considerare toate circumstanțele atenuante și faptul că Cernovțan Chiril este de acord să execute munca neremunerată în folosul comunității consideră că el întrunește toate condițiile pentru aplicarea fața de el a muncii neremunerate în folosul comunității. 3.2 În motivarea apelului, inculpatul a indicat că: - s-a căit sincer de cele comise și solicită să fie aplicată în privința sa pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității, sau o pedeapsă non privativă de libertate; - solicită să-i fie redus termenul de închisoare în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2019, au fost admise apelurile declarate de avocatul Creciun Stanislav, în numele inculpatului, și de către inculpat, casată parțial sentința în partea pedepsei definitive și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru primă instanță, în partea respectivă: În temeiul art.385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa definitivă - închisoare la 2 ani în penitenciar de tip semiînchis, aplicată lui Cernovțan Chiril, a fost redusă cu 2 (doi) ani, 1 (una) lună și 26 (două zeci și șase) zile. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate. A fost considerată executată pedeapsa cu închisoarea stabilită și dispusă eliberarea imediată a lui Cernovțan Chiril de sub escortă din sala ședinței de judecată dacă nu este arestat în baza altei hotărâri judecătorești. În temeiul art.4734 alin.(5) Cod de procedură penală, cu titlu de despăgubire pentru perioada detenției preventive în condiții contrare legislației, rămase, a fost încasat din bugetul de stat în favoarea lui Cernovțan Chiril suma bănească în mărime de 2 (două) mii 800 (opt sute) lei. 4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță just a concluzionat că corectarea și reeducarea inculpatului se va obține prin izolarea acestuia de la societate și, în așa mod, selectându-i categoria de pedeapsă – închisoare. În sentință, se cuprind datele privind persoana lui Cernovțan Chiril care anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, gravitatea infracțiunilor săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei, fiind luate în considerație la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă. Deși există acordul inculpatului privind aplicarea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității, se consideră inoportună și irațională aplicarea acestei pedepse, având în vedere comportamentul și persoana inculpatului. Cernovțan Chiril anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26 aprilie 2017 cu închisoare la - 1 an 3 în penitenciar de tip semiînchis, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 a fost încetat procesul penal în legătură cu aplicarea amnistiei. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22 mai 2018 a fost condamnat cu închisoare la - 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități ce țin de circulația drogurilor pe un termen de 3 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe termenul de probațiune de 2 ani. Sa observat, că inculpatul Cernovțan Chiril anterior i-au fost aplicate pedepse mai blânde, care n-au avut efecte asupra comportamentului infracțional. Instanța de apel a remarcat că inculpatul s-a eschivat de la prezentarea în ședințele de judecată în primă instanță, fiind anunțat în căutare de două ori. Prin urmare, a fost inoportună și irațională aplicarea pedepsei cu muncă neremunerată în folosul comunității în privința inculpatului Cernovțan Chiril. Instanța de apel a subliniat că inculpatul Cernovțan Chiril s-a eschivat de la prezentarea în ședințele de judecată, fiind anunțat în căutare de 2 ori. Acesta nu a întreprins nici o tentativă de a restitui părților vătămate suma prejudiciilor. Anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26.04.2017 pe un termen de 1 an închisoare în penitenciar de tip semiînchis, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02.11.2017, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 26.04.2017, a fost casată și încetat procesul penal în legătură cu aplicarea amnistiei. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 22.05.2018 a fost condamnat pe un termen de 1 an închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita anumite activități ce țin de circulația drogurilor pe un termen de 3 ani, cu suspendarea executării pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Circumstanțe atenuante și agravante în privința lui Cernovțan Chiril nu s- au stabilit de către instanța de judecată. Instanța de apel a concluzionat că se impune aplicarea unei pedepse cu închisoare, în limitele prevăzute de art. art. 186 alin. 2 lit. (d), 186 alin. (2) lit. c), d) Cod Penal, fără suspendarea executării pedepsei or, doar în așa mod poate fi atins în cazul dat scopul pedepsei penale, inculpatul Cernovțan Chiril prezentând pericol real pentru societate, este predispus la comiterea de infracțiuni și nu este deschis pentru a se schimba, inclusiv și atitudinea față de normele ocrotite de legea penală. Cu privire la motivul invocat de apelanți ce vizează condițiile de detenție, sa apreciat ca fiind fondate, dat fiind că în speță se constată încălcarea drepturilor inculpatului prevăzute de articolul 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sancționează tortura și tratamentele sau pedepsele inumane ori degradante, indiferent de circumstanțe și de comportamentul victimei (cauza Mozer c. Moldovei și Rusiei, 23 februarie 2016, § 117; cauza Rotaru c. Moldovei, 15 februarie 2011, §30; cauza 4 Ciorap c. Moldovei, 19 iunie 2007, § 62). În această ordine de idei, Înalta Curte de la Strasbourg indică că la constatarea condițiilor de detenție, instanța națională va ține cont de faptul că maltratarea trebuie să atingă un nivel minim de severitate pentru a cădea sub incidența articolului 3. Evaluarea acestui nivel minim este, prin natura lucrurilor, relativă. El depinde de toate circumstanțele cauzei, precum ar fi durata maltratării, urmările sale fizice și psihice și, în unele cazuri, de sexul, vârsta și starea sănătății victimei (cauza Irlanda c. 7 Regatului Unit, 18 ianuarie 1978, § 162; cauza Ciorap c. Moldovei, 19 iunie 2007, § 63). Totodată, statul trebuie să asigure ca persoana să fie deținută în condiții care sunt compatibile cu respectarea demnității sale umane, ca modul și metoda de executare a pedepsei să nu cauzeze persoanei suferințe sau dureri de o intensitate care să depășească nivelul de suferință inerent detenției și că având în vedere exigențele detenției, sănătatea și integritatea persoanei să fie în mod adecvat asigurate, printre altele, prin acordarea asistenței medicale necesare (cauza Kudla c. Poloniei, 26 octombrie 2000, § 94). Atunci când sunt evaluate condițiile de detenție, trebuie luate în considerație efectele cumulative ale acestor condiții, precum și durata detenției (Ostrovar c. Moldovei, 13 septembrie 2005, § 80). Sa remarcat, că în mai multe cauze, Curtea a notat cu îngrijorare repetarea problemelor în privința condițiilor precare de detenție în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău. Aceasta notează că, în repetate rânduri, a constatat încălcarea articolului 3 din Convenție în privința acestui penitenciar, însă această problemă sistemică continuă să persiste (cauza Shishanov c. Moldovei, 15 decembrie 2015, § 127). În Raportul anual pentru anul 2017 al Consiliului pentru Prevenirea Torturii, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului European pentru prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante, în care a fost subliniat că, starea spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți din celulele instituțiilor penitenciare la momentul dat, dar în egală măsură, și ținând cont de ratele oficiale de ocupare (numărul de paturi per celulă), în baza standardului de cel puțin 4 m2 de spațiu locativ per deținut și de a revizui, în consecință, capacitatea oficială a instituțiilor penitenciare. Spațiul ocupat de către anexele sanitare/toalete construite nu ar trebui să fie incluse în acest calcul. Conform Hotărârii Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 „ Cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați”, pct. 464 se prevede că „ Fiecare deținut se asigură cu spațiu de cazare în mărime nu mai mică de 4 metri pătrați, care trebuie să fie iluminat natural și artificial, încălzit și ventilat conform normativelor de construcții.” Fiind călăuzită de jurisprudența internațională cu privire la drepturile omului, conjugată la concluziile Consiliului pentru Prevenirea Torturii, instanța de apel s-a expus asupra condițiilor de detenție a inculpatului Cernovțan C., 5 prin prisma principiului statuat în articolul 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.” Inculpatul Cernovțan Chiril a invocat că pe parcursul unei perioade de timp a fost deținut în mai multe celule din Penitenciarul nr. 13 – Chișinău, care erau supraaglomerate și care nu dispuneau de spațiul de 4 m2 , necesar să revină fiecărui condamnat. Potrivit Notei informative nr. 7/C-2261/19 din 01 iulie 2019 prezentate de administrația Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, în perioada de referință, inculpatul Cernovțan Chiril s-a aflat: - din 08 august 2016 până la 09 august 2016 - a fost deținut în celula