1ra-1150/21 — art. 190 al. 2 lit. b; art. 351 al. 2 CP

1ra-1150/21 — art. 190 al. 2 lit. b; art. 351 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1150/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Toma Nadejda

Judecători - Cobzac Elena și Timofti Vladimir

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de către

inculpatul Patrașcu Serghei și de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpaților

Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Cahul sediul Central din 10 februarie 2020 și a deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 decembrie 2020, în cauza penală privindu-i

pe

Patrașcu Serghei xxxxx.

Malanciuc Victor xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 190 alin.(2) lit. b) Cod penal (episodul de la magazinul mixt

,,Tabureanu Victoria” din 23 aprilie 2019) la 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea

mijloacelor materiale pe un termen de 2 (doi) ani;

- în baza art. 351 alin.(2) Cod penal (episodul de la magazinul mixt ,,Tabureanu

Victoria” din 23 aprilie 2019), la 1 (unu) ani închisoare;

- în baza art. 190 alin.(2) lit. b) Cod penal (episodul de la Î.I. „Silvicom

Rîbacov”), la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a

exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un

termen de 2 (doi) ani;

- în baza art. 351 alin.(2) Cod penal (episodul de la Î.I. „Silvicom Rîbacov”), la

1 (unu) ani închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al

pedepselor stabilite, i s-a stabilit lui Patrașcu Serghei, definitiv pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu ispășirea pedepsei penale în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita

1

o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3

(trei) ani.

Prin aceiași sentință Malanciuc Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal, (episodul de la magazinul mixt

,,Tabureanu Victoria” din 23 aprilie 2019), la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea

mijloacelor materiale pe un termen de 2 (doi) ani;

- în baza art. 351 alin.(2) Cod penal (episodul de la magazinul mixt ,,Tabureanu

Victoria” din 23 aprilie 2019), la 1 (unu) ani închisoare;

- în baza art.190 alin.(2) lit. b) Cod penal (episodul de la Î.I. ,,Silvicom

Rîbacov”), la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a

exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un

termen de 2 (doi) ani;

- în baza art. 351 alin.(2) Cod penal (episodul de la Î.I. ,,Silvicom Rîbacov”), la

1 (unu) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei penale în penitenciar de tip semiînchis;

În conformitate cu prevederile art.84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor

stabilite, i s-a stabilit lui Malanciuc Victor, definit pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 5 (cinci) ani, cu ispășirea pedepsei penale în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită

activitate ce ține de gestionarea mijloacelor materiale pe un termen de 3 (trei) ani.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 4 (patru) ani.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost admisă parțial solicitarea procurorului fiind dispusă încasarea în mod

solidar, de la Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor în beneficiul statului, cheltuieli

judiciare în mărime de 4200 lei, legate cu efectuarea expertizelor judiciare.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Patrașcu Serghei,

la data de 23 aprilie 2019 aproximativ pe la orele 11.00, având intenția dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o înțelegere unică cu

Malanciuc Victor, împreună s-au deplasat la magazinul mixt ,,Tabureanu Victoria”,

situat în xxxxx, unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați ai Agenției

Naționale pentru Siguranța Alimentelor și sub pretextul de a nu întocmi proces-verbal

cu privire la contravenție, au solicitat și însușit suma de 6000 lei de la Tabureanu

Victoria, prin ce părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în

sumă de 6000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Patrașcu Serghei, a comis infracțiunea

prevăzută de art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal conform indicilor: escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, părților care a produs daune considerabile, de două

persoane.

Tot el, Patrașcu Serghei, la data de 23 aprilie 2019 aproximativ pe la orele

11.00, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

2

având o înțelegere unică cu Malanciuc Victor, împreună s-au deplasat cu automobilul

de model „Toyota Prius” cu numărul de înmatriculare xxxxx la magazinul mixt

,,Tabureanu Victoria”, situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind

angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor etalând în acest sens

legitimația pe numele lui Patrașcu Serjiu și sub falsul pretext de a nu fi sancționat

pentru anumite încălcări a normelor sanitar-veterinare au dobândit ilicit de la

Tabureanu Victoria suma de bani de 6000 lei, prin ce victimei i-a fost cauzat un

prejudiciu material considerabil în sumă de 6000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Patrașcu Serghei a comis infracțiunea

prevăzută de art. 351 alin. (2) Cod penal conform indicilor: uzurparea de calități

oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni, săvârșită de două

persoane.

Tot el, Patrașcu Serghei, la data de 10 mai 2019 aproximativ pe la orele 11.00,

având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o

înțelegere unică cu Malanciuc Victor, împreună s-au deplasat la magazinul Î.I.

„Silvicom Rîbacov”, situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați

ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și sub pretextul de a nu întocmi

proces-verbal cu privire la contravenție, au solicitat și însușit suma de 1600 lei de la

Delibaltov Natalia, prin ce victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil

în sumă de 1600 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Patrașcu Serghei Ivan, a comis

infracțiunea prevăzută de art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal conform indicilor:

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în

eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în

privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților care a produs daune

considerabile, de două persoane.

Tot el, Patrașcu Serghei, la data de 10 mai 2019, aproximativ pe la orele 11.00,

având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o

înțelegere unică cu Malanciuc Victor, împreună s-au deplasat la automobilul de

model ,,Toyota Prius” cu numărul de înmatriculare xxxxx la magazinul Î.I. „Silvicom

Rîbacov”, situat în satul Plopi raionul Cantemir unde s-au legitimat vânzătoarei ca

fiind angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor etalând în acest

sens legitimația pe numele lui Patrașcu Serjiu și sub falsul pretext de a nu fi

sancționat pentru anumite încălcări a normelor sanitar-veterinare au dobândit ilicit de

la Delibaltov Natalia, prin ce victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material

considerabil în sumă de 1600 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Patrașcu Serghei, a comis infracțiunea

prevăzută de art.351 alin.(2) Cod penal conform indicilor: uzurparea de calități

oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni, săvârșită de două

persoane.

Malanciuc Victor, la data de 23 aprilie 2019 aproximativ în jurul orei 11:00,

având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o

înțelegere unică cu Patrașcu Serghei, împreună s-au deplasat la magazinul mixt

3

„Tabureanu Victoria” situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați

ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și sub pretextul de a nu întocmi

proces verbal cu privire la contravenție au solicitat și însușit suma de 6 000 lei de la

Tabureanu Victoria, prin ce părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material

considerabil în sumă de 6 000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Malanciuc Victor, a comis infracțiunea

prevăzută de art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal conform indicilor: escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, părților care a produs daune considerabile, de două

persoane.

Tot el, Malanciuc Victor, la data de 23 aprilie 2019 aproximativ în jurul orei

11:00, având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

având o înțelegere unică cu împreună Patrașcu Serghei, s-au deplasat cu automobilul

de model „Toyota Prius” cu numărul de înmatriculare xxxxx la magazinul mixt

„Tabureanu Victoria”, situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind

angajați ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor etalând în acest sens

legitimația pe numele lui Patrașcu Serjiu și sub falsul pretext de a nu fi sancționat

pentru anumite încălcări a normelor sanitar-veterinare au dobândit ilicit de la

Tabureanu Victoria suma de bani de 6000 lei, prin ce victimei i-a fost cauzat un

prejudiciu material considerabil în sumă de 6000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Malanciuc Victor, a comis infracțiunea

prevăzută de art.351 alin. (2) Cod penal conform indicilor uzurparea de calități

oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni, săvârșită de două

persoane.

Tot el, Malanciuc Victor la data de 10 mai 2019 aproximativ în jurul orei 11:00,

având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o

înțelegere unică cu Patrașcu Serghei împreună s-au deplasat la magazinul Î.I.

„Silvicom Rîbacov”, situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați

ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și sub pretextul de a nu întocmi

proces verbal cu privire la contravenție au solicitat și însușit suma de 1600 lei de la

Delibaltov Natalia, prin ce victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil

în sumă de 1600 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Malanciuc Victor, a comis infracțiunea

prevăzută de art.190 alin. (2) lit. b) Cod penal conform indicilor escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, părților care a produs daune considerabile, de două

persoane.

Tot el, Malanciuc Victor la data de 10 mai 2019 aproximativ în jurul orei 11:00,

având intenția dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune având o

înțelegere unică cu împreună Patrașcu Serghei Ivan s-au deplasat la automobilul de

model „Toyota Prius” cu numărul de înmatriculare xxxxx la magazinul Î.I. „Silvicom

4

Rîbacov”, situat în xxxxx unde s-au legitimat vânzătoarei ca fiind angajați ai Agenției

Naționale pentru Siguranța Alimentelor etalând în acest sens legitimația pe numele

lui Patrașcu Serghei și sub falsul pretext de a nu fi sancționat pentru anumite încălcări

a normelor sanitar-veterinare au dobândit ilicit de la Delibaltov Natalia, prin ce

victimei i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 1600 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Malanciuc Victor, a comis infracțiunea

prevăzută de art.351 alin (2) Cod Penal conform indicilor uzurparea de calități

oficiale, însoțită de săvârșirea pe această bază a altei infracțiuni, săvârșită de două

persoane.

numele inculpatului Malanciuc Victor, de către inculpatul Patrașcu Serghei și de către

avocatul acestuia Balan Alexandru.

2.1 Avocatul Pîcălău Dorian în cererea de apel a solicitat casarea sentinței în

privința lui Malanciuc Victor, cu rejudecarea cauzei penale, prin emiterea unei decizii

de achitare a lui Malanciuc Victor, în săvârșirea infracțiunilor imputate.

În susținerea apelului declarat avocatul a invocat că:

- în acțiunile lui Malanciuc Victor, nu sunt prezente elementele constitutive ale

componențelor de infracțiuni, conform rechizitoriului și învinuirii susținute de către

procuror în cadrul procesului penal, deoarece acestea nu sunt confirmate însuși prin

probele prezentate;

- în calitate de capete de acuzare probante, procurorul a indicat în cadrul

procesului penal, după structura sa, procese verbale de audiere al părților vătămate,

cet. cet. Tabureanu, Delibaltov, depozițiile cet. Rîbacov, înregistrările video de la ÎI

Rîbacov, procesele verbale de cercetare a înscrisurilor și legitimației, ridicate și pe

numele cet. Pătrașcu Serghei;

- în cadrul cercetărilor judiciare, precum și la urmărirea penală inculpatul

Malanciuc Victor, nu a recunoscut, ca fiind persoană ce recunoaște, că a săvârșit

infracțiunea data, ba mai mult ca atât, d-lui neagă cu perseverență faptul, că a săvârșit

careva acțiunii ilicite pretinse acestuia de către acuzare;

- organul de urmărire penală și colaboratorii operativi, cunoșteau cu certitudine

în prealabil despre faptul lipsei implicării cet. Malanciuc Victor, în săvârșirea

infracțiunilor de corupere, deoarece în reflectarea pe imaginile video, din barul cet.

