2ra-1232/19 — repararea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoresti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoresti
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1232/19 — repararea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
dosar nr. 2ra-1232/2019
prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (S. Clima)
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (N. Simciuc, I. Muruianu, I. Cotruță)
Î N C H E I E R E
26 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Alexei Carp și
Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Carp
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii
Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire
la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins cererea de apel declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
s-a admis cererea de apel declarat de Alexei Carp și s-a modificat hotărârea din
13 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea reparării
prejudiciului moral, majorând suma încasată de la 35000 de lei până la 50000 de
lei, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută,
c o n s t a t ă :
La 19 februarie 2018, Alexei Carp, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii
Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire
la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul Alexei Carp a indicat că activează din
anul 2001 în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, pînă în
prezent. În conformitate cu prevederile art. 35 a Legii nr. 416 din 18 decembrie
1990 cu privire la poliție cu toate modificările ulterioare, asigurarea colaboratorilor
poliției cu spațiu locativ, colaboratorilor poliției li se acordă de către organele
publice locale, cel mult după trei ani de zile de la angajare la serviciu, spațiu
locativ sub formă de apartament sau casă separată conform normelor stabilite de
legislație.
1
Reclamantul Alexei Carp a mai indicat că la 10 martie 2009 s-a adresat cu
cerere în adresa Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău privind
asigurarea cu spațiu locativ în conformitate cu prevederile art. 35 a Legii nr. 416
din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, cu toate modificările ulterioare, și în
conformitate cu prevederile art.1, 28, 29, 35, 37, 42, 44 al Codului cu privire la
locuințe al R.S.S.Moldovenești nr.306 din 03 iunie 1983.
Reclamantul Alexei Carp a menționat că prin răspunsul la cererea prealabilă
parvenită de la Direcția generală locativ comunală și amenajare a Consiliului
municipal Chișinău din 23 aprilie 2009 (C-760/09) i s-a comunicat că, avînd în
vedere că în mun. Chișinău s-a creat o situație extrem de dificilă cît privește
asigurarea cu spațiu locativ a persoanelor care dispun de acest drept conform
legislației și actelor normative în vigoare etc., din lipsa de surse financiare și
spațiului locativ disponibil, Primăria mun. Chișinău în prezent nu poate soluționa
problema locativă. Luînd în considerație că nu a fost asigurat cu spațiu locativ de
către autoritățile publice locale conform legislației în vigoare, a fost nevoit să se
adreseze în instanța de judecată la Curtea de Apel Chișinău, depunînd o cerere
către Consiliul municipal Chișinău prin care a solicitat obligarea Consiliului
municipal Chișinău să-l asigure împreună cu membrii familiei sale cu spațiu
locativ conform normelor stabilite de legislația în vigoare.
Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2009, acțiunea a fost
respinsă ca neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărîrea dată, reclamantul a contestat-o în ordine de
recurs.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009, a fost admis
recursul declarat de către Alexei Carp, casată integral hotărîrea Curții de Apel
Chișinău din 18 iunie 2009 și emisă o nouă hotărîre prin care a fost admisă
acțiunea lui Alexei Carp și obligat Consiliul mun. Chișinău de a-l asigura pe
Alexei Carp împreună cu membrii familiei sale cu spațiu locativ conform normelor
stabilite de legislația în vigoare.
După intrarea în vigoare a deciziei judecătorești, reclamantul s-a adresat cu
cerere către executorul judecătoresc Oleg Ungureanu, prin care a solicitat să
contribuie la executarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009.
Prin încheierea nr.12-916/10 din 22 februarie 2010, de către executorul
judecătoresc Oleg Ungureanu a fost dispusă intentarea procedurii de executare și
obligarea Consiliul mun. Chișinău de a executa hotărîrea judecătorească odată cu
primirea prezentei încheierii.
Reclamantul Alexei Carp a menționat că conform răspunsului parvenit de la
Primăria mun. Chișinău nr.08-1553 din 07 mai 2010, i s-a adus la cunoștință
executorului judecătoresc Oleg Ungureanu că la momentul actual executarea
hotărîrii nu poate fi posibilă din cauza lipsei spațiului locativ liber în mun.
Chișinău.
