1ra-302/2021 — art. 217 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 2 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6, 11, 12, 13 CPP
1ra-302/2021 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-302/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
07 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Toma Nadejda
Judecători – Boico Victor, Catan Liliana
a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în
principiu a recursurilor ordinare declarate de către condamnatul Maceret Alexei
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020 și
sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 16 decembrie 2019, în cauza
penală în privința lui,
Maceret Alexei xxxx, născut la xxxxx, domiciliat
xxxxx, str. xxxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
06.08.2019-16.12.2019 (prima instanță);
05.02.2020-23.07.2020 (instanța de apel);
15.10.2020-07.04.2021 (instanța de recurs ordinar);
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 19 martie 2008
Maceret Alexei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
217 alin. (2) Cod penal și condamnat în baza acestei Legi la o pedeapsă sub formă
de amendă în mărime de 600 unități convenționale ceea ce reprezenta 12000 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Maceret Alexei la
data de 23 iulie 2007, orele 22:40, aflându-se la domiciliul situat pe xxxxxxxx
Chișinău, unde de către grupa operativă a CPS Râșcani a fost petrecută cercetarea
la fața locului, urmare căreia, în una din odăi a fost depistate și ridicate 4 cutii cu
pastile „Ricofast”, o sticlă cu acid formic, o seringă de 10 ml, în care se afla substanță
lichidă de culoarea cafenie cu cantitatea de 2 ml, două becuri fără miez negre în
interior, o colbă de sticlă, o gentuță neagră în care se afla o seringă de 5 ml, niște
pachete de pastile fără inscripție, un ambalaj de masă plastică cu inscripția „CM”,
un flacon de sticlă, o cutie din metal cu inscripția „First” cu 2 lame în ea, 2 seringi
folosite și un ambalaj de hârtie igienică cu 5 pastile de culoare albastru cu alb, care
conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. xxxx din xxxxxx se atribuie
la substanțe psihotrope tramadol cu masa 0,25 g și permanganat de caliu cu masa
de 2,70 g, care se atribuie ca precursorii substanțelor narcotice.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, care a
solicitat casarea acesteia și pronunța unei noi hotărâri în partea stabilirii pedepsei
prin care la pedeapsa numită lui Maceret Alexei să fie adăugată conform art. 85 Cod
penal, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința anterioară, deoarece
infracțiunea dată a fost comisă înainte de executarea completă a pedepsei stabilite
prin sentința Judecătoriei Rîșcani din 08 noiembrie 2006.
1
Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2009, a fost casată
sentința din 19 martie 2008, și a fost aplicată pedeapsă sub formă de închisoare pe
un termen de 1 an și 7 luni închisoare.
În baza art. 85, 87 Cod penal, a fost stabilită o pedeapsa definitivă de 1 an și 7
luni și 26 zile închisoare.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către
condamnatul Maceret Alexei, care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și
menținerea sentinței primei instanțe.
În motivarea recursului declarat, inculpatul a invocat că prima instanța a
examinat circumstanțele cauzei sub toate aspectele și corect a stabilit pedeapsa cu
amendă.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21 iulie
2009, s-a admis recursul și s-a încetat procesul penal, deoarece fapta inculpatului
constituie contravenție prevăzută de art. 85 Cod contravențional, fiind excluse
totodată și prevederile art. 85 Cod penal, la stabilirea pedepsei prin cumul de
sentințe.
La data de 05 august 2019, Maceret Alexei s-a adresat în instanța de judecată
cu cerere de revizuire, prin care a solicitat deschiderea procedurii de revizuire și
rejudecarea cauzei penale.
Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 16.12.2019, a fost
respinsă cererea revizuentului Maceret Alexei privind revizuirea sentinței
Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 19 martie 2008 prin care ultimul a fost
recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal
și condamnat la pedeapsa penală sub formă de amendă în mărime de 600 u.c. ceea
ce reprezintă 12000lei - ca fiind nefondată.
Sentința nominalizată supra a fost atacată cu apel de către condamnatul
Maceret Alexei, care a solicitat casarea acesteia în conformitate cu art.415 alin.(1),
pct.3) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei hotărâri prin care cererea de
revizuire să fie admisă.
9.1 În motivarea apelului declarat, apelantul a invocat că potrivit informației
eliberate de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, la data de 03 decembrie 2018,
în cadrul judecătoriei, în registrul dosarelor contravenționale, este la evidență
dosarul contravențional în privința lui Maceret Alexei, în privința căruia la data de
24 iulie 2007 a fost emisă Hotărârea nr. xxxxxxx, prin care i s-a aplicat arestul
contravențional pentru 2 zile.