Rîbacov, este evident faptul, că banii despre care i se impută cet. Malanciuc Victor,

sunt trei bancnote, ce i-au fost înmânate de către Pătrașcu Serghei, dar nici de cum de

partea vătămată. Mai mult ca atât, aceste înregistrări denotă faptul, că cet. Malanciuc

a intrat în bar cu mult timp după Patrașcu Serghei, și s-a aflat o perioadă scurtă de

timp. Astfel, Malanciuc a declarat instanței de judecată faptul, că a intrat în barul

Rîbacov la invitația cet. Pătrașcu Serghei, pentru a servi o cafea și i-au fost date de

către Pătrașcu Serghei, deoarece anterior i-a împrumutat acești bani, din cauza că

Pătrașcu Serghei n-avea bani mărunți;

- din virtutea comentariului la articolele mai sus indicate, consideră că cet.

Malanciuc trebuia să îndeplinească toate cele 4 semne constitutive al infracțiunilor, în

timp ce cu certitudine în cadrul examinării judiciare s-a demonstrat contrariul;

5

- cet. Tabureanu, parte vătămată, a negat cu vehemență faptul, că l-ar fi cunoscut

vreodată cet. Malanciuc Victor, anterior, precum și în legătură cu faptele

infracționale, ci îl cunoaște pe cet. Patrașcu Serghei, care a intrat la ea în magazin cu

o altă persoană, decât Malanciuc Victor. Cunoaște faptul, cuvintele unor săteni, că

într-adevăr a venit o mașină roșie și s-a parcat la magazin, însă pe cet. Malanciuc

Victor nu l-a văzut să coboare din ea, ba mai mult ca atât, nici să intre la ea în

magazin, precum și să se prezinte inclusiv acesta ca fiind persoană angajată de la

organul protecției a consumatorului, precum și să ceară, să accepte, fie să pretindă de

la ea careva documente, bani, acțiuni etc. Într-un cuvânt nu-l cunoaște în general.

- conform prevederilor mai sus enunțate al art. 190 art. 351 Cod penal,

Malanciuc Victor, nu este subiect al acestor fapte infracționale, ba mai mult ca atât, -

nu a săvârșit acțiuni, prevăzute de latura obiectivă, precum și nu sunt careva dovezi,

care indica la faptul, că de asemeni întrunește în careva mod latura subiectivă;

- în cadrul cercetărilor, inclusiv și al autovehiculului cet. Malanciuc Victor, nu

au fost găsite careva probe material, ce ar avea legătură careva cu infracțiunea data, -

legate de activitate organelor de protecție al drepturilor consumatorului, legitimație,

acte, proces-verbal, documente constitutive, etc.;

- următorul argument al acuzării este cazul de la ÎI Rîbacov, victima

Delibaltova, în calitate de probă, ce se impune cet. Malanciuc Victor, plauzibilă,

conform părerii procurorului, sunt înregistrările video;

- victima, în cadrul audierii, nu a confirmat faptul, că Malanciuc Victor s-a

recomandat ca fiind de la organul de protecție al consumatorului, că a cerut sau a

pretins, fie luat bani de la ea;

- Malanciuc Victor a intrat pe o perioadă scurtă de timp, a primit niște bani de la

Pătrașcu Serghei, ci nu de la ea;

- tot Delibaltova a declarat, că înregistrările prezentate și vizualizate de ea, nu

conțin toată înregistrarea, ci doar o mica parte;

- lipsesc probe, conform cărora Malanciuc Victor a săvârșit infracțiunea data;

- martorul Rîbacov, a confirmat depozițiile cet. Delibaltov, și nu a putut explica,

unde sunt restul imaginilor, ce chipurile ar confirma poziția acuzării;

- mai mult ca atât, acestea lipsesc în totalitate. Apărarea atrage atenția la

următoarele circumstanțe: în cadrul dosarului, nu sunt evidente careva fapte și

temeiuri, care ar indica că Malanciuc Victor, ar fi cunoscut în prealabil, până la

reținere, despre faptele ce dorea să le săvârșească Pătrașcu Serghei, iar prezumarea

procurorului, că chipurile ar fi avut loc o înțelegere prealabilă, nu suferă nici o critică,

deoarece aceste probe nu au fost prezentate, ba mai mult ca atât, Pătrașcu Serghei a

declarat că Malanciuc Victor în general era un simplu taximetrist, confirmând cele

expuse de către Malanciuc Victor în judecată;

- probele practic devin nule, obiectiv, deoarece vina nu poate fi prezumată în

prealabil, iar dubiile urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului, care a declarat

instanței, că nu a discutat cu Pătrașcu despre remunerarea acestuia bănească, ci

discuta doar în virtutea obligațiunilor sale de serviciu;

6

- nici o probă pe dosarul penal în cauză, inclusiv cea cu martori, nu confirmă

faptul, că inculpatul avut intenție de a săvîrși careva acțiuni ilicite;

- nu există depoziții ale martorilor, părților vătămate, nu există poze fotografice,

înregistrări audio și video, interceptări telefonice care ar indica la aceasta din punct

de vedere real și obiectiv, iar cele prezente sub cel puțin exhaustive;

- Malanciuc Victor, nu a fost prezentat spre recunoaștere, nici confruntare nu a

fost efectuată;

- urmărirea penală știa din start, că acesta, fiind taximetrist n-are nici o atribuție

la ambele cazuri.

2.2 Inculpatul Patrașcu Serghei în apelul său a solicitat casarea sentinței cu

rejudecarea cauzei penale, prin emiterea unei decizii de achitare a sa, în săvârșirea

infracțiunilor imputate.

În motivarea apelului înaintat a menționat că:

- probele puse în baza sentinței de condamnare sunt apreciate de către instanța

de judecată unilateral cu grave încălcări art.190 Cod de procedură penală;

- pe epizodul din s. Epureni, declarațiile părții vătămate Tabureanu Victoria au

fost fals constatate de către instanța de judecată deoarece ea a menționat de 3 ori că

Malanciuc nu a fost în sală;

- declarațiile părții vătămate Tabureanu Victoria din procesul-verbal de

confruntare din 04.07.2019 (f.d.214-216) nu coincid cu cele depuse în instanța de

judecată sub jurământ;

- s-a adresat la instanța de judecată pentru a fi prezentat actul procedural care să

confirme că Tabureanu V. dispunea de suma 6000 lei (obiectul infracțiunii). Instanța

de judecată a refuzat la prezentarea aceasta și reține că la materialele cauzei lipsește

un astfel de act procedural. Ce ține de starea de sănătatea a părții vătămate Tabureanu

Victoria aceasta nu este confirmat prin acte;

- cu referire la învinuirea adusă inculpatului Serghei Patrașcu în baza art. 351

alin. (2) Cod penal pe episodul din xxxxx, instanța de fond a pus la baza condamnării

declarațiile părții vătămate care nu sunt coerente cu cele depuse în cadrul urmăririi

penale. Legitimațiile nu sunt recunoscute corpuri delicte și potrivit expertizei ele nu

sunt false;

- pe epizodul din xxxxx, declarațiile victimei N. Delibaltov în instanța de

judecată sunt false deoarece acestea se combat prin declarațiile inculpaților Patrașcu

Serghei și Malanciuc Victor. Ei au menționat că ea nu este vânzătorul care într-

adevăr s-a aflat în magazin la 10.05.2019, ce se confirmă din înregistrarea video. Iar

instanța de judecată le-a exclus ca probe foaia sentinței 7. Consideră că instanța nu s-

a expus asupra elementelor infracțiunilor pe episodul dat.

- instanța de judecată nelegitim a considerat că invocările inculpatului Patrașcu

Serghei că cauzele penale sunt fabricate la comandă sunt lipsite de temei;

- partea vătămată Delibaltov N. și martorul Rîbacov au fost audiate în afara

procesului penal deoarece din conținutul ordonanței privind începerea urmăririi

penale din 10.05.2019 procesul penal a fost intentat în baza sesizării episodul în

7

xxxxx magazin „Silvicom-Rîbacov” din 10.05.2018 ora 14.27, pe când partea

vătămată a fost Delibaltov N. și martor Rîbacov S. au fost audiate mai devreme;

- sunt false invocările instanței de judecată că declarațiile părții vătămate

Delibaltov N. pot fi luate în considerație deoarece există prejudiciu, nefiind ordonanța

organului de urmărire penală privind calitatea de parte vătămată;

- de către instanța de judecată a fost încălcată legislația procesuală în privința

recunoașterii părții vătămate a Delibaltov N. care a fost audiată ca parte la proces;

- ordonanța de punere sub învinuire a lui Patrașcu Serghei (f.d.100) în urma

prejudiciului cauzat părții vătămate Delibaltov N. nu este semnată de către el și

apărătorul lui;

- instanța de judecată nu a fost în drept să audieze victima Delibaltov N.

deoarece ea nu atestă că i s-a cauzat prejudiciu;

- organul de urmărire penală a schimbat în mod tăcit ordonanța de punere sub

învinuire, prima fiind semnată de către inculpat și apărătorul lui, care a dispărut din

dosar. Astfel consideră că a fost reținut ilegal sub arest de la 13 mai până la 04 iulie;

- lui îi sunt imputate două infracțiuni la două episoade cu cauzarea prejudiciului

în suma de 7600 lei, însă în ordonanța de punere sub învinuire, prejudiciul cauzat este

de 22800 lei;

- lipsesc probe care pot confirma crimele imputate și ridicarea automobilului

„Toyota Prius”.

Solicită respingerea ca probe a informației telefonice de la 10.05.2019 (f.d.56)

în care se menționează despre prezentarea în magazinul din xxxxx la ora 12.00 ce nu

corespunde realității, deoarece el era deja reținut.