nr. 17, cu o suprafață totală de 31,86 m2, prevăzută pentru 16 deținuți; - din 09 august 2016 până la 05 septembrie 2016 - a fost deținut în celula nr. 90, cu o suprafață totală de 9,75 m2 , prevăzută pentru 4 deținuți; - din 05 iulie 2018 până la 09 iulie 2018 a fost deținut în celula nr. 60, cu o suprafață totală de 24,99 m2 , prevăzută pentru 12 deținuți; - din 09 iulie 2018 până la 21 iunie 2019 a fost deținut în celula nr. 23, cu o suprafață totală de 24 m2, prevăzută pentru 16 deținuți; - din 21 iunie 2019 până în prezent este deținut în celula nr. 16, cu o suprafață totală de 31 m2 , prevăzută pentru 20 deținuți. A fost stabilit că, detenția inculpatului Cernovțan Chiril în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și a atins pragul de severitate contrar legislației, fiind calificată ca tratament inuman și degradant. Articolul 385 alin. (5) Cod de procedură penală, prevede că în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. Conform Notei informative nr. 7/C-2261/19 din 01 iulie 2019 prezentate de administrația Penitenciarului nr. 13 – Chișinău raportate la datele dosarului penal a cauzei penale, inculpatul Cernovțan Chiril se află în detenție preventivă: din 08 august 2016 - 05 septembrie 2016, și din 05 iulie 2018 până la 05 iulie 2019, adică 393 zile de arest preventiv. Pornind de la principiul privind reducerea pedepsei în baza calculului stabilit de lege: 2 zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv, a rezultat că inculpatul Cernovțan Chiril beneficiază de reducerea pedepsei aplicate cu 786 zile (393 zile de arest preventiv x 2 zile de închisoare). Termenul de pedeapsă definitivă stabilit inculpatului Cernovțan Chiril– 2 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, urmează a fi redus cu 2 ani 1 lună și 26 zile (786 zile = 2 ani 1 lună și 26 zile). În privința perioadei rămase de 1 lună și 26 zile (56 zile), calculate în condițiile articolului 4734 alin. (4) Cod de procedură penală (din perioada 2 ani 1 lună și 26 zile), s-a acordat în calitate de despăgubire condamnatului 6 Cernovțan Chiril, suma de bani în mărime de 2800 (două mii opt sute) lei, și anume o unitate convențională pentru fiecare zi în care condamnatul a suferit încălcarea condițiilor de detenție, care urmează a fi încasată din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care invocând incidența pct. 6, a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței. 5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că: - instanța de apel neîntemeiat a constatat că inculpatul s-a aflat în arest preventiv de la data de 8 august 2016 până la 5 septembrie 2016, și din 5 iulie 2018 până la 5 iulie 2019, din moment în care deja la 27 februarie 2019 în privința lui Cernovțan Chiril a fost pronunțată o sentință de condamnare, respectiv din data de 27 februarie 2019, inculpatul deja ispășea pedeapsa stabilită prin sentință, iar termenul de reducerea pedepsei în temeiul art. 385 Cod de procedură penală, urma a fi calculat de către instanța de apel pînă la 27 februarie 2019; - instanța de apel la soluționarea cererii ce ține de reducerea, în condițiile normei prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală, termenul pedepsei cu închisoarea, pentru o presupusă încălcare a drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 al CEDO, a apreciat eronat, deoarece la materialele cauzei nu au fost anexate careva probe care ar atesta că inculpatul Cernovțan Chiril s-a aflat în condiții de detenție care au nu corespuns minimului necesar pentru deținerea sa în custodia statului; - instanța de apel, judecând în fapt și în drept cererea de apel a avocatul Creciun Stanislav, în interesele inculpatului Cernovțan Chiril și adoptând soluția contestată, prin decizia din 9 iulie 2019 dispunând ”în conformitate cu art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală din pedeapsa stabilită lui Cernovțan Chiril se reduce cu 786 zile”, colegiul penal în mod eronat a apreciat datele din nota informativă a administrației Penitenciarului nr. 13 Chișinău; - în nota informativă nr. 7/C-2.261/19 din 1 iulie 2019 administrației penitenciarului s-a specificat în ce cameră s-a aliat inculpatul Cernovțan Chiril, perioada aflării sale în detenție, suprafața camerei de detenție și numărul de locuri, fără a indica câte din acele locuri au fost efectiv ocupate pentru fiecare perioadă în parte, despre care face referire însăși instanța de apel în decizia sa “...starea spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți din celulele instituțiilor penitenciare la momentul dat ... și ținând cont dc ratele oficiale dc ocupare”; - concluzia