1ra-551/2020 — art. 190 al. 4 CP

1ra-551/2020 — art. 190 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-551/2020

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

24 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor, Craiu Nicolae,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Cerga Ion în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Cosovan Serghei XXX, născut la XXX, originar

și domiciliat în XXX.

Termenul de examinare a cauzei:

23.08.2019 – 01.10.2019;

06.12.2019 – 24.03.2020.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în

cauză în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Cosovan Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (4) Cod

penal, la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a ocupa orice funcție de conducere în sfera comerțului pe un

termen de 5 ani.

administrate în faza de urmărire penală că, Cosovan Serghei acționând în calitate de

administrator al II „XXX”, cod fiscal nr. XXX și SRL „XXX”, cod fiscal nr. XXX, și

gestionând în calitatea sa de administrator al întreprinderilor indicate activitatea pieței

„XXX”, amplasată pe str. XXX, mun. Chișinău, urmărind scopul dobândirii ilicite a

bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, în perioada de timp mai

2011-septembrie 2012, sub pretextul organizării și desfășurării activității de

comercializare a mărfurilor nealimentare în piață, de către comercianți, persoane

fizice, care intenționau să-și desfășoare activitatea de întreprinzător în piața indicată,

a condiționat cumpărarea gheretelor amplasate pe teritoriul pieței indicate, afirmând

eronat că acestea îi aparțin.

În acest scop, în perioada de timp 05.08.2011-28.09.2011, Cosovan Serghei,

acționând în calitate de administrator al SRL „XXX” și director al pieței „XXX”,

amplasată pe str. XXX din mun. Chișinău, folosind situația de serviciu, sub pretextul

comercializării cet. E. Bularga a unei gherete amplasată pe teritoriul pieței

menționate, a perfectat un contract de vânzare-cumpărare, în temeiul căruia a solicitat

1

și primit de la aceasta, bani în suma de 2 500 euro, care conform cursului oficial al

BNM pentru perioada de referință constituia 40 350 lei.

Ulterior, Cosovan Serghei, având scopul dobândirii ilicite a mijloacelor

financiare primite de la Bularga Elena, nu a transmis acesteia în proprietate ghereta

din piața „XXX” iar banii în sumă de 2 500 euro, i-a însușit și folosit în scopuri

personale, cauzându-i astfel părții vătămate o daună în proporții considerabile.

Tot el, S. Cosovan, în perioada lunii octombrie anul 2011, prezentându-se

administrator al SRL „XXX” și director al pieței „XXX" din str. XXX, mun.

Chișinău, folosind situația de serviciu, sub pretextul comercializării cet. Zubatîi

Svetlana, a două gherete pe teritoriul pieței menționate, în temeiul contractului de

vânzare-cumpărare semnat de către Zubatîi Svetlana și Cosovan Serghei, a solicitat și

primit de la aceasta, bani în suma de 3 000 euro, care conform cursului BNM pentru

perioada de referință constituia 53 310 lei.

În luna martie anul 2014, cet. Zubatîi Svetlana, a procurat de la cet. Andrianova

Svetlana, alte două gherete amplasate pe teritoriul pieței „Curcubeu” din str. XXX,

mun. Chișinău, pentru care a achitat suma de 2 500 euro, care conform cursului

stabilit de BNM pentru perioada lunii martie 2014 constituia 50 900 lei, bunuri pe

care ultima la rândul său le procurase anterior sub același pretext, tot de la Cosovan

Serghei în baza unui contract de vânzare-cumpărare similar.

Ulterior, Cosovan Serghei, având scopul dobândirii ilicite a mijloacelor

financiare a primit de la Zubatîi Svetlana, și nu a transmis acesteia în proprietate

gheretele nominalizate amplasate din piața „Curcubeu”, iar banii în sumă totală de 5

500 euro, care constituiau la momentul comiterii faptelor infracționale conform

cursului oficial al BNM, 104 210 lei, i-a însușit și folosit în scopuri personale,

cauzându-i astfel părții vătămate Zubatîi Svetlana, o daună în proporții mari.

În total, Cosovan Serghei a însușit de la Bularga Elena și Zubatîi Svetlana, prin

escrocherie, mijloace financiare în proporții mari, în sumă totală de 144 560 lei.

care a solicitat casarea parțială a acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

lui Cosovan Serghei, recunoscut vinovat în baza art. 190 alin. (4) Cod penal, să-i fie

stabilită pedeapsa de 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis,

cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate pe un termen de 5 ani și admiterea integrală a acțiunii civile.

În motivarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele:

- înscrisurile care au fost anexate la materialele cauzei penale în calitate de

probă, indică asupra faptului că inculpatul, chiar de la bun început nu a avut intenția

de a transmite în proprietate către Bularga Elena și Zubatîi Svetlana a gheretelor

respective, or, acesta cunoștea cu certitudine că lotul de teren pe care a fost amplasată

piața, aparține altei persoane;

- faptul ofertei înaintate comercianților în ceea ce privește posibilitatea de a

procura, adică de a deveni proprietar al unei gherete amplasate într-o piață a și fost

factorul decisiv în atragerea potențialilor clienți, circumstanță pe care Cosovan

Serghei a invocat-o eronat, folosindu-se de situația de serviciu, iar aceste acțiuni și

constituie înșelăciunea, ca element al escrocheriei care s-a manifestat prin prezentarea

unor date false și prin ascunderea unor

- informații a căror anunțare era obligatorie, adică Cosovan Serghei, chiar

din start a ascuns de comercianți că, lotul de teren pe care urma să fie amplasată piața

și gheretele, aparține în proprietate altei persoane;

2

- faptul că Cosovan Serghei, până la primirea mijloacelor financiare de la

comercianți pentru procurarea gheretelor amplasate pe teritoriul pieței și-a asumat

obligația de a transmite gheretele în proprietate comercianților, constituie abuzul de

încredere, deoarece în realitate, acesta nici nu intenționa să-și îndeplinească

obligațiunile asumate și folosindu-se de relațiile de încredere cu victimele, a însușit

banii primiți de la aceștia, iar în final le-a declarat comercianților că nu mai au ce

pretinde la gherete, deoarece banii pe care i-au investit în procurarea acestora i-au

restituit de mult, urmare a venitului obținut în urma activității în piață;

- Cosovan Serghei, abuzând de încrederea comercianților, prin înșelăciune,

odată cu schimbarea contractelor de vânzare-cumpărare cu cele de arendă, a avut o

singură intenție, de a îngrădi dreptul comercianților care au procurat gherete în piața

„Curcubeu" să-și poată proba în vreun mod dreptul de proprietate și să ascundă

intenția sa inițială, de dobândire a mijloacelor financiare prin înșelăciune;

- pedeapsa stabilită este prea blândă în raport cu gravitatea faptei și

circumstanțele cauzei, la fel instanța nu a luat în considerație că inculpatul nu a

recuperat prejudiciul material cauzat;

- în speță s-a constatat că inculpatul a comis infracțiunea în prezența

circumstanței agravante prevăzute la art.77 lit. n) Cod penal și anume - săvârșirea

infracțiunii cu folosirea încrederii acordate.

3.1. De asemenea, împotriva sentinței, a declarat apel avocatul Nicoară Vasile

în numele inculpatului Cosovan Serghei, prin care a solicitat, casarea acesteia cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

În argumentarea apelului depus, avocatul a invocat următoarele:

- judecarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului, fără a fi întrunite condițiile

legale care ar justifica această procedură, or avocatul nu a confirmat nici o dată

refuzul cet. Cosovan Serghei de a fi adus în instanță. Mai mult de fiecare dată

avocatul a menționat că inculpatul este în imposibilitate de a se prezenta în instanța

din motive grave de sănătate și din motiv că acesta se află sub influența preparatelor

medicamentoase. În acest sens apărarea a solicitat numirea unei expertize, însă

demersul a fost respins;

- în speță au fost încălcate prevederile referitoare la sesizarea instanței - viciu

fundamental soldat cu încălcarea dreptului garantat prin art. 6 par. 3 lit. a) CEDO, or

rechizitoriul cade sub incidența art. 251 alin.(2),(3) CtEDO, în speță fiind relevantă

cauza Constantinescu vs România, însă instanța eronat a conchis că această hotărâre

nu este aplicabilă speței supuse judecării;

- atât rechizitoriul cât și sentința nu conțin o informație precisă și concretă cu

privire la faptele care i se reproșează inculpatului și calificarea lor. Astfel la

descrierea elementelor faptice pe epizoadele incriminate nu s-a indicat acțiunea sau

inacțiunea adiacentă a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal,

care constă în mod alternativ în înșelăciune sau abuz de încredere;

- instanța a admis o eroare gravă de fapt, or probele cercetate au fost

denaturate;

- instanța de fond a transcris în sentință rechizitoriul, fără a aprecia probele

în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală;

- concluziile instanței de judecată privind obiectul material al infracțiunii se

datorează erorilor grave de fapt, care se exprimă prin stabilirea eronată a faptelor.

Astfel Zubatîi Svetlana a declarat că mijloacele financiare i-au fost transmise lui S.

3

Damir (pentru 2 gherete) și lui S. Andrianova (2 gherete), în total pentru 4 gherete,

care le-a primit în proprietate Bularga Elena a confirmat că a primit ghereta litigioasă

, astfel se atestă că lipsa obiectului material al infracțiunii;

- sentința este lipsită de coerență și de logică datorită motivelor contradictorii

puse la baza acesteia, nefiind clar în ce mod inculpatul „a exercitat o influență psihică

asupra conștiinței și voinței" lui Zubatîi Svetlana în momentul în care aceasta a

procurat una sau două gherete de la S. Andrianova, având în vedere că inculpatul așa

după cum afirmă pretinsa partea vătămată nu a participat la negocierea clauzelor

contractuale cu S. Andrionova și nu a primit mijloacele bănești, suma fiind transmisă

vânzătorului lui S. Andrionova;

- familia Bularga a fost parte a procesului civil, soluționat de către

Judecătoria Ciocana, proces în care instanța a reținut caracterul nefondat al

pretențiilor pretinsei părți vătămate. Respectiv reexaminarea unui litigiu civil, chiar și

ca efect al întocmirii unui rechizitoriu echivalează cu încălcarea principiului

securității raportului juridic;

- Zubatîi Svetlana având la dispoziție mijloacele justiției civile nu a apelat la

instanța de judecată în vederea soluționării litigiului civil.