- la întocmirea procesului-verbal de sesizare de săvârșirea infracțiunii din

10.05.2019 (f.d.57) și procesului-verbal de ridicare din 11.05.2019 a legitimațiilor,

nu s-au respectate normele legale și ordonanța de recunoașterea corpuri delicte

10.05.2019 3 legitimații, ștampila de asemenea o consideră nelegitimă din motiv că

nu s-au respectat prevederile art. 158 CPP la ridicarea în nominal;

- la caz lipsesc confirmări că în casa de prestare a mijloacelor financiare ar fi

existat suma de 1600 lei care să reprezinte obiectul - elementul infracțiunii imputate;

- instanța de judecată nu s-a expus asupra motivelor respingerii cererii

inculpatului privind emiterea încheierii interlocutorii în privința organului de

urmărire penală privind acțiunile de la 04.10.2019.

2.3 Avocatul Balan Alexandru în interesele inculpatului Patrașcu Serghei în

cererea de apel a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care, inculpatul Patrașcu Serghei să fie achitat din motiv că nu există faptul

infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin.(2) lit. b), art. 351 alin.(2) Cod penal.

Recunoașterea nulității, inadmisibilității în calitate de probe și excluderea lor din

dosar a următoarelor acte procedurale și a corpurilor delicte: procesul-verbal de

audiere a părții vătămate Deribaltov Natalia (f.d.58 volumul I); procesul-verbal de

audiere a martorului Rîbacov Saveli (f.d. 60 volumul I); procesului-verbal de

confruntare dintre Patrașcu Serghei și Deribaltova Natalia (f.d. 221-223 volumul I);

8

corpurile delicte: mijloace bănești în mărime de 1266 lei, trei legitimații pe numele

lui „Patrașcu Sergiu”, o ștampilă de culoare albastră cu inscripția „A.O. Dreptul

Consumatorului” (f.d.233-244, v.3).

În motivarea acestuia a indicat că:

- instanța de fond, a dat o apreciere greșită probelor administrate din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

- pe capătul de acuzare din 23.04.2019 din magazinul mixt „Tabureanu Victoria”

de către organul de urmărire penală nu a fost administrată nici o probă obiectivă ce ar

confirma vinovăția lui Patrașcu Serghei de comiterea infracțiunilor incriminate, iar

sentința de condamnare pe acest capăt de acuzare se bazează exclusiv pe declarațiile

părții vătămate Tabureanu Victoria pe care, instanța de fond eronat le-a apreciat ca

veridice și consecvente, or cele declarate de ultima în cadrul urmăririi penale privind

evenimentele din ziua de 23.04.2019, în coroborare cu cele făcute în cadrul cercetării

judecătorești denotă contrariul;

- fiind audiată în calitate de victimă la 25.04.2019 (f.d. 9-10) Tabureanu Victoria

a indicat că făptașii sunt două persoane de gen masculin în vârstă de aproximativ 50

ani. În cadrul audierii suplimentare în calitate de victimă ce a avut loc în incinta IP

Cantemir la data de 10.05.2019, în intervalul de timp de la ora 12:40 -13:10,

Tabureanu Victoria a declarat, citez: „Cînd am intrat în IP Cantemir la intrare am

văzut două persoane de gen masculin și un colaborator de poliție, persoanele civile

le-am recunoscut ca fiind cele care au fost la mine la 23.04.2019 și s-au prezentat ca

angajații ANSA și care au cerut suma de 6000 lei, iar în schimb ei nu vor întocmi

procesul verbal cu privire la contravenție pentru încălcările depistate în rezultatul

controlului” (f.d. 11);

- atât Patrașcu Serghei, cât și Malanciuc Victor, conform materialelor cauzei

penal și declarațiilor făcute de ambii pe tot parcursul procesului penal, au fost reținuți

la 10.05.2019, la ora 12:00 și ambii au fost escortați în incinta IP Cantemir unde au

continuat să se afle o perioadă de timp până la plasarea acestora în izolatorul de

detenție provizorie. Prin urmare, ținând cont de ziua și ora audierii ei suplimentare în

calitate de victimă, Tabureanu Victoria referindu-se la persoanele civile pe care le-a

văzut în incinta IP Cantemir și pe care i-a identificat că sunt făptașii, cel mai probabil

că i-a vizat pe Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor. În aceste condiții consideră

absolut inexplicabil faptul că, deja în cadrul audierii Victoriei Tabureanu în cadrul

cercetării judecătorești, la 13.09.2019, dânsa nu l-a identificat pe Malanciuc Victor ca

făptaș deși ultimul se afla în sala de ședință pe parcursul audierii ei și pe care a avut

posibilitatea să-l vadă, iar din ziua pretinsei lui identificări în IP Cantemir

(10.05.2019) și până la audierea dânsei in instanța de judecată nu a trecut o perioadă

atât de îndelungată de timp (4 luni) încât aceasta să fie în imposibilitatea de al

memora;

- instanța de fond a lăsat fără atenție un alt detaliu. Din aceleași declarații

suplimentare ale Victoriei Tabureanu din 10.05.2019 rezultă faptul că, ea a identificat

una din persoanele civile care se aflau în acea zi în IP Cantemir ca pe unul din

9

făptași, doar datorită faptului că însăși acea persoană singură a și recunoscut-o. Se

prezumă că această persoană a fost nu altcineva decât Pătrașcu Serghei care, de altfel,

pe parcursul întregului proces penal nu a negat faptul că a văzut-o și a discutat cu

Tabureanu Victoria în incinta magazinului ce-i aparține la data de 23.04.2019. Mai

mult, pe parcursul urmăririi penale Tabureanu Victoria a interacționat doar cu

Patrașcu Serghei, cu care i-a fost efectuată o confruntare și care deja i-a fost prezentat

ultimei în calitate de persoană învinuită de comiterea pretinselor infracțiuni, iar în

cadrul cercetării judecătorești, spre deosebire de Malanciuc Victor, Patrașcu Serghei

fiind în stare de arest, se afla în sala de ședință sub escortă, ceea ce denotă că în astfel

de condiții Victoriei Tabureanu i s-a format percepția că anume Patrașcu Serghei este

unul din făptași;

- circumstanțele sus-menționate pun la îndoială obiectivitatea lui Tabureanu

Victoria, or poziția pretins tranșantă a dânsei față de Patrașcu Serghei s-a datorat doar

faptului că ultimul s-a aflat în condiții inegale cu cele ale lui Malanciuc Victor, pe

care, reiterează, Tabureanu Victoria nu l-a identificat ca pe cea de-a doua persoană

care se pretinde că a deposedat-o de mijloace bănești prezentându-se ca angajat al

ANSA. Între Malanciuc Victor și Tabureanu Victoria nu au fost efectuate confruntări,

în sala de ședință unde a avut loc audierea ei, Malanciuc Victor nu se afla pe banca

acuzaților precum Patrașcu Serghei, ceea ce trezește dubii că Tabureanu Victoria ar fi

în stare să-l identifice pe ultimul în calitate de făptaș în cazul în care dânsul nu i-ar fi

atras atenția asupra sa în incinta IP Cantemir, nu ar interacționat cu ea în cadrul

confruntării și nu s-ar fi aflat pe banca acuzaților sub escortă, or în atare situație nu

poate fi exclus faptul că Tabureanu Victoria ar fi putut indica ca la făptuitor și/sau la

Malanciuc Victor în cazul în care acesta s-ar fi aflat în condițiile similare lui Patrașcu

Serghei enunțate mai sus;

- în vederea excluderii percepției că Malanciuc Victor și Patrașcu Serghei au fost

tratați în mod inegal, organul de urmărire penală a fost obligat să efectueze

prezentarea ambilor Tabureanu Victoriei spre recunoaștere în condițiile și modul

prevăzut de art.116 Cod de procedură penală, fapt care, însă, nu a avut loc;

- pe acest capăt de acuzare nu există absolut nici o probă veridică și obiectivă ce

ar confirma vinovăția lui Patrașcu Serghei, iar unica probă pe care instanța de fond și-

a bazat soluția de condamnare a acestuia, precum sunt declarațiile victimei Tabureanu

Victoria prezintă dubii rezonabile de veridicitate și consecvență;

- pe capătul de acuzare din 10.05.2019 din magazinul Î.I. „Silvicom Rîbacov”,

deși instanța de fond, a apreciat just ilegalitatea administrării de către organul de

urmărire penală a probelor precum: procesul-verbal de ridicare din 10.05.2019

întocmit de ofițerul de urmărire penală Caragheaur Maria (f.d.65 volumul I);

procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.05.2019 prin care a fost supus

examinării un CD ce conținea unele înregistrări video (f.d. 64 volumul I) și suportul

informațional - un CD cu înregistrări video din incinta magazinului Î.I. „Silvicom

Rîbacov”, dispunând excluderea lor din dosar, totuși, nejustificat a respins solicitarea

și argumentele apărării privind recunoașterea inadmisibilității în calitate de probe și

excluderea din dosar a procesului-verbal de audiere a părții vătămate Deribaltov

10

Natalia (f.d.58 volumul I), a procesului-verbal de audiere a martorului Rîbacov Saveli

(f.d. 60 volumul I) și, subsecvent, al procesului-verbal de confruntare dintre Patrașcu

Serghei și Deribaltova Natalia (f.d. 221-223 volumul I), deoarece aceste probe au fost

administrate de organul de urmărire penală cu încălcări esențiale a dispozițiilor

Codului de procedură penală;

- în cazul din speță, procesul penal nr.20194300273 a fost început tot la

10.05.2019, în temeiul procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea

pentru săvârșirea infracțiunii, întocmit de ofițerul de urmărire penală din cadrul IP

Cantemir, Carpenco Ion, la 10.05.2019, la ora 14:27, din conținutul căruia rezultă că

numitul Rîbacov Saveli, născut la 22.08.1961, domiciliat în xxxxx solicită organelor

competente să fie luate măsurile de rigoare în privința a două persoane necunoscute

care, la 10.05.2019, în jurul orei 10:45, vizitându-i barul pe care îl deține, amplasat în

xxxxx, sub pretextul de a nu-l sancționa pentru vânzarea cu amănuntul a rachiului de

casă, l-au deposedat de mijloace bănești, ce se aflau în casieria barului, în mărime de

1700 lei. Pe respectivul proces-verbal este aplicată ștampila IP Cantemir prin care se

confirmă înregistrarea acestuia în Registrul nr. 1 de evidență a sesizărilor cu privire la

infracțiuni la 10.05.2019 sub nr. statistic 0273, care de altfel, corespunde numărului

statistic de evidență al procesului penal nr.20194300273 din 10.05.2019 (f.d. 57

volumul I).

