2ra-2449/18 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

Dosarul nr.2ra-2449/18 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (Jud: O. Boțan) Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău (Jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) Î N C H E I E R E 28 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexei Maceret, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Maceret împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, împotriva deciziei din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins recursul declarat de Alexei Maceret și s-au menținut încheierile din 23 iunie 2018 și 17 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, c o n s t a t ă : La 21 iunie 2018, Alexei Maceret a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin sențința din 19 martie 2008 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău i-a fost aplicată amendă în mărime de 600 de unități convenționale, în baza art. 217 alin. (2) din Codul penal, iar prin decizia din 03 februarie 2009 a Curții de Apel Chișinău a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (2) din Codul penal la un an și șapte luni, privațiunie de libertate și ulterior, prin decizia din 21 iulie 2009 a Curții Supreme de Justiție a fost încetat procesul penal în privința sa. Alexei Maceret a specificat că, în pofida la existența deciziei Curții Supreme de Justiție din 21 iulie 2009, a fost recunoscut vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 217, 2172 din Codul penal și condamnat la doi ani și șase luni privațiunie de libertate, fără a ține cont că anterior Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra acțiunilor sale.

Totodată, reclamantul a mai invocat că nu a fost executată decizia din 21 iulie 2009 a Curții Supreme de Justiție. Alexei Maceret a solicitat, constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea din contul Ministerului Justiției a prejudiciului material și moral. Prin încheierea din 23 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată depusă de Alexei Maceret, fiindu-i acordat 1 termen pînă la 16 iulie 2018, pentru a înlătura neajunsurile din cererea de chemare în judecată și anume, de a prezenta cererea de chemare în judecată și înscrisurile prezentate în modul stabilit de art. 167 și 24 alin. (1) din Codul de procedură civilă (vol-I, f.d.

7-9). Ulterior, la 16 iulie 2018, reclamantul a depus cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea din contul Ministerului Justiției a prejudiciului material și moral. Prin încheierea din 17 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a restituit cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Maceret, deoarece reclamantul nu a lichidat integral în termenul acordat, neajunsurile indicate în încheierea din 23 iunie 2018, și anume, nu a prezentat înscrisurile certificate în modul stabilit de lege (vol-I, f.d. 92-93). Prin decizia din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul declarat de Alexei Maceret și s-au menținut încheierile din 23 iunie 2018 și 17 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (vol-II, f.d.

88-91). La 10 octombrie 2018, Alexei Maceret a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii și casarea deciziei instanței de apel. Alexei Maceret a indicat că, la adoptarea hotărârilor contestate instanțele de judecată, au încălcat legislația în vigoare și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. La 31 octombrie 2018, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs Ministerului Justiției, informând că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. În mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia (f.d.

140). Până la examinarea cauzei, Ministerul Justiției nu a depus referință la cererea de recurs prin care să-și exprime opinia referitor la recursul declarat. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de Alexei Maceret este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Instanța de judecată subliniază că un stat care dispune de instanțe de recurs are obligația să se asigure că justițiabilii săi se bucură de principiile unui proces echitabil prevăzute la articolul 6 parag. (1) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (a se vedea Lebedinschi vs Republica Moldova, 16 septembrie 2015, parag. 32, Sultan vs Republica Moldova, 5 iunie 2018, parag. 24). În aceste condiții, procedura de admisibilitate a cererii de recurs va fi efectuată și analizată prin prisma articolului sus - citat, care cuprinde, în mod particular, dreptul de acces la justiție și dreptul de a fi auzit.

2 Instanța de recurs observă că dreptul de acces la un tribunal poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor înaintate prin intermediul căilor de atac, pentru că prin însăși natura sa, recursul trebuie reglementat de către stat, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere. În acest sens, criteriile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer vs Germania, 1 septembrie 2016, parag. 34; Miessen vs Belgia, 16 octombrie 2016, parag. 64; Samardžić vs Croația, 20 iulie 2017, parag. 28; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 5 aprilie 2018, parag.

82). La început, judecătorul raportor a făcut un raport verbal în fața completului de judecată instituit în corespundere cu articolul 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Așadar, în conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată v-a verifica dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. În baza înscrisurilor anexate la materialele cauzei, completul de judecată conchide că decizia din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces la 03 octombrie 2018 (f.d.

92 ), iar recursul a fost depus la 10 octombrie 2018 (f.d. 95-97). Totodată, dovadă primirii adecvate a actului contestat nu există la materialele cauzei. Astfel, luând în considerare cele menționate, se consideră că cererea dedusă judecății a fost declarată în termen. În corespundere cu art. 433, lit. a1) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care, recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5). Totodată, prevederile art. 424 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stipulează că Curțile de apel examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de judecătorii.

Iar, în conformitate cu art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. În sensul prevederilor legale menționate supra, este de înțeles că recursul depus împotriva încheierii privind restituirea cererii de chemare în judecată de către prima instanță se examinează de Curțile de apel, iar deciziile emise după examinarea recursurilor împotriva încheierii rămîn irevocabile din momentul emiterii. Astfel, art. 429 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă prevede exhaustiv lista actelor emise de curțile de apel, care pot fi atacate cu recurs. Cu privire la acest aspect, instanța de judecată notează că decizia contestată a fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în calitate de instanță de recurs, ceea ce face inaplicabile prevederile art. 424 alin. (1) și art. 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Drept consecință, instanța de judecată conchide că decizia sus – citată nu poate fi contestată în procedură de recurs, iar completul de judecată nu este competent de a examina cererea de recurs formulată de Alexei Maceret. În acest context și în lipsa unor împuterniciri exprese, Colegiul judiciar relevă că soluția completului de judecată se limitează doar la dreptul de a considera inadmisibilă cererea de recurs. 3 Având în vedere circumstanțele care preced, completul de judecată decide în mod unanim că recursul declarat de către Alexei Maceret nu poate fi acceptat spre examinare în fond, urmând a fi considerat inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 429 alin. (4), lit. c), 433, lit. a1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de către Alexei Maceret se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh 4