2018 apelul declarat de către avocatul Nicoară Vasile în numele inculpatului a fost

respins ca nefondat, iar apelul acuzatorului de stat a fost admis, casată parțial sentința

și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

S-a dispus încasarea de la Cosovan Serghei în beneficiul lui Bularga Elena suma

de 2 500 euro și în beneficiul lui Zubatîi Svetlana suma de 5 500 euro, conform

cursului oficial al BNM la ziua executării hotărârii.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, este justă și

întemeiată concluzia instanței de fond referitor la vinovăția lui S. Cosovan în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea apărării privind

pronunțarea unei hotărâri de achitare pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii și a reținut că, acuzatorul de stat a prezentat un ansamblu probatoriu

pertinent și concludent în baza căruia se atestă că acțiunile inculpatului întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie, iar careva temeiuri de a

pronunța o sentință de achitare în privința acestuia, nu s-a stabilit.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, S. Cosovan este administrator a ÎI

„XXX”, care la 01.05.2011 a încheiat cu SRL „XXX” contractul de locațiune prin

care locatorul a transmis o parte din terenul intravilan – cu suprafața de 0.19 ha din

suprafața totală a terenului de 0.211 ha, ce-i aparține cu drept de proprietate privată

amplasate în mun. Chișinău, str. XXX. Astfel, S. Cosovan în calitate sa de

administrator a ÎI „XXX”, care a încheiat cu SRL „XX” contractul de locațiune

gestiona și era în atribuțiile acestuia de administrare a pieței „XXX”, piață amplasată

pe terenul ce aparține cu drept de proprietate SRL „XXX”, teren transmis în locațiune

ÎI „XXX”, în baza contractului de locațiune din 01.05.2011.

Astfel, inculpatul acționând în calitate de administrator al SRL „XXX” și

director al pieței „Curcubeu”, folosind situația de serviciu, sub pretextul

comercializării lui E. Bularga și S. Zubatîi a unor gherete amplasate pe teritoriul

pieței întru organizarea și desfășurarea activității de comercializare a mărfurilor

nealimentare în piață, a încheiat cu acestea contracte de vânzare-cumpărare, primind

de la E. Bularga suma de 2 500 Euro, iar de la S. Zubatîi suma de 3 000 Euro.

4

Totodată, în luna martie 2014 S. Zubatîi a procurat de la cet. S. Andrianova, alte două

gherete amplasate pe teritoriul pieței „XXX”, fapt ce rezultă din recipisele anexate la

materialele cauzei (f.d.125-126 vol. I), pentru care a achitat suma de 2 500 Euro,

bunuri pe care S. Andrianova la rândul său le procurase anterior sub același pretext

tot de la S. Cosovan în baza unui contract de vânzare-cumpărare similar.

În continuare, inculpatul S. Cosovan, acționând în calitate de administrator al

SRL „XXX” și director al pieței „XXX”, folosind situația de serviciu a solicitat de la

părțile vătămate E. Bularga și S. Zubatîi restituirea contractelor de vânzare-cumpărare

încheiate anterior, sub pretextul comiterii unor greșeli în conținutul acestora,

înlocuindu-le cu contracte de arendă. În acest sens, s-a reținut că, potrivit contractului

de arendă din 17.06.2014 încheiat între ÎI „XXX” și S. Zubatîi, arendatorul s-a

obligat de a acorda arendașului loc pentru vânzare în schimbul arendei, pentru

folosire temporară (f.d.110-113 vol. I). Potrivit contractului nr.3 din 28.09.2011

încheiat între I. Bularga (soțul părții vătămate E. Bularga) și SRL „XXX”,

arendatorul s-a obligat de a acorda arendașului buticul nr.6, amplasat în rândul nr.4

(f.d.26-31 vol. I).

Instanța de apel a conchis că înlocuirea contractelor de vânzare-cumpărare cu

cele de arendă se confirmă prin declarațiile părților vătămate E. Bularga și S. Zubatîi,

iar argumentele apărării precum că contractele vechi le-a strâns S. Damir, nu-l

dezvinovățesc pe inculpat, or, anume acesta era administratorul pieței și părțile

vătămate au procurat aceste gherete anume de la inculpat, banii au fost transmiși lui

S. Cosovan. Mai mult, instanța a reținut că, din declarațiile părților vătămate rezultă

că, toată procedura pe piață se făcea cu permisiunea directorului.

Instanța de apel a apreciat depozițiile părților vătămate referitor la procedura de

întocmire a contractelor de vânzare cumpărare a gheretelor și ulterioara lor substituire

cu contracte de arendă sunt veridice și se confirmă prin declarațiile martorilor A.

Orlovschi și S. Spiridonov.

Totodată, instanța de apel a conchis că inculpatul S. Cosovan cunoscând că nu

deține dreptul de proprietate asupra terenului pe care este amplasată piața „XXX”, ca

urmare a încheierii contractului de locațiune cu SRL „XXX” la 01.05.2011, prin

înșelăciune, a creat părților vătămate E. Bularga și S. Zubatîi falsa reprezentare a

realității că dânsul este proprietar și că are competența de a vinde gheretele amplasate

pe teritoriul pieței și, respectiv, fiind încheiate cu părțile vătămate contracte de

vânzare-cumpărare. Ulterior, în vederea conferirii unui aspect legal al acțiunilor sale,

sub pretextul corectării unei omisiuni depistate în acestea, contractele de vânzare-

cumpărare au fost retrase, fiind înlocuite cu contracte de arendă, care prin obiectul lor

sunt diferite de cele propuse inițial părților vătămate. Or, din declarațiile părților

vătămate rezultă că dânsele au procurat gheretele în cauză, ele având intenția de a fi

proprietare a acestor obiecte, fiindu-le comunicat că pot să activeze cât vor dori, dacă

se răzgândesc, le întorc buticurile și ei le întorc suma de bani pe care au dat-o.

Ulterior, primind contractele de arendă au înțeles că au fost înșelate.

Reieșind din cele menționate, instanța de apel a conchis că, în speță, a fost

probat faptul acționării prin înșelăciune de către S. Cosovan, care cunoscând că nu

deține drept de proprietate asupra terenului pe care este amplasată Piața „Curcubeu”,

a asigurat părțile vătămate că este proprietarul acestuia, iar prin încheierea

contractelor de vânzare-cumpărare acestea vor deveni proprietari ai bunurilor

procurate, însă, ulterior, aceste contracte au fost retrase și înlocuite cu contrate de

arendă.

5

La fel, instanța de apel a reținut că, în acțiunile inculpatului este prezent

elementul abuzului de încredere față de părțile vătămate, în contextul în care s-a

stabilit că S. Cosovan este administratorul ÎI „XXX”, astfel, atât părțile vătămate, cât

și martorii apărării confirmând statutul acestuia în raport cu persoanele ce contractau

în vederea procurorii gheretelor pe teritoriul pieței „Curcubeu”, iar în circumstanțele

statutului prezentat față de terți au convins părțile vătămate S. Zubatîi și E. Bulagra în

seriozitatea propunerii și legalitatea tranzacției încheiate cu acestea, inspirând

încredere condiționată de întocmirea contractelor de vânzare-cumpărare în care erau

prezentați ca proprietari ai bunului dorit.

În consecință, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a stabilit că

inculpatul în virtutea funcției ocupate în cadrul ÎI „XXX” cunoștea toate chestiunile

ce vizează gestionarea societăților administrate întru atingerea scopului desfășurării

activității acestora, cunoscând subtilitățile activității pieței pe care o administra. Însă,

cu toate acestea, nu le-a explicat părților vătămate consecințele încheierii tranzacției

desfășurate cu acestea, asigurându-le în succesul ce le așteaptă, însă după primirea

sumelor bănești, nu a mai întreprins măsuri în vederea transmiterii în proprietate a

gheretelor întru desfășurarea activității de administrator, ce a condiționat

imposibilitatea acestora de a perfecta actele pentru desfășurarea unei activități legale,

ce a condiționat sancționarea multiplă a acestora de către organele de resort.

La fel instanța de apel a menționat că, prin declarațiile părților vătămate S.

Zubatîi și E. Bularga s-a confirmat că după înlocuirea contractelor de vânzare-

cumpărare a gheretelor cu contractele de arendă, inculpatul cunoscând circumstanțele

încheierii acestora, invocând obligațiunea respectării condițiilor contractuale a

determinat părțile vătămate de a achita arenda, iar ca urmare a nedoritei acestora de a

se confirma, i-a acționat în judecată, obținând hotărârea judecătorească de încasare a

datoriei contractuale rezultate în baza noilor contracte încheiate și substituite cu cele

de vânzare-cumpărare în prealabil, precum și documentului executoriu care ulterior a

fost executat.

Astfel, instanța de apel a reținut că, prin acțiunile sale intenționate, S. Cosovan a

însușit de la S. Zubatîi și E. Bularga, prin escrocherie, mijloace financiare în proporții

mari, în sumă totală de 144 560 lei.

În concluzie instanța de apel a reținut că, din analiza tuturor probelor cercetate s-

a constatat că, activitatea infracțională a inculpatului a fost realizată prin multiple

acțiuni prejudiciabile cu aceeași intenție infracțională, fiind în prezenta unei

infracțiuni unice prelungite, care s-a consumat o dată cu realizarea ultimei acțiuni

prejudiciabile constatate în perioada lunii martie a anului 2014, când S. Zubatîi a

procurat de la cet. S. Andrianova, alte două gherete amplasate pe teritoriul pieței

„Curcubeu”, pentru care a achitat suma de 2 500 Euro, bunuri pe care ultima la rândul

său le procurase anterior sub același pretext, tot de la S. Cosovan în baza unui

contract de vânzare-cumpărare similar.

Cu referire la alegațiile avocatului V. Nicoară precum că, atât la descrierea

elementelor faptice pe epizoadele incriminate autoritățile statului nu au indicat

acțiunea sau inacțiunea adiacentă laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.190

Cod penal, care constă în mod alternativ în „înșelăciune” sau „abuz de încredere,

instanța de apel a indicat că, din materialele cauzei rezultă cert, că activitatea

infracțională a inculpatului a fost realizată prin multiple acțiuni prejudiciabile cu

aceeași intenție infracțională, fiind în prezenta unei infracțiuni unice prelungite care a

6

cuprins atât modalitatea faptică de „înșelăciune” cât și cea de „abuz de încredere”,

acțiuni cert stabilite în speță.

Referitor la alegațiile apărării privind sancțiunea nulității absolute a

rechizitoriului în sensul art. 251 alin. (2), (3) Cod procedură penală, insistând asupra

aplicării jurisprudenței CEDO, în special a hotărârii în cauza A. Constantin c.

