2ra-1232/19 — repararea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoresti

2ra-1232/19 — repararea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-1232/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (S. Clima)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (N. Simciuc, I. Muruianu, I. Cotruță)

Î N C H E I E R E

26 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Alexei Carp și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Carp

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire

la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

s-a admis cererea de apel declarat de Alexei Carp și s-a modificat hotărârea din

13 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea reparării

prejudiciului moral, majorând suma încasată de la 35000 de lei până la 50000 de

lei, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută,

c o n s t a t ă :

La 19 februarie 2018, Alexei Carp, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire

la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul Alexei Carp a indicat că activează din

anul 2001 în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, pînă în

prezent. În conformitate cu prevederile art. 35 a Legii nr. 416 din 18 decembrie

1990 cu privire la poliție cu toate modificările ulterioare, asigurarea colaboratorilor

poliției cu spațiu locativ, colaboratorilor poliției li se acordă de către organele

publice locale, cel mult după trei ani de zile de la angajare la serviciu, spațiu

locativ sub formă de apartament sau casă separată conform normelor stabilite de

legislație.

1

Reclamantul Alexei Carp a mai indicat că la 10 martie 2009 s-a adresat cu

cerere în adresa Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău privind

asigurarea cu spațiu locativ în conformitate cu prevederile art. 35 a Legii nr. 416

din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, cu toate modificările ulterioare, și în

conformitate cu prevederile art.1, 28, 29, 35, 37, 42, 44 al Codului cu privire la

locuințe al R.S.S.Moldovenești nr.306 din 03 iunie 1983.

Reclamantul Alexei Carp a menționat că prin răspunsul la cererea prealabilă

parvenită de la Direcția generală locativ comunală și amenajare a Consiliului

municipal Chișinău din 23 aprilie 2009 (C-760/09) i s-a comunicat că, avînd în

vedere că în mun. Chișinău s-a creat o situație extrem de dificilă cît privește

asigurarea cu spațiu locativ a persoanelor care dispun de acest drept conform

legislației și actelor normative în vigoare etc., din lipsa de surse financiare și

spațiului locativ disponibil, Primăria mun. Chișinău în prezent nu poate soluționa

problema locativă. Luînd în considerație că nu a fost asigurat cu spațiu locativ de

către autoritățile publice locale conform legislației în vigoare, a fost nevoit să se

adreseze în instanța de judecată la Curtea de Apel Chișinău, depunînd o cerere

către Consiliul municipal Chișinău prin care a solicitat obligarea Consiliului

municipal Chișinău să-l asigure împreună cu membrii familiei sale cu spațiu

locativ conform normelor stabilite de legislația în vigoare.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2009, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea dată, reclamantul a contestat-o în ordine de

recurs.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009, a fost admis

recursul declarat de către Alexei Carp, casată integral hotărîrea Curții de Apel

Chișinău din 18 iunie 2009 și emisă o nouă hotărîre prin care a fost admisă

acțiunea lui Alexei Carp și obligat Consiliul mun. Chișinău de a-l asigura pe

Alexei Carp împreună cu membrii familiei sale cu spațiu locativ conform normelor

stabilite de legislația în vigoare.

După intrarea în vigoare a deciziei judecătorești, reclamantul s-a adresat cu

cerere către executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, prin care a solicitat să

contribuie la executarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009.

Prin încheierea nr.12-916/10 din 22 februarie 2010, de către executorul

judecătoresc Oleg Ungureanu a fost dispusă intentarea procedurii de executare și

obligarea Consiliul mun. Chișinău de a executa hotărîrea judecătorească odată cu

primirea prezentei încheierii.

Reclamantul Alexei Carp a menționat că conform răspunsului parvenit de la

Primăria mun. Chișinău nr.08-1553 din 07 mai 2010, i s-a adus la cunoștință

executorului judecătoresc Oleg Ungureanu că la momentul actual executarea

hotărîrii nu poate fi posibilă din cauza lipsei spațiului locativ liber în mun.

Chișinău.