La caz, fiind în prezența temeiului de revizuire prevăzut de art. 459 alin. (1)
pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, s-au stabilit alte circumstanțe de care instanța
nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii și care, independent sau împreună cu
circumstanțele stabilite anterior, dovedesc că cel condamnat este nevinovat ori a
săvârșit o infracțiune mai puțin gravă sau mai gravă decât cea pentru care a fost
condamnat sau dovedesc că cel achitat sau persoana cu privire la care s-a dispus
încetarea procesului penal este vinovat/vinovată. 3) două sau mai multe hotărâri
judecătorești irevocabile nu se pot concilia.
Potrivit art. 459 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de depunere a
cererii de revizuire este cel mai târziu până la un an de la descoperirea
circumstanțelor prevăzute în art.458 alin. (3).
2
La fel, urma a fi menționat și faptul că, Curtea Supremă de Justiție, prin Decizia
sa din 21 iulie 2009, chiar dacă a dispus ca procesul penal de învinuirea a lui, Maceret
Alexei, în baza art. 217 alin. (2) Cod penal a fost încetat, dat fiind că fapta nu
constituie infracțiune, ci o contravenție administrativă, prevăzută de art. 85 Cod
Contravențional, fără aplicarea sancțiunii administrative în legătură cu expirarea
termenului, propune o soluție incorectă.
La caz, dacă s-a constat lipsa elementelor infracțiunii, de către instanța
superioară, precum că nu există obiectul infracțiunii - cantitatea de substanțe
interzise care putea fi pusă drept încălcare penală, în loc să fi fost aplicate
prevederile art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală art. 435 alin. (1) pct. 2)
lit. b) Cod de procedură penală, și să fi fost emisă sentință de achitare dacă fapta
inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, instanța a încetat procesul penal
cu constatarea încălcării contravenționale.
Astfel, cauza penală în privința lui Maceret Alexei, a fost instrumentată cu
încălcarea dreptului la un proces echitabil, rolul instanței de judecată este ca după
examinarea tuturor circumstanțelor, precum și a probelor ce demonstrează faptele
imputate, să repare această greșeală și să înfăptuiască justiția în conformitate cu
principiul unui proces echitabil, ceea ce nu a avu loc.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020, a
fost respins ca nefondat apelul declarat de către Maceret Alexei și menținută fără
modificări sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 16 decembrie 2019.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, soluția primei
instanțe privind respingerea cererii de revizuire și rejudecarea cauzei penale de
condamnare a lui Maceret Alexei, în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, este una
întemeiată, justificată și motivată, or, deși, apelantul a invocat ca temei de revizuire
– prevederile art. 458 alin.(3), pct.2) și pct.3) Cod de procedură penală, în acest sens,
nu au fost prezentate careva argumente plauzibile, probe concludente și pertinente.
În acest context, instanța de apel a menționat că, Maceret Alexei a indicat ca
temei de revizuire a cauzei penale în care este vizat, faptul că, potrivit informației
eliberate de către Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, la data de 03 februarie 2018,
în cadrul judecătoriei, în registrul dosarelor contravenționale, este la evidență
dosarul contravențional în privința sa, unde la data de 24.07.2007 a fost emisă
Hotărârea nr. xxxxxxx, prin care acestuia i-a fost aplicat arestul contravențional
pentru 2 zile.
În această ordine de idei, instanța de apel a notat, că faptul invocat de
condamnat nu este probat, ori potrivit materialelor cauzei hotărârea
contravențională menționată de Maceret Alexei a fost pe cauză de încălcare a ordinii
publice și nicidecum pe circulația ilegală a drogurilor, mai mult, în condițiile date
nu poate fi inclusă ca subiect al revizuirii.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a constatat în mod
just că motivele invocate nu se încadrează în lista exhaustivă a temeiurilor de
revizuire enumerate în art.458 Cod de procedură penală.
Subsecvent, instanța de apel a reiterat că, procedura de revizuire prevăzută de
art.art.458 - 465 Cod de procedură penală, servește scopului înlăturării lacunelor în
drept și omisiunilor justiției, care urmează a fi aplicată într-o manieră compatibilă
cu art.6 CEDO, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice. Potrivit
3
jurisprudenței CtEDO, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată
independentă și imparțială garantat de art. 6§l CtEDO urmează a fi interpretat prin
prisma preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației
dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre
elementele fundamentale ale preeminenței este principiul stabilității raporturilor
juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie
rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune
respectul față de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării
hotărârilor definitive.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către
condamnatul Maceret Alexei, care invocând incidența prevederilor art. 427 alin. (1)
pct. 6), 11), 12), 13) solicită casarea deciziei instanței de apel din 23 iulie 2020,
sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 16 decembrie 2019, sentinței
Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 19 martie 2008, sentinței Judecătoriei
Râșcani, mun. Chișinău din 06 decembrie 2007, precum și casarea încheierii privind
recuzarea procurorului participant la ședința instanței de apel, Călugăreanu Vitalie,
rejudecarea cauzelor penale prin care Maceret Alexei și Oleinic Irina au fost
recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod
penal.