României, instanța de apel a reținut că această cauză nu este relevantă, deoarece în

speță conținutul actului de învinuire nu a suferit modificări, rămânând neschimbat

inclusiv la susținerea acuzării în cadrul examinării cauzei, deopotrivă asigurând părții

apărării posibilitatea prezentării probelor întru susținerea poziției de apărare

formulată, asigurând accesul la toate materialele cauzei în acest sens fiind respectate

întru totul drepturile inculpatului.

Astfel, cu privire la incertitudinea invocată de apărător cu referire la acuzarea

adusă, instanța de apel a apreciat-o critic în condițiile în care învinuirea este clară și

certă, fiind dovedită prin probatoriul administrat, învinuire care nu prezintă careva

dubii sau incertitudini în sensul indicat de apărare.

Alegațiile avocatului privitor la examinarea cauzei în lipsa inculpatului prin ce i

s-a încălcat dreptul la apărare, instanța de apel le-a respins și a reținut că, pe tot

parcursul urmăririi penale, precum și în instanța de judecată interesele inculpatului au

fost reprezentate de apărător căruia i-a fost oferită posibilitatea de a prezenta

probatoriul dorit, iar după fiecare etapă procesuală i-a fost acordat termen pentru a-și

conforma poziția cu inculpatul și a-i aduce la cunoștință acțiunile desfășurate.

Totodată, instanța de apel a reținut că la ședința de 05.07.2018 inculpatul s-a

prezentat în fața instanței pentru a-și valorifica dreptul la ultimul cuvânt.

De asemenea, instanța de apel a apreciat critic argumentele avocatului V.

Nicoară referitor la faptul că în prezența cauză sunt prezente relații civile, or, pe

parcursul examinării cauzei s-a stabilit cert că inculpatul a acționat cu intenție directă,

urmărind scopul de cupiditate, și anume acela de a dobândi ilicit mijloacele financiare

în sumă totală de 144 560 lei de la S. Zubatîi și E.Bularga, în condițiile în care încă la

etapa negocierii încheierii contractelor, întru a crea un mediu precoce încheierii

contractelor de vânzare-cumpărare a gheretelor, a asigurat părțile vătămate că vor

obține dreptul de proprietate al acestora. Ulterior, întru a conferi un aspect legal a

acțiunilor sale, în virtutea funcției deținute, a determinat părțile vătămate de a-i

transmite contracte sub pretextul comiterii unei erori, înlocuindu-le cu contracte de

arendă, ce presupune o situație totalmente diferită de cea inițială. Totodată, faptul că

părțile vătămate S. Zubatîi și E. Bularga nu au anulat contractele respective, nu

constituie temei de a constata prezența în speță a relațiilor civile, în condițiile în care

este un drept al cetățeanului de a se adresa în instanța de judecată pentru a-și proteja

un drept pretins încălcat, și nicidecum o obligație a acestuia.

La caz, părțile vătămate s-au adresat organelor de drept, care în conformitate cu

prevederile art. 262, 274 Cod de procedură penală, în prealabil constatând existența

bănuielii rezonabile că a fost săvârșită o infracțiune și nu există vreuna din

circumstanțele care exclud urmărirea penală, prin ordonanța din 26.03.2018 a dispus

pornirea urmăririi penale.

În continuare, instanța de apel a respins ca neîntemeiată solicitarea acuzatorului

de stat referitor la stabilirea unei pedepse mai aspre, indicând că instanța de fond la

individualizarea categoriei și termenului de pedeapsă a ținut cont de toate

circumstanțele cauzei și conducându-se de prevederile art.art.7,61,75 Cod penal i-a

7

stabilit o pedeapsă echitabilă și proporțională în raport cu gravitatea faptei și

consecințele survenite.

Cu referire la acțiunea civilă instanța de apel a relevat că în speță s-a constatat

că, inculpatul prin acțiunile sale infracționale a cauzat părții vătămate S. Zubatîi un

prejudiciu în cuantum de 5 500 euro și părții vătămate E. Bularga 2 500 euro, astfel,

în conformitate cu prevederile art. 219-220 Cod de procedură penală și art. 1398

alin.(1) Cod civil, prejudiciul cauzat urmează a fi încasat de la inculpat în beneficiul

părților vătămate.

Instanța de apel a apreciat ca fiind prematură solicitarea avocatului V. Nicoară

privind examinarea chestiunii referitor la liberarea inculpatului de la executarea

pedepsei în conformitate cu art. 95 Cod penal, or, chestiunea dată urmează a fi

soluționată la etapa executării pedepsei, după ce hotărârea de condamnare va rămâne

definitivă și irevocabilă.

Nicoară în numele inculpatului, care invocând temeiurile de drept prevăzute la

art.427 alin.(1) pct.4), 6), 8), 9) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia

cu pronunțarea unei hotărâri de achitare pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii sau dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de

judecată argumentând următoarele:

- cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, or, în perioada examinării

cauzei în prima instanță S. Cosovan s-a aflat la tratament în condiții de staționar;

- în cadrul instanței de apel apărarea referindu-se la raportul de expertiză

judiciară nr. XXX din 20.11.2018 a solicitat ca în privința S. Cosovan să fie aplicate

prevederile art. 95 alin. (2) Cod penal cu eliberarea acestuia de la executarea pedepsei

penale, însă instanța interpretând eronat dispozițiile normei penale a respins

solicitarea prin ce a generat încălcarea dreptului garantat de art. 3 CEDO;

- inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea

penală – art. 427 alin. (1) pct. 9) CPP coroborat cu art. 7 CEDO. Inculpatul a fost

condamnat pentru „... dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și

abuz de încredere, cu folosirea situației de serviciu, săvârșită în proporții mari”, însă

prin Legea nr.179 din 26.07.2018 în vigoare din 17.08.2018 dispoziția art. 190 Cod

penal a fost modificată și componența de infracțiune în redacția Legii care era intrată

în vigoare la data examinării cauzei în instanța de apel, era alta decât cea pusă în

sarcina inculpatului. Astfel instanța a aplicat și interpretat extensiv defavorabil legea

penală, încălcând dreptul lui S. Cosoan garantat de art. 7 CEDO și art. 22 din

Constituție, or, acesta a fost condamnat definitiv în baza unor dispoziții legale care nu

erau în vigoare la data pronunțării soluției, ce nu corespund criteriilor de

previzibilitate (decizia CC nr.126 din 15.11.2018);

- în speță se atestă lipsa elementelor infracțiunii incriminate;

- concluziile instanțelor de judecată privind existența obiectului material al

infracțiunii se datorează erorilor grave de fapt, care se exprimă prin stabilirea eronată

a faptelor, or, S. Zubatîi a declarat că mijloacele financiare i-au fost transmise lui S.

Damir (pentru 2 gherete) și lui S. Adrianova (pentru alte 2 gherete), în total pentru 4

gherete, pe care după cum a relatat partea vătămată le-a primit în proprietate, iar E.

Bularga a confirmat că a primit în proprietate ghereta litigioasă. Prin urmare se atestă

lipsa obiectului material al infracțiunii;

- hotărârile sunt lipsite de coerență și de logică datorită motivelor

contradictorii puse la baza acestora, nefiind clar în ce mod inculpatul „a exercitat o

8

influență psihică asupra conștiinței și voinței lui S. Zubatîi în momentul în care

aceasta a procurat una sau două gherete de la S. Andrianova”, având în vedere că

inculpatul așa după cum afirmă pretinsa partea vătămată nu a participat la negocierea

clauzelor contractuale cu S. Andrianova și nu a primit mijloacele bănești, suma fiind

transmisă vânzătorului - S. Andrianova;

- instanțele judecătorești au admis erori grave de fapt constatând că S.

Cosovan nu i-a transmis lui E. Bularga în proprietate ghereta, or, din declarațiile

părții vătămate rezultă că ea a dobândit dreptul de proprietate asupra gheretei nr.6 din

rândul 4 și atunci când a hotărât să-și înceteze activitatea s-a adresat la administrația

Pieței unde i s-a comunicat că, dacă nu o aranjează, poate să ia buticul și să plece din

piață. Astfel, potrivit pct.1.1 din contractul de locațiune nr.3 din 28.09.2011 dreptul

de proprietate rămâne după I. Bularga;

- fapta criminală considerată ca fiind dovedită pe epizodul (E. Bularga) a fost

reflectată în sentință datorită unor erori grave de fapt;

- din depozițiile părților vătămate E. Bularga și S. Zubatîi rezultă că acestea

au primit în proprietate gheretele pe când instanțele în hotărârile adoptate au constatat

că aceste gherete nu le-au fost transmise în proprietate;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

și anume: în speță a fost încălcat dreptul inculpatului la apărare; în speță lipsesc

elementele constitutive ale infracțiunii incriminate; declarațiile părților vătămate

combat acuzațiile penale, or, din acestea rezultă că, în rezultatul litigiului apărut,

părților vătămate li s-a propus să dispună după propriul lor plac – să ridice, să retragă

gheretele care le aparțin cu drept de proprietate;

- din declarațiile părții vătămate S. Zubatîi rezultă că dânsa i-a transmis

prima sumă de bani lui S. Damir, iar a doua sumă lui Andrianova, fapt confirmat prin

recipisa din 01.03.2014;

- instanța de apel pripit și eronat a dispus încasarea prejudiciului material de

la S. Cosovan în beneficiul părților vătămate, or, instanța de fond just a conchis la

acest capitol „deși procurorul și părțile vătămate au solicitat admiterea acțiunii civile

(...) se constată că de fapt, careva acțiune civilă în conformitate cu prevederile art.

219 Cod de procedură penală, nu a fost înaintată în cadrul dosarului penal”;

- la soluționarea cauzei în apel sunt aplicabile dispozițiile art. 389 alin. (4)

pct. 2) Cod de procedură penală, coroborat cu art. 89 alin. (2) lit. f) și 95 alin. (2) Cod

penal - aceste norme obligau instanța de apel să dispună eliberarea de la executarea

pedepsei a inculpatului care este grav bolnav, ceea ce ar fi limitat întinderea violării

drepturilor garantate de art. 2 și 3 CEDO;

- prin raportul de expertiză nr. 201804X0276 din 20.11.2018, s-a constatat că

maladia de care suferă cet. S. Cosovan este inclusă în lista bolilor somatice, care

constituie temeiul prezentării condamnaților grav bolnavi pentru liberarea de la

executarea pedepsei.

iulie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Nicoară Vasile în

numele inculpatului Cosovan Serghei, casată total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2018, în cauza penală în privința lui Cosovan

Serghei și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de

judecată.