- conform procesului-verbal, întocmit de ofițerul de urmărire penală Carpenco

Ion (f.d. 58 volumul I), tot la 10.05.2019, în intervalul de timp cuprins, însă, între

orele 12:45 și 13:45, numita Deribaltov Natalia Gheorghe, născută la 27.03.1978,

domiciliată xxxx deja este audiată în calitate de parte vătămată pe aceeași faptă

expusă ulterior de către Rîbacov Saveli în procesul-verbal de sesizare despre

săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii, întocmit de ofițerul de

urmărire penală din cadrul IP Cantemir, Carpenco Ion, la 10.05.2019, la ora 14:27;

- tot la 10.05.2019, în intervalul de timp cuprins între ora 13:58 și 14:24, de

către ofițerul de urmărire penală, Carpenco Ion, este audiat în calitate de martor

asupra faptei expuse ulterior tot de el, Rîbacov Saveli (f.d. 60 volumul I),

- indubitabil rezultă că organul de urmărire penală a întocmit procesul-verbal de

audiere în calitate de parte vătămată a lui Derbaltov Natalia și procesul-verbal de

audiere în calitate de martor al lui Rîbacov Saveli, respectiv a administrat aceste

pretinse probe care, ulterior au fost prezentate spre examinare instanței de judecată,

până a fi sesizat în modul prevăzut de art.262, 263 Cod de procedură penală,

subsecvent până la începerea propriu-zisă a procesului penal (nr.20194300273), după

cum prevede art.1 alin.(1) Cod de procedură penală, adică în afara acestuia, fapt care,

ținând cont de prevederile art.100 alin.(1) Cod de procedură penală, este inadmisibil,

iar poziția instanței de fond precum că procesul penal a fost început în baza

informației telefonice parvenite la IP Cantemir la 10.05.2019, la ora 12:00, de la

subofițerul superior de sector al sectorului nr.1 Cantemir, Zamșa Victor, înregistrată

de IP Cantemir în Registrul nr.2 de evidență cu privire la alte informații despre

infracțiuni la 10.05.2019 sub nr. 1657 (f.d. 56 volumul I), consideră vădit eronată

deoarece informația telefonică în cauză nu reprezintă un act de sesizare prevăzut la

11

art.262, 263 Cod de procedură penală și nu poate sta la baza începerii unui proces

penal și respectiv a urmăririi penale ulterioare. Mai mult, instanța de fond a lăsat fără

atenție inclusiv faptul că data și ora parvenirii informației telefonice în cauză

(10.05.2019, la ora 12:00) perfect coincide cu aceeași dată și oră de reținere de facto

al lui Patrașcu Serghei, ceea ce denotă că această informație telefonică a parvenit

concomitent cu reținerea ultimului;

- declarațiile martorului Rîbacov Saveli și a pretinsei părți vătămate Deribaltov

Natalia au fost dobândite cu încălcări esențiale a dispozițiilor Codului de procedură

penală, prin ce, în mod cert, lui Patrașcu Serghei ia fost lezat dreptul la un proces

echitabil garantat de art. 20, 21 din Constituția Republici Moldova și art.6 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamental;

- având în vedere faptul că audierea lui Deribaltova Natalia în calitate de parte

vătămată a avut loc în condiții ilegale, procesul-verbal de confruntare dintre ultima și

Patrașcu Serghei din 04.07.2019 (f.d. 221-223 volumul I) de asemenea are un

caracter ilegal, nu poate fi admis ca probă urmând a fi exclus din dosar;

- pe capătul de acuzare ce vizează magazinul Î.I. „Silvicom Rîbacov”, de

organul de urmărire penală nu a fost administrată nici o probă ce ar confirma

existența de fapt a unui oarecare prejudiciu, material inclusiv;

- din declarațiile lui Rîbacov Saveli și a Nataliei Deribaltov, rezultă că

mijloacele bănești pretins însușite de Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor, au fost

extrase de Deribaltov Natalia, care este angajată în cadrul Î.I. „Silvicom Rîbacov” în

calitate de vânzător, din casieria întreprinderii și transmise unui din cei doi pretinși

făptași. Prin urmare, în circumstanțele date, rezultă că prejudiciul pretins i-a fost

cauzat de fapt persoanei juridice Î.I. „Silvicom Rîbacov” nu și persoanei fizice

Deribaltov Natalia, care, reiterează este angajată în calitate de vânzător al

întreprinderii vizate. În mod logic și legal, în cadrul urmăririi penale urma a fi

recunoscută în calitate de victimă și respectiv, după caz, parte vătămată anume Î.I.

„Silvicom Rîbacov”, conform art.58 alin.(1) și art.59 alin.(1) Cod de procedură

penală;

- în materialele cauze penale lipsește o cerere prin care Rîbacov Saveli, în

calitate de fondator și administrator al Î.I. „Silvicom Rîbacov” să fi solicitat organului

de urmărire penală recunoașterea întreprinderii sale în calitate de parte vătămată și o

cerere prin care ar desemna și prin care ar solicita recunoașterea sa sau a unei alte

persoane în calitate de reprezentant al părții vătămate Î.I. „Silvicom Rîbacov” în

modul prevăzut de art.79 Cod de procedură penală. La rândul său, nici organul de

urmărire penală nu a recunoscut Î.I. „Silvacom Rîbacov” în calitate de victimă sau

parte vătămată și nu l-au recunoscut pe Rîbacov Saveli sau o persoană desemnată de

dânsul în calitate de reprezentant al părții vătămate, deși în mod firesc urma să o facă.

- în lipsa unui oarecare temei de fapt și de drept, în lipsa unei cereri și respectiv

a unei ordonanțe corespunzătoare, organul de urmărire penală imediat a purces la

audierea lui Derbaltov Natalia în calitate de parte vătămată;

- declarațiile Nataliei Deribaltov precum că ea este victima pretinsei infracțiuni,

deoarece mijloacele bănești în mărime de 1600 lei pretins transmise de ea lui Patrașcu

12

Serghei și Malanciuc Victor, deși le-a extras din casieria întreprinderii, ulterior le-a

reintrodus din mijloacele bănești personale, de asemenea nu au un oarecare suport

probatoriu, ținând cont de faptul la materialele cauzei penale nu a fost anexat un

oarecare document confirmativ care, în primul rând, ar confirma că la data și ora

comiterii pretinsei infracțiuni în casieria întreprinderii într-adevăr existau mijloacele

bănești în mărime de cel puțin 1600 lei, iar în al doilea rând, faptul introducerii reale

de către Deribaltov Natalia a mijloacelor bănești în mărime de 1600 lei în casieria

întreprinderii;

- organul de urmărire penală nu a administrat oarecare probe obiective și

veridice privind existența bunului - obiect material al infracțiunii incriminate lui

Patrașcu Serghei (în cazul dat a mijloacelor bănești în mărime de 1600 lei);

- dat fiind faptul că nu a fost probată existența unui prejudiciu, material inclusiv,

nu poate fi vorba nici de existența unei victime sau părți vătămate;

- mijloacele bănești în mărime de 1266 lei anexate la materialele prezentei cauze

penale în calitate de corp delict nici pe departe nu confirmă faptul că anume aceste

bancnote au fost transmise de către Natalia Deribaltov și, respectiv că anume aceste

mijloace bănești constituie obiectul infracțiunii incriminate lui Pătrașcu Serghei;

- din materialele cauzei penale nu este clar de unde au apărut toate obiectele

recunoscute în calitate de corpuri delicte și anume: mijloace bănești în mărime de

1266 lei, trei legitimații pe numele lui „Patrașcu Sergiu”, o ștampilă de culoare

albastră cu inscripția „A.O. Dreptul Consumatorului” (f.d. 70 volumul I), dat fiind

faptul că aceste obiecte nu au fost ridicate de la Patrașcu Serghei. În materialele

cauzei penale lipsește un oarecare proces-verbal de percheziție corporală a lui

Patrașcu Serghei, în procesul-verbal de reținere al lui Patrașcu Serghei (f.d. 44-45

volumul I) este indicat că în urma percheziției corporale a acestuia nu au fost

depistate și ridicate oarecare obiecte. Concomitent, atrage o deosebită atenție asupra

unei circumstanțe-cheie în ceea ce vizează corpurile delicte sus-menționate, vădit

neglijată de instanța de fond;

- prin ordonanța ofițerului de urmărire penală Caragheaur Maria din 11.05.2019

s-a dispus efectuarea în incinta IP Cantemir a ridicării unei „genți de culoare neagră

din piele” de la numita Pleșu Mariana (f.d. 65 volumul I);

- din conținutul procesului-verbal de ridicare, de asemenea întocmit de ofițerul

de urmărire penală Caragheaur Maria (f.d. 66 volumul I), devine clar că numita Pleșu

Mariana la fel este angajata IP Cantemir, iar procedura de ridicare a avut loc tot în

incinta IP Cantemir, în cadrul căreia de la ultima a fost ridicată o geantă de culoare

neagră din piele care conținea în sine obiectele sus-nominalizate recunoscute ulterior

în calitate de corpuri delicte și prezentate de acuzatorul de stat în cadrul cercetării

judecătorești în calitate de probe a vinovăției inculpaților, în special a lui Patrașcu

Serghei;

- în materialele cauzei penale lipsesc acte procedurale justificative care ar

confirma când, cum și în ce circumstanțe a intrat numita Pleșu Mariana în posesia

genții sus-menționate;

13

- în cadrul cercetări judecătorești apărarea în repetate rânduri a solicitat citarea și

audierea Marianei Pleșu asupra circumstanțelor în care a intrat în posesia genții cu

pricina, respectiv, pentru a stabili sursa din care au provenit probele (corpurile

delicte) prezentate în ședința de judecată;

- instanța de fond, însă, absolut neargumentat a respins aceste solicitări, motiv

din care în cadrul examinării prezentei cauze penale în ordine de apel, solicit

onoratului colegiu citarea și audierea angajatei IP Cantemir Pleșu Mariana, or ținând

cont de prevederile art.94 alin.(1) pct.6, 10) Cod de procedură penală, corpurile

delicte nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi

prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri

judecătorești, fiind obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința

de judecată și de la o persoană care nu poate recunoaște documentul sau obiectul

respectiv, nu poate confirma veridicitatea, proveniența lui sau circumstanțele primirii

acestuia;