Reclamantul Alexei Carp a relatat că toate eforturile întreprinse conform

legislației în vigoare în realizarea dreptului lezat nu au dat rezultate, hotărîrea

judecătorească nefiind executată pînă în prezent. Conform practicii judiciare a

Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, hotărîrea judecătorească nu

se finalizează cu pronunțarea, ci cu executarea ei. În acest sens se aduc ingerințe

2

drepturilor lui Alexei Carp prevăzute de art. 6 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului, care declară că fiecare persoană are dreptul la

protejarea drepturilor sale civile de către o instanță independentă, care se va

pronunța referitor la drepturile sale cu caracter civil. Odată ce o hotărîre de

judecată nu va fi executată, are loc încălcarea art.6 Convenției CEDO. Conform

art.1 a Convenției Europene pentru Drepturile Omului, se obligă Statele Membre

să recunoască oricărei persoane aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile

definite în titlul I al Convenției. Această obligație trebuie respectată de către toate

instituțiile statale, de către puterea executivă a statului, însă și de puterea

legislativă și judecătorească, precum și de către toate persoanele care acționează în

numele acestor puteri.

Reclamantul Alexei Carp a invocat că o autoritate de stat nu poate să invoce

lipsa fondurilor și a spațiului locativ alternativ, ori altfel de motive, ca scuză pentru

neexecutarea unei hotărâri judecătorești. La fel și pronunțarea unei hotărîri care se

cunoaște cu certitudine că nu va fi executată. Firește, o întîrziere în executarea unei

hotărâri ar putea fi justificată de circumstanțe speciale. Dar întârzierea nu poate fi

astfel încât să prejudicieze esența dreptului protejat conform articolului 6 § 1 al

Convenției ( Immobiliare Saffi v. Italy [GC], nr. 22774/93, § 74, ECHR 1999-V).

Prin omisiunea timp de mai mulți ani de a lua măsurile necesare pentru executarea

hotărîrilor judecătorești irevocabile în această cauză, autoritățile naționale ar putea

priva prevederile articolului 6 § 1 al Convenției de toate efectele benefice.

Totodată, reclamantul pretinde că datorită eventualei neexecutări a hotărârii

judecătorești în favoarea sa, acesta nu poate beneficia de bunurile sale și, astfel, în

consecință se încalcă dreptul său la protecția proprietății garantat de articolul 1 al

Protocolului nr.1 la Convenție, or prin neexecutarea deciziei Curții Supreme de

Justiție din 09 decembrie 2009, autoritățile naționale împiedică reclamantul, care în

mod rezonabil, așteaptă de a obține respectarea drepturilor sale. Reclamantul

solicită și repararea prejudiciului moral prin prisma Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011

în sumă de 200 000 lei, care derivă din perioada de timp pentru neexecutarea

deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009.

Reclamantul Alexei Carp a solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului

de violare a drepturilor prevăzute de art.6 a Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și art.1 al Protocolului 1 Adițional

la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale de către Statul - Republica Moldova, cauzată prin neexecutarea în

termen rezonabil a deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009,

încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a sumei în

mărime de 200 000 cu titlu de prejudiciul moral, cheltuielile de asistență juridică în

sumă de 4 000 lei și cheltuielile de multiplicare a copiilor în sumă de 66 lei.

Prin hotărârea din 13 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Carp împotriva

Ministerului Justiției al RM, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și

executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului moral, s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Alexei Carp

garantat de art. 6, art. 1 Protocolul 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ca urmare a neexecutării deciziei

3

Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009, s-a încasat din contul bugetului

de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Alexei Carp

suma de 35000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea în termen

rezonabil a deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009, în perioada

09 decembrie 2009 –19 februarie 2018, s-a încasat din contul bugetului de stat prin

intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Alexei Carp cheltuielile

de asistență juridică de 3000 lei ca reale, necesare și rezonabile, și 66 lei alte

cheltuieli de judecată, iar în total suma de 3066 lei, în rest, capătul de cerere

privind repararea prejudiciului moral a fost respins ca neîntemeiat.

Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel declarată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a admis

cererea de apel declarată de Alexei Carp și s-a modificat hotărârea din 13 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă nr. 2-479/18

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Carp împotriva

Ministerului Justiției al RM, intervenienți accesorii Consiliul mun. Chișinău și

executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată în partea reparării

prejudiciului moral, majorând suma încasată de la 35000 de lei până la 50000 de

lei, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prin decizia

irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009, Consiliul mun.

Chișinău a fost obligat să-l asigure pe Alexei Carp și pe membrii familiei sale cu

spațiu locativ conform normelor stabilite de legislație. Astfel, reclamantul Alexei

Carp , ca rezultat al adoptării hotărîrii judecătorești, a obținut dreptul de a primi de

la Consiliul mun. Chișinău spațiu locativ potrivit normelor în vigoare.

Instanța de apel a reținut că prin încheierea nr. 12-916/10 din 22 februarie

2010, emisă de Oficiul de Executare Centru, documentul executoriu nr. 3r-1946/09

din 09 decembrie 2009 emis de Curtea Supremă de Justiție, a fost primit spre

executare și intentată procedura de executare. Ulterior, executorul judecătoresc

Roman Talmaci a preluat de la executorul judecătoresc Viorel Stoianov spre

executare documentul executoriu nr. 3r-1946/09 din 09 decembrie 2009, emis de

Curtea Supremă de Justiție. Reieșind din conținutul Raportului motivat prezentat

de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu pe marginea cauzei date se atestă că, la

25 ianuarie 2013 în cadrul biroului executorului judecătoresc Oleg Ungureanu a

parvenit ca strămutat de la executorul judecătoresc Roman Talmaci, documentul

executoriu nr. 3r-1946/09 din 09 decembrie 2009, emis de Curtea Supremă de

Justiție privind obligarea Consiliului mun. Chișinău de a-l asigura pe Alexei Carp

și pe membrii familiei sale cu spațiu locativ conform normelor stabilite de

legislație, potrivit succesiunii rândului.

Instanța de apel a stabilit că prin încheierea nr. 026-376/13 din 25 ianuarie

2013 a fost primit spre executare documentul executoriu și intentată procedura de

executare, cu obligarea debitorului de a executa documentul executoriu. Executorul

judecătoresc Oleg Ungureanu a întreprins măsurile necesare în vederea executării

titlului executoriu, însă potrivit răspunsurilor autorității publice locale rezultă că

este imposibilă la moment executarea hotărîrii judecătorești din lipsa spațiului

locativ liber în mun. Chișinău, fapt generat de procesul de privatizare a fondului de

4

locuințe, ceea ce a redus substanțial imobilul cu destinație locativă aflat în

proprietate municipală, precum și lipsa mijloacelor financiare necesare pentru

construcția spațiului locativ în vederea executării hotărârilor instanțelor de judecată

privind asigurarea cu spațiu locativ a creditorilor urmăritori.

Instanța de apel a mai stabilit că prima instanță just a concluzionat că

reclamantului Alexei Carp i s-a încălcat dreptul la executare în termen rezonabil a

hotărîrii judecătorești, prin urmare a avut loc o violare a prevederilor Legii nr. 87 și

art. 6 paragraful 1 al Convenției. În lumina celor expuse, instanța de apel a reținut

că, deși hotărîrea nu a fost executată pînă în prezent, reclamantul mai este în drept

să-și recupereze creanța dobîndită în temeiul hotărîrii judecătorești în continuare

(hotărîrea Marcu c.Moldovei). CEDO în practica s-a a reiterat că o hotărâre în care

se constată o violare impune statului pârât o obligație legală de a pune capăt

violării și a repara consecințele acesteia, în așa mod încât să restabilească pe cât e

posibil situația existentă înainte de violare (Prodan c. Moldovei). În această cauză,

reparația trebuie să aibă scopul de a repune reclamantul în situația în care el s-ar fi

aflat dacă violarea nu ar fi avut loc.