6.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, din rechizitoriu

rezultă că „S. Cosovan în perioada mai 2011 - septembrie 2012, sub pretextul

9

organizării și desfășurării activității de comercializare a mărfurilor nealimentare în

paiață, de către comercianți, persoane fizice, care intenționau să-și desfășoare

activitatea de întreprinzător în piață a condiționat cumpărarea gheretelor amplasate pe

teritoriul pieței indicate, afirmând eronat că acestea îi aparțin. Astfel (...) având

scopul dobândirii ilicite a mijloacelor financiare în sumă de 2 500 euro primite de la

E. Bularga, și 8 500 euro primite de la S. Zubatîi nu a transmis în proprietatea

acestora gheretele din piața „Curcubeu.”

În cadrul cercetării judecătorești, precum și în cererea de apel apărarea a invocat,

că „în speță s-au admis erori grave de fapt în sensul art. 6 pct. 111 Cod de procedură

penală, or, instanța constatând că S. Cosovan nu a transmis gheretele în proprietate

părților vătămate E. Bularga și S. Zubatîi, nu a ținut cont de depozițiile acestora din

care rezultă că dânsele au primit în proprietate gheretele. E. Bularga a activat o

perioadă prin intermediul acestor gherete, iar a S. Zubatîi activează până în prezent”.

Asupra acestor circumstanțe instanța de apel nu s-a pronunțat și nu a elucidat

faptul, dacă S. Zubatîi și E. Bularga, au primit de facto în proprietate gheretele

menționate, precum și nu s-a clarificat - care a fost obiectul tranzacției încheiate între

părți și ce bunuri s-au înstrăinat: bunuri mobile sau bunuri imobile.

În continuare, instanța de recurs a reținut că, apărarea a invocat că în speță

instanța de fond a constatat că obiectul material al infracțiunii îl constituie mijloacele

bănești percepute de inculpat de la părțile vătămate E. Bularga și S. Zubatîi în mărime

de 144 560 lei, cu titlu de remunerație pentru procurarea gheretelor pe teritoriul pieței

„Curcubeu”.

În acest context instanța de recurs a conchis că, atât instanța de fond, cât și cea

de apel, ținând cont de declarațiile părților vătămate, nu au elucidat nici următoarele

circumstanțe importante și anume - cui i-a transmis S. Zubatîi mijloacele financiare

pentru cele 4 gherete procurate: lui S. Cosovan, lui S. Damir sau lui S. Andrianova.

Tot aici, instanța de recurs a ținut să menționeze că în apelul declarat de către

avocatul V. Nicoară în numele inculpatului se invocă motivele privind ilegalitatea și

netemeinicia hotărârii atacate prin faptul că instanță pripit a decis asupra soluției

adoptate, ignorând probele cercetate în ședința de judecată, acestea nefiind apreciate

în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Analizând decizia contestată, ținând cont de motivele invocate de partea

apărării, instanța de recurs a constatat că, instanța ierarhic inferioară doar a transcris

declarațiile martorilor audiați în instanța de fond S. Spiridonov și A. Orlovschi

precum și probele cercetate (f.d.54-58 vol. VI) fără a analiza conținutul acestora și

fără a dezvălui concluziile sale asupra fiecărei probe separat. Modalitatea de motivare

a soluției denotă că instanță de apel nu a apreciat probele prezentate de participanții la

proces, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării acestora, ca apoi să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității

probei respective, expunând temeiul respectiv în decizia adoptată.

2019, a fost respins apelul avocatului Nicoară Vasile în numele inculpatului Cosovan

Serghei declarat împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11

iulie 2018, ca nefondat.

A fost admite apelul procurorului, casează sentința atacată în partea soluționării

pretențiilor civile, pronunțând o nouă hotărâre în această parte potrivit modului

stabilit pentru primă instanță, prin care:

10

Se încasează de la Cosovan Serghei în beneficiul Elenei Bularga suma de 2 500

euro echivalentul în lei calculată conform cursului oficial stabilit de BNM la data

achitării și în beneficiul Svetlanei Zubatîi suma de 5 500 Euro echivalentul în lei

calculată conform cursului oficial stabilit de BNM la data achitării.

În rest sentința atacată a fost menținută.

7.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Cosovan Serghei care a

fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptelor săvârșite încadrarea juridică

corespunzătoare materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Astfel este de menționat că, în ședințele de judecată inculpatul Cosovan Serghei

a refuzat de a se prezenta, prin încheierea protocolară a instanței de judecată din data

de 20 iunie 2018 a fost constatată posibilitatea examinării cauzei penale în lipsa

inculpatului care a refuzat de a se prezenta la toate ședințele de judecată, cu excepția

ședinței din 05 iulie 2018 stabilite la cererea apărătorului pentru audierea ultimului

cuvânt al inculpatului. Drept motiv de refuz al inculpatului de a fi escortat în

ședințele de judecată era invocată înrăutățirea stării sănătății, în pofida faptului că

prin certificatele medicale anexate la materialele cauzei s-a atestat contrariul.

Astfel Cosovan Serghei la etapa urmăririi penale a refuzat să dea declarații, iar

în instanța de judecată pe toată durata cercetării judecătorești a refuzat de a se

prezenta.

La etapa urmăririi penale inculpatul Cosovan Serghei vina în comiterea

infracțiunii nu au recunoscut-o, iar în ședința de judecată a refuzat de a se prezenta

pentru a fi audiat, fapt ce denotă menținerea poziției de negare a vinei, poziție

susținută de apărătorul acestuia.

În cadrul judecării cauzei în instanța de fond la etapa ultimului cuvânt oferit

inculpatului, acesta a declarat că vina sa nu este dovedită, iar careva probe care să-i

demonstreze vinovăția nu există. Or, persoanele audiate în ședințele de judecată au

confirmat că au cumpărat gheretele de la alte persoane. A comunicat instanței de a

activat foarte puțin pe teritoriul pieței, circa 6 luni, având și un partener de afaceri.

Declară că actualmente toată responsabilitatea a rămas pe seama sa, fiind regizat un

spectacol în care se dorește condamnarea sa. A informat instanța că are la întreținere

trei copii, soția, mama bolnavă, iar starea sa de sănătate este foarte precară, solicitând

în final adoptarea unei sentințe de achitare.

Suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel inculpatul Cosovan Serghei a

declarat că, învinuirea îi este clară, vina nu recunoaște, declarațiile date anterior le

susține. A comunicat că nu a luat bani de la părțile vătămate. Nu a pus piedici la

folosirea gheretelor.

Cu toate că inculpatul Cosovan Serghei nu a recunoscut vina, instanța de apel a

considerat că, vina lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod

penal, se probează, cu certitudine, prin următoarea sistemă de probe analizate și

apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, cum ar fi: declarațiile părților vătămate Zubatîi Svetlana (f.d. 210-214 vol.

11

III); Bularga Elena (f.d. 215-218 vol. III); declarațiile martorilor Spiridonov Serghei

(f.d. 219-221 vol. III), Orlovschi Alexandr (f.d. 222-224 vol. III), precum și:

- conținutul procesului-verbal de examinare din 23.05.2018 a răspunsului

administratorului SRL „XXX", Serghei Cosovan pe numele lui Bularga Vasile,

Tcacenco Serghi, Bularzi Ion, Sănduță Vitalie la cererea prealabilă din 08.08.2012

privind rezilierea contractelor de locațiune. În prezentul răspuns, se menționează că

„Conducerea SRL „XXX" examinat solicitarea locatarilor Bularga Vasile, Tcacenco

Serghi, Bularga Ion, Sanduța Vitalie privind rezilierea anticipată a contractelor de

locațiunea locurilor la piața „Curcubeu" restituirea costului gheretelor și, vă aduce la

cunoștință despre refuzului locatarului din următoarele circumstanțe - SRL „XXX",

prin contractele de locațiune încheiate dintre noi, nu a asumat vre-o obligațiune

privind cumpărarea gheretelor, care sunt amplasate pe teritoriul pieții și vă aparțin în

drept de proprietate" (f.d. 40 vol. III);

- conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului a documentelor din

23.05.2018 prin care s-a cercetat răspunsul administratorului SRL „XXX", Serghei

Cosovan pe numele lui Bularga Vasile, Tcacenco Serghi, Bularzi Ion, Sănduță Vitalie

la cererea prealabilă din 08.08.2012 privind rezilierea contractelor de locațiune (f.d.

164-165 vol. I);

- înscrisul prin care se atestă inscripția „rândul 1, locul 8, 500 euro, 12.12.2013"

(f.d. 105 vol. I);

- conținutul contractului de arendă din 17.06.2014 încheiat între ÎI „XXX" și

Zubatîi Svetlana, obiect al contractului constituie obligația arendatorului de a acorda

arendașului loc pentru vânzare în schimbul arendei, pentru folosire temporară (f.d.

110-113 vol. I);

- Ordinul de plată nr. XXX din 03.09.2014 pentru suma de 350 lei achitate de

Zubatîi Svetlana cu titlu de amendă (f.d. 115 vol. I);

- Ordinul de plată nr. XXX din 03.09.2014 pentru suma de 360 lei achitate de

Zubatîi Svetlana cu titlu de taxă de întreprinzător (f.d. 116 vol. I);

- Ordinul de plată nr. XXX din 30.03.2015 pentru suma de 350 lei achitate de

Zubatîi Svetlana achitate de Zubatîi Svetlana cu titlu de amendă (f.d. 117 vol. I);

- Ordinul de plată nr. XXX din 18.05.2015 pentru suma de 1500 lei achitate

de Zubatîi Svetlana achitate de Zubatîi Svetlana cu titlu de amendă (f.d. 118 vol. I);

- conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție seria X Nr. XXX din

10 iunie 2014 întocmit în privința Zubatîi Svetlana (f.d. 119 vol. I);

- conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție seria X Nr. XX din 01

septembrie 2014 întocmit în privința Zubatîi Svetlana (f.d. 120 vol. I);

- conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție seria XX Nr. XX din

28 martie 2015 întocmit în privința Zubatîi Svetlana (f.d. 121 vol. I);

- conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție seria XX Nr. XX din

04 mai 2015 întocmit în privința Zubatîi Svetlana (f.d. 122 vol. I);

- conținutul procesului-verbal cu privire la contravenție seria XX Nr. XXX

din 24 noiembrie 2015 întocmit în privința Manhic Ludmila (f.d. 123 vol. I);

- Recipisă din numele lui Andrianova Anatolii care confirmă că a primit de la

Zubatîi Svtelana suma de 2 500 Euro pentru buticul nr. 13, rândul 3 și buticul nr. 11

rândul 3, întocmită în limba rusă și datată cu 01.03.2014 (f.d. 125 vol. I);

- Recipisă din numele lui Andrianova S.A. (XXX din 10.01.2003), pe numele

firmei „XXX", pe faptul vânzării buticurilor cu nr. 11 și 13 din rândul nr. 3 lui

12

Zubatîi Svtelana, întocmită în limba rusă și datată cu 01.03.2014, copie pe una filă

(f.d. 126 vol. I);

- bon de plată cu seria și nr. 273131 din 01.07.2014, eliberat din numele ÎI

„XXX", privind plata arendei în mărime de 1 000, valuta nu este indicată, copie pe

una filă (f.d. 127 vol. I);

- bon de plată cu seria și nr. 273205 din 31.03.2015, eliberat din numele ÎI

„XXX", privind plata arendei în mărime de 7 000 lei, copie pe una filă (f.d. 128 vol.

