1ra-1150/21 — art. 190 al. 2 lit. b; art. 351 al. 2 CP

Dosarul nr. 1ra-1150/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 21 aprilie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte - Toma Nadejda Judecători - Cobzac Elena și Timofti Vladimir examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către inculpatul Patrașcu Serghei și de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Cahul sediul Central din 10 februarie 2020 și a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 decembrie 2020, în cauza penală privindu-i pe Patrașcu Serghei xxxxx. Malanciuc Victor xxxxx. Termenul de examinare a cauzei: 1. Prima instanță: 11.06.2019 -10.02.2020; 2. Instanța de apel: 18.05.2020-28.12.2020; 3. Instanța de recurs: 24.03.2021-21.04.2021.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul sediul central din 10 februarie 2020, Patrașcu Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 190 alin.(2) lit. b) Cod penal (episodul de la magazinul mixt ,,Tabureanu Victoria” din 23 aprilie 2019) la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 2 (doi) ani; - în baza art. 351 alin.(2) Cod penal (episodul de la magazinul mixt ,,Tabureanu Victoria” din 23 aprilie 2019), la 1 (unu) ani închisoare; - în baza art. 190 alin.(2) lit. b) Cod penal (episodul de la Î.I.

„Silvicom Rîbacov”), la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 2 (doi) ani; - în baza art. 351 alin.(2) Cod penal (episodul de la Î.I. „Silvicom Rîbacov”), la 1 (unu) ani închisoare. În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, i s-a stabilit lui Patrașcu Serghei, definitiv pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu ispășirea pedepsei penale în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita 1 o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 (trei) ani.

Prin aceiași sentință Malanciuc Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, (episodul de la magazinul mixt ,,Tabureanu Victoria” din 23 aprilie 2019), la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 2 (doi) ani; - în baza art. 351 alin.(2) Cod penal (episodul de la magazinul mixt ,,Tabureanu Victoria” din 23 aprilie 2019), la 1 (unu) ani închisoare; - în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal (episodul de la Î.I. ,,Silvicom Rîbacov”), la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 2 (doi) ani; - în baza art. 351 alin.(2) Cod penal (episodul de la Î.I.

,,Silvicom Rîbacov”), la 1 (unu) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei penale în penitenciar de tip semiînchis; În conformitate cu prevederile art.84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite, i s-a stabilit lui Malanciuc Victor, definit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu ispășirea pedepsei penale în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 (trei) ani. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 4 (patru) ani. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost admisă parțial solicitarea procurorului fiind dispusă încasarea în mod solidar, de la Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor în beneficiul statului, cheltuieli judiciare în mărime de 4200 lei, legate cu efectuarea expertizelor judiciare. 1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Patrașcu Serghei, la data de 23 aprilie 2019 aproximativ pe la orele 11.00, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o înțelegere unică cu Malanciuc Victor, împreună s-au deplasat la magazinul mixt ,,Tabureanu Victoria”, situat în xxxxx, unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și sub pretextul de a nu întocmi proces-verbal cu privire la contravenție, au solicitat și însușit suma de 6000 lei de la Tabureanu Victoria, prin ce părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 6000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Patrașcu Serghei, a comis infracțiunea prevăzută de art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal conform indicilor: escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților care a produs daune considerabile, de două persoane.

Tot el, Patrașcu Serghei, la data de 23 aprilie 2019 aproximativ pe la orele 11.00, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune 2 având o înțelegere unică cu Malanciuc Victor, împreună s-au deplasat cu automobilul de model „Toyota Prius” cu numărul de înmatriculare xxxxx la magazinul mixt ,,Tabureanu Victoria”, situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor etalând în acest sens legitimația pe numele lui Patrașcu Serjiu și sub falsul pretext de a nu fi sancționat pentru anumite încălcări a normelor sanitar-veterinare au dobândit ilicit de la Tabureanu Victoria suma de bani de 6000 lei, prin ce victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 6000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Patrașcu Serghei a comis infracțiunea prevăzută de art. 351 alin. (2) Cod penal conform indicilor: uzurparea de calități oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni, săvârșită de două persoane. Tot el, Patrașcu Serghei, la data de 10 mai 2019 aproximativ pe la orele 11.00, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o înțelegere unică cu Malanciuc Victor, împreună s-au deplasat la magazinul Î.I. „Silvicom Rîbacov”, situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și sub pretextul de a nu întocmi proces-verbal cu privire la contravenție, au solicitat și însușit suma de 1600 lei de la Delibaltov Natalia, prin ce victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 1600 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Patrașcu Serghei Ivan, a comis infracțiunea prevăzută de art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal conform indicilor: escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților care a produs daune considerabile, de două persoane. Tot el, Patrașcu Serghei, la data de 10 mai 2019, aproximativ pe la orele 11.00, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o înțelegere unică cu Malanciuc Victor, împreună s-au deplasat la automobilul de model ,,Toyota Prius” cu numărul de înmatriculare xxxxx la magazinul Î.I.

„Silvicom Rîbacov”, situat în satul Plopi raionul Cantemir unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor etalând în acest sens legitimația pe numele lui Patrașcu Serjiu și sub falsul pretext de a nu fi sancționat pentru anumite încălcări a normelor sanitar-veterinare au dobândit ilicit de la Delibaltov Natalia, prin ce victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 1600 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Patrașcu Serghei, a comis infracțiunea prevăzută de art.351 alin.(2) Cod penal conform indicilor: uzurparea de calități oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni, săvârșită de două persoane.

Malanciuc Victor, la data de 23 aprilie 2019 aproximativ în jurul orei 11:00, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o înțelegere unică cu Patrașcu Serghei, împreună s-au deplasat la magazinul mixt 3 „Tabureanu Victoria” situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și sub pretextul de a nu întocmi proces verbal cu privire la contravenție au solicitat și însușit suma de 6 000 lei de la Tabureanu Victoria, prin ce părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 6 000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Malanciuc Victor, a comis infracțiunea prevăzută de art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal conform indicilor: escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților care a produs daune considerabile, de două persoane.

Tot el, Malanciuc Victor, la data de 23 aprilie 2019 aproximativ în jurul orei 11:00, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o înțelegere unică cu împreună Patrașcu Serghei, s-au deplasat cu automobilul de model „Toyota Prius” cu numărul de înmatriculare xxxxx la magazinul mixt „Tabureanu Victoria”, situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor etalând în acest sens legitimația pe numele lui Patrașcu Serjiu și sub falsul pretext de a nu fi sancționat pentru anumite încălcări a normelor sanitar-veterinare au dobândit ilicit de la Tabureanu Victoria suma de bani de 6000 lei, prin ce victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 6000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Malanciuc Victor, a comis infracțiunea prevăzută de art.351 alin. (2) Cod penal conform indicilor uzurparea de calități oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni, săvârșită de două persoane. Tot el, Malanciuc Victor la data de 10 mai 2019 aproximativ în jurul orei 11:00, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o înțelegere unică cu Patrașcu Serghei împreună s-au deplasat la magazinul Î.I. „Silvicom Rîbacov”, situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și sub pretextul de a nu întocmi proces verbal cu privire la contravenție au solicitat și însușit suma de 1600 lei de la Delibaltov Natalia, prin ce victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 1600 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Malanciuc Victor, a comis infracțiunea prevăzută de art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal conform indicilor escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților care a produs daune considerabile, de două persoane. Tot el, Malanciuc Victor la data de 10 mai 2019 aproximativ în jurul orei 11:00, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o înțelegere unică cu împreună Patrașcu Serghei Ivan s-au deplasat la automobilul de model „Toyota Prius” cu numărul de înmatriculare xxxxx la magazinul Î.I.

„Silvicom 4 Rîbacov”, situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor etalând în acest sens legitimația pe numele lui Patrașcu Serghei și sub falsul pretext de a nu fi sancționat pentru anumite încălcări a normelor sanitar-veterinare au dobândit ilicit de la Delibaltov Natalia, prin ce victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 1600 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Malanciuc Victor, a comis infracțiunea prevăzută de art.351 alin (2) Cod Penal conform indicilor uzurparea de calități oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni, săvârșită de două persoane. 2. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului Malanciuc Victor, de către inculpatul Patrașcu Serghei și de către avocatul acestuia Balan Alexandru.

2.1 Avocatul Pîcălău Dorian în cererea de apel a solicitat casarea sentinței în privința lui Malanciuc Victor, cu rejudecarea cauzei penale, prin emiterea unei decizii de achitare a lui Malanciuc Victor, în săvârșirea infracțiunilor imputate. În susținerea apelului declarat avocatul a invocat că: - în acțiunile lui Malanciuc Victor, nu sunt prezente elementele constitutive ale componențelor de infracțiuni, conform rechizitoriului și învinuirii susținute de către procuror în cadrul procesului penal, deoarece acestea nu sunt confirmate însuși prin probele prezentate; - în calitate de capete de acuzare probante, procurorul a indicat în cadrul procesului penal, după structura sa, procese verbale de audiere al părților vătămate, cet.

cet. Tabureanu, Delibaltov, depozițiile cet. Rîbacov, înregistrările video de la ÎI Rîbacov, procesele verbale de cercetare a înscrisurilor și legitimației, ridicate și pe numele cet. Pătrașcu Serghei; - în cadrul cercetărilor judiciare, precum și la urmărirea penală inculpatul Malanciuc Victor, nu a recunoscut, ca fiind persoană ce recunoaște, că a săvârșit infracțiunea data, ba mai mult ca atât, d-lui neagă cu perseverență faptul, că a săvârșit careva acțiunii ilicite pretinse acestuia de către acuzare; - organul de urmărire penală și colaboratorii operativi, cunoșteau cu certitudine în prealabil despre faptul lipsei implicării cet. Malanciuc Victor, în săvârșirea infracțiunilor de corupere, deoarece în reflectarea pe imaginile video, din barul cet.