Instanța de apel a invocate că unul din criteriile orientative generale de

apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația

trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. În temeiul Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, acest criteriu

se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă

pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit,

încît acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume

excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele

daunelor. Așadar ținând cont de normele legale citate, care reglementează

repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, precum și de circumstanțele pricinii, prima

instanță, constatînd încălcărea dreptului lui Alexei Carp la executarea în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești din 09 decembrie 2009, corect a concluzionat că,

suma de 200 000 lei, solicitată de Alexei Carp în vederea reparării prejudiciului

moral, este exagerată și nu este în corespundere cu caracterul și gravitatea

suferințelor psihice suportate de acesta prin tergiversarea executării deciziei Curții

Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009, pentru perioada 09 decembrie 2009 și

pînă la 19 februarie 2018, însă la caz, Colegiul civil consideră că suma încasată din

bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Alexei Carp,

în sumă de 35 000 lei, urmează a fi majorată șa până la suma de 50 000 lei, în

vederea reparării prejudiciului moral.

Cu privire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică instanța de apel

a reținut că prin ordinul de plată seria PL nr.640100 din 28 martie 2018 se atestă că

reclamantul Alexei Carp a achitat în contul Biroului Asociat de Avocați „Garant”

suma totală de 4000 lei cu titlu de plată a serviciilor juridice prestate de avocatul

Culeac-Reul Natalia.

Totodată, instanța de apel a relatat că la determinarea cuantumului

compensației acordate, instanța de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va

ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea problemelor juridice

ridicate în speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă

de avocat; aptitudinile special necesare pentru a acorda asistența (cunoștințe

5

tehnice speciale, cunoașterea profundă a unor reglementări de profil, cunoașterea

limbilor străine, a altor procedee de comunicare cu clienți specifici etc.); faptul în

ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra

în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de

circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client; experiența,

reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare

utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză.

Prin urmare, având în vedere gradul de complexitate a prezentei pricini,

modul în care materialele cererii de chemare în judecată au fost pregătite pentru

depunere în instanță, numărul ședințelor de judecată la care a participat avocatul (2

ședințe), timpul necesar pentru întocmirea unei astfel de cereri de chemare în

judecată, faptul că acțiunea s-a dovedit a fi întemeiată parțial, cheltuielile legate de

plata serviciilor juridice au fost necesare și rezonabile urmând a fi admise parțial în

mărime de 3 000 lei.

Totodată, instanța de apel a concluzionat că prima instanță just a admis și

solicitarea reclamantului privind restituirea cheltuielilor în sumă de 66 lei pentru

multiplicarea copiilor de pe înscrisuri anexate la cererea de chemare în judecată, or

suma dată este confirmată prin bonul de plată seria PL nr.019274 din 19 februarie

2018.

De asemenea, instanța de apel a indicat că argumentele apelantului

Ministerul Justiției al RM, le consideră declarative și nefondate, or, la caz nu poate

fi invocat comportamentul părților și anume al reclamantului, atît timp cît

executarea hotărîrii judecătorești nu stă în sarcina ultimului, astfel în urma

constatării faptului că a fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a

hotărîrii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții

echitabile de la bugetul de stat, în contul reparării prejudiciului moral.

Instanța de apel consideră că apelantul Ministerul Justiției al RM nu a

prezentat probe pertinente, concludente și admisibile în susținerea apelului

Ministerului Justiției al RM care ar dovedi ilegalitatea hotărîrii instanței de fond și

ar servi ca temei de casare a acesteia cu admiterea apelului înaintat, or, acesta este

o expunere directă a referinței depuse.

Instanța de apel consideră că apelul declarat de Ministerului Justiției al RM

este neîntemeiat și care urmează a fi respins, iar apelul declarat de Alexei Carp,

este întemeiat și care urmează a fi admis cu modificarea hotărîrii primei instanțe

prin majorarea sumei prejudiciului moral încasat din bugetul de stat.

La 20 martie 2019, Alexei Carp, a declarat recurs împotriva deciziei din

27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi hotărârii, prin care să fie admisă acțiunea depusă de Alexei Carp,

declararea recursului depus de Ministerul Justiției al RM ca fiind inadmisibil.