I);

- contract nr. 3 din 28.09.2011, încheiat între Bularga Ion și SRL „XXX" privind

arenda buricului cu nr. 6, amplasat în rândul nr. 4, copie pe 4 file și Acordul adițional

la contract, din 28.09.2011, copie pe 4 file (f.d. 26-31 vol. 1);

- contract nr. 4 din 28.09.2011, încheiat între Bularga Vasile și SRL „XXX" c/f

privind arenda buricului cu nr. 7, amplasat în rândul nr. 5, copie pe 4 file (f.d. 32-35

vol. I);

- scrisoare a Comisariatului sect. Centru a MAI nr. X/X din 31.10.2012-1 file

(f.d. 36 vol. I);

- procura nr. XXX din 05.09.2012 - 1 filă (f.d. 37 vol. I);

- procura nr. XXXdin 05.09.2012 prin care Bularga Elena împuternicește cet.

Serbuș Vitalie să-i reprezinte interesele - 1 filă (f.d. 38 vol. I);

- pretenția SRL „XXX" către Bularga Ion pe 1 filă (f.d. 39 vol. 1);

- referință la cererea reconvențională, din numele SRL „XXX" către Bulargi Ion,

din 25.04.2013, copie pe 2 file (f.d. 41-42 vol. I);

- Titlu executoriu nr. 2-578/2013 din 19.09.2013 pe 1 filă (f.d. 43 voi. I);

- cerere privind executarea benevolă nr. 12/2014 din 26.09.2014 - pe 1 filă (f.d.

44 vol. I);

Certificat eliberat de avocatul Cerga Ion privind achitarea datoriei - pe 1 filă (f.d.

45 vol. I);

- recipisă nr. 12/2014 din 20.11.2014 eliberat de avocatul Ion Cerga privind

achitarea datoriei - pe 1 filă (f.d. 46 vol. I).

Analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

instanța de apel a constatat cu certitudine că inculpatul Cosovan Serghei a comis

infracțiunea imputată lui, și că acțiunile inculpatului se încadrează în baza art. 190

alin. (4) Cod penal, după semnele calificative: „escrocherie", adică dobândirea ilicită

a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, cu folosirea situației

de serviciu, săvârșite în proporții mari.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea avocatului Nicoară Vasile

în numele inculpatului Cosovan Serghei din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie, or, la materialele cauzei penale

au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă

vinovăția lui Cosovan Serghei în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a menționat că versiunea inculpatului Cosovan Serghei privind

nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate se combate prin totalitatea de

probe pertinente, concludente, utile și veridice, cercetate în ședința de judecată și

anume prin declarațiile părților vătămate Bularga Elena și Zubatîi Svetlana,

declarațiile martorilor Spiridon Serghei și Orlovschi Alexandr și probele scrise

cercetate în ședința de judecată.

13

Instanța de apel a considerat că instanța de fond a ajuns la concluzia corectă că

fapta inculpatului Cosovan Serghei întrunește elementele infracțiunii de escrocherie

și a adoptat o soluție de condamnare a inculpatului.

De asemenea, la materialele cauzei își găsesc reflectare motivele invocate de

acuzatorul de stat, potrivit cărora instanța de fond în mod incorect și în derogare de la

prevederile art. 101 Cod de procedură penală a apreciat probele administrate de către

acuzarea de stat, fapt în temeiul căruia în mod greșit a dispus achitarea inculpatului

Cosovan Serghei de comiterea infracțiunii imputate.

Din circumstanțele constatate pe parcursul examinării cauzei s-a reținut cu

certitudine că Cosovan Serghei este administrator al ÎI „XXX" cu cod fiscal nr. XXX

și SRL „XXX" cu cod fiscal nr. XXX circumstanță neinfirmată de apărare.

Subsecvent, instanța a reținut că la 01 mai 2011, între SRL „XXX" în calitate de

locator și ÎI „XXX" în calitate de locatar a fost încheiat contractul de locațiune prin

care locatorul a transmis o parte din terenul intravilan - cu suprafața de 0.19 ha din

suprafața totală a terenului de 0.211 ha, ce-i aparține cu drept de proprietate privată

(contractul de vânzare-cumpărare nr. X din 24 iulie 2008 încăperea oficiului și

closetului, amplasate în mun. Chișinău, pe strada XXX).

Din circumstanțele date rezultă cert că Cosovan Serghei în virtutea funcției

deținute în cadrul ÎI „XXX" cu cod fiscal nr. XXX și SRL „XXX" cu cod fiscal nr.

XXX gestiona, în calitatea sa de administrator al întreprinderilor indicate activitatea

pieței „Curcubeu", amplasată pe str. XXX, mun. Chișinău, piață amplasată pe terenul

ce aparține cu drept de proprietate SRL „XX", teren transmis în locațiune ÎI „XXX în

baza contractului de locațiune din 01 mai 2011, a cărui valabilitate ulterior a încetat.

În continuare, Cosovan Serghei acționând în calitate de administrator al SRL

„XXX" și director al pieței „XXX", amplasată pe str. XXX din mun. Chișinău,

folosind situația de serviciu, sub pretextul comercializării lui Bularga Elena și Zubatîi

Svetlana a unor gherete amplasate pe teritoriul pieței menționate întru organizarea și

desfășurarea activității de comercializare a mărfurilor nealimentare în piață, a încheiat

cu acestea a contracte de vânzare-cumpărare, și anume de la Bularga Elena a primit

suma de 2 500 Euro, care conform cursului mediu stabilit de BNM pentru perioada de

referință, constituiau 40 350 lei, iar de la Zubatîi Svetlana, a primit 3 000 euro.

Ulterior, în luna martie anul 2014, cet. Zubatîi Svetlana, a procurat de la cet.

Andrianova Svetlana, alte două gherete amplasate pe teritoriul pieței „Curcubeu" din

str. XXX, mun. Chișinău fapt ce se confirmă prin recipisele anexate la materialele

cauzei (f.d. 125-126 Vol. I), pentru care a achitat suma de 2500 euro, care conform

cursului mediu stabilit de BNM pentru perioada lunii martie a. 2014, suma de 2 500

euro constituie 50 900 lei, bunuri pe care ultima la rândul său le procurase anterior

sub același pretext, tot de la Cosovan Serghei în baza unui contract de vânzare-

cumpărare similar.

În continuare, Cosovan Serghei acționând în calitate de administrator al SRL

„XXX" și director al pieței „XXX", amplasată pe str. XXX din mun. Chișinău,

folosind situația de serviciu, a solicitat de la Bularga Elena și Zubatîi Svetlana

restituirea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate anterior sub pretextul omiterii

unor greșeli în acesta înlocuindu-le cu contracte de arendă, și anume: contract de

arendă din 17.06.2014 încheiat între ÎI „XXX" și Zubatîi Svetlana, obiect al

contractului constituie obligația arendatorului de a acorda arendașului loc pentru

vânzare în schimbul arendei, pentru folosire temporară (f.d. 110-113 vol. I); Contract

nr. 3 din 28.09.2011, încheiat între Bularga Ion (soțul Bulagra Elena) și SRL „XXX"

14

privind arenda buticului cu nr. 6, amplasat în rândul nr. 4, copie pe 4 file și Acordul

adițional la contract, din 28.09.2011, copie pe 4 file (f.d. 26-31 vol. I).

Faptul înlocuirii contractelor de vânzare-cumpărare cu cele de arendă se

confirmă prin declarațiile părților vătămate Zubatîi Svetlana și Bularga Elena precum

și prin declarațiile martorilor apărării, și anume, martorul Orlovschi Alexandr la

întrebarea acuzatorului de stat a confirmat că i-a fost schimbat contractul dar nu ține

minte din ce motiv, iar martorul Spiridonov Serghei la întrebarea acuzatorului a

confirmat că nu deține contractul de vânzare-cumpărare asupra gheretei, dar în acela

era indicat suprafața chioșcului și din ce era confecționat, ca urmare a schimbării

contractului, în contractul de arendă la el nu mai era indicată suma pe care a achitat-o.

În circumstanțele descrise este probat faptul acționării prin înșelăciune verbală și

înșelăciunea sub forma unor acțiuni concludente operată față de părțile vătămate

Zubatîi Svetlana și Bulagra Elena, în condițiile în care inculpatul Cosovan Serghei

cunoscând că nu deține drept de proprietate asupra terenului pe care este amplasată

piața „Curcubeul" din str. XXX, mun. Chișinău, a asigurat părțile vătămate că este

proprietarul acestuia, iar prin încheierea contractelor de vânzare-cumpărare acestea

vor devenit proprietari ai bunurilor procurate. Ulterior, în vederea conferirii unui

aspect al acțiunilor sale, sub pretextul corectării unei omisiuni depistate în acestea a

retras contractele de vânzare-cumpărare de la părțile vătămate, oferindu-le în schimb

contracte de arendă, care prin obiect sunt totalmente diferite de cele propuse inițial

părților vătămate.