Rîbacov, este evident faptul, că banii despre care i se impută cet. Malanciuc Victor, sunt trei bancnote, ce i-au fost înmânate de către Pătrașcu Serghei, dar nici de cum de partea vătămată. Mai mult ca atât, aceste înregistrări denotă faptul, că cet. Malanciuc a intrat în bar cu mult timp după Patrașcu Serghei, și s-a aflat o perioadă scurtă de timp. Astfel, Malanciuc a declarat instanței de judecată faptul, că a intrat în barul Rîbacov la invitația cet. Pătrașcu Serghei, pentru a servi o cafea și i-au fost date de către Pătrașcu Serghei, deoarece anterior i-a împrumutat acești bani, din cauza că Pătrașcu Serghei n-avea bani mărunți; - din virtutea comentariului la articolele mai sus indicate, consideră că cet.

Malanciuc trebuia să îndeplinească toate cele 4 semne constitutive al infracțiunilor, în timp ce cu certitudine în cadrul examinării judiciare s-a demonstrat contrariul; 5 - cet. Tabureanu, parte vătămată, a negat cu vehemență faptul, că l-ar fi cunoscut vreodată cet. Malanciuc Victor, anterior, precum și în legătură cu faptele infracționale, ci îl cunoaște pe cet. Patrașcu Serghei, care a intrat la ea în magazin cu o altă persoană, decât Malanciuc Victor. Cunoaște faptul, cuvintele unor săteni, că într-adevăr a venit o mașină roșie și s-a parcat la magazin, însă pe cet. Malanciuc Victor nu l-a văzut să coboare din ea, ba mai mult ca atât, nici să intre la ea în magazin, precum și să se prezinte inclusiv acesta ca fiind persoană angajată de la organul protecției a consumatorului, precum și să ceară, să accepte, fie să pretindă de la ea careva documente, bani, acțiuni etc. Într-un cuvânt nu-l cunoaște în general.

- conform prevederilor mai sus enunțate al art. 190 art. 351 Cod penal, Malanciuc Victor, nu este subiect al acestor fapte infracționale, ba mai mult ca atât, - nu a săvârșit acțiuni, prevăzute de latura obiectivă, precum și nu sunt careva dovezi, care indica la faptul, că de asemeni întrunește în careva mod latura subiectivă; - în cadrul cercetărilor, inclusiv și al autovehiculului cet. Malanciuc Victor, nu au fost găsite careva probe material, ce ar avea legătură careva cu infracțiunea data, - legate de activitate organelor de protecție al drepturilor consumatorului, legitimație, acte, proces-verbal, documente constitutive, etc.; - următorul argument al acuzării este cazul de la ÎI Rîbacov, victima Delibaltova, în calitate de probă, ce se impune cet.

Malanciuc Victor, plauzibilă, conform părerii procurorului, sunt înregistrările video; - victima, în cadrul audierii, nu a confirmat faptul, că Malanciuc Victor s-a recomandat ca fiind de la organul de protecție al consumatorului, că a cerut sau a pretins, fie luat bani de la ea; - Malanciuc Victor a intrat pe o perioadă scurtă de timp, a primit niște bani de la Pătrașcu Serghei, ci nu de la ea; - tot Delibaltova a declarat, că înregistrările prezentate și vizualizate de ea, nu conțin toată înregistrarea, ci doar o mica parte; - lipsesc probe, conform cărora Malanciuc Victor a săvârșit infracțiunea data; - martorul Rîbacov, a confirmat depozițiile cet. Delibaltov, și nu a putut explica, unde sunt restul imaginilor, ce chipurile ar confirma poziția acuzării; - mai mult ca atât, acestea lipsesc în totalitate.

Apărarea atrage atenția la următoarele circumstanțe: în cadrul dosarului, nu sunt evidente careva fapte și temeiuri, care ar indica că Malanciuc Victor, ar fi cunoscut în prealabil, până la reținere, despre faptele ce dorea să le săvârșească Pătrașcu Serghei, iar prezumarea procurorului, că chipurile ar fi avut loc o înțelegere prealabilă, nu suferă nici o critică, deoarece aceste probe nu au fost prezentate, ba mai mult ca atât, Pătrașcu Serghei a declarat că Malanciuc Victor în general era un simplu taximetrist, confirmând cele expuse de către Malanciuc Victor în judecată; - probele practic devin nule, obiectiv, deoarece vina nu poate fi prezumată în prealabil, iar dubiile urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului, care a declarat instanței, că nu a discutat cu Pătrașcu despre remunerarea acestuia bănească, ci discuta doar în virtutea obligațiunilor sale de serviciu; 6 - nici o probă pe dosarul penal în cauză, inclusiv cea cu martori, nu confirmă faptul, că inculpatul avut intenție de a săvîrși careva acțiuni ilicite; - nu există depoziții ale martorilor, părților vătămate, nu există poze fotografice, înregistrări audio și video, interceptări telefonice care ar indica la aceasta din punct de vedere real și obiectiv, iar cele prezente sub cel puțin exhaustive; - Malanciuc Victor, nu a fost prezentat spre recunoaștere, nici confruntare nu a fost efectuată;

- urmărirea penală știa din start, că acesta, fiind taximetrist n-are nici o atribuție la ambele cazuri. 2.2 Inculpatul Patrașcu Serghei în apelul său a solicitat casarea sentinței cu rejudecarea cauzei penale, prin emiterea unei decizii de achitare a sa, în săvârșirea infracțiunilor imputate.

În motivarea apelului înaintat a menționat că: - probele puse în baza sentinței de condamnare sunt apreciate de către instanța de judecată unilateral cu grave încălcări art.190 Cod de procedură penală; - pe epizodul din s. Epureni, declarațiile părții vătămate Tabureanu Victoria au fost fals constatate de către instanța de judecată deoarece ea a menționat de 3 ori că Malanciuc nu a fost în sală; - declarațiile părții vătămate Tabureanu Victoria din procesul-verbal de confruntare din 04.07.2019 (f.d.214-216) nu coincid cu cele depuse în instanța de judecată sub jurământ; - s-a adresat la instanța de judecată pentru a fi prezentat actul procedural care să confirme că Tabureanu V. dispunea de suma 6000 lei (obiectul infracțiunii).

Instanța de judecată a refuzat la prezentarea aceasta și reține că la materialele cauzei lipsește un astfel de act procedural. Ce ține de starea de sănătatea a părții vătămate Tabureanu Victoria aceasta nu este confirmat prin acte; - cu referire la învinuirea adusă inculpatului Serghei Patrașcu în baza art. 351 alin. (2) Cod penal pe episodul din xxxxx, instanța de fond a pus la baza condamnării declarațiile părții vătămate care nu sunt coerente cu cele depuse în cadrul urmăririi penale. Legitimațiile nu sunt recunoscute corpuri delicte și potrivit expertizei ele nu sunt false; - pe epizodul din xxxxx, declarațiile victimei N. Delibaltov în instanța de judecată sunt false deoarece acestea se combat prin declarațiile inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor.

Ei au menționat că ea nu este vânzătorul care într- adevăr s-a aflat în magazin la 10.05.2019, ce se confirmă din înregistrarea video. Iar instanța de judecată le-a exclus ca probe foaia sentinței 7. Consideră că instanța nu s- a expus asupra elementelor infracțiunilor pe episodul dat.

- instanța de judecată nelegitim a considerat că invocările inculpatului Patrașcu Serghei că cauzele penale sunt fabricate la comandă sunt lipsite de temei; - partea vătămată Delibaltov N. și martorul Rîbacov au fost audiate în afara procesului penal deoarece din conținutul ordonanței privind începerea urmăririi penale din 10.05.2019 procesul penal a fost intentat în baza sesizării episodul în 7 xxxxx magazin „Silvicom-Rîbacov” din 10.05.2018 ora 14.27, pe când partea vătămată a fost Delibaltov N. și martor Rîbacov S. au fost audiate mai devreme; - sunt false invocările instanței de judecată că declarațiile părții vătămate Delibaltov N. pot fi luate în considerație deoarece există prejudiciu, nefiind ordonanța organului de urmărire penală privind calitatea de parte vătămată; - de către instanța de judecată a fost încălcată legislația procesuală în privința recunoașterii părții vătămate a Delibaltov N. care a fost audiată ca parte la proces; - ordonanța de punere sub învinuire a lui Patrașcu Serghei (f.d.100) în urma prejudiciului cauzat părții vătămate Delibaltov N. nu este semnată de către el și apărătorul lui; - instanța de judecată nu a fost în drept să audieze victima Delibaltov N. deoarece ea nu atestă că i s-a cauzat prejudiciu; - organul de urmărire penală a schimbat în mod tăcit ordonanța de punere sub învinuire, prima fiind semnată de către inculpat și apărătorul lui,

care a dispărut din dosar. Astfel consideră că a fost reținut ilegal sub arest de la 13 mai până la 04 iulie; - lui îi sunt imputate două infracțiuni la două episoade cu cauzarea prejudiciului în suma de 7600 lei, însă în ordonanța de punere sub învinuire, prejudiciul cauzat este de 22800 lei; - lipsesc probe care pot confirma crimele imputate și ridicarea automobilului „Toyota Prius”. Solicită respingerea ca probe a informației telefonice de la 10.05.2019 (f.d.56) în care se menționează despre prezentarea în magazinul din xxxxx la ora 12.00 ce nu corespunde realității, deoarece el era deja reținut.