- în sentința contestată, instanța de judecată eronat a reținut în calitate de probe a

vinovăției inculpaților de comiterea infracțiunilor incriminate cererea lui Tabureanu

Victoria din 23.04.2019 (f.d. 6 volumul I); informația telefonică parvenită la IP

Cantemir la data de 24.04.2019, la ora 16:05, de la șeful-adjunct al IP Cantemir,

Casian V. (f.d. 13 volumul I); informația telefonică parvenită la IP Cantemir la data

de 10.05.2019, la ora 12:00, de la subofițerul superior de sector al sectorului nr.1

Cantemir, Zamșa Victor (f.d. 56 volumul I); procesul-verbal de sesizare despre

săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 10.05.2019 (f.d. 57

volumul I) și ordonanța din 10.05.2019 privind recunoașterea în calitate de corp

delict a autoturismului de model „Toyota Prius”, cu număr de înmatriculare xxxxx

(f.d. 31 volumul I); ordonanța din 11.05.2019 privind recunoașterea în calitate de

corpuri delicte a mijloacelor bănești în mărime de 1266 lei, trei legitimații pe numele

lui „Patrașcu Sergiu”, o ștampilă de culoare albastră cu inscripția „A.O. Dreptul

Consumatorului” (f.d. 70 volumul I), or în conformitate cu prevederile art.94 alin.(4)

Cod de procedură penală, plângerile depuse în cursul procesului și hotărârile

procesuale adoptate nu constituie probe ale vreunor circumstanțe care au importantă

în cauza respectivă, ele fiind doar o dovadă a faptului că a fost depusă o plângere și a

fost adoptată o hotărâre;

- pe parcursul întregului proces penal, nici în cadrul urmăririi penale, nici în

cadrul cercetării judecătorești nu a fost administrată și examinată nici o probă

obiectivă, concludentă, utilă și veridică care ar demonstra faptul că pretinsele

infracțiuni au fost comise de Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor în participație, or

ambii categoric au negat existența între ei a unei oarecare înțelegere prealabile,

repartizarea între ei a rolurilor etc., nefiind probat contrariul, iar concluzia instanței în

acest sens este bazată exclusiv pe presupuneri fără un careva suport probatoriu;

- pe presupuneri este bazată concluzia instanței privind vinovăția lui Patrașcu

Serghei și efectiv al lui Malanciuc Victor de comiterea infracțiunii prevăzută de

art.351 alin.(2) Cod penal, or cu desăvârșire au fost ignorate circumstanțele în care

ultimul nu a interacționat în nici un fel cu Tabureanu Victoria și Deribaltov Natalia și

14

nu li s-a prezentat în nici o calitate, pe când primul (Patrașcu Serghei) deși a discutat

cu ambele doamne referitor la legalitatea vânzării de către acestea a produselor

alcoolice nu s-a prezentat ca angajat al ANSA, prin urmare nu și-a atribuit calitatea

unui reprezentat al unei autorități statale, ci ca fondator și director al Asociației

Obștești „Drepturile Consumatorului” care își desfășoară activitatea în domeniul

protecției drepturilor consumatorilor, fiind înregistrată în ordinea și modul prevăzut

de legislația în vigoare ceea ce, cu certitudine a fost stabilit în cadrul procesului

penal. Absolut nu poate fi exclus faptul că, atât Tabureanu Victoria, cât și Deribaltov

Natalia în mod subiectiv și eronat i-au perceput ca angajați ai unei autorități publice

de stat căci ambele în mare parte și-au bazat impresiile sale doar după îmbrăcămintea

persoanelor la care se referă, menționând că acestea erau îmbrăcate la sacou, astfel

concluzionând că aceste persoane obligatoriu sunt angajați ai statului. În atare

circumstanțe apar mai multe întrebări logice, răspunsuri la care pe parcursul

procesului penal așa și nu au fost găsite;

- instanța de fond a lăsat fără atenție și apreciere toate circumstanțele sus-

expuse, importante pentru soluționarea justă a cauzei, ignorând dubiile rezonabile

asupra vinovăției lui Patrașcu Serghei, ținând cont că potrivit art.8 alin.(3) Cod de

procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu

pot fi întemeiate pe presupuneri.

2020 au fost respinse apelurile declarate de către avocatul Dorian Pîcălău în

interesele inculpatului Malanciuc Victor, inculpatul Patrașcu Serghei și avocatul

Alexandru Balan în interesele inculpatului Patrașcu Serghei și menținută sentința.

3.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de

judecată, analizând în cumul declarațiile celor audiați în cadrul ședinței de judecată

cu probele anexate la materialele cauzei penale, corect a ajuns la concluzia, că vina

inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art.190 alin. (2) lit.b), art.351 alin. (2), art.190 alin.(2) lit.b) și art.351

alin. (2) Cod penal, a fost dovedită pe deplin, prin materiale cauzei penale, examinate

și cercetate în cadrul ședinței de judecată și anume: - declarațiile martorului Rîbacov

Saveli Piotr (v.2, f.d. 213-215); - declarațiile victimei Delibaltov Natalia (v.2, f.d.

219-221); - declarațiile părții vătămate Tabureanu Victoria (v.2, f.d. 216-218); -

declarațiile inculpatului Malanciuc Victor (v.3, f.d.166-168); -declarațiile inculpatului

Patrașcu Sergiu, (v.3, f.d.169-172); - cererea de la Tabureanu Victoria din

25.04.2019, prin care solicită organele de poliție să fie luate măsuri cu persoane

necunoscute care la data de 23.04.2019 aproximativ la ora 11:00, au venit la

magazinul mixt „Tabureanu Victoria” din xxxxx pe care-l administrează și

prezetîndu-se ca angajați ANSA au pretins mijloace bănești în sumă de 6000 lei în

schimbul de-a nu aplica amendă pentru neregulile depistate în rezultatul verificării

(v.1, f.d.6); - informația telefonică parvenită la data de 24.04.2019 ora 16:05, de la

șeful-adjunct al IP Cantemir, comisar Casian Vladimir pe faptul că în teritoriu raionul

Cantemir, la magazine persoane necunoscute se prezintă cu efectuarea controalelor

drept angajați ai ANSA, în scop de estorcare a mijloacelor bănești. (v.1, f.d.13); -

15

informația telefonică parvenită la data de 10.05.2019 ora 12:00, de la

subofițerul superior de sector al sectorului de poliție nr.-1 Cantemir, Zamșa Victor pe

faptul că la data de 10.05.2019 în xxxxx, persoane necunoscute cu legitimații

presupuse a fi false se prezintă la magazine drept angajați IFS în scop de estorcare a

mijloacelor bănești. (v.1, f.d.56); - proces-verbal de ridicare și examinarea a

automobilul de model „Tayota Prius” de culoare roșie din 10.05.2019 (v.1, f.d.30,32);

- procesul -verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea

infracțiunii din 10.05.2019, prin care organul de urmărire penală este sesizat despre

faptul că persoane necunoscute la data de 10.05.2019, prezentîndu-se drept angajați

ANSA, estorcau bani de la agenții economici din xxxxx, în schimbul dea nu aplica

amendă pentru neregulile depistate în rezultatul verificării. (v.1, f.d. 57); - procesul-

verbal de ridicare din 10.05.2019 a sumei bănești de la Pleșu Marina. În cadrul

acțiunii de urmărire penală au fost ridicate: o geantă de culoare neagră din piele, în

care se află o ștampiă de culoare albastră cu înscripția A.O. ,,Dreptul

Consumatorului”, legitimația de serviciu cu inscripția ,,Protecția Consumatorului", pe

numele xxxxx, legitimația de serviciu cu inscripția APPA OOO, pe numele Sergiu

Patrașcu, legitimația nr. 14750, eliberată de Departamentul ,,Administrativ Militar” al

Ministerului Apărării pe numele Patrașcu Sergiu, bani în sumă de 1266 lei (v.1, f.d.

66); - raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/3-R-271 din 28.06.2019, potrivit căruia

s-a constatat că legitimația de serviciu, eliberată la data de 22.11.2013 de Agenția

pentru Protecția Producătorilor Autohtoni pe numele Patrașcu Sergiu, careva

modificări în conținutul inițial nu au fost stabilite (v.1, f.d.198-199); - raportul de

expertiză judiciară nr.34/12/3-R-270 din 01.07.2019, potrivit concluziei căruia s-a

constatat că legitimația eliberată pe numele Patrașcu Serghei, „Protecția Dreptului

Consumatorului”, careva modificări în conținutul inițial nu au fost stabilite (v.1, f.d.

205-206); - procesul-verbal de confruntare din 04.07.2019 între învinuitul Patrașcu S.

și Delibaltov N. unde victima își menține declarațiile date în cadrul audierii sale

anterior. (v.1, f.d.221- 223); - procesul-verbal de confruntare din 04.07.2019 între

învinuitul Patrașcu S. și Tabureanu V. unde partea vătămată î-și menține declarațiile

date în cadrul audierii sale anterior. (v.1, f.d. 224-226); - proces-verbal de audiere a

părții vătămate Delibaltov Natalia din 10.05.2019 (v.1, f.d.58); - procesul-verbal de

audiere a martorului Rîbacov Saveli din 10.05.2019 (v.1, f.d.60); - ordonanță de

recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte din 11 mai 2019 (v.1, f.d.70); -

suportul CD, înregistrarea audio-video, despre care domnul Rîbacov a menționat că

nu corespunde în general (v.1, f.d.67).

Instanța de apel, verificând și apreciind probele administrate la materialele

dosarului și cercetate în ședința de judecată, la care au avut acces în egală măsură

ambele părți, într-un proces contradictoriu și cu respectarea egalității armelor, precum

și probele noi administrate în instanța de apel, a reținut vina lui Patrașcu Serghei și

Malanciuc Victor în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (2) lit.b),

art.351 alin. (2), art.190 alin.(2) lit.b) și art.351 alin. (2) Cod penal, fiind pe deplin

probată.