Totodată s-a constatat ca fiind probat elementul abuzului de încredere în

acțiunile lui Cosovan Serghei față de părțile vătămare Zubatîi Svetlana și Bulagra

Elena, în condițiile în care este cert stabilit că Cosovan Serghei este administrator al

ÎI „XXX" cu cod fiscal nr. XXX și SRL „XXX" cu cod fiscal nr. XXX circumstanță

neinfirmată de apărare, atât părțile vătămate Zubatîi Svetlana și Bulagra Elena, cât și

martorii apărării confirmând statutul acestuia în raport cu persoanele ce contractau în

vederea procurării gheretelor pe teritoriul pieții „XXX", iar în circumstanțele

statutului prezentat față de terți au convins părțile vătămate Zubatîi Svetlana și

Bulagra Elena în seriozitatea propunerii și legalitatea tranzacției încheiate cu acestea,

inspirând încredere condiționată de întocmirea contractelor de vânzare-cumpărare în

care erau prezentați ca proprietari ai bunului dorit.

Subsecvent, s-a evidențiat faptului că inculpatul Cosovan Serghei în virtutea

funcției ocupate în cadrul ÎI „XXX" cu cod fiscal nr. XXX și SRL „XXX" cu cod

fiscal nr. XXX, prezumându-se că cunoaște toate chestiunile ce vizează gestionarea

societăților administrate întru atingerea scopului desfășurării activității acestora, „in

concreto", cunoscând subtilitățile activității pieții pe care o administra, nu le-a

explicat părților vătămate Zubatîi Svetlana și Bulagra Elena consecințele încheierii

tranzacției desfășurate cu acestea, asigurându-le în succesul ce le așteaptă, însă după

primirea sumelor bănești, nu a mai întreprins măsuri în vederea realizării tranzacției

încheiate cu părțile vătămate și anume transmiterea în proprietate a gheretelor întru

desfășurarea activității de administrator, ce a condiționat imposibilitatea acestora de a

perfecta actele în vederea desfășurării unei activități legale, ce a condiționat

sancționarea multiplă a acestora de către organele de resort, fapt ce se confirmă prin

ordin plată nr. XXX din 03.09.2014 pentru suma de 350 lei achitate de Zubatîi

Svetlana cu titlu de amendă (f.d. 115 vol. I), ordin plată nr. XXX din 30.03.2015

pentru suma de 350 lei achitate de Zubatîi Svetlana cu titlu de amendă (f.d. 117 vol.

I), ordin plată nr. XXX din 18.05.2015 pentru suma de 1500 lei achitate de Zubatîi

15

Svetlana cu titlu de amendă (f.d. 118 vol. I), proces-verbal cu privire la contravenție

seria MF Nr. XX din 10 iunie 2014 întocmit în privința Zubatîi Svetlana (f.d. 119 vol.

I), proces-verbal cu privire la contravenție seria MF Nr. XXX din 01 septembrie 2014

întocmit în privința lui Zubatîi Svetlana (f.d. 120 vol. I), proces-verbal cu privire la

contravenție seria MF Nr. XXX din 28 martie 2015 întocmit în privința lui Zubatîi

Svetlana (f.d. 121 vol. I), proces-verbal cu privire la contravenție seria MF Nr.

XXXdin 04 mai 2015 întocmit în privința Zubatîi Svetlana (f.d. 122 vol. I), proces-

verbal cu privire la contravenție seria MF Nr. XXX din 24 noiembrie 2015 întocmit

în privința lui Manie Ludmila (f.d. 123 vol. I).

Mai mult decât atât, prin înlocuirea ulterioară a contractelor de vânzare-

cumpărare a gheretelor întocmite cu părțile vătămate, cunoscând circumstanțele

încheierii acestora, invocând obligațiunea respectării condițiilor contractuale i-a

determinat de a achita arendă, iar ca urmare a nedorinței acestora de a se conforma, i-

a acționat în judecată obținând hotărâre judecătorească de încasare a datoriei

contractuale rezultate în baza noilor contracte încheiate și substituite cu cele de

vânzare-cumpărare în prealabil, precum și document executoriu care ulterior a fost

executat prin intermediul executorului judecătoresc, fapt ce se atestă prin materialele

cercetate mai sus, și anume; ordin plată nr. XXX din 03.09.2014 pentru suma de 360

lei achitate de Zubatîi Svetlana cu titlu de taxă de întreprinzător (f.d. 116 vol. I), bon

de plată cu seria și nr. XXX din 01.07.2014, eliberat din numele ÎI „XXX", privind

plata arendei în mărime de 1000, valuta nu este indicată, copie pe una filă (f.d. 127

vol. I), bon de plată cu seria și nr. XXX din 31.03.2015, eliberat din numele ÎI

„XXX", privind plata arenzii în mărime de 7000 lei, copie pe una filă (f.d. 128 vol. I),

pretenția a SRL „XXX" către Bularga Ion pe 1 filă (f.d. 39 vol. I), titlu executoriu nr.

XXX din 19.09.2013 pe 1 filă (f.d. 43 vol. I), cerere privind executarea benevolă nr.

12/2014 din 26.09.2014 - pe 1 filă (f.d. 44 vol. I), certificat eliberat de avocatul Ion

Cerga privind achitarea datoriei - pe 1 filă (f.d. 45 vol. I), recipisă nr. 12/2014 din

20.11.2013 eliberat de avocatul Ion Cerga privind achitam datoriei - pe 1 filă (f.d. 46

vol. 1).

Instanța de apel a concluzionat că, prin acțiunile sale intenționate, Cosovan

Serghei a însușit de la Bularga Elena și Zubatîi Svetlana, prin escrocherie, mijloace

financiare în proporții mari, în sumă totală de 144 560 lei.

Astfel, din analiza tuturor probelor cercetate se conchide că activitatea

infracțională a inculpatului a fost realizată prin multiple acțiuni prejudiciabile cu

aceeași intenție infracțională, fiind în prezența unei infracțiuni unice prelungite care

în prezenta cauză se consideră consumată o dată cu realizarea ultimei acțiuni

prejudiciabile constatate în perioada lunii martie an 2014 când Zubatîi Svetlana a

procurat de la cet. Andrianova Svtelana, alte două gherete amplasate pe teritoriul

pieței „Curcubeu" din str. XXX, mun. Chișinău, pentru care a achitat suma de 2500

euro, care conform cursului mediu stabilit de BNM pentru perioada lunii martie a.

2014, suma de 2 500 euro constituie 50 900 lei, bunuri pe care ultima la rândul său le

procurase anterior sub același pretext, tot de la Cosovan Serghei în baza unui contract

de vânzare-cumpărare similar.

Totodată din analiza coroborată a prevederilor art. 126 alin. (1) coroborat cu

dispozițiile alin. (11) Cod penal în redacția Legii nr.207 din 29 iulie 2016, în raport cu

prevederile hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.1000 din 13 decembrie 2013

privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru

anul 2014, potrivit cărora cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat

16

pentru anul 2014, este în mărime de 4225 lei, se deduce că prejudiciul în sumă totală

de 144 560 lei MDL, reprezintă o daună în proporții mari.

Astfel, în cazul când una din părți, asumându-și angajamente, nu are posibilitate

și nici dorință să le execute (în prealabil fiindu-i transmise bunuri de cealaltă parte,

care astfel își pierde dreptul de proprietate asupra lor), este necesară intervenția legii

penale. Astfel, în esență, delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept

civil se face luîndu-se în considerație două aspecte de maximă importanță; atitudinea

făptuitorului față de faptul transmiterii lui a bunurilor și prezența disponibilității

efective a făptuitorului de a-și executa angajamentele. Aceste două aspecte sunt puse

la baza circumstanțelor care trebuie cercetare în vederea constatării lipsei sau

prezenței scopului de cupiditate.

Raportând la caz se evidențiază că pe parcursul examinării cauzei este cert

stabilit că inculpatul Cosovan Serghei a acționat cu intenție directă, urmărind scopul

de cupiditate, și anume acela de a dobândi ilicit mijloacele financiare în sumă totală

de 144 560 lei de la Bularga Elena și Zubatîi Svetlana, în condițiile în care încă la

etapa negocierii încheierii contractelor, întru a crea un mediu precoce încheierii

contractelor de vânzare-cumpărare a gheretelor, a asigurat părțile vătămate că vor

obține dreptul de proprietate al acestora, ulterior întru a conferi un aspect legal

acțiunilor sale, în virtutea funcției deținute, a determinat părțile vătămate de a-i da

contracte sub pretextul omiterii unei erori, înlocuindu-le cu contracte de arendă, ce

presupune o situație totalmente diferită de cea inițială.

Faptul că părțile vătămate Bularga Elena și Zubatîi Svetlana nu au anulat

contractele respective nu constituie temei de a constata în speță relații civile în

condițiile în care este un drept al cetățeanului de a se adresa în instanța de judecată de

a-și proteja un drept pretins încălcat, și nicidecum o obligație a acestuia.

Mai mult ca atât, inculpatul Cosovan Serghei așa și nu a fost în stare să explice

de ce părțile vătămate Bularga Elena și Zubatîi Svetlana au fost impuse să achite

arenda lunară inculpatului pentru bunuri deținute cu statut de proprietate privată.

Instanța de apel a conchis că, în speță în cadrul judecării apelurilor s-a constatat

cu certitudine vinovăția lui Cosovan Serghei de comiterea celor incriminate, or fiind

audiat în fața instanței de apel chir inculpatul a declarat că gheretele au fost transmise

părților vătămate cu drept de proprietate, ulterior menționând că acestea achitau

arenda pentru gherete, declarațiile inculpatului ne fiind consecvente, tot odată prin

declarațiile părților vătămate fiind constat cu certitudine că acestea au încheiat

contracte de vânzare-cumpărare a gheretelor fiind asigurate că vor obține dreptul de

proprietate al acestora, ulterior fiind înșelate, determinând părțile vătămate de a-i da

contracte sub pretextul omiterii unei erori, înlocuindu-le cu contracte de arendă, ce

presupune o situație totalmente diferită de cea inițială.

Cu referire la alegațiile apărării privitoare la starea de sănătate a inculpatului, se

reține că urmare a interpelării instanței, IMSP Spitalul Clinic Municipal „XXX" prin

răspunsul nr. 01-13/547 din 13.06.2018 a informat că inculpatului Cosovan Serghei i-

a fost stabilit următorul diagnostic; Ciroză hepatica virală C decompensată Child C

(90 p). Hipertensie portală Slenomegalie. Hipersplenism sever. Varice esofaciente

post hemoragice (după LEVE anamnestic). Ascită gradul 1-2. Insuficiență hepato-

cerebralăcronică. Hernie ombilicală și a liniei albe. Cardiopatie dismetabolică. ICC II

NIHA. Encefapotie mixtă (hepatică + dismetabolică). Sindrom asteno neorotic

pronunțat. Insuficiență vertebrobazilară.