- la întocmirea procesului-verbal de sesizare de săvârșirea infracțiunii din 10.05.2019 (f.d.57) și procesului-verbal de ridicare din 11.05.2019 a legitimațiilor, nu s-au respectate normele legale și ordonanța de recunoașterea corpuri delicte 10.05.2019 3 legitimații, ștampila de asemenea o consideră nelegitimă din motiv că nu s-au respectat prevederile art. 158 CPP la ridicarea în nominal; - la caz lipsesc confirmări că în casa de prestare a mijloacelor financiare ar fi existat suma de 1600 lei care să reprezinte obiectul - elementul infracțiunii imputate; - instanța de judecată nu s-a expus asupra motivelor respingerii cererii inculpatului privind emiterea încheierii interlocutorii în privința organului de urmărire penală privind acțiunile de la 04.10.2019.

2.3 Avocatul Balan Alexandru în interesele inculpatului Patrașcu Serghei în cererea de apel a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care, inculpatul Patrașcu Serghei să fie achitat din motiv că nu există faptul infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin.(2) lit. b), art. 351 alin.(2) Cod penal. Recunoașterea nulității, inadmisibilității în calitate de probe și excluderea lor din dosar a următoarelor acte procedurale și a corpurilor delicte: procesul-verbal de audiere a părții vătămate Deribaltov Natalia (f.d.58 volumul I); procesul-verbal de audiere a martorului Rîbacov Saveli (f.d. 60 volumul I); procesului-verbal de confruntare dintre Patrașcu Serghei și Deribaltova Natalia (f.d.

221-223 volumul I); 8 corpurile delicte: mijloace bănești în mărime de 1266 lei, trei legitimații pe numele lui „Patrașcu Sergiu”, o ștampilă de culoare albastră cu inscripția „A.O. Dreptul Consumatorului” (f.d.233-244, v.3).

În motivarea acestuia a indicat că: - instanța de fond, a dat o apreciere greșită probelor administrate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, - pe capătul de acuzare din 23.04.2019 din magazinul mixt „Tabureanu Victoria” de către organul de urmărire penală nu a fost administrată nici o probă obiectivă ce ar confirma vinovăția lui Patrașcu Serghei de comiterea infracțiunilor incriminate, iar sentința de condamnare pe acest capăt de acuzare se bazează exclusiv pe declarațiile părții vătămate Tabureanu Victoria pe care, instanța de fond eronat le-a apreciat ca veridice și consecvente, or cele declarate de ultima în cadrul urmăririi penale privind evenimentele din ziua de 23.04.2019, în coroborare cu cele făcute în cadrul cercetării judecătorești denotă contrariul; - fiind audiată în calitate de victimă la 25.04.2019 (f.d.

9-10) Tabureanu Victoria a indicat că făptașii sunt două persoane de gen masculin în vârstă de aproximativ 50 ani. În cadrul audierii suplimentare în calitate de victimă ce a avut loc în incinta IP Cantemir la data de 10.05.2019, în intervalul de timp de la ora 12:40 -13:10, Tabureanu Victoria a declarat, citez: „Cînd am intrat în IP Cantemir la intrare am văzut două persoane de gen masculin și un colaborator de poliție, persoanele civile le-am recunoscut ca fiind cele care au fost la mine la 23.04.2019 și s-au prezentat ca angajații ANSA și care au cerut suma de 6000 lei, iar în schimb ei nu vor întocmi procesul verbal cu privire la contravenție pentru încălcările depistate în rezultatul controlului” (f.d.

11); - atât Patrașcu Serghei, cât și Malanciuc Victor, conform materialelor cauzei penal și declarațiilor făcute de ambii pe tot parcursul procesului penal, au fost reținuți la 10.05.2019, la ora 12:00 și ambii au fost escortați în incinta IP Cantemir unde au continuat să se afle o perioadă de timp până la plasarea acestora în izolatorul de detenție provizorie. Prin urmare, ținând cont de ziua și ora audierii ei suplimentare în calitate de victimă, Tabureanu Victoria referindu-se la persoanele civile pe care le-a văzut în incinta IP Cantemir și pe care i-a identificat că sunt făptașii, cel mai probabil că i-a vizat pe Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor.

În aceste condiții consideră absolut inexplicabil faptul că, deja în cadrul audierii Victoriei Tabureanu în cadrul cercetării judecătorești, la 13.09.2019, dânsa nu l-a identificat pe Malanciuc Victor ca făptaș deși ultimul se afla în sala de ședință pe parcursul audierii ei și pe care a avut posibilitatea să-l vadă, iar din ziua pretinsei lui identificări în IP Cantemir (10.05.2019) și până la audierea dânsei in instanța de judecată nu a trecut o perioadă atât de îndelungată de timp (4 luni) încât aceasta să fie în imposibilitatea de al memora; - instanța de fond a lăsat fără atenție un alt detaliu. Din aceleași declarații suplimentare ale Victoriei Tabureanu din 10.05.2019 rezultă faptul că, ea a identificat una din persoanele civile care se aflau în acea zi în IP Cantemir ca pe unul din 9 făptași, doar datorită faptului că însăși acea persoană singură a și recunoscut-o.

Se prezumă că această persoană a fost nu altcineva decât Pătrașcu Serghei care, de altfel, pe parcursul întregului proces penal nu a negat faptul că a văzut-o și a discutat cu Tabureanu Victoria în incinta magazinului ce-i aparține la data de 23.04.2019.

Mai mult, pe parcursul urmăririi penale Tabureanu Victoria a interacționat doar cu Patrașcu Serghei, cu care i-a fost efectuată o confruntare și care deja i-a fost prezentat ultimei în calitate de persoană învinuită de comiterea pretinselor infracțiuni, iar în cadrul cercetării judecătorești, spre deosebire de Malanciuc Victor, Patrașcu Serghei fiind în stare de arest, se afla în sala de ședință sub escortă, ceea ce denotă că în astfel de condiții Victoriei Tabureanu i s-a format percepția că anume Patrașcu Serghei este unul din făptași; - circumstanțele sus-menționate pun la îndoială obiectivitatea lui Tabureanu Victoria, or poziția pretins tranșantă a dânsei față de Patrașcu Serghei s-a datorat doar faptului că ultimul s-a aflat în condiții inegale cu cele ale lui Malanciuc Victor, pe care, reiterează, Tabureanu Victoria nu l-a identificat ca pe cea de-a doua persoană care se pretinde că a deposedat-o de mijloace bănești prezentându-se ca angajat al ANSA.

Între Malanciuc Victor și Tabureanu Victoria nu au fost efectuate confruntări, în sala de ședință unde a avut loc audierea ei, Malanciuc Victor nu se afla pe banca acuzaților precum Patrașcu Serghei, ceea ce trezește dubii că Tabureanu Victoria ar fi în stare să-l identifice pe ultimul în calitate de făptaș în cazul în care dânsul nu i-ar fi atras atenția asupra sa în incinta IP Cantemir, nu ar interacționat cu ea în cadrul confruntării și nu s-ar fi aflat pe banca acuzaților sub escortă, or în atare situație nu poate fi exclus faptul că Tabureanu Victoria ar fi putut indica ca la făptuitor și/sau la Malanciuc Victor în cazul în care acesta s-ar fi aflat în condițiile similare lui Patrașcu Serghei enunțate mai sus; - în vederea excluderii percepției că Malanciuc Victor și Patrașcu Serghei au fost tratați în mod inegal, organul de urmărire penală a fost obligat să efectueze prezentarea ambilor Tabureanu Victoriei spre recunoaștere în condițiile și modul prevăzut de art.116 Cod de procedură penală, fapt care, însă, nu a avut loc; - pe acest capăt de acuzare nu există absolut nici o probă veridică și obiectivă ce ar confirma vinovăția lui Patrașcu Serghei, iar unica probă pe care instanța de fond și- a bazat soluția de condamnare a acestuia, precum sunt declarațiile victimei Tabureanu Victoria prezintă dubii rezonabile de veridicitate și consecvență;

- pe capătul de acuzare din 10.05.2019 din magazinul Î.I. „Silvicom Rîbacov”, deși instanța de fond, a apreciat just ilegalitatea administrării de către organul de urmărire penală a probelor precum: procesul-verbal de ridicare din 10.05.2019 întocmit de ofițerul de urmărire penală Caragheaur Maria (f.d.65 volumul I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.05.2019 prin care a fost supus examinării un CD ce conținea unele înregistrări video (f.d. 64 volumul I) și suportul informațional - un CD cu înregistrări video din incinta magazinului Î.I. „Silvicom Rîbacov”, dispunând excluderea lor din dosar, totuși, nejustificat a respins solicitarea și argumentele apărării privind recunoașterea inadmisibilității în calitate de probe și excluderea din dosar a procesului-verbal de audiere a părții vătămate Deribaltov 10 Natalia (f.d.58 volumul I), a procesului-verbal de audiere a martorului Rîbacov Saveli (f.d.

60 volumul I) și, subsecvent, al procesului-verbal de confruntare dintre Patrașcu Serghei și Deribaltova Natalia (f.d.

221-223 volumul I), deoarece aceste probe au fost administrate de organul de urmărire penală cu încălcări esențiale a dispozițiilor Codului de procedură penală; - în cazul din speță, procesul penal nr.20194300273 a fost început tot la 10.05.2019, în temeiul procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii, întocmit de ofițerul de urmărire penală din cadrul IP Cantemir, Carpenco Ion, la 10.05.2019, la ora 14:27, din conținutul căruia rezultă că numitul Rîbacov Saveli, născut la 22.08.1961, domiciliat în xxxxx solicită organelor competente să fie luate măsurile de rigoare în privința a două persoane necunoscute care, la 10.05.2019, în jurul orei 10:45, vizitându-i barul pe care îl deține, amplasat în xxxxx, sub pretextul de a nu-l sancționa pentru vânzarea cu amănuntul a rachiului de casă, l-au deposedat de mijloace bănești, ce se aflau în casieria barului, în mărime de 1700 lei.

