1ra-719/2022 — art. 217 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 05.12.2019, s-a respins ca inadmisibilă cererea condamnatului Maceret Alexei privind revizuirea sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău nr. 1-989/06 din 08.11.2006, prin care a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 150 ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Pentru a pronunța sentința în cauză, instanța de fond a reținut că, la data de 13.02.2019, Maceret Alexei s-a adresat cu cerere de revizuire a sentinței Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău nr. 1-989/06 din 08.11.2006, prin care a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, și în baza acestei Legi fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de 150 (o sută cinci zeci) ore de muncă neremunerată în folosul comunității.

Nefiind de acord cu sentința în cauză avocatul Grozova Liudmila, a contestat- o cu apel, solicitând admitere apelului, casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 05.12.2019, în privința inculpatului Maceret Alexei, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care a remite cauza la rejudecare în alt complet de judecată. 1 În motivarea cerințelor sale, s-au invocat următoarele aspecte: - prin informația parvenită de la Șeful Secției penale a Oficiului de executare Râșcani nr. 21-1772/08 din 29.09.2008, se confirmă faptul că Maceret Alexei nu a executat pedeapsa în formă de 150 ore muncă neremunerată în folosul comunității stabilită prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 08.11.2006; - a fost scos de la evidență la data de 29.09.2008, conform Încheierii Judecătoriei Râșcani nr. P.A. -44/08 din data de 15.08.2008 în urma căreia i-au fost schimbate orele de muncă neremunerată în folosul comunității cu privațiune de libertate; - instanța a ajuns la concluzia că cererea de revizuire înaintată de Maceret Alexei urmează a fi respinsă ca inadmisibilă; - acesta la motivarea cererii sale de revizuire nu a ținut cont de prevederile art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală, ce enumeră exhaustiv temeiurile legale în baza cărora poate fi admisă cererea de revizuire, și nu a prezentat instanței careva argumente plauzibile care face aplicabil la caz art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală, prin indicarea concretă a temeiului legal: lit. a), b), c), sau d) ce urmează a fi reținut la situația de fapt enunțată.

Nefiind de acord cu sentința în cauză, Maceret Alexei, a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 05.12.2019, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care a remite cauza la rejudecare în alt complet de judecată. În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte: - inculpatul este vorbitor de limbă rusă și pe tot parcursul urmării penale a fost asistat de traducător, iar actele de procedură întocmite de procuror au fost aduse în limba pe care o cunoaște, adică în limba rusă. Potrivit alegațiilor date în ședință s-a afirmat la etapele precedente de urmărire penală inculpatul fiind vorbitor de limbă rusă și necunoscând limba de stat, a fost asistat de un interpret; - inculpatului în cadrul judecării cauzei în prima instanță, nu i s-a asigurat dreptul la un interpret, un viciu fundamental, care afectează soluția instanței prin încălcarea dreptului inculpatului la un proces echitabil, fapt ce condiționează casarea sentinței atacate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020, au fost admise apelurile declarate de Maceret Alexei și avocat în numele acestuia, fiind casată total sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 05.12.2019, privindu- l pe Maceret Alexei, și conform art.415 alin.(1) pct.3) Cod procedură penală, dispusă rejudecarea cauzei de către Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Instanța de apel verificând materialele cauzei penale, procesele verbale ale ședințelor de judecată, a reținut că instanța de fond a neglijat prevederile art. 6 par. 3) CEDO; art. 16, 17 Cod procedură penală, a admis în privința inculpatului Maceret Alexei neglijarea dreptului la un proces echitabil. Astfel, în asemenea situație se prezumă că Maceret A. nu a dispus de o traducere calificată pentru a înțelege mersul procesului și accesul la întreaga informație care a fost supusă examinării. 2 Fiind audiat în instanța de apel, inculpatul a declarat că au fost încălcate normele de drept, a fost încălcată Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nu i-a fost asigurat dreptul la traducător într-o limbă pe care o înțelege. Generalizând aspectele invocate, în raport cu probele din dosar, Colegiul penal a constatat că, la examinarea cauzei în fond inculpatului Maceret Alexei i-a fost încălcat dreptul la apărare, nefiind asigurat cu un interpret în ședința de judecată.

Condamnatul Maceret A. a depus recursuri ordinare, făcând referire la mai multe hotărâri judecătorești, însă pe caz au fost pronunțate decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020 și sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 05.12.2019.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Potrivit art. 400 alin. (1) Cod de procedură penală, sentințele pot fi atacate cu apel în vederea unei noi judecări în fapt și în drept a cauzei. Art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanța, conform materialelor cauzei și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, admite apelul, casează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost anulată. Rejudecarea se dispune numai atunci când nu a fost citat inculpatul, nu i s-a asigurat dreptul la interpret, nu a fost asistat de un avocat sau au fost încălcate prevederile art. 33-35 Cod de procedură penală. În cazul în care nu a fost asigurat dreptul la interpret, se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat. Prin urmare, deciziile pronunțate de curțile de apel, ca instanțe de apel, sunt hotărârile judecătorești prin care se soluționează cauza în cel de-al doilea grad al fondului, după judecarea cauzei în primă instanță, asigurându-se un control judiciar asupra sentințelor. Atunci când instanța de apel casează o asemenea sentință și dispune rejudecarea cauzei de către prima instanță, gradul doi de jurisdicție penală asupra unei hotărâri, prin care s-ar fi soluționat fondul cauzei, rămâne nerealizat, lipsind în esență atare hotărâre judecătorească. Totodată, conform art. 420 alin.(1), art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță. Potrivit art. 430 alin. (1) pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, fapta constatată și dispozitivul sentinței, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, invocate în recurs. 3 Aceste prevederi legale denotă că, recursul împotriva hotărârilor instanțelor de apel corespunde celui de-al treilea grad de jurisdicție penală și este declarat împotriva hotărârilor judecătorești, date în ultimul grad de fond, pentru erorile de drept pe care le conțin. Rezultă că, cazul de neepuizare a gradului doi de jurisdicție în sensul vizat mai sus, exclude exercitarea controlului judiciar prin intermediul recursului ordinar în aspectul celui de-al treilea grad de jurisdicție. Circumstanțele enunțate atestă că, hotărârile judecătorești, inclusiv cele adoptate în baza art. 415 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului ordinar. Or, omisiunea completului de judecată privind indicarea în decizie că aceasta este cu drept de atac, nu acordă dreptul persoanei de a ataca decizia, care conform prevederilor legii nu se supune căilor de atac. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. În acest context, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului declarat de condamnatul Maceret A. și potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către condamnatul Maceret Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe Maceret Alexei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la data de 08 iunie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Plămădeală Ghenadie 4