În motivarea cererii de recurs recurentul Alexei Carp a indicat că nu este de

acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pe care le consideră

vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Recurentul Alexei Carp a indicat că sunt neîntemeiate afirmațiile intimatului

Ministerul Justiției al RM din cererea de recurs precum că, încasarea sumei de

6

50000 lei cu titlu de prejudiciul prejudicial moral cauzat prin neexecutare în

termen rezonabil a deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009 în

perioada 09 decembrie 2009 - 19 februarie 2018, sunt nejustificate și exagerate

deoarece deciziile instanțelor judecătorești definitive se execute cu strictețe pe

întreg teritoriul Republicii Moldova.

Recurentul a menționat că mărimea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în

fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost

comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea

cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire

penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de

importanța procesului pentru reclamant.

Recurentul Alexei Carp a invocat prevederile art. 1422, 1423 Cod civil în care

este indicat că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe

psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,

precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să

oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare

poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al

persoanei vătămate.

De asemenea, recurentul a indicat că la aprecierea prejudiciului moral se ține

cont de caracterul individual al fiecărei cauze, iar aceasta se face în raport cu

criteriile de apreciere, cum este complexitatea cauzei, durata neexecutării,

comportamentul părților etc. Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se ia

obligatoriu în considerație principiul general al echității și suma nu trebuie să fie

vădit disproporționată cu sumele acordate de CEDO în spețe similare.

Recurentul Alexei Carp a relatat că prejudiciul moral acordat prin hotărîrea

din 13 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani în sumă de 35000 lei

pentru neexecutare în termen rezonabil a deciziei din 09 decembrie 2009 a Curții

Supreme de Justiție a Republicii Moldova în perioada 09 decembrie 2009 -

19 februarie 2018, și mai apoi majorat la 50000 lei, cuprinde o perioada mare de

timp și evident nu se încadrează în sumele acordate de CEDO pe cazuri similare.

Astfel, recurentul consideră că instanța de fond și instanța de apel a

subapreciat considerabil și neîntemeiat compensarea prejudiciului moral în mărime

de 35000 lei, și mai apoi le-a majorat la suma de 50000 lei, pentru un termen foarte

mare de neexecutare a hotărîrii judecătorești. La aprecierea sumei date instanța nu

a luat în considerație și importanța cauzei, care este una de importanță deosebită,

crucială pentru reclamant, deoarece obiectul litigiului este asigurarea cu spațiu

locativ. În materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare, sumele acordate

cu titlu de prejudiciu moral variază între 1000 Euro și 2500 Euro, pentru 5 sau 10

ani. Cea mai mică sumă s-a acordat în Deservire SRL, 600 Euro, pentru 6 ani și cea

7

mai mare în Cravcenco, 3000 Euro, pentru 10 ani de examinare a unui litigiu de

muncă.

Recurentul consideră necesar de a respinge recursul declarat de Ministerul

Justiției al RM, a admite recursul declarat de Alexei Carp, cu modificarea în parte,

hotărîrea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13 iunie 2018 și decizia Curții

de Apel Chișinău din 27 februarie 2019 în partea respingerii parțiale a cererii de

încasare a prejudiciului moral și cheltuielelor de asistență juridică și în acesată

parte a emite o nouă hotărâre prin care acțiunea să fie admisă integral și a încasa

din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției RM în

beneficiul său a prejudiciului în mărime de 200000 lei, cu titlu de prejudiciul moral

și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4000 lei, pentru neexecutarea

deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2011.

La 24 mai 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărârii prin care să fie respinsă integral cererea de

chemare în judecată depusă de Alexei Carp.

În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Justiției al Republicii

Moldova a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel

la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, a apreciat în mod arbitrar

probele, a aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat că statul

răspunde eventual patrimonial pentru prejudiciul adus persoanei prin încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, iar elucidarea

cazurilor și condițiilor de răspundere patrimonială se face printr-o lege specială.