Pe respectivul proces-verbal este aplicată ștampila IP Cantemir prin care se confirmă înregistrarea acestuia în Registrul nr. 1 de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni la 10.05.2019 sub nr. statistic 0273, care de altfel, corespunde numărului statistic de evidență al procesului penal nr.20194300273 din 10.05.2019 (f.d. 57 volumul I). - conform procesului-verbal, întocmit de ofițerul de urmărire penală Carpenco Ion (f.d.

58 volumul I), tot la 10.05.2019, în intervalul de timp cuprins, însă, între orele 12:45 și 13:45, numita Deribaltov Natalia Gheorghe, născută la 27.03.1978, domiciliată xxxx deja este audiată în calitate de parte vătămată pe aceeași faptă expusă ulterior de către Rîbacov Saveli în procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii, întocmit de ofițerul de urmărire penală din cadrul IP Cantemir, Carpenco Ion, la 10.05.2019, la ora 14:27; - tot la 10.05.2019, în intervalul de timp cuprins între ora 13:58 și 14:24, de către ofițerul de urmărire penală, Carpenco Ion, este audiat în calitate de martor asupra faptei expuse ulterior tot de el, Rîbacov Saveli (f.d.

60 volumul I), - indubitabil rezultă că organul de urmărire penală a întocmit procesul-verbal de audiere în calitate de parte vătămată a lui Derbaltov Natalia și procesul-verbal de audiere în calitate de martor al lui Rîbacov Saveli, respectiv a administrat aceste pretinse probe care, ulterior au fost prezentate spre examinare instanței de judecată, până a fi sesizat în modul prevăzut de art.262, 263 Cod de procedură penală, subsecvent până la începerea propriu-zisă a procesului penal (nr.20194300273), după cum prevede art.1 alin.(1) Cod de procedură penală, adică în afara acestuia, fapt care, ținând cont de prevederile art.100 alin.(1) Cod de procedură penală, este inadmisibil, iar poziția instanței de fond precum că procesul penal a fost început în baza informației telefonice parvenite la IP Cantemir la 10.05.2019, la ora 12:00, de la subofițerul superior de sector al sectorului nr.1 Cantemir, Zamșa Victor, înregistrată de IP Cantemir în Registrul nr.2 de evidență cu privire la alte informații despre infracțiuni la 10.05.2019 sub nr. 1657 (f.d.

56 volumul I), consideră vădit eronată deoarece informația telefonică în cauză nu reprezintă un act de sesizare prevăzut la 11 art.262, 263 Cod de procedură penală și nu poate sta la baza începerii unui proces penal și respectiv a urmăririi penale ulterioare.

Mai mult, instanța de fond a lăsat fără atenție inclusiv faptul că data și ora parvenirii informației telefonice în cauză (10.05.2019, la ora 12:00) perfect coincide cu aceeași dată și oră de reținere de facto al lui Patrașcu Serghei, ceea ce denotă că această informație telefonică a parvenit concomitent cu reținerea ultimului; - declarațiile martorului Rîbacov Saveli și a pretinsei părți vătămate Deribaltov Natalia au fost dobândite cu încălcări esențiale a dispozițiilor Codului de procedură penală, prin ce, în mod cert, lui Patrașcu Serghei ia fost lezat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 20, 21 din Constituția Republici Moldova și art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamental; - având în vedere faptul că audierea lui Deribaltova Natalia în calitate de parte vătămată a avut loc în condiții ilegale, procesul-verbal de confruntare dintre ultima și Patrașcu Serghei din 04.07.2019 (f.d.

221-223 volumul I) de asemenea are un caracter ilegal, nu poate fi admis ca probă urmând a fi exclus din dosar; - pe capătul de acuzare ce vizează magazinul Î.I. „Silvicom Rîbacov”, de organul de urmărire penală nu a fost administrată nici o probă ce ar confirma existența de fapt a unui oarecare prejudiciu, material inclusiv; - din declarațiile lui Rîbacov Saveli și a Nataliei Deribaltov, rezultă că mijloacele bănești pretins însușite de Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor, au fost extrase de Deribaltov Natalia, care este angajată în cadrul Î.I. „Silvicom Rîbacov” în calitate de vânzător, din casieria întreprinderii și transmise unui din cei doi pretinși făptași. Prin urmare, în circumstanțele date, rezultă că prejudiciul pretins i-a fost cauzat de fapt persoanei juridice Î.I.

„Silvicom Rîbacov” nu și persoanei fizice Deribaltov Natalia, care, reiterează este angajată în calitate de vânzător al întreprinderii vizate. În mod logic și legal, în cadrul urmăririi penale urma a fi recunoscută în calitate de victimă și respectiv, după caz, parte vătămată anume Î.I. „Silvicom Rîbacov”, conform art.58 alin.(1) și art.59 alin.(1) Cod de procedură penală; - în materialele cauze penale lipsește o cerere prin care Rîbacov Saveli, în calitate de fondator și administrator al Î.I. „Silvicom Rîbacov” să fi solicitat organului de urmărire penală recunoașterea întreprinderii sale în calitate de parte vătămată și o cerere prin care ar desemna și prin care ar solicita recunoașterea sa sau a unei alte persoane în calitate de reprezentant al părții vătămate Î.I.

„Silvicom Rîbacov” în modul prevăzut de art.79 Cod de procedură penală. La rândul său, nici organul de urmărire penală nu a recunoscut Î.I. „Silvacom Rîbacov” în calitate de victimă sau parte vătămată și nu l-au recunoscut pe Rîbacov Saveli sau o persoană desemnată de dânsul în calitate de reprezentant al părții vătămate, deși în mod firesc urma să o facă.

- în lipsa unui oarecare temei de fapt și de drept, în lipsa unei cereri și respectiv a unei ordonanțe corespunzătoare, organul de urmărire penală imediat a purces la audierea lui Derbaltov Natalia în calitate de parte vătămată; - declarațiile Nataliei Deribaltov precum că ea este victima pretinsei infracțiuni, deoarece mijloacele bănești în mărime de 1600 lei pretins transmise de ea lui Patrașcu 12 Serghei și Malanciuc Victor, deși le-a extras din casieria întreprinderii, ulterior le-a reintrodus din mijloacele bănești personale, de asemenea nu au un oarecare suport probatoriu, ținând cont de faptul la materialele cauzei penale nu a fost anexat un oarecare document confirmativ care, în primul rând, ar confirma că la data și ora comiterii pretinsei infracțiuni în casieria întreprinderii într-adevăr existau mijloacele bănești în mărime de cel puțin 1600 lei, iar în al doilea rând, faptul introducerii reale de către Deribaltov Natalia a mijloacelor bănești în mărime de 1600 lei în casieria întreprinderii; - organul de urmărire penală nu a administrat oarecare probe obiective și veridice privind existența bunului - obiect material al infracțiunii incriminate lui Patrașcu Serghei (în cazul dat a mijloacelor bănești în mărime de 1600 lei); - dat fiind faptul că nu a fost probată existența unui prejudiciu, material inclusiv,

nu poate fi vorba nici de existența unei victime sau părți vătămate; - mijloacele bănești în mărime de 1266 lei anexate la materialele prezentei cauze penale în calitate de corp delict nici pe departe nu confirmă faptul că anume aceste bancnote au fost transmise de către Natalia Deribaltov și, respectiv că anume aceste mijloace bănești constituie obiectul infracțiunii incriminate lui Pătrașcu Serghei; - din materialele cauzei penale nu este clar de unde au apărut toate obiectele recunoscute în calitate de corpuri delicte și anume: mijloace bănești în mărime de 1266 lei, trei legitimații pe numele lui „Patrașcu Sergiu”, o ștampilă de culoare albastră cu inscripția „A.O. Dreptul Consumatorului” (f.d.

70 volumul I), dat fiind faptul că aceste obiecte nu au fost ridicate de la Patrașcu Serghei. În materialele cauzei penale lipsește un oarecare proces-verbal de percheziție corporală a lui Patrașcu Serghei, în procesul-verbal de reținere al lui Patrașcu Serghei (f.d. 44-45 volumul I) este indicat că în urma percheziției corporale a acestuia nu au fost depistate și ridicate oarecare obiecte. Concomitent, atrage o deosebită atenție asupra unei circumstanțe-cheie în ceea ce vizează corpurile delicte sus-menționate, vădit neglijată de instanța de fond; - prin ordonanța ofițerului de urmărire penală Caragheaur Maria din 11.05.2019 s-a dispus efectuarea în incinta IP Cantemir a ridicării unei „genți de culoare neagră din piele” de la numita Pleșu Mariana (f.d.

65 volumul I); - din conținutul procesului-verbal de ridicare, de asemenea întocmit de ofițerul de urmărire penală Caragheaur Maria (f.d.