16

Cu referire la argumentele inculpatului Patrașcu Serghei precum că declarațiile

părții vătămate Tabureanu Victoria sunt contradictorii nu și-au găsit confirmarea

deoarece cum în prima instanță cît și în cadrul examinării cauzei în instanța de apel s-

a constat faptul că, partea vătămată Tabureanu Victoria a dat declarații sub jurământ,

fiind preîntâmpinată de răspunderea penală conform art. 312-313 Cod penal susținând

declarațiile date în cadrul confruntării cu inculpatul Patrașcu Serghei și cele din

cadrul ședinței de judecată.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Patrașcu Serghei

privind nevinovăția sa în comiterea infracțiunilor incriminate deoarece aceste

declarații ale inculpatului și a apărătorului sunt o formă de apărare aleasă de ei întru

confirmarea poziției sale. Or, conform declarațiilor inculpatului Patrașcu Serghei nu

se neagă faptul că ar fi intrat în magazinul mixt ,,Tabureanu Victoria”, amplasat în

xxxxx, că ar fi avut discuții cu partea vătămată Tabureanu Victoria. Totodată instanța

de judecată just a apreciat critic declarațiile inculpatului precum că la ieșire din

magazin ar fi simțit o atingere la buzunarul din partea stângă a scurtei și că ulterior a

găsit suma de 6000 lei, pe care bănuiește că i-ar fi pus Tabureanu Victoria, or, ultimul

nu a sesizat organele de drept referitor la acțiunile de corupere din partea părții

vătămate și nu a depus careva plângeri organelor de drept pe faptul vânzării

produselor contrafăcute.

Astfel, instanța de apel a menționat că, argumentele inculpatului nu se confirmă

prin materialele cauzei, or fiind constatate careva neconcordanțe în cele declarate de

către partea vătămată Tabureanu Victoria cu cele menționate la confruntare în

perioada urmăririi penale nu duce la casarea sentinței de condamnare și achitarea

acestuia, din motiv că la momentul audierii părții vătămate în ședința instanței de

judecată trecuse o perioadă suficientă de timp de la cele săvârșite de inculpatul

Patrașcu Serghei la 23.04.2019 în xxxxx la magazinul mixt „Tabureanu Victoria”.

În afara de cele stabilite, instanța de apel a constatat că, prin probele

administrate se confirmă învinuirea adusă inculpatului Patrașcu Serghei în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 351 alin.(2) Cod penal la episodul susmenționat.

Instanța de apel a considerat că prima instanță just a stabilit că partea vătămată

Tabureanu Victoria a dat declarații susținute prin existența corpurilor delicte,

recunoscute și atașate la materialele cauzei penale prin Ordonanța din 11 mai 2019

prin care a fost recunoscut pe cauza penală xxxxx drept corp delict: trei legitimații

eliberate pe numele Patrașcu Sergiu (f.d.70, volumul I). Fapt ce infirmă argumentele

inculpatului în cererea de apel precum că legitimațiile nu au fost recunoscute corp

delict la caz, motiv din care instanța de apel a considerat că declarațiile inculpatului

sunt îndreptate spre ducerea în eroare a colegiului.

Instanța de apel a reiterat că, reieșind din conținutul cererii lui Tabureanu

Victoria din 25.04.2019 depusă la IP Cantemir ea comunică faptul că persoana care

ulterior a fost recunoscută ca făptuitor într-adevăr a venit la magazinul mixt

„Tabureanu Victoria” din xxxxx și prezentându-se ca angajat ANSA a pretins

mijloace bănești în sumă de 6000 lei.

17

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Patrașcu Serghei în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (2) lit. b) și art.351 alin.(2) Cod penal

conform episodului de la ÎI. ,,Silvicom Rîbacov”, instanța de apel de asemenea a

considerat că vina acestuia este totalmente confirmată din probele anexate la caz.

Instanța de apel a considerat că prima instanță întemeiat a ajuns la concluzia că

este dovedită comiterea infracțiunilor susnumite de către inculpatul Patrașcu Serghei,

ce se confirmă din probele materiale cercetate în cadrul ședinței de judecată, a

instanței de apel și declarațiile victimei Delibaltov Natalia, declarațiile martorului

Rîbacov Saveli, prin procesul-verbal de confruntare dintre învinuitul Patrașcu Serghei

și victima Delibaltov Natalia.

Respectiv, instanța de apel a menționat că nu se regăsesc probe în cauză privind

admiterea argumentelor inculpatului Patrașcu Sergiu precum că Delibaltov Natalia

neîntemeiat a fost audiată și implicată în proces în calitate de victima, or se confirmă

faptul că ea a ridicat din casa magazinului suma de 1600 lei.

Colegiul a considerat pur declarative argumentele inculpatului Patrașcu Serghei

precum că nu sunt confirmări despre existența acestei sume în casa magazinului la

data când el a fost la Î.I. „Silvicom Rîbacov”, deoarece nu sunt îndoieli despre faptul

dat la instanța de apel și alte probe care infirmă faptul dat lipsesc.

Reieșind din cele expuse instanța de apel a considerat că sunt neîntemeiate

argumentele apărătorului Balan Alexandru în interesele inculpatului Patrașcu Serghei

că pe prezenta cază lipsesc probele care dovedesc vinovăția inculpatului. Or, referirea

apelantului la declarațiile lui Tabureanu Victoria este interpretarea subiectivă a

acestuia.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Malanciuc Victor în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art.190 alin.(2) lit. b) și art.351 alin.(2) Cod penal pe

episodul de la magazinul mixt ,,Tabureanu Victoria”, amplasat în satul Iepureni

raionul Cantemir, Colegiul de asemenea a considerat că vina acestuia este totalmente

confirmată din probele anexate la caz.

Instanța de apel a considerat că instanța de judecată întemeiat a ajuns la

concluzia că este dovedită comiterea infracțiunilor de către inculpatul Malanciuc

Victor, ceia ce într-adevăr rezultă din probele materiale cercetate în cadrul ședinței de

judecată și declarațiile părții vătămate Tabureanu Victoria, și procesul-verbal de

confruntare dintre partea vătămată Tabureanu Victoria și Patrașcu Serghei din cadrul

urmăririi penale.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Malanciuc Victor în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (2) lit. b) și art.351 alin.(2) Cod penal pe

episodul de la Î.I. ,,Silvicom Rîbacov”, instanța de apel de asemenea a considerat că

vina acestuia este totalmente confirmată din probele anexate la caz.

Pe episodul de la Î.I. „Silvicom Rîbacov”, situație care rezultă din probele

materiale cercetate în cadrul ședinței de judecată și-au găsit confirmare în instanța de

apel declarațiile victimei Delibaltov Victoria.

Judecând apelurile Colegiul judiciar a conchis că acestea sunt nefondate, or, prin

conținutul acestora apelanții nu au menționat careva situații necunoscute în prima

18

instanță și nu au invocat motive incontestabile întru achitarea inculpaților Patrașcu

Serghei și Malanciuc Victor în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (2)

lit. b), art.351 alin. (2), art.190 alin.(2) lit. b) și art.351 alin. (2) Cod penal.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apărării precum că în

acțiunile lui Malanciuc Victor nu sunt prezente elementele constitutive ale

componențelor de infracțiuni, conform învinuirii deoarece declarațiile lui Malanciuc

Victor cât și declarațiile inculpatului Patrașcu Serghei privind nevinovăția lui în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 190 alin.(2) lit. b), art. 351 alin.(2), art. 190

alin.(2) lit. b), art. 351 alin.(2) Cod penal se combat într-adevăr prin totalitatea de

probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și

anume prin declarațiile părții vătămate și a victimei, declarațiile martorului și

probelor materiale cercetate în ședința de judecată. Instanța de judecată just a stabilit

că aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunilor de escrocherie și infracțiunile de uzurparea de

calități oficiale.

Colegiul judiciar a fost de acord cu concluziile instanței de judecată precum că

Malanciuc Victor nu s-a implicat în discuții cu partea vătămată în momentul când

inculpatul Patrașcu Serghei a pretins și luat sumele bănești, însă aceasta nu

echivalează cu nevinovăția acestuia în comiterea infracțiunilor imputate. Or, într-

adevăr inculpatul Malanciuc Victor de asemenea a comis aceste infracțiuni prin faptul

că s-a comportat ca un reprezentant al Agenției Naționale pentru Siguranța

Alimentelor, în momentul când Patrașcu Serghei i-a cerut în magazinul mixt ,,să

trimită fotografiile prin telefon și să întocmească proces-verbal”, a intrat cu mapa în

mână. Astfel, se confirmă că comportamentul elocvent al lui Malanciuc Victor

demonstrează cert scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane prin înșelăciune

și abuz de încredere.

Instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apărării precum că

Malanciuc Victor urmează a fi achitat în cauză deoarece la el nu au fost depistate

careva probe materiale. Or, atât partea vătămată cât și victima au menționat că în

magazin primul a intrat Patrașcu Serghei și doar el a prezentat legitimația și ecusonul,

iar Malanciuc Victor se comporta ca fiind șeful lui Patrașcu Serghei și a acceptat

primirea banilor din partea victimei Delibaltov Natalia. Colegiul reține că acestea se

confirmă din multitudinea actelor întocmite la caz și nu există careva contraprobe

care pot pune la îndoială faptul dat.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apărării precum că este

eronată calificarea presupuselor acțiuni ale inculpaților conform art.351 alin.(2) Cod

penal, deoarece nu a fost prezentată și depistată o careva legitimație la inculpați,

deoarece acesta simulând că este șeful lui Patrașcu Sergiu a confirmat că obține de

această legitimație prin comportamentul său fără de a fi necesar faptul de a confirma

cu careva acte. Reieșind din aceste constatări Colegiul a reținut că partea vătămată și

victima l-au perceput ca o persoană a ANSA.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele inculpatului

Patrașcu Serghei, precum că dosarul în privința lui a fost fabricat, acestea fiind

19

declarative, fără a fi confirmate prin probe, iar prin aceste menționări inculpatul

Patrașcu Serghei și partea apărării au ales o cale de apărare pentru ei cu scopul

evitării răspunderii penale. Deci nerecunoașterea vinei de către inculpați este o

metodă de apărare și un drept de a nu se autoincrimina garantat de art. 66 Cod de

procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are

calitatea de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau

refuzul de a face declarații și nu poate fi calificată ca circumstanță agravantă la

stabilirea pedepsei penale.