17

Astfel, prin răspunsul nr. 14/394 din 29.06.2018, Penitenciarul nr.16-Pruncul a

comunicat instanței de judecată că inculpatul Cosovan Serghei, a. n. 1971, se află la

tratament în condiții de staționar în secția boli interne a Penitenciarului nr. 16 -

Pruncul și beneficiază de asistență medicală conform prevederilor „Regulamentului

cu privire la modul de asigurare a asistenței medicale persoanelor deținute în

penitenciare", aprobat prin ordin Ministerului Justiției nr. 478 din 15.12.2006.

Persoanele deținute în penitenciare beneficiază în mod gratuit de tratament medical și

de medicamente în volumul similar celui prevăzut de Programul unic al asigurării

obligatorii de asistență medicală. Pe parcursul internării pacientul urmează tratament

corespunzător patologiei de bază și a celor concomitente: tab. Silimarin 140 mg, tab.

Veroșpiron 50 mg, sol. Furosemid, sol. Asparcam, sol. Albumin, tab. Anaprilin.

Tratamentul urmat de pacient este simptomatic și îndreptat pentru ameliorarea

indicelor funcționali de bază și prevenirea complicațiilor. Totodată, instanței de

judecată i s-a comunicat că la data de 27.06.2018 deținutul Cosovan Serghei, a fost

examinat în cadrul Consiliului Medical Consultativ al Penitenciarului nr. 16 - Pruncul

ANP, care a constatat că dinamica tratamentului este una pozitivă și la moment starea

de sănătate a deținutului permite participarea în cadrul ședințelor de judecată.

Având în vedere informația prezentată de către EMSP Spitalul Clinic Municipal

„Sfânta Treime" și Penitenciarul nr. 16-Pruncul, care are statut de spital, prin care se

constată o dinamică pozitivă a stării de sănătate a inculpatului Cosovan Serghei, se

reține că autoritățile statului au întreprins măsurile necesare în vederea acordării

asistenței medicale corespunzătoate diagnosticului stabilit.

În consecvența s-a conchis că instanța de fond întemeiat a decis de a examina

cauza în lipsa inculpatului Cosovan Serghei în temeiul rigorile articolului 321 alin.

(2) pct. 2 Cod de procedură penală a fost luată întru respectarea garanțiilor unui

proces echitabil impuse de art. 6 CEDO.

Astfel, s-a admis că prin examinarea cauzei în lipsa inculpatului Cosovan

Serghei ar fi admisă o ingerință asupra dreptului acestuia la un proces echitabil, însă

aceasta a fost justificată și necesară.

Totodată, în cadrul ședinței în instanța de apel inculpatul Cosovan Serghei a fost

prezent fiind audiat în prezența apărătorului său, astfel a făcut explicații suplimentare.

De asemenea audierea suplimentară a părților vătămate a avut loc în prezența

inculpatului fiindu-i acordată posibilitatea atât lui cit și apărătorului său de a acorda

întrebări părților vătămate.

În procesele penale, prezența celui trimis în judecată la dezbaterea cauzei este un

element esențial al asigurării principiului contradictorialității, al unui proces echitabil,

în general. După cum a decis Curtea în mod constant în jurisprudența sa, posibilitatea

pe care trebuie s-o aibă „acuzatul" de a lua parte la ședința de judecată decurge din

obiectul și scopul ansamblului dispozițiilor art. 6 din Convenție, deoarece lit. c), d) și

e) ale parag. 3 ale aceluiași text recunosc „oricărui acuzat" dreptul „de a se apăra el

însuși", „de a interoga sau de a face să fie interogați martorii", „de a fi asistat gratuit

de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba utilizată în ședința de

judecată".

Instanța de apel a constatat că, inculpatului Cosovan Serghei i-a fost respectat

dreptul la un proces echitabil impuse de art. 6 CEDO, accesul liber la justiție, fiind

întreprinse toate măsurile pozitive în vederea asigurării în privința inculpatului a

garanțiilor unui proces echitabil.

18

În continuare, instanța a menționat că, pentru infracțiunea comisă de inculpatul

Cosovan Serghei prevăzută la art. 190 alin. (4) Cod penal, legea prevede o pedeapsă

sub formă de închisoare de la 7 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Subsecvent, în corespundere cu prevederile art. 77 lit. n) Cod penal, s-a reținut

cu titlu de circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii cu folosirea încrederii

acordate.

S-a mai reținut că prin acțiunile inculpatului Cosovan Serghei au fost lezate

relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile în subsidiar fiind lezate

inclusiv relațiile sociale cu privire la libertatea manifestării de voință și minimul

necesar de încredere, or, inculpatul folosindu-se de funcția deținută a lezat interesele

persoanelor fizice.

În consecvența logicii expuse, conducându-se de principiile generale de stabilire

a pedepsei consfințite de art. 7 Cod penal, reieșind din caracterul infracțiunii, care

potrivit prevederilor art. 16 alin. (4) Cod penal este gravă, precum și reieșind din

limitele pedepsei, sub formă de închisoare stabilite în art. 190 alin. (4) Cod penal,

instanța de fond corect a conchis că în privința inculpatului Cosovan Serghei este

echitabilă aplicarea unei pedepse principale sub formă de închisoare pe un termen de

7 ani, precum și pedeapsă complementară sub formă de privarea de dreptul de a

ocupa orice funcție de conducere în sfera comerțului pe un termen de 5 ani.

Instanța de apel a reținut că la stabilirea pedepsei inculpatului Cosovan Serghei

în limitele minime ale sancțiunii art. 190 alin. (4) Cod penal, s-a ținut cont și de starea

de sănătate a inculpatului Cosovan Serghei, care suferă de Ciroză hepatica virală C

decompensată Child C (90 p); Hipertensie portală Slenomegalie; Hipersplenism

sever. Varice esofaciente post hemoragice (după LEVE anamnestic); Ascită gradul 1-

2; Insuficiență hepato-cerebralăcronică; Hernie ombilicală și a liniei albe; Cardiopatie

dismetabolică. ICC II NIHA; Encefapotie mixtă (hepatică + dismetabolică); Sindrom

asteno neorotic pronunțat; Insuficiență vertebrobazilară; astfel solicitările părții

acuzării privind necesitatea stabilirii unei pedepse mai aspre fiind neîntemeiate.

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate în partea soluționării

chestiunii privind acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate, instanța de apel a

constatat că prima instanță neîntemeiat a respins încasarea de la inculpatul Cosovan

Serghei în beneficul părților vătămate prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Prin urmare, ținând cont de prevederile art. 385 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, dar și de prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, având în vedere

că lui Bularga Elena și Zubatîi Svetlana, prin acțiunile prejudiciabile și anume prin

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (4) Cod penal, de către inculpatul

Cosovan Serghei a fost cauzat un prejudiciu în mărime de 2500 Euro lui Bularga

Elena și 5500 Euro lui Zubatîi Svetlana, instanța de apel a considerat necesar de a

încasa această sumă din contul inculpatului în beneficiul părților vătămate.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, conform art. 158 Cod de

procedură penală, corpuri delicte sânt recunoscute obiectele în cazul în care există

temeiuri de a presupune că ele au servit la săvârșirea infracțiunii, au păstrat asupra lor

urmele acțiunilor criminale sau au constituit obiectivul acestor acțiuni, precum și bani

sau alte valori ori obiecte și documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea

infracțiunii, constatarea circumstanțelor, identificarea persoanelor vinovate sau pentru

respingerea învinuirii ori atenuarea răspunderii penale.

19

Obiectul se recunoaște drept corp delict prin ordonanța organului de urmărire

penală sau prin încheierea instanței de judecată și se anexează la dosar. Obiectul

poate fi recunoscut drept corp delict în următoarele condiții: dacă, prin descrierea lui

detaliată, prin sigilare, precum și prin alte acțiuni întreprinse imediat după depistare, a

fost exclusă posibilitatea substituirii sau modificării esențiale a particularităților și

semnelor sau a urmelor aflate pe obiect; dacă a fost dobîndit prin unul din

următoarele procedee probatorii: cercetare la fața locului, percheziție, ridicare de

obiecte, precum și prezentat de către participanții la proces, cu ascultarea prealabilă a

acestora.

Astfel instanța de fond corect a dispus păstrarea în dosar pe tot parcursul

păstrării acestuia a corpurilor delicte: răspunsul administratorului SRL „XXX",

Serghei Cosovan pe numele lui Bularga Vasile, Tcacenco Serghi, Bularga Ion,

Sănduță Vitalie la cererea prealabilă din 08.08.2012 privind rezilierea contractelor de

locațiune, precum și documentele în copii, ridicate la 18.12.2017 de la Zubatîi

Svetlana și anume: o filă de format A-4, pe care sunt făcute în limba rusă, inscripții

manuscrise, cifrice și literare cu conținutul: „1 ряд „500 евро" și „12.12.13", copie pe

una filă; contract nr. 79 din 21.10.2013, încheiat între Zubatîi Svetlana și SRL

„XXX", c/f XXX, privind arenda buticurilor cu nr. 8, amplasate în rândul nr. 1 și nr.

2, copie pe 4 file; contract nr. 61 din 17.06.2014, încheiat intre Zubatîi Svetlana și ÎI

„XXX", c/fi XXX, privind arenda buticurilor cu nr. 8, amplasate în rândul nr. 1 și nr.

2 și arenda buticurilor cu nr. 11 și 13, amplasate în rândul nr. 3, copie pe 4 file; o filă

de format A-4, pe care sunt aplicate 4 mostre de ștampilă cu denumirea „Achitat", pe

care sunt făcute în limba de stat, inscripții manuscrise, cifrice și literare, fiind indicată

data calendaristică și numerele gheretelor, copie pe una filă; ordin de încasare a

numerarului eliberat de către ВС „Banca de Economii" SA, nr. XXX din 03.09.2014,

copie pe una filă; ordin de încasare a numerarului eliberat de către ВС „Banca de

Economii" SA, nr. XXX din 03.09.2014, copie pe una filă; ordin de încasare a

numerarului eliberat de către ВС „Banca de Economii" SA, nr. XXX din 30.03.2015,

copie pe una filă; ordin de încasare a numerarului eliberat de către ВС „Banca de

Economii" SA, nr. XXX din 18.05.2015, copie pe una filă; proces-verbal cu privire la

contravenție, cu seria și nr. MF XXX din 10.06.2014; copie pe una filă; proces-verbal

cu privire la contravenție, cu seria și nr. MF XXX din 01.09.2014, copie pe una filă;

proces-verbal cu privire la contravenție, cu seria și nr. MF XX din 28.03.2015, copie

pe una filă; proces-verbal cu privire la contravenție, cu seria și nr. MF XXX din

04.05.2015, copie peuna filă; proces-verbal cu privire la contravenție, cu seria și nr.