66 volumul I), devine clar că numita Pleșu Mariana la fel este angajata IP Cantemir, iar procedura de ridicare a avut loc tot în incinta IP Cantemir, în cadrul căreia de la ultima a fost ridicată o geantă de culoare neagră din piele care conținea în sine obiectele sus-nominalizate recunoscute ulterior în calitate de corpuri delicte și prezentate de acuzatorul de stat în cadrul cercetării judecătorești în calitate de probe a vinovăției inculpaților, în special a lui Patrașcu Serghei; - în materialele cauzei penale lipsesc acte procedurale justificative care ar confirma când, cum și în ce circumstanțe a intrat numita Pleșu Mariana în posesia genții sus-menționate; 13 - în cadrul cercetări judecătorești apărarea în repetate rânduri a solicitat citarea și audierea Marianei Pleșu asupra circumstanțelor în care a intrat în posesia genții cu pricina, respectiv, pentru a stabili sursa din care au provenit probele (corpurile delicte) prezentate în ședința de judecată; - instanța de fond, însă, absolut neargumentat a respins aceste solicitări, motiv din care în cadrul examinării prezentei cauze penale în ordine de apel, solicit onoratului colegiu citarea și audierea angajatei IP Cantemir Pleșu Mariana, or ținând cont de prevederile art.94 alin.(1) pct.6, 10) Cod de procedură penală, corpurile delicte nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar,

nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești, fiind obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată și de la o persoană care nu poate recunoaște documentul sau obiectul respectiv, nu poate confirma veridicitatea, proveniența lui sau circumstanțele primirii acestuia; - în sentința contestată, instanța de judecată eronat a reținut în calitate de probe a vinovăției inculpaților de comiterea infracțiunilor incriminate cererea lui Tabureanu Victoria din 23.04.2019 (f.d. 6 volumul I); informația telefonică parvenită la IP Cantemir la data de 24.04.2019, la ora 16:05, de la șeful-adjunct al IP Cantemir, Casian V. (f.d.

13 volumul I); informația telefonică parvenită la IP Cantemir la data de 10.05.2019, la ora 12:00, de la subofițerul superior de sector al sectorului nr.1 Cantemir, Zamșa Victor (f.d. 56 volumul I); procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 10.05.2019 (f.d. 57 volumul I) și ordonanța din 10.05.2019 privind recunoașterea în calitate de corp delict a autoturismului de model „Toyota Prius”, cu număr de înmatriculare xxxxx (f.d. 31 volumul I); ordonanța din 11.05.2019 privind recunoașterea în calitate de corpuri delicte a mijloacelor bănești în mărime de 1266 lei, trei legitimații pe numele lui „Patrașcu Sergiu”, o ștampilă de culoare albastră cu inscripția „A.O.

Dreptul Consumatorului” (f.d.

70 volumul I), or în conformitate cu prevederile art.94 alin.(4) Cod de procedură penală, plângerile depuse în cursul procesului și hotărârile procesuale adoptate nu constituie probe ale vreunor circumstanțe care au importantă în cauza respectivă, ele fiind doar o dovadă a faptului că a fost depusă o plângere și a fost adoptată o hotărâre; - pe parcursul întregului proces penal, nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul cercetării judecătorești nu a fost administrată și examinată nici o probă obiectivă, concludentă, utilă și veridică care ar demonstra faptul că pretinsele infracțiuni au fost comise de Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor în participație, or ambii categoric au negat existența între ei a unei oarecare înțelegere prealabile, repartizarea între ei a rolurilor etc., nefiind probat contrariul, iar concluzia instanței în acest sens este bazată exclusiv pe presupuneri fără un careva suport probatoriu; - pe presupuneri este bazată concluzia instanței privind vinovăția lui Patrașcu Serghei și efectiv al lui Malanciuc Victor de comiterea infracțiunii prevăzută de art.351 alin.(2) Cod penal, or cu desăvârșire au fost ignorate circumstanțele în care ultimul nu a interacționat în nici un fel cu Tabureanu Victoria și Deribaltov Natalia și 14 nu li s-a prezentat în nici o calitate,

pe când primul (Patrașcu Serghei) deși a discutat cu ambele doamne referitor la legalitatea vânzării de către acestea a produselor alcoolice nu s-a prezentat ca angajat al ANSA, prin urmare nu și-a atribuit calitatea unui reprezentat al unei autorități statale, ci ca fondator și director al Asociației Obștești „Drepturile Consumatorului” care își desfășoară activitatea în domeniul protecției drepturilor consumatorilor, fiind înregistrată în ordinea și modul prevăzut de legislația în vigoare ceea ce, cu certitudine a fost stabilit în cadrul procesului penal. Absolut nu poate fi exclus faptul că, atât Tabureanu Victoria, cât și Deribaltov Natalia în mod subiectiv și eronat i-au perceput ca angajați ai unei autorități publice de stat căci ambele în mare parte și-au bazat impresiile sale doar după îmbrăcămintea persoanelor la care se referă, menționând că acestea erau îmbrăcate la sacou, astfel concluzionând că aceste persoane obligatoriu sunt angajați ai statului.

În atare circumstanțe apar mai multe întrebări logice, răspunsuri la care pe parcursul procesului penal așa și nu au fost găsite; - instanța de fond a lăsat fără atenție și apreciere toate circumstanțele sus- expuse, importante pentru soluționarea justă a cauzei, ignorând dubiile rezonabile asupra vinovăției lui Patrașcu Serghei, ținând cont că potrivit art.8 alin.(3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. 3. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 decembrie 2020 au fost respinse apelurile declarate de către avocatul Dorian Pîcălău în interesele inculpatului Malanciuc Victor, inculpatul Patrașcu Serghei și avocatul Alexandru Balan în interesele inculpatului Patrașcu Serghei și menținută sentința.

3.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de judecată, analizând în cumul declarațiile celor audiați în cadrul ședinței de judecată cu probele anexate la materialele cauzei penale, corect a ajuns la concluzia, că vina inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (2) lit.b), art.351 alin. (2), art.190 alin.(2) lit.b) și art.351 alin. (2) Cod penal, a fost dovedită pe deplin, prin materiale cauzei penale, examinate și cercetate în cadrul ședinței de judecată și anume: - declarațiile martorului Rîbacov Saveli Piotr (v.2, f.d. 213-215); - declarațiile victimei Delibaltov Natalia (v.2, f.d. 219-221); - declarațiile părții vătămate Tabureanu Victoria (v.2, f.d.

216-218); - declarațiile inculpatului Malanciuc Victor (v.3, f.d.166-168); -declarațiile inculpatului Patrașcu Sergiu, (v.3, f.d.169-172); - cererea de la Tabureanu Victoria din 25.04.2019, prin care solicită organele de poliție să fie luate măsuri cu persoane necunoscute care la data de 23.04.2019 aproximativ la ora 11:00, au venit la magazinul mixt „Tabureanu Victoria” din xxxxx pe care-l administrează și prezetîndu-se ca angajați ANSA au pretins mijloace bănești în sumă de 6000 lei în schimbul de-a nu aplica amendă pentru neregulile depistate în rezultatul verificării (v.1, f.d.6); - informația telefonică parvenită la data de 24.04.2019 ora 16:05, de la șeful-adjunct al IP Cantemir, comisar Casian Vladimir pe faptul că în teritoriu raionul Cantemir, la magazine persoane necunoscute se prezintă cu efectuarea controalelor drept angajați ai ANSA, în scop de estorcare a mijloacelor bănești.

(v.1, f.d.13); - 15 informația telefonică parvenită la data de 10.05.2019 ora 12:00, de la subofițerul superior de sector al sectorului de poliție nr.-1 Cantemir, Zamșa Victor pe faptul că la data de 10.05.2019 în xxxxx, persoane necunoscute cu legitimații presupuse a fi false se prezintă la magazine drept angajați IFS în scop de estorcare a mijloacelor bănești. (v.1, f.d.56); - proces-verbal de ridicare și examinarea a automobilul de model „Tayota Prius” de culoare roșie din 10.05.2019 (v.1, f.d.30,32); - procesul -verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 10.05.2019, prin care organul de urmărire penală este sesizat despre faptul că persoane necunoscute la data de 10.05.2019, prezentîndu-se drept angajați ANSA, estorcau bani de la agenții economici din xxxxx, în schimbul dea nu aplica amendă pentru neregulile depistate în rezultatul verificării.

(v.1, f.d. 57); - procesul- verbal de ridicare din 10.05.2019 a sumei bănești de la Pleșu Marina. În cadrul acțiunii de urmărire penală au fost ridicate: o geantă de culoare neagră din piele, în care se află o ștampiă de culoare albastră cu înscripția A.O. ,,Dreptul Consumatorului”, legitimația de serviciu cu inscripția ,,Protecția Consumatorului", pe numele xxxxx, legitimația de serviciu cu inscripția APPA OOO, pe numele Sergiu Patrașcu, legitimația nr. 14750, eliberată de Departamentul ,,Administrativ Militar” al Ministerului Apărării pe numele Patrașcu Sergiu, bani în sumă de 1266 lei (v.1, f.d.

66); - raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/3-R-271 din 28.06.2019, potrivit căruia s-a constatat că legitimația de serviciu, eliberată la data de 22.11.2013 de Agenția pentru Protecția Producătorilor Autohtoni pe numele Patrașcu Sergiu, careva modificări în conținutul inițial nu au fost stabilite (v.1, f.d.198-199); - raportul de expertiză judiciară nr.34/12/3-R-270 din 01.07.2019, potrivit concluziei căruia s-a constatat că legitimația eliberată pe numele Patrașcu Serghei, „Protecția Dreptului Consumatorului”, careva modificări în conținutul inițial nu au fost stabilite (v.1, f.d. 205-206); - procesul-verbal de confruntare din 04.07.2019 între învinuitul Patrașcu S. și Delibaltov N. unde victima își menține declarațiile date în cadrul audierii sale anterior.

(v.1, f.d.221- 223); - procesul-verbal de confruntare din 04.07.2019 între învinuitul Patrașcu S. și Tabureanu V. unde partea vătămată î-și menține declarațiile date în cadrul audierii sale anterior. (v.1, f.d. 224-226); - proces-verbal de audiere a părții vătămate Delibaltov Natalia din 10.05.2019 (v.1, f.d.58); - procesul-verbal de audiere a martorului Rîbacov Saveli din 10.05.2019 (v.1, f.d.60); - ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 11 mai 2019 (v.1, f.d.70); - suportul CD, înregistrarea audio-video, despre care domnul Rîbacov a menționat că nu corespunde în general (v.1, f.d.67).