că Cernovțan Chiril se afla în arest preventiv în celule care nu dispuneau de spațiul de 4m2, necesar să revină fiecărui condamnat, este una bazată pe presupuneri; - la materialele cauzei lipsesc careva probe care ar confirma faptul 7 că inculpatul în perioadele deținerii sale în penitenciar ar fi înaintat careva plângeri în adresa administrației penitenciarului unde a fost deținut sau/și în adresa avocatului poporului, prin care să indice că acele condiții de detenție în care se află sunt inumane sau degradante și/sau lipsă/calitatea asistenței medicale, nici în cererea sa de apel nu face referire la acest aspect; - nu au fost prezentate careva probe din care ar rezulta că pe parcursul detenției în Penitenciarul nr. 13 Chișinău celulele în care se deținea inculpatul Cernovțan Chiril erau suprapopulate, în sensul că toate paturile erau ocupate de deținuți; - instanța de apel urma să țină cont de Hotărârea Plenul Curții Supreme de Justiție “Cu privire la unele chestiuni ce țin de aplicarea de către instanțele judecătorești a prevederilor articolului 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturile Omului și a Libertăților Fundamentale în pct. 20 III care indică în conformitate cu prevederile art. 385 Cod de procedură penală, dacă în cazul urmăririi penale sau judecării cauzei s-au constatat încălcări ale drepturilor inculpatului de a nu li supus relelor tratamente și s-a stabilit din vina cui au fost comise (pentru aceasta este suficient stabilirea doar a instituției vinovate) - instanțele care judecă cauza examinează posibilitatea reducerii pedepsei drept recompensă pentru aceste încălcări”; - instanța de apel nu a ținut cont de punctul 10. 3 al Hotărârii CSJ care indică că, condițiile de detenție se relevă atât la mediul general, în care sunt deținute persoanele private de libertate, cât și la regimul închisorii și condițiile specifice în care sunt ținuți deținuții: - o persoană deținută preventiv și a cărei responsabilitate penală nu a fost constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, se bucură de prezumția nevinovăției, aplicabilă nu numai procesului penal, dar și regimului juridic care guvernează drepturile acestor persoane în locurile de detenție; - efectele produse asupra bunăstării fizice și psihice a unei persoane reprezintă factori care trebuie luați în considerație la constatarea dacă izolarea sau separarea constituie o încălcare; - percheziția corporală este un alt tratament la care pot fi supuși deținuții, deși poate fi necesară, în anumite cazuri, trebuie efectuată în mod adecvat pentru a nu ii calificată drept degradantă; - punerea cătușelor și alte metode de constrângere sau alte măsuri disciplinare, precum ar fi privarea de exerciții în aer liber sau privarea de dreptul de a primi vizite, trebuie de asemenea să fie supuse unei revizuiri și unui control pentru a se asigura că modul în care sunt aplicate nu este abuziv și nici nu reprezintă un tratament degradant; - consideră că în speță, prima instanță și-a motivat pe deplin concluzia în partea stabilirii pedepsei.

Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu actele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că, acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din următoarele 8 considerente de fapt și de drept. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularii acestora. În conformitate cu dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că, recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. În speță se reține că, recurentul în cererea de recurs își manifestă dezacordul cu faptul că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală. Din cuprinsul recursului, în viziunea recurentului instanța de apel la soluționarea cererii ce ține de reducerea, în condițiile normei prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală, termenul pedepsei cu închisoarea, pentru o presupusă încălcare a drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 al CEDO, a apreciat eronat, deoarece la materialele cauzei nu au fost anexate careva probe care ar atesta că inculpatul Cernovțan Chiril s-a aflat în condiții de detenție care au nu corespuns minimului necesar pentru deținerea sa în custodia statului. Dezacordul procurorului cu soluția instanței de apel în partea stabilirii pedepsei inculpatului, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat, deoarece instanța de apel și-a motivat această concluzie, astfel, decizia recurată cuprinde motivele pe care instanța și-a întemeiat soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor impuse de lege și de art.6 CEDO. Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art.385 alin. (5) Cod de procedură penală, prevede că, în cazul constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv. În motivarea temeiurilor de casare invocate în recurs, procurorul face trimitere la faptul că, la materialele cauzei lipsesc careva probe care ar confirma faptul că inculpatul în perioadele deținerii sale în penitenciar ar fi înaintat careva plângeri în adresa administrației penitenciarului unde a fost deținut sau/și în adresa avocatului poporului, prin care să indice că acele condiții de detenție în care se află sunt inumane sau degradante și/sau lipsă/calitatea asistenței medicale, nici în cererea sa de apel nu face referire la acest aspect și că nu au fost prezentate careva probe din care ar rezulta 9 că pe parcursul detenției în Penitenciarul nr. 13 Chișinău celulele în care se deținea inculpatul Cernovțan Chiril erau suprapopulate, în sensul că toate paturile erau ocupate de deținuți. Verificând conținutul deciziei instanței de apel în raport cu criticele aduse, Colegiul penal lărgit constată inconsistența alegațiilor procurorului, dat fiind că, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă de casarea a sentinței și pronunțării unei noi hotărâri. Astfel, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile recurentului, precum că hotărârea instanței de apel este una nemotivată, deoarece instanța de apel din cumul de probe corect a constatat în baza Notei informative nr. 7/C-2261/19 din 01 iulie 2019 prezentate de administrația Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, faptul că inculpatul Cernovțan Chiril s-a aflat în detenție preventivă: din 08 august 2016 - 05 septembrie 2016, și din 05 iulie 2018 până la 05 iulie 2019, adică 393 zile de arest preventiv. Potrivit aceleași note, se constată că, inculpatul Cernovțan Chiril a fost deținut în: celula nr. 17, cu o suprafață totală de 31,86 m2, prevăzută pentru 16 deținuți; în celula nr. 90, cu o suprafață totală de 9,75 m2 , prevăzută pentru 4 deținuți; în celula nr. 60, cu o suprafață totală de 24,99 m2 , prevăzută pentru 12 deținuți; în celula nr. 23, cu o suprafață totală de 24 m2, prevăzută pentru 16 deținuți și în celula nr. 16, cu o suprafață totală de 31 m2, prevăzută pentru 20 deținuți. Așadar, având în vedere considerentele Raportului anual pentru anul 2017 al Consiliului pentru Prevenirea Torturii, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului European pentru prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante precum și Hotărârii Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 „ Cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați” în raport cu Nota informativă nr. 7/C- 2261/19 din 01 iulie 2019, instanța de apel justificat a constatat că detenția inculpatului Cernovțan Chiril în Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției (spațiu supraaglomerat și care nu dispunea 4 m2, necesar să revină fiecărui condamnat) și a atins pragul de severitate contrar legislației, fiind calificată ca tratament inuman și degradant. Prin urmare, instanța de recurs ordinar constată că instanța de apel călăuzindu-se de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care sancționează tortura și tratamentele sau pedepsele inumane ori degradante, indiferent de circumstanțe și de comportamentul victimei, în coraport cu dispozițiile art. art.385 alin. (5) Cod de procedură penală, corect a constatat că inculpatul Cernovțan Chiril beneficiază de reducerea pedepsei aplicate cu 786 zile (393 zile de arest preventiv x 2 zile de închisoare). Generalizând cele enunțate, Colegiul penal lărgit, apreciază ca justificate concluziile instanței de apel, nefiind stabilite careva erori de drept, care a-r genera necesitatea intervenirii instanței de recurs în hotărârea atacată. 10 În concluzie, Colegiul penal lărgit statuează, că în cauza dată criticile recurentului sub aspectul temeiurilor de casare, invocate în recursul ordinar declarat, sunt nefondate, fiind axate pe mențiuni de ordin general, ce poartă caracter de dezacord din punctul său de vedere, care în esență nu conțin o expunere concretă a temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală cu o motivare suficientă pentru a convinge instanța de recurs despre necesitatea temeinică de a interveni în hotărârile atacate. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul declarat în cauză este neîntemeiat și urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2019, în cauza penală în privința lui Cernovțan Chiril xxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 08 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 11