Actualmente, în practica națională o asemenea lege specială este Legea nr.87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că conform

prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, orice persoană

fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la executarea în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de

chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și

de legislația procesuală civilă.

Mai mult, recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a notat că

instanța de apel și instanța de fond a ignorat prevederile Codului de executare și a

Legii nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești, care reglementează

expres că executarea începe de la cererea creditorului, prin urmare orice acțiune ale

executorului judecătoresc în vederea executării documentului executoriu, necesită

cererea creditorului.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că

comportament părților pe parcursul derulării procedurii de executare, confirmă

expres că intimatul Alexei Carp în mod direct a aprobat tacit toate acțiunile

întreprinse de către autoritatea responsabilă de executarea hotărîrii judecătorești, ca

8

ulterior, să înainteze cerere de chemare în judecată conform prevederilor Legii

nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat că instanța

de apel la emiterea deciziei din 27 februarie 2019 nu a ținut cont de cerința

fundamentală față de despăgubirea prejudiciului moral, care constă în faptul că la

determinarea despăgubirilor care acordă o satisfacție echitabilă părții în proces în

speță intimatului, obligatoriu se vor lua în considerare toate circumstanțele

relevante ale cauzei.

Mai mult, recurentul a relatat că instanța de apel, a apreciat arbitrar poziția

participanților la process în ce privește capătul de acțiune privind acordarea

prejudiciului moral și nu a luat în considerație circumstanțele de drept invocate de

Ministerul Justiției, și anume prevederile art.5 din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești, care prevede expres că la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, instanța de judecată poate decide simpla constatare a

încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul

moral.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova consideră că instanța

de apel la adoptarea deciziei nu a ținut cont de hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova nr. 646 din 10 iulie 2018, prin care a fost aprobat Regulamentul cu

privire la modul de achitare a indemnizației pentru închirierea spațiului locativ

funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

din Republica Moldova.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că

funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care

nu sunt asigurați cu spațiu locativ inclusiv cămin la locul de muncă, li se plătește o

compensație bănească pentru închirierea subînchirierea spațiului locativ în

cuantumul prevăzut de contractual de închiriere (subînchiriere) a locuinței, dar care

să nu depășească salariul de funcție al acestora. În asemenea circumstanțe plata

pentru chirie îi revine serviciului financiar al Ministerului Afacerilor Interne, iar

autoritățile administrative și instituțiile din subordine vor efectua plata

compensației. Mai mult ca atît, recurentul a indicat că Legea nr. 87 din 21 aprilie

2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești, nu prevede încasarea unor astfel de cheltuieli cu

titlu de prejudiciu, o asemenea cerere urmează a fi înaintată într-o procedură

separată și anume împotriva autorității publice locale, or, Ministerul Justiției nu

poate fi obligat să execute din contul Statului o obligație care îi revine nemijlocit

Consiliului și Primăriei mun. Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

9

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 25 martie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 3436

(f.d. 244, vol. I), iar recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a luat

cunoștință cu deczia instanței de apel la data de 27 martie 2019, fapt confirmat prin

copia scrisorii de însoțire anexate la materialele cauzei (f.d. 29, vol. II). Date

privind recepționarea deciziei de către recurentul Alexei Carp la materialele cauzei

lipsește.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursurile, au fost

depuse de Alexei Carp și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, la data de

20 martie 2019 și 24 mai 2019 cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod

de procedură civilă.

La 22 mai 2019 și 27 mai 2019 în adresa intimaților Alexei Carp, Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, Consiliul mun. Chișinău, executorul judecătoresc

Oleg Ungureanu au fost expediate copile recursurilor declarate de Alexei Carp și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței.

Intimații Alexei Carp, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Consiliul

mun. Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu nu și-au falorificat dreptul

procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Alexei Carp și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Alexei Carp și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate de Alexei Carp și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau

aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de

10

casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursurile declarate de Alexei Carp și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibile recursurile declarate de Alexei Carp și Ministerul Justiției al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Alexei Carp și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Alexei Carp împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu

cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a

11

hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de

judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

12