Instanța de apel, verificând și apreciind probele administrate la materialele dosarului și cercetate în ședința de judecată, la care au avut acces în egală măsură ambele părți, într-un proces contradictoriu și cu respectarea egalității armelor, precum și probele noi administrate în instanța de apel, a reținut vina lui Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (2) lit.b), art.351 alin. (2), art.190 alin.(2) lit.b) și art.351 alin. (2) Cod penal, fiind pe deplin probată.

16 Cu referire la argumentele inculpatului Patrașcu Serghei precum că declarațiile părții vătămate Tabureanu Victoria sunt contradictorii nu și-au găsit confirmarea deoarece cum în prima instanță cît și în cadrul examinării cauzei în instanța de apel s- a constat faptul că, partea vătămată Tabureanu Victoria a dat declarații sub jurământ, fiind preîntâmpinată de răspunderea penală conform art. 312-313 Cod penal susținând declarațiile date în cadrul confruntării cu inculpatul Patrașcu Serghei și cele din cadrul ședinței de judecată. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Patrașcu Serghei privind nevinovăția sa în comiterea infracțiunilor incriminate deoarece aceste declarații ale inculpatului și a apărătorului sunt o formă de apărare aleasă de ei întru confirmarea poziției sale.

Or, conform declarațiilor inculpatului Patrașcu Serghei nu se neagă faptul că ar fi intrat în magazinul mixt ,,Tabureanu Victoria”, amplasat în xxxxx, că ar fi avut discuții cu partea vătămată Tabureanu Victoria. Totodată instanța de judecată just a apreciat critic declarațiile inculpatului precum că la ieșire din magazin ar fi simțit o atingere la buzunarul din partea stângă a scurtei și că ulterior a găsit suma de 6000 lei, pe care bănuiește că i-ar fi pus Tabureanu Victoria, or, ultimul nu a sesizat organele de drept referitor la acțiunile de corupere din partea părții vătămate și nu a depus careva plângeri organelor de drept pe faptul vânzării produselor contrafăcute.

Astfel, instanța de apel a menționat că, argumentele inculpatului nu se confirmă prin materialele cauzei, or fiind constatate careva neconcordanțe în cele declarate de către partea vătămată Tabureanu Victoria cu cele menționate la confruntare în perioada urmăririi penale nu duce la casarea sentinței de condamnare și achitarea acestuia, din motiv că la momentul audierii părții vătămate în ședința instanței de judecată trecuse o perioadă suficientă de timp de la cele săvârșite de inculpatul Patrașcu Serghei la 23.04.2019 în xxxxx la magazinul mixt „Tabureanu Victoria”. În afara de cele stabilite, instanța de apel a constatat că, prin probele administrate se confirmă învinuirea adusă inculpatului Patrașcu Serghei în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 351 alin.(2) Cod penal la episodul susmenționat.

Instanța de apel a considerat că prima instanță just a stabilit că partea vătămată Tabureanu Victoria a dat declarații susținute prin existența corpurilor delicte, recunoscute și atașate la materialele cauzei penale prin Ordonanța din 11 mai 2019 prin care a fost recunoscut pe cauza penală xxxxx drept corp delict: trei legitimații eliberate pe numele Patrașcu Sergiu (f.d.70, volumul I). Fapt ce infirmă argumentele inculpatului în cererea de apel precum că legitimațiile nu au fost recunoscute corp delict la caz, motiv din care instanța de apel a considerat că declarațiile inculpatului sunt îndreptate spre ducerea în eroare a colegiului.

Instanța de apel a reiterat că, reieșind din conținutul cererii lui Tabureanu Victoria din 25.04.2019 depusă la IP Cantemir ea comunică faptul că persoana care ulterior a fost recunoscută ca făptuitor într-adevăr a venit la magazinul mixt „Tabureanu Victoria” din xxxxx și prezentându-se ca angajat ANSA a pretins mijloace bănești în sumă de 6000 lei. 17 Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Patrașcu Serghei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (2) lit. b) și art.351 alin.(2) Cod penal conform episodului de la ÎI. ,,Silvicom Rîbacov”, instanța de apel de asemenea a considerat că vina acestuia este totalmente confirmată din probele anexate la caz.

Instanța de apel a considerat că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia că este dovedită comiterea infracțiunilor susnumite de către inculpatul Patrașcu Serghei, ce se confirmă din probele materiale cercetate în cadrul ședinței de judecată, a instanței de apel și declarațiile victimei Delibaltov Natalia, declarațiile martorului Rîbacov Saveli, prin procesul-verbal de confruntare dintre învinuitul Patrașcu Serghei și victima Delibaltov Natalia. Respectiv, instanța de apel a menționat că nu se regăsesc probe în cauză privind admiterea argumentelor inculpatului Patrașcu Sergiu precum că Delibaltov Natalia neîntemeiat a fost audiată și implicată în proces în calitate de victima, or se confirmă faptul că ea a ridicat din casa magazinului suma de 1600 lei.

Colegiul a considerat pur declarative argumentele inculpatului Patrașcu Serghei precum că nu sunt confirmări despre existența acestei sume în casa magazinului la data când el a fost la Î.I. „Silvicom Rîbacov”, deoarece nu sunt îndoieli despre faptul dat la instanța de apel și alte probe care infirmă faptul dat lipsesc. Reieșind din cele expuse instanța de apel a considerat că sunt neîntemeiate argumentele apărătorului Balan Alexandru în interesele inculpatului Patrașcu Serghei că pe prezenta cază lipsesc probele care dovedesc vinovăția inculpatului. Or, referirea apelantului la declarațiile lui Tabureanu Victoria este interpretarea subiectivă a acestuia.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Malanciuc Victor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b) și art.351 alin.(2) Cod penal pe episodul de la magazinul mixt ,,Tabureanu Victoria”, amplasat în satul Iepureni raionul Cantemir, Colegiul de asemenea a considerat că vina acestuia este totalmente confirmată din probele anexate la caz. Instanța de apel a considerat că instanța de judecată întemeiat a ajuns la concluzia că este dovedită comiterea infracțiunilor de către inculpatul Malanciuc Victor, ceia ce într-adevăr rezultă din probele materiale cercetate în cadrul ședinței de judecată și declarațiile părții vătămate Tabureanu Victoria, și procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Tabureanu Victoria și Patrașcu Serghei din cadrul urmăririi penale.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Malanciuc Victor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (2) lit. b) și art.351 alin.(2) Cod penal pe episodul de la Î.I. ,,Silvicom Rîbacov”, instanța de apel de asemenea a considerat că vina acestuia este totalmente confirmată din probele anexate la caz. Pe episodul de la Î.I. „Silvicom Rîbacov”, situație care rezultă din probele materiale cercetate în cadrul ședinței de judecată și-au găsit confirmare în instanța de apel declarațiile victimei Delibaltov Victoria. Judecând apelurile Colegiul judiciar a conchis că acestea sunt nefondate, or, prin conținutul acestora apelanții nu au menționat careva situații necunoscute în prima 18 instanță și nu au invocat motive incontestabile întru achitarea inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (2) lit. b), art.351 alin. (2), art.190 alin.(2) lit. b) și art.351 alin. (2) Cod penal.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apărării precum că în acțiunile lui Malanciuc Victor nu sunt prezente elementele constitutive ale componențelor de infracțiuni, conform învinuirii deoarece declarațiile lui Malanciuc Victor cât și declarațiile inculpatului Patrașcu Serghei privind nevinovăția lui în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin.(2) lit. b), art. 351 alin.(2), art. 190 alin.(2) lit. b), art. 351 alin.(2) Cod penal se combat într-adevăr prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părții vătămate și a victimei, declarațiile martorului și probelor materiale cercetate în ședința de judecată.

Instanța de judecată just a stabilit că aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor de escrocherie și infracțiunile de uzurparea de calități oficiale. Colegiul judiciar a fost de acord cu concluziile instanței de judecată precum că Malanciuc Victor nu s-a implicat în discuții cu partea vătămată în momentul când inculpatul Patrașcu Serghei a pretins și luat sumele bănești, însă aceasta nu echivalează cu nevinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor imputate. Or, într- adevăr inculpatul Malanciuc Victor de asemenea a comis aceste infracțiuni prin faptul că s-a comportat ca un reprezentant al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în momentul când Patrașcu Serghei i-a cerut în magazinul mixt ,,să trimită fotografiile prin telefon și să întocmească proces-verbal”, a intrat cu mapa în mână.

Astfel, se confirmă că comportamentul elocvent al lui Malanciuc Victor demonstrează cert scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere. Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apărării precum că Malanciuc Victor urmează a fi achitat în cauză deoarece la el nu au fost depistate careva probe materiale. Or, atât partea vătămată cât și victima au menționat că în magazin primul a intrat Patrașcu Serghei și doar el a prezentat legitimația și ecusonul, iar Malanciuc Victor se comporta ca fiind șeful lui Patrașcu Serghei și a acceptat primirea banilor din partea victimei Delibaltov Natalia. Colegiul reține că acestea se confirmă din multitudinea actelor întocmite la caz și nu există careva contraprobe care pot pune la îndoială faptul dat.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apărării precum că este eronată calificarea presupuselor acțiuni ale inculpaților conform art.351 alin.(2) Cod penal, deoarece nu a fost prezentată și depistată o careva legitimație la inculpați, deoarece acesta simulând că este șeful lui Patrașcu Sergiu a confirmat că obține de această legitimație prin comportamentul său fără de a fi necesar faptul de a confirma cu careva acte. Reieșind din aceste constatări Colegiul a reținut că partea vătămată și victima l-au perceput ca o persoană a ANSA. Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele inculpatului Patrașcu Serghei, precum că dosarul în privința lui a fost fabricat, acestea fiind 19 declarative, fără a fi confirmate prin probe, iar prin aceste menționări inculpatul Patrașcu Serghei și partea apărării au ales o cale de apărare pentru ei cu scopul evitării răspunderii penale.