MF XXX din 24.11.2015, copie pe una filă; copia buletinului de identitate pe numele

cet. Andrianova Svetlana XXX, a.n. 19.11.1975, una filă; recipisă din numele lui

Andrianov Anatolii XXX, către Zubatîi Svetlana XXX, pe suma de 2500 euro, pentru

buticurile nr. 11 și 13 din rândul nr. 3, întocmită în limba rusă ș: datată cu

01.03.2014, copie pe una filă; recipisă din numele lui Andrianova S.A. (Bl XXX din

10.01.2003), pe numele firmei „XXX", pe faptul vânzării buticurilor cu nr. 11 și 13

din rândul nr. 3 lui Zubatîi Svtelana, întocmită în limba rusă și datată cu 01.03.2014,

copie pe una filă; bon de plată cu seria și nr. XXX din 01.07.2014, eliberat din

numele II „XXX", privind plata arendei în mărime de 1000, valuta nu este indicată,

copie pe una filă; bon de plată cu seria și nr. 273205 din 31.03.2015, eliberat din

numele ÎI „XXX", privind plata arendei în mărime de 7000 lei, copie pe una filă (vol.

I f.d. 40, 99-128) documentele în copii, ridicate la 24.04.2018 de la Bularga Elena

Fiodor și anume: contract nr. 3 din 28.09.2011, încheiat între Bularga Ion și SRL

20

„XXX" privind arenda bufleului cu nr. 6, amplasat în rândul nr. 4, copie pe 4 file și

Acordul adițional la contract, din 28.09.2011, copie pe 4 file; contract nr. 4 din

28.09.2011, încheiat între Bularga Vasile și SRL „M.K. Dalesgrup" privind arenda

bufleului cu nr. 7, amplasat în rândul nr. 5, copie pe 4 file; scrisoare a Comisariatului

sect. Centru a MAI nr. XXX din 31.10.2012 - 1 file; procura nr. XXX din 05.09.2012

- 1 filă; procura nr. XXX din 05.09.2012 prin care Bularga Elena împuternicește cet.

Serbuș; Vitalie să-i reprezinte interesele - 1 filă; pretenția a SRL „XXX" către

Bularga Ion pe 1 filă; referință la cererea reconvențională, din numele SRL „XXX"

către Bularga Ion, din 25.04.2013, copie pe 2 file; tithi executoriu nr. XXX din

19.09.2013 pe 1 filă; cerere privind executarea benevolă nr. XXX din 26.09.2014 - pe

1 filă; certificat eliberat de avocatul Ion Cerga privind achitarea datoriei - pe 1 filă;

recipisă nr. XXX din 20.11.2014 eliberat de avocatul Ion Cerga privind achitam

datoriei - pe 1 filă.

inculpatului, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6), 8), 9) Cod de

procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu

pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Cosovan Serghei, pe motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar în cazul în care erorile judecătorești nu

vor putea fi reparate de instanța de recurs, cauza penală să fie remisă la rejudecare în

instanța de apel cu dispunerea înlocuirii măsurii preventive ce nu presupune starea de

arest. Recurentul invocă aceleași motive declarate în cererea de apel și de recurs.

Totodată, se invocă că, motivarea referitor la învinuire a fost transcrisă din sentința

prime instanțe; nu a fost dat răspunsul la toate argumentele invocate de apărare; nu

este analizată starea de fapt.

ținând cont de opinia procurorului și a părților vătămate Zubatîi Svetlana și Bulgaru

Elena expuse în referințe, prin care solicită respingerea acestuia, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat urmează a fi

admis din următoarele considerente:

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Colegiul penal lărgit indică că din textul recursului reiese ca temei prevăzut de

pct. 4), 6), 8), 9) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, și anume cazurile când

judecata a avut loc fără participarea inculpatului; instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; inculpatul a fost

condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că, temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și-a găsit confirmarea în cauza dată.

Colegiul penal lărgit subliniază că, apărătorul critică soluția adoptată de către

instanța de apel, deoarece contravine circumstanțelor cauzei și probelor administrate

în prezenta speță și nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 414 Cod de procedură

penală.

21

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la

adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a

judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept,

întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un

control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima

instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de către

inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; dacă există circumstanțe

atenuante și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă toate în

ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual, penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu

suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Astfel, din rechizitoriu rezultă că „S. Cosovan în perioada mai 2011 - septembrie

2012, sub pretextul organizării și desfășurării activității de comercializare a

mărfurilor nealimentare în paiață, de către comercianți, persoane fizice, care

intenționau să-și desfășoare activitatea de întreprinzător în piață a condiționat

22

cumpărarea gheretelor amplasate pe teritoriul pieței indicate, afirmând eronat că

acestea îi aparțin. Astfel (...) având scopul dobândirii ilicite a mijloacelor financiare

în sumă de 2 500 euro primite de la E. Bularga, și 5 500 euro primite de la S. Zubatîi

nu a transmis în proprietatea acestora gheretele din piața „XXX.”

În cadrul cercetării judecătorești, precum și în cererea de apel apărarea a invocat,

că „în speță s-au admis erori grave de fapt în sensul art. 6 pct. 111 Cod de procedură

penală, or, potrivit declarațiilor lui Zubatîi S. a menționat că, mijloacele financiare i-

au fost transmise lui Damir Serghei (pentru două gherete) și lui Andrianova S.

(pentru alte două gherete), în total pentru patru gherete, pe care, după cum a relatat

pretinsa parte vătămată, le-a primit în proprietate. Bularga Elena a confirmat în fața

instanței că a primit în proprietate ghereta litigioasă. Iar, instanța de apel, ignorând

indicațiile instanței de recurs și a probelor din materiale cauzei (declarațiile părților

vătămate, recipisa (v. I f.d. 125), contractul de arendă punctului de realizare v. I

f.d.26-31, 110-113 în care s-a indicat că ghereta este proprietatea privată a părții

vătămate), a constatat că S. Cosovan nu a transmis gheretele în proprietate părților

vătămate E. Bularga și S. Zubatîi, nu a ținut cont de depozițiile acestora din care

rezultă că dânsele au primit în proprietate gheretele. E. Bularga a activat o perioadă

prin intermediul acestor gherete, iar a S. Zubatîi activează până în prezent”, astfel,

instanța de recurs constată contradicții între declarațiile părților vătămate și

concluziile instanței de apel.

Instanța de apel nu s-a pronunțat și nu a elucidat faptul, dacă S. Zubatîi și E.

Bularga, au primit de facto în proprietate gheretele menționate, precum și nu s-a

clarificat - care a fost obiectul tranzacției încheiate între părți și ce bunuri s-au

înstrăinat: bunuri mobile sau bunuri imobile.

De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează că, instanțele de fond au

constatat că obiectul material al infracțiunii îl constituie mijloacele bănești percepute

de inculpat de la părțile vătămate E. Bularga și S. Zubatîi în mărime de 144 560 lei,

cu titlu de remunerație pentru procurarea gheretelor pe teritoriul pieței „XXX, însă nu

au elucidat circumstanțe importante și anume - cui i-a transmis S. Zubatîi mijloacele

financiare pentru cele 4 gherete procurate: lui S. Cosovan, lui S. Damir sau lui S.

Andrianova.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța ierarhic inferioară doar a

transcris declarațiile martorilor audiați în instanța de fond S. Spiridonov și A.

Orlovschi precum și probele cercetate, fără a analiza conținutul acestora și fără a

dezvălui concluziile sale asupra fiecărei probe separat. Modalitatea de motivare a

soluției denotă că instanță de apel nu a apreciat probele prezentate de participanții la

proces, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării acestora, ca apoi să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității

probei respective, expunând temeiul respectiv în decizia adoptată.

Colegiul penal lărgit constată că, potrivit deciziei recurate instanța de apel nu s-a

expus asupra argumentelor privind erorile grave de fapt admise de prima instanță, or,

atît declarațiile părților vătămate, a martorilor, a contractelor de locațiune cît și a altor

probe, au fost examinate selectiv o parte din probe, respingând celelalte probe, fără o

motivație legală și fără să le evalueze pe fiecare în parte și toate în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor.

Colegul penal lărgit menționează că, potrivit art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală, partea descriptivă trebuie să cuprindă probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe.

23

În concluzie, Colegiul penal lărgit reamintește că, rolul unei decizii motivate

este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

Mai mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin

adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării

justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta

argumente instanței, dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a arăta,

în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse (vezi cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie 2011, nr. 36755/06).

Apărătorul, atât în cererea de apel, cât și în cererea de recurs indică un șir de

argumente care pune la îndoială faptul că ultimului i s-a dat un răspuns clar și

motivat, reținând motivarea superficială a instanțelor cu referire la aprecierea

unilaterală a probelor administrate în respectiva cauză penală, fără a indica în partea

descriptivă care probe au fost admise și care respinse. Or, aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum

de muncă depusă de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de

părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile

legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.

Rezumând cele menționate, Colegiul constată, că instanța de apel urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2 Cod de procedură penală). Contrar acestor

stricte prevederi legale, instanța de apel selectiv a apreciat o parte din probe,

respingând celelalte probe, fără o motivație legală și fără să le evalueze pe fiecare în

parte și toate în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul

real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate.

Astfel, Colegiul constată că și-a găsit confirmarea temeiul invocat de recurent și

prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea

deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt

complet de judecători, în cadrul căreia urmează a fi apreciate probele fiecare în parte

și toate în cumul, la justa lor valoare pentru adoptarea unei soluții legale și corecte.

Totodată, Colegiul penal lărgit indică că eroarea comisă de către instanța de apel

nu poate fi corectată în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu

este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității hotărârii,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor legale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus,

să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

prezentate, să studieze și corect să aprecieze juridic materialele cauzei în tot

ansamblul lor, să țină seama de cele expuse în prezenta decizie legate de justa

apreciere, sub toate aspectele, complet și obiectiv a tuturor împrejurărilor cauzei, să

24

se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel și recurs și, în

dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Cerga Ion în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01

octombrie 2019, în privința lui Cosovan Serghei XXX și dispune rejudecarea cauzei

de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Pronunțată integral la 19 mai 2020.

Președinte: Diaconu Iurie

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Burduh Victor

Craiu Nicolae

25