În motivarea cerințelor sale, recurentul invocă că:
- instanța de apel nu a respectat prevederile art. 458 alin. (3) Cod de procedură
penală;
- la examinarea cauzei în prima instanță, condamnatei Oleinic Irina nu i-au fost
prezentate drepturile și obligațiile, conform legislației în vigoare;
- instanța de apel nejustificat a respins cererea de recuzare înaintată de
condamnatul Maceret Alexei, împotriva procurorului Călugăreanu Vitalie, care în
perioada 2006-2012 a condus urmărirea penală, fiind procuror pe cauza respectivă
și parte interesată;
- Maceret Alexei și Oleinic Irina au fost torturați de către angajații CPs Rîșcani,
fapt ce a fost ignorat de instanțele ierarhic inferioare.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul,
a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia
recursului ca fiind vădit neîntemeiat, considerând corecte constatările instanței de
apel în parte stabilirii pedepsei.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare
declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează
inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente:
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sunt vădit neîntemeiate.
Potrivit art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă
recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai
în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.
4
Alineatul (2) al normei prenotate, stipulează că instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 din Codul de
procedură penală.
Din conținutul recursurilor declarate de condamnat, se reține că recurentul
invocă temeiul pentru recurs stipulat la pct. 6), 11), 12), 13) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, care prevede că o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă
recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel
în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea
soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o
eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, pct. 11) persoana condamnată a fost
judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a
răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un
act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul
prevăzut de lege; pct. 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, pct. 13) a
intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului.
Cu referire la temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, invocat de recurent, instanța de recurs subliniază că ultimul își
exprimă dezacordul cu privire la respingerea cererii de revizuire a sentinței
Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 19 martie 2008.
În acest context, Colegiul penal observă că recurentul nu a indicat concret
care ar fi erorile de drept admise de către instanța de apel, fiind omisă în totalitate
argumentarea în susținerea afirmației privind ilegalitatea hotărârilor atacate.
În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul
ordinar prin prisma acestui temei de recurs, se atestă că împrejurările menționate în
partea descriptivă a hotărârii contestate, relevă în mod concludent că instanța de
apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în
conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept
material, și că instanța de apel s-a expus asupra tuturor chestiunilor esențiale ce țin
de soluția de respingere a cererii de revizuire de către prima instanță, invocate în
apel, specificate repetat și în cererea de recurs ordinar, fără a comite în aceste sens
vreo eroare de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.
Analizând conținutul recursului prin prisma temeiurilor prevăzute de art.
427 alin. (1) pct. 11); 12); 13) Cod de procedură penală, Colegiul penal statuează că,
conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs pot fi invocate doar
acele temeiuri care au fost indicate și în apel.
În sensul vizat se reține că argumentele recurentului, pe care acesta le
consideră incidente prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 11); 12); 13) Cod de procedură
penală nu au fost invocate de către recurent în cererea de apel sau la judecarea
cauzei în apel.
Prin urmare, recursurile ordinare declarate în temeiul aspectelor menționate
nu au niciun suport juridic, fiind neîntemeiate.
În continuare, cu referire la alegațiile ce țin de cet. Oleinic Irina expuse în
conținutul recursurilor declarate de recurent, Colegiul penal ține să evidențieze
prevederile art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevede că instanța de
5
recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de
recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.
Sub acest aspect, Colegiul penal a observat că Oleinic Irina, nu avea și nu are
vreo calitate procesuală în cauza deferită judecății, prin urmare alegațiile privind-o
pe aceasta sunt nefondate și lipsite de relevanță.
Astfel, având în vedere motivarea amplă și detaliată a instanței de apel, nu se
mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în corespundere cu
jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert c. României din
16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își
motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat
pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o
instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie
prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiurile invocate de către
condamnatul Maceret Alexei, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenții
erorilor de drept, care ar da temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării
hotărârii contestate și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursurilor, ca
fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către ccondamnatul
Maceret Alexei împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
23 iulie 2020, în cauza penală în privința lui, Maceret Alexei xxxxx ca fiind vădit
neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 21 mai 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Catan Liliana
6