Deci nerecunoașterea vinei de către inculpați este o metodă de apărare și un drept de a nu se autoincrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificată ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Cu referire la argumentele inculpatului Patrașcu Serghei precum că pe episodul la magazinul Î.I. „Silvicom Rîbacov” sunt audiați partea vătămată Delibaltov Natalia și martorul Rîbacov Saveli mai devreme decât s-a pornit urmărirea penală instanța de apel de asemenea le-a considerat declarative și a constatat că potrivit art.1 alin. (1) Cod de procedură penală, procesul penal a fost pornit la sesizarea organului de urmărire penală prin informația telefonică parvenită la 10.05.2019 ora 12.00 (v.1, f.d.56).

Instanța de apel a considerat întemeiate concluziile instanței de judecată că informația telefonică din numele lui Casian Victor din 24.04.2019 nu poate fi exclusă ca probă din motiv că în această informație telefonică, reprezentantul IP Cantemir nu comunică despre faptul că inculpații s-ar fi aflat anume la data de 24.04.2019 în raionul Cantemir, ci comunică șefului IP Cantemir că în teritoriul raionului Cantemir, la magazine se prezintă cu efectuarea controalelor drept angajați ai ANSA, în scop de estorcare a mijloacelor bănești (f.d.13, v.1). Totodată, instanța de apel a reținut că nu s-au confirmat alegațiile inculpatului precum că a mai fost emisă o altă ordonanță de punere sub învinuire fiind emisă cu erori, deoarece acestea nu sunt probate de apărare, iar careva plângeri, obiecții referitor la acțiunile organului de urmărire penală de la Patrașcu S. nu au fost depuse.

Colegiul a menționat că instanța de judecată a dat un răspuns clar la argumentele inculpatului Patrașcu Serghei și nu este necesară examinarea repetată la cele menționate de el cu referire la ceia că Delibaltov Natalia a fost audiată în calitate de parte vătămată fără a fi emisă o ordonanță în acest sens, instanța menționează că potrivit materialelor cauzei penale, într-adevăr lipsește ordonanța organului de urmărire penală privind atribuirea acestei calități, însă organul de urmărire penală este în drept să audieze victima, care este persoana fizică sau juridică căreia, prin infracțiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale. Victima are un interes în cadrul procesului penal și este interesată în rezultatele acestuia.

Faptul că Delibaltov Natalia a fost audiată pe o blanchetă de proces-verbal de audiere a părții vătămate fără să fie recunoscută în această calitate nu duce la nulitatea acestor declarații deoarece, în final ultima a avut calitate procesuală de victimă în cadrul dosarului penal și dânsa a beneficiat de dreptul de a fi audiată de organul de urmărire penală. Ce ține de faptul că servieta anexată ca corp delict la caz nu-i aparține lui Patrașcu Serghei colegiul a considerat că aceste argumente sunt declarative și nu au un suport temeinic, or reieșind din declarațiile martorului, ofițerului de urmărire 20 penală, care era prezent și care a ridicat această servietă în care se afla legitimația, mijloace bănești și ștampila, a comunicat că această servietă a fost ridicată de la Pleșu M. reieșind din faptul că ea a participat la reținerea acestuia și respectiv această servietă aparținea lui Patrașcu Serghei, fapt ce nu a fost supus îndoielilor de către colegiu.

Instanța de apel a apreciat critic afirmația inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor privind nevinovăția sa, deoarece pe parcursul judecării cauzei nu au fost stabilite motive de a supune îndoielilor declarațiile părților vătămate și ale martorilor, acestea în cumulul lor, dovedind cu certitudine că inculpații Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor, fiind prezenți în locurile menționate cu legitimația sus vizată (fapt confirmat de ei însuși în ședința de judecată), au comis infracțiunile imputate, iar faptul că aceștia nu-și recunosc vinovăția, nu constituie temei pentru pronunțarea unei hotărâri de achitare.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a stabilit starea de fapt ce corespunde probelor din dosar, acțiunile inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor corect fiind calificate în baza indicilor calificativi ai infracțiunilor prevăzute art.190 alin. (2) lit. b), art.351 alin. (2), art.190 alin.(2) lit. b) și art.351 alin. (2) Cod penal și fiindu-le aplicată o pedeapsă echitabilă conform infracțiunilor comise.

Din concursul de circumstanțe stabilite în privința inculpatului Patrașcu Serghei, instanța de apel a reținut temeinicia soluției instanței de fond privind aplicarea sancțiunii sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 ani cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, în acest sens instanța de apel relevă personalitatea inculpatului Parașcu Serghei deoarece potrivit revendicării, se atestă că în privința inculpatului, au mai fost intentate cauze penale (f.d.81, vol.I), potrivit caracteristicii, eliberate de IP Rîșcani, municipiul Chișinău, ultimul se caracterizează satisfăcător (f.d.93, vol.I), potrivit sentinței, eliberate de judecătoria Hîncești din 10 aprilie 2015, inculpatul a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin.(3) lit. e), art. 190 alin.(1), art. 290 alin.(1), art. 27, 145 alin.(2) lit. g), h), m) Cod penal, fiind aplicată în temeiul art. 84 Cod penal pedeapsă definită sub formă de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu amendă în mărime de 30 000 lei.

În acest sens, instanța de apel apreciază că pedeapsa penală aplicată inculpatului Patrașcu Serghei este echitabilă și care va duce la restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Totodată, ce ține de personalitatea inculpatului Malanciuc Victor materialele cauzei denotă faptul că, potrivit revendicării, inculpatul, anterior a fost judecat (f.d.83, vol.I), la evidența medicului psihiatru nu se află (f.d.90, vol.I), potrivit caracteristici, ultimul se caracterizează pozitiv (f.d.54, vol. II).

Instanța de apel a considerat că instanța de fond întocmai a respectat aceste exigențe, totodată întocmai a respectat și cerințele art. 394 Cod de procedură penală și întemeiat a aplicat prevederile art.84 Cod penal, fiindu-i numită inculpatului 21 Malanciuc Victor definit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu ispășirea pedepsei penale în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 (trei) ani și în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal întemeiat s-a suspendat condiționat pedeapsa închisorii aplicată lui Malanciuc Victor fixându-i un termen de probă de 4 (patru) ani.

Prin urmare, instanța de apel a considerat rațională aplicarea pedepsei de închisoare în privința lui Malanciuc Victor cu suspendarea condiționată a executării pedepsei în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal. 4. Decizia instanței de apel este atacată, cu recurs ordinar de către inculpatul Patrașcu Serghei și de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor. 4.1 Avocatul Pîcălău Dorian indicând temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei penale în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului avocatul indică: - conform prevederilor enunțate al art. 190 și art. 351 Cod penal, Malanciuc Victor, nu este subiect al acestor fapte infracționale, ba mai mult ca atât, - nu sunt întrunite elementele ce caracterizează latura obiectivă, cît latura subiectivă în acțiunile inculpatului; - nici o probă pe dosarul penal în cauză, inclusiv cea cu martori, nu confirmă faptul, că inculpatul Malanciuc Victor a avut intenție de a săvîrși careva acțiuni ilicite; - nu există depoziții ale martorilor, părților vătămate, nu există poze fotografice, înregistrări audio și video, interceptări telefonice care ar indica la aceasta din punct de vedere real și obiectiv, iar cele prezente sub cel puțin exhaustive, ce ar indica la o careva înțelegere în prealabil dintre cei doi inculpați; - victimele Delibaltov, Tabureanu, au refuzat să confirme acțiunile ilicite al cet.

Malanciuc Victor, astfel, coerent, Delibaltov a confirmat, că Malalciuc Victor nu s-a prezentat ca careva persoană oficială și nu a primit careva bani de la ea, iar Tabureanu în general a negat faptul, că îl cunoaște fie l-a văzut pe Malanciuc. Ba mai mult ca atât, Tabureanu a indicat la avocatul Pîcălău Dorian, ca fiind persoană ce vizual seamănă cu persoana ce a intrat la ea în magazin. La capitolul probe în privința cet. Patrașcu Serghei a indicat apărarea că: - nu a fost demonstrată prin acte confirmative prezența sumelor invocate de către victime ca fiind sustrase, - acte de inventariere obligatorii, cecuri de casă, alte documente de contabilitate; - înregistrările video invocate de către victima Delibaltov nu sunt complete, ba mai mult ca atât, sunt dispărute, fapt constatat în ședință judiciară; - învinuirea e fost efectuată contrar legii,.

- a solicitat să fie numită expertiza dată, luând în considerare faptul, că inculpatul nu poate fi degrevat din dreptul a o solicita, fiind privat de libertate, din 22 lipsa insuficienței de bani, din motivul arestului preventiv, deoarece acest fapt contravine nu numai dreptul la apărare, dar și jurisprudenței CEDO. 4.2 Inculpatul Patrașcu Serghei indicând temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a sa.

În motivarea recursului inculpatul indică: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel fiind încălcat dreptul la un proces echitabil; - toate actele de urmărire penală sunt falsificate; - martorul Delibaltov N. și Rîbacov S. au fost audiați în afara desfășurării procesului penal declarațiile cărora sunt lovite de nulitate; - sunt divergențe în declarațiile părții vătămate Tabureanu V. date în cadrul ședinței de judecată și cele date în cadrul confruntării; - nu sunt probe că anume Delibaltov N. este vânzătorul care într-adevăr s-a aflat în magazin la 10.05.2019; - nu s-a probat prezența elementelor infracțiunilor imputate.