Cu referire la argumentele inculpatului Patrașcu Serghei precum că pe episodul

la magazinul Î.I. „Silvicom Rîbacov” sunt audiați partea vătămată Delibaltov Natalia

și martorul Rîbacov Saveli mai devreme decât s-a pornit urmărirea penală instanța de

apel de asemenea le-a considerat declarative și a constatat că potrivit art.1 alin. (1)

Cod de procedură penală, procesul penal a fost pornit la sesizarea organului de

urmărire penală prin informația telefonică parvenită la 10.05.2019 ora 12.00 (v.1,

f.d.56).

Instanța de apel a considerat întemeiate concluziile instanței de judecată că

informația telefonică din numele lui Casian Victor din 24.04.2019 nu poate fi exclusă

ca probă din motiv că în această informație telefonică, reprezentantul IP Cantemir nu

comunică despre faptul că inculpații s-ar fi aflat anume la data de 24.04.2019 în

raionul Cantemir, ci comunică șefului IP Cantemir că în teritoriul raionului Cantemir,

la magazine se prezintă cu efectuarea controalelor drept angajați ai ANSA, în scop de

estorcare a mijloacelor bănești (f.d.13, v.1).

Totodată, instanța de apel a reținut că nu s-au confirmat alegațiile inculpatului

precum că a mai fost emisă o altă ordonanță de punere sub învinuire fiind emisă cu

erori, deoarece acestea nu sunt probate de apărare, iar careva plângeri, obiecții

referitor la acțiunile organului de urmărire penală de la Patrașcu S. nu au fost depuse.

Colegiul a menționat că instanța de judecată a dat un răspuns clar la argumentele

inculpatului Patrașcu Serghei și nu este necesară examinarea repetată la cele

menționate de el cu referire la ceia că Delibaltov Natalia a fost audiată în calitate de

parte vătămată fără a fi emisă o ordonanță în acest sens, instanța menționează că

potrivit materialelor cauzei penale, într-adevăr lipsește ordonanța organului de

urmărire penală privind atribuirea acestei calități, însă organul de urmărire penală

este în drept să audieze victima, care este persoana fizică sau juridică căreia, prin

infracțiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale. Victima are un interes

în cadrul procesului penal și este interesată în rezultatele acestuia. Faptul că

Delibaltov Natalia a fost audiată pe o blanchetă de proces-verbal de audiere a părții

vătămate fără să fie recunoscută în această calitate nu duce la nulitatea acestor

declarații deoarece, în final ultima a avut calitate procesuală de victimă în cadrul

dosarului penal și dânsa a beneficiat de dreptul de a fi audiată de organul de urmărire

penală.

Ce ține de faptul că servieta anexată ca corp delict la caz nu-i aparține lui

Patrașcu Serghei colegiul a considerat că aceste argumente sunt declarative și nu au

un suport temeinic, or reieșind din declarațiile martorului, ofițerului de urmărire

20

penală, care era prezent și care a ridicat această servietă în care se afla legitimația,

mijloace bănești și ștampila, a comunicat că această servietă a fost ridicată de la Pleșu

M. reieșind din faptul că ea a participat la reținerea acestuia și respectiv această

servietă aparținea lui Patrașcu Serghei, fapt ce nu a fost supus îndoielilor de către

colegiu.

Instanța de apel a apreciat critic afirmația inculpaților Patrașcu Serghei și

Malanciuc Victor privind nevinovăția sa, deoarece pe parcursul judecării cauzei nu au

fost stabilite motive de a supune îndoielilor declarațiile părților vătămate și ale

martorilor, acestea în cumulul lor, dovedind cu certitudine că inculpații Patrașcu

Serghei și Malanciuc Victor, fiind prezenți în locurile menționate cu legitimația sus

vizată (fapt confirmat de ei însuși în ședința de judecată), au comis infracțiunile

imputate, iar faptul că aceștia nu-și recunosc vinovăția, nu constituie temei pentru

pronunțarea unei hotărâri de achitare.

Instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a stabilit starea de fapt ce

corespunde probelor din dosar, acțiunile inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc

Victor corect fiind calificate în baza indicilor calificativi ai infracțiunilor prevăzute

art.190 alin. (2) lit. b), art.351 alin. (2), art.190 alin.(2) lit. b) și art.351 alin. (2) Cod

penal și fiindu-le aplicată o pedeapsă echitabilă conform infracțiunilor comise.

Din concursul de circumstanțe stabilite în privința inculpatului Patrașcu Serghei,

instanța de apel a reținut temeinicia soluției instanței de fond privind aplicarea

sancțiunii sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea mijloacelor

materiale pe un termen de 3 ani cu aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, în acest

sens instanța de apel relevă personalitatea inculpatului Parașcu Serghei deoarece

potrivit revendicării, se atestă că în privința inculpatului, au mai fost intentate cauze

penale (f.d.81, vol.I), potrivit caracteristicii, eliberate de IP Rîșcani, municipiul

Chișinău, ultimul se caracterizează satisfăcător (f.d.93, vol.I), potrivit sentinței,

eliberate de judecătoria Hîncești din 10 aprilie 2015, inculpatul a fost condamnat

pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 189 alin.(3) lit. e), art. 190 alin.(1),

art. 290 alin.(1), art. 27, 145 alin.(2) lit. g), h), m) Cod penal, fiind aplicată în temeiul

art. 84 Cod penal pedeapsă definită sub formă de 15 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu amendă în mărime de 30 000 lei.

În acest sens, instanța de apel apreciază că pedeapsa penală aplicată inculpatului

Patrașcu Serghei este echitabilă și care va duce la restabilirea echității sociale,

corectarea și reeducarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Totodată, ce ține de personalitatea inculpatului Malanciuc Victor materialele

cauzei denotă faptul că, potrivit revendicării, inculpatul, anterior a fost judecat

(f.d.83, vol.I), la evidența medicului psihiatru nu se află (f.d.90, vol.I), potrivit

caracteristici, ultimul se caracterizează pozitiv (f.d.54, vol. II).

Instanța de apel a considerat că instanța de fond întocmai a respectat aceste

exigențe, totodată întocmai a respectat și cerințele art. 394 Cod de procedură penală și

întemeiat a aplicat prevederile art.84 Cod penal, fiindu-i numită inculpatului

21

Malanciuc Victor definit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci)

ani, cu ispășirea pedepsei penale în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o anumită activitate ce ține de gestionarea

mijloacelor materiale pe un termen de 3 (trei) ani și în conformitate cu prevederile

art. 90 Cod penal întemeiat s-a suspendat condiționat pedeapsa închisorii aplicată lui

Malanciuc Victor fixându-i un termen de probă de 4 (patru) ani.

Prin urmare, instanța de apel a considerat rațională aplicarea pedepsei de

închisoare în privința lui Malanciuc Victor cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal.

Patrașcu Serghei și de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpaților Patrașcu

Serghei și Malanciuc Victor.

4.1 Avocatul Pîcălău Dorian indicând temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1)

pct. 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei

cu dispunerea rejudecării cauzei penale în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului avocatul indică:

- conform prevederilor enunțate al art. 190 și art. 351 Cod penal, Malanciuc

Victor, nu este subiect al acestor fapte infracționale, ba mai mult ca atât, - nu sunt

întrunite elementele ce caracterizează latura obiectivă, cît latura subiectivă în

acțiunile inculpatului;

- nici o probă pe dosarul penal în cauză, inclusiv cea cu martori, nu confirmă

faptul, că inculpatul Malanciuc Victor a avut intenție de a săvîrși careva acțiuni

ilicite;

- nu există depoziții ale martorilor, părților vătămate, nu există poze fotografice,

înregistrări audio și video, interceptări telefonice care ar indica la aceasta din punct

de vedere real și obiectiv, iar cele prezente sub cel puțin exhaustive, ce ar indica la o

careva înțelegere în prealabil dintre cei doi inculpați;

- victimele Delibaltov, Tabureanu, au refuzat să confirme acțiunile ilicite al cet.

Malanciuc Victor, astfel, coerent, Delibaltov a confirmat, că Malalciuc Victor nu s-a

prezentat ca careva persoană oficială și nu a primit careva bani de la ea, iar

Tabureanu în general a negat faptul, că îl cunoaște fie l-a văzut pe Malanciuc. Ba mai

mult ca atât, Tabureanu a indicat la avocatul Pîcălău Dorian, ca fiind persoană ce

vizual seamănă cu persoana ce a intrat la ea în magazin.

La capitolul probe în privința cet. Patrașcu Serghei a indicat apărarea că:

- nu a fost demonstrată prin acte confirmative prezența sumelor invocate de către

victime ca fiind sustrase, - acte de inventariere obligatorii, cecuri de casă, alte

documente de contabilitate;

- înregistrările video invocate de către victima Delibaltov nu sunt complete, ba

mai mult ca atât, sunt dispărute, fapt constatat în ședință judiciară;

- învinuirea e fost efectuată contrar legii,.

- a solicitat să fie numită expertiza dată, luând în considerare faptul, că

inculpatul nu poate fi degrevat din dreptul a o solicita, fiind privat de libertate, din

22

lipsa insuficienței de bani, din motivul arestului preventiv, deoarece acest fapt

contravine nu numai dreptul la apărare, dar și jurisprudenței CEDO.

4.2 Inculpatul Patrașcu Serghei indicând temeiurile prevăzute la art. 427 alin.(1)

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea deciziei

cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a sa.

În motivarea recursului inculpatul indică:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel fiind

încălcat dreptul la un proces echitabil;

- toate actele de urmărire penală sunt falsificate;

- martorul Delibaltov N. și Rîbacov S. au fost audiați în afara desfășurării

procesului penal declarațiile cărora sunt lovite de nulitate;

- sunt divergențe în declarațiile părții vătămate Tabureanu V. date în cadrul

ședinței de judecată și cele date în cadrul confruntării;

- nu sunt probe că anume Delibaltov N. este vânzătorul care într-adevăr s-a aflat

în magazin la 10.05.2019;

- nu s-a probat prezența elementelor infracțiunilor imputate.

pct. 11 Cod procedură penală, procurorul depune referință, prin care pledează pentru

inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate, invocând că, criticile

formulate de recurenți nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca

fiind ilegale. Deci criticile formulate de recurenți în parte ce ține de aprecierea

probelor nu conțin indicii erorilor de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul

hotărârii contestate ca fiind ilegale.

materialele cauzei, luând în considerație și argumentele expuse în referință, Colegiul

penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termenul prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală.

Conform art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Din textul recursului Colegiul penal constată, că recurenții invocă temeiurile

prevăzute la pct.6), 8) și 12) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Suplimentar

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.

23

427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația inculpaților.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat de

inculpatul Patrașcu Serghei și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul,

că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a

motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări

coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei,

precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în

cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a

sentinței.

Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă

rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată

și corect a considerat, că Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor sunt vinovați în

săvârșirea infracțiunilor încriminate.

Instanța de recurs relevă, că argumentele avocatului cât și a inculpatului

Patrașcu Serghei invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpaților, au constituit

obiect de examinare în instanța de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat

minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe care

Colegiul le însușește, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica

Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din

16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, și extinderea la care se aplică.

Având ca suport prevederile legale sus enunțate și analizînd textul deciziei

instanței de apel, în viziunea Colegiului, această instanță și-a motivat soluția

adoptată, iar autorii recursurilor, de fapt, nu aduc careva argumente noi, ce ar

combate concluzia instanțelor de judecată. În principiu argumentele invocate în

recursuri, sunt similare celor invocate în apel, iar instanța de apel a respectat

prevederile legale stipulate la art. 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțându-se

motivat asupra argumentelor esențiale invocate în apel.

Totodată, instanța de recurs reține, că apărarea invocă în prezenta speță temeiul

pentru recurs prevăzut la pct. 8) și la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală. Din conținutul recursurilor declarate, Colegiul atestă, că în opinia recurenților

inculpații nu sunt vinovați în comiterea infracțiunilor încriminate, în acțiunile

acestora lipsesc elementele infracțiunilor încriminate, solicitând achitarea. Respectiv,

nu poate fi reținut temeiul pentru recurs stipulat la pct. 12) al aceleiași norme, precum

că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, deoarece în asemenea

24

abordare se subînțelege, că totuși inculpații au săvârșit o careva infracțiune, însă

aceasta nu a fost încadrată juridic corect. Totodată, din conținutul recursului apărării,

nici nu se atestă o argumentare desfășurată a temeiul prevăzut la pct. 12) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală.

Pe această linie de considerente, Colegiul penal va examina recursurile prin

prisma incidenței temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

De remarcat este, că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma

penală.

În cauza supusă judecării Colegiul penal consideră, că instanța de apel reținând

circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe

administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare justă și obiectivă, prin prisma art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele

de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților, în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.190 alin. (2) lit. b), art.351 alin. (2), art.190

alin.(2) lit. b) și art.351 alin. (2) Cod penal.

De asemenea, Colegiul penal conchide că, temeiul invocat nu și-a găsit

confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or,

prezența în acțiunile inculpaților atât a elementelor care caracterizează latura

obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a

acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul

urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, se constată că

în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunilor imputate

inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor, inclusiv vinovăția acestora, după

cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de

fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente,

administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv.

Nefondat este argumentul avocatului precum că, inculpatul Malanciuc Victor nu

este subiect și că în acțiunile acestuia nu sunt prezente latura obiectivă și subiectivă

al infracțiunilor încriminate. La alegațiile date, instanța de recurs menționează, că

acestea au constituit obiect de discuție în cadrul instanțelor de fond, asupra cărora

instanțele de judecată s-au expus suficient și argumentat constatând că, inculpatul

Malanciuc Victor a comis infracțiunea imputată prin înțelegere unică cu inculpatul

Patrașcu Serghei, acționând împreună, conform unei scheme bine gândite, fiind

25

similară pe ambele episoade, or, anume din comportamentul inculpatului Malanciuc

Victor părțile vătămate la-u perceput pe acesta, ca un reprezentant al ANSA,

acționând împreună cu inculpatul Patrașcu Serghei. În acest sens, instanțele de fond

întemeiat au reținut veridicitatea declarațiilor părții vătămate Taburean Victoria

potrivit cărora, ultima a perceput, că ambii activează în calitate de reprezentanți ai

ANSA și au cerut și au primit de la ea bani pentru a nu întocmi proces-verbal de

contravenție, explicând, că inculpatul Malanciuc Victor a intrat în magazin cu mapa

în mâna, iar inculpatul Patrașcu Serghei i-a cerut să trimită fotografiile prin telefon și

să întocmească procesul-verbal de contravenție, cât și declarațiile părții vătămate

Delibatov Natalia, declarații, care au fost neschimbate pe tot parcursul urmăririi

penale și judecării cauzei, fiind confirmate și prin probe scrise, inclusiv, procesul

verbal de examinare a înregistrărilor video din 11 mai 2019, probe, care au fost

apreciate conform prevederilor art.101 Cod procedură penală, coroborează între ele,

iar careva temei de a le aprecia critic, sau a le declara nule, instanțele de fond nu au

stabilit.

Astfel, Colegiul penal consideră nefondate criticile apărării în interesele

inculpatului Malanciuc Victor, fiind întemeiat respinsă versiunea acestuia precum, că

el la rugămintea lui Pătrașcu Serghei l-a transportat cu automobilul, prestând servicii

de TAXI, și nu a comis infracțiunile imputate, or, instanța de apel argumentat și-a

motivat soluția, răspunzând la cele mai importante alegații ale apărării,

concluzionând că vinovăția acestuia de comiterea infracțiunilor menționate se

confirmă fără careva dubii.

Cu referire la critica recurentului, referitor la solicitarea de numire a expertizei

grafoscopice a ordonanței de învinuire, Colegiul penal reține că, potrivit materialelor

cauzei (f.d.168-171 vol.IV), demersul verbal al avocatului Pîcălău Dorian în

interesele inculpaților privind dispunerea efectuării expertizei grafoscopice a actelor

din prezenta cauză, prin încheierea din 22 septembrie 2020, a fost respins, ca

nefondat, soluție, care este una legală, motivată, or, apărarea n-a prezentat instanței

de apel argumente plauzibile ce ar confirma necesitatea numirii expertizei solicitate,

pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță

probatorie pentru cauza penală.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, nu a fost confirmată

dobândirea de către inculpați a sumelor de bani invocate de părțile vătămate, Colegiul

penal menționează că, instanțele de fond justificat au conchis, că prezența banilor a

fost confirmată potrivit declarațiilor părții vătămate, date sub jurământ, fiind

preîntâmpinate de răspunderea pe care o poartă, declarații care au fost apreciate ca

fiind pertinente, concludente, veridice și care coroborează cu celelalte probe

administrate la dosar, nefiind constatate careva divergențe, mai mult ca atât, fiind

susținute și în cadrul confruntărilor și care au fost neschimbate pe tot parcursul

examinării cauzei, or careva temei de a-i calomnia pe inculpați părțile vătămate nu au

avut, până la cele întâmplate nu s-au cunoscut. Declarații, care se confirmă în parte și

prin alte probe, în special procesul verbal de examinare a înregistrărilor video din

26

10.05.2019, din care rezultă, că la minutul 1.00 se observă cum o persoană de sub

tejghea scoate o sumă de bani pe care o pune pe masa barului.

Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației în

vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de

părți și anume declarațiile părților vătămate, martorilor precum și actele cauzei, pe

care le-a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții,

ce nu trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiunilor încriminate a fost dovedită.

La fel, nu poate fi reținut argumentul inculpatului Patrașcu Serghei privind

nulitatea actelor întocmite de către organul de urmărire penală întru casarea

deciziei, precum și privind nulitatea declarațiilor părții vătămate Delibaltov Natalia

și a martorului Rîbacov Saveli, fiind date până la pornirea urmăririi penale. Or, se

reține, că instanța de apel argumentat a respins aceste alegații ale apărării, motivând,

că atât inculpatul cât și apărătorul acestuia, considerându-se afectați într-un drept

prevăzut de lege, nu au contestat legalitatea actelor procedural îndeplinite de organul

de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la finisarea

urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu au avut nici o

obiecție asupra actelor menționate, prezumându-se că au acceptat situația dată. Or,

potrivit alin.(4) art.251 Cod de procedură penală, încălcarea oricărei altei prevederi

legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în

cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi

penale - când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată

când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care

proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Referitor la solicitările apărării privind declararea nulității declarațiilor părților

vătămate, date până la pornirea urmăririi penale, Colegiul menționează, că la caz

lipsesc temeiuri de a declara nulitatea acestora, or, organul de urmărire penală a

respectat întru tot prevederile codului de procedură penală, inclusiv, și cele stipulate

la art.279 alin.(1) Cod procedură penală, potrivit cărora acțiunile procesuale se

efectuează în strictă conformitate cu prevederile prezentului cod și numai după

înregistrarea sesizării cu privire la infracțiune. Acțiunile de urmărire penală pentru

efectuarea cărora este necesară autorizarea judecătorului de instrucție, precum și

măsurile procesuale de constrângere sânt pasibile de realizare doar după pornirea

urmăririi penale, dacă legea nu prevede altfel.

Urmează a fi respins, ca fiind nefondat, argumentul inculpatului Patrașcu

Serghei precum că, în acțiunile sale lipsesc elementele componente ale infracțiunilor

încriminate or, potrivit declarațiilor părților vătămate, a martorilor și probelor

administrate, instanțele de fond corect au reținut că, inculpatul Patrașcu Serghei,

nefiind angajat al ANSA, abuzând de confuzia creată și sub pretextul de a nu întocmi

procesul verbal cu privire la contravenție, atribuindu-și drepturile și obligațiile

privind exercitarea acestei funcții, prin înșelăciune a dobândit ilicit suma de bani

indicată de la părțile vătămate.

Astfel, Colegiul penal constată că argumentele din recursuri sunt neîntemeiate,

27

iar motivele aduse în susținerea temeiurilor invocate nu pot fi reținute, hotărârea

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind

legală și întemeiată, pronunțată cu respectarea garanțiilor procesului echitabil

prevăzute la art. 6 CEDO.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În acest context, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității recursurilor

ordinare declarat de către inculpatul Patrașcu Serghei și de către avocatul Pîcălău

Dorian în numele inculpaților Patrașcu Serghei și Malanciuc Victor, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către inculpatul Patrașcu

Serghei și de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpaților Patrașcu Serghei și

Malanciuc Victor, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din

28 decembrie 2020, în cauza penală privindu-i pe Patrașcu Serghei xxxxx și

Malanciuc Victor xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 04 iunie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Cobzac Elena

Timofti Vladimir

28