5. La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod procedură penală, procurorul depune referință, prin care pledează pentru inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate, invocând că, criticile formulate de recurenți nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale. Deci criticile formulate de recurenți în parte ce ține de aprecierea probelor nu conțin indicii erorilor de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul hotărârii contestate ca fiind ilegale. 6. Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, luând în considerație și argumentele expuse în referință, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs ordinar în termenul prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Din textul recursului Colegiul penal constată, că recurenții invocă temeiurile prevăzute la pct.6), 8) și 12) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Suplimentar instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 23 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpaților.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat de inculpatul Patrașcu Serghei și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a sentinței.

Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată și corect a considerat, că Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor sunt vinovați în săvârșirea infracțiunilor încriminate.

Instanța de recurs relevă, că argumentele avocatului cât și a inculpatului Patrașcu Serghei invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpaților, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe care Colegiul le însușește, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, și extinderea la care se aplică.

Având ca suport prevederile legale sus enunțate și analizînd textul deciziei instanței de apel, în viziunea Colegiului, această instanță și-a motivat soluția adoptată, iar autorii recursurilor, de fapt, nu aduc careva argumente noi, ce ar combate concluzia instanțelor de judecată. În principiu argumentele invocate în recursuri, sunt similare celor invocate în apel, iar instanța de apel a respectat prevederile legale stipulate la art. 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțându-se motivat asupra argumentelor esențiale invocate în apel. Totodată, instanța de recurs reține, că apărarea invocă în prezenta speță temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 8) și la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul atestă, că în opinia recurenților inculpații nu sunt vinovați în comiterea infracțiunilor încriminate, în acțiunile acestora lipsesc elementele infracțiunilor încriminate, solicitând achitarea. Respectiv, nu poate fi reținut temeiul pentru recurs stipulat la pct. 12) al aceleiași norme, precum că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, deoarece în asemenea 24 abordare se subînțelege, că totuși inculpații au săvârșit o careva infracțiune, însă aceasta nu a fost încadrată juridic corect. Totodată, din conținutul recursului apărării, nici nu se atestă o argumentare desfășurată a temeiul prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Pe această linie de considerente, Colegiul penal va examina recursurile prin prisma incidenței temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

În cauza supusă judecării Colegiul penal consideră, că instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților, în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (2) lit. b), art.351 alin. (2), art.190 alin.(2) lit. b) și art.351 alin. (2) Cod penal. De asemenea, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent.

Or, prezența în acțiunile inculpaților atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor imputate inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor, inclusiv vinovăția acestora, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Nefondat este argumentul avocatului precum că, inculpatul Malanciuc Victor nu este subiect și că în acțiunile acestuia nu sunt prezente latura obiectivă și subiectivă al infracțiunilor încriminate. La alegațiile date, instanța de recurs menționează, că acestea au constituit obiect de discuție în cadrul instanțelor de fond, asupra cărora instanțele de judecată s-au expus suficient și argumentat constatând că, inculpatul Malanciuc Victor a comis infracțiunea imputată prin înțelegere unică cu inculpatul Patrașcu Serghei, acționând împreună, conform unei scheme bine gândite, fiind 25 similară pe ambele episoade, or, anume din comportamentul inculpatului Malanciuc Victor părțile vătămate la-u perceput pe acesta, ca un reprezentant al ANSA, acționând împreună cu inculpatul Patrașcu Serghei.

În acest sens, instanțele de fond întemeiat au reținut veridicitatea declarațiilor părții vătămate Taburean Victoria potrivit cărora, ultima a perceput, că ambii activează în calitate de reprezentanți ai ANSA și au cerut și au primit de la ea bani pentru a nu întocmi proces-verbal de contravenție, explicând, că inculpatul Malanciuc Victor a intrat în magazin cu mapa în mâna, iar inculpatul Patrașcu Serghei i-a cerut să trimită fotografiile prin telefon și să întocmească procesul-verbal de contravenție, cât și declarațiile părții vătămate Delibatov Natalia, declarații, care au fost neschimbate pe tot parcursul urmăririi penale și judecării cauzei, fiind confirmate și prin probe scrise, inclusiv, procesul verbal de examinare a înregistrărilor video din 11 mai 2019, probe, care au fost apreciate conform prevederilor art.101 Cod procedură penală, coroborează între ele, iar careva temei de a le aprecia critic, sau a le declara nule, instanțele de fond nu au stabilit.

Astfel, Colegiul penal consideră nefondate criticile apărării în interesele inculpatului Malanciuc Victor, fiind întemeiat respinsă versiunea acestuia precum, că el la rugămintea lui Pătrașcu Serghei l-a transportat cu automobilul, prestând servicii de TAXI, și nu a comis infracțiunile imputate, or, instanța de apel argumentat și-a motivat soluția, răspunzând la cele mai importante alegații ale apărării, concluzionând că vinovăția acestuia de comiterea infracțiunilor menționate se confirmă fără careva dubii.

Cu referire la critica recurentului, referitor la solicitarea de numire a expertizei grafoscopice a ordonanței de învinuire, Colegiul penal reține că, potrivit materialelor cauzei (f.d.168-171 vol.IV), demersul verbal al avocatului Pîcălău Dorian în interesele inculpaților privind dispunerea efectuării expertizei grafoscopice a actelor din prezenta cauză, prin încheierea din 22 septembrie 2020, a fost respins, ca nefondat, soluție, care este una legală, motivată, or, apărarea n-a prezentat instanței de apel argumente plauzibile ce ar confirma necesitatea numirii expertizei solicitate, pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță probatorie pentru cauza penală.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, nu a fost confirmată dobândirea de către inculpați a sumelor de bani invocate de părțile vătămate, Colegiul penal menționează că, instanțele de fond justificat au conchis, că prezența banilor a fost confirmată potrivit declarațiilor părții vătămate, date sub jurământ, fiind preîntâmpinate de răspunderea pe care o poartă, declarații care au fost apreciate ca fiind pertinente, concludente, veridice și care coroborează cu celelalte probe administrate la dosar, nefiind constatate careva divergențe, mai mult ca atât, fiind susținute și în cadrul confruntărilor și care au fost neschimbate pe tot parcursul examinării cauzei, or careva temei de a-i calomnia pe inculpați părțile vătămate nu au avut, până la cele întâmplate nu s-au cunoscut.

Declarații, care se confirmă în parte și prin alte probe, în special procesul verbal de examinare a înregistrărilor video din 26 10.05.2019, din care rezultă, că la minutul 1.00 se observă cum o persoană de sub tejghea scoate o sumă de bani pe care o pune pe masa barului. Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației în vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de părți și anume declarațiile părților vătămate, martorilor precum și actele cauzei, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor încriminate a fost dovedită.

La fel, nu poate fi reținut argumentul inculpatului Patrașcu Serghei privind nulitatea actelor întocmite de către organul de urmărire penală întru casarea deciziei, precum și privind nulitatea declarațiilor părții vătămate Delibaltov Natalia și a martorului Rîbacov Saveli, fiind date până la pornirea urmăririi penale. Or, se reține, că instanța de apel argumentat a respins aceste alegații ale apărării, motivând, că atât inculpatul cât și apărătorul acestuia, considerându-se afectați într-un drept prevăzut de lege, nu au contestat legalitatea actelor procedural îndeplinite de organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu au avut nici o obiecție asupra actelor menționate, prezumându-se că au acceptat situația dată.

Or, potrivit alin.(4) art.251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei altei prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Referitor la solicitările apărării privind declararea nulității declarațiilor părților vătămate, date până la pornirea urmăririi penale, Colegiul menționează, că la caz lipsesc temeiuri de a declara nulitatea acestora, or, organul de urmărire penală a respectat întru tot prevederile codului de procedură penală, inclusiv, și cele stipulate la art.279 alin.(1) Cod procedură penală, potrivit cărora acțiunile procesuale se efectuează în strictă conformitate cu prevederile prezentului cod și numai după înregistrarea sesizării cu privire la infracțiune. Acțiunile de urmărire penală pentru efectuarea cărora este necesară autorizarea judecătorului de instrucție, precum și măsurile procesuale de constrângere sânt pasibile de realizare doar după pornirea urmăririi penale, dacă legea nu prevede altfel.

Urmează a fi respins, ca fiind nefondat, argumentul inculpatului Patrașcu Serghei precum că, în acțiunile sale lipsesc elementele componente ale infracțiunilor încriminate or, potrivit declarațiilor părților vătămate, a martorilor și probelor administrate, instanțele de fond corect au reținut că, inculpatul Patrașcu Serghei, nefiind angajat al ANSA, abuzând de confuzia creată și sub pretextul de a nu întocmi procesul verbal cu privire la contravenție, atribuindu-și drepturile și obligațiile privind exercitarea acestei funcții, prin înșelăciune a dobândit ilicit suma de bani indicată de la părțile vătămate. Astfel, Colegiul penal constată că argumentele din recursuri sunt neîntemeiate, 27 iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată, pronunțată cu respectarea garanțiilor procesului echitabil prevăzute la art. 6 CEDO.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În acest context, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursurilor ordinare declarat de către inculpatul Patrașcu Serghei și de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor, ca fiind vădit neîntemeiate.

7. În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către inculpatul Patrașcu Serghei și de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 decembrie 2020, în cauza penală privindu-i pe Patrașcu Serghei xxxxx și Malanciuc Victor xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 04 iunie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Cobzac Elena Timofti Vladimir 28