Reclamantul Alexei Carp a relatat că toate eforturile întreprinse conform
legislației în vigoare în realizarea dreptului lezat nu au dat rezultate, hotărîrea
judecătorească nefiind executată pînă în prezent. Conform practicii judiciare a
Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, hotărîrea judecătorească nu
se finalizează cu pronunțarea, ci cu executarea ei. În acest sens se aduc ingerințe
2
drepturilor lui Alexei Carp prevăzute de art. 6 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului, care declară că fiecare persoană are dreptul la
protejarea drepturilor sale civile de către o instanță independentă, care se va
pronunța referitor la drepturile sale cu caracter civil. Odată ce o hotărîre de
judecată nu va fi executată, are loc încălcarea art.6 Convenției CEDO. Conform
art.1 a Convenției Europene pentru Drepturile Omului, se obligă Statele Membre
să recunoască oricărei persoane aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile
definite în titlul I al Convenției. Această obligație trebuie respectată de către toate
instituțiile statale, de către puterea executivă a statului, însă și de puterea
legislativă și judecătorească, precum și de către toate persoanele care acționează în
numele acestor puteri.
Reclamantul Alexei Carp a invocat că o autoritate de stat nu poate să invoce
lipsa fondurilor și a spațiului locativ alternativ, ori altfel de motive, ca scuză pentru
neexecutarea unei hotărâri judecătorești. La fel și pronunțarea unei hotărîri care se
cunoaște cu certitudine că nu va fi executată. Firește, o întîrziere în executarea unei
hotărâri ar putea fi justificată de circumstanțe speciale. Dar întârzierea nu poate fi
astfel încât să prejudicieze esența dreptului protejat conform articolului 6 § 1 al
Convenției ( Immobiliare Saffi v. Italy [GC], nr. 22774/93, § 74, ECHR 1999-V).
Prin omisiunea timp de mai mulți ani de a lua măsurile necesare pentru executarea
hotărîrilor judecătorești irevocabile în această cauză, autoritățile naționale ar putea
priva prevederile articolului 6 § 1 al Convenției de toate efectele benefice.
Totodată, reclamantul pretinde că datorită eventualei neexecutări a hotărârii
judecătorești în favoarea sa, acesta nu poate beneficia de bunurile sale și, astfel, în
consecință se încalcă dreptul său la protecția proprietății garantat de articolul 1 al
Protocolului nr.1 la Convenție, or prin neexecutarea deciziei Curții Supreme de
Justiție din 09 decembrie 2009, autoritățile naționale împiedică reclamantul, care în
mod rezonabil, așteaptă de a obține respectarea drepturilor sale. Reclamantul
solicită și repararea prejudiciului moral prin prisma Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011
în sumă de 200 000 lei, care derivă din perioada de timp pentru neexecutarea
deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009.
Reclamantul Alexei Carp a solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului
de violare a drepturilor prevăzute de art.6 a Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și art.1 al Protocolului 1 Adițional
la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților
Fundamentale de către Statul - Republica Moldova, cauzată prin neexecutarea în
termen rezonabil a deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009,
încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a sumei în
mărime de 200 000 cu titlu de prejudiciul moral, cheltuielile de asistență juridică în
sumă de 4 000 lei și cheltuielile de multiplicare a copiilor în sumă de 66 lei.
Prin hotărârea din 13 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Carp împotriva
Ministerului Justiției al RM, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău și
executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării
dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea
prejudiciului moral, s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Alexei Carp
garantat de art. 6, art. 1 Protocolul 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ca urmare a neexecutării deciziei
3
Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009, s-a încasat din contul bugetului
de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Alexei Carp
suma de 35000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea în termen
rezonabil a deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009, în perioada
09 decembrie 2009 –19 februarie 2018, s-a încasat din contul bugetului de stat prin
intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Alexei Carp cheltuielile
de asistență juridică de 3000 lei ca reale, necesare și rezonabile, și 66 lei alte
cheltuieli de judecată, iar în total suma de 3066 lei, în rest, capătul de cerere
privind repararea prejudiciului moral a fost respins ca neîntemeiat.
Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel declarată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a admis
cererea de apel declarată de Alexei Carp și s-a modificat hotărârea din 13 iunie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă nr. 2-479/18
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Carp împotriva
Ministerului Justiției al RM, intervenienți accesorii Consiliul mun. Chișinău și
executorul judecătoresc Oleg Ungureanu cu privire la constatarea încălcării
dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea
prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată în partea reparării
prejudiciului moral, majorând suma încasată de la 35000 de lei până la 50000 de
lei, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.
În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că prin decizia
irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009, Consiliul mun.
Chișinău a fost obligat să-l asigure pe Alexei Carp și pe membrii familiei sale cu
spațiu locativ conform normelor stabilite de legislație. Astfel, reclamantul Alexei
Carp , ca rezultat al adoptării hotărîrii judecătorești, a obținut dreptul de a primi de
la Consiliul mun. Chișinău spațiu locativ potrivit normelor în vigoare.
Instanța de apel a reținut că prin încheierea nr. 12-916/10 din 22 februarie
2010, emisă de Oficiul de Executare Centru, documentul executoriu nr. 3r-1946/09
din 09 decembrie 2009 emis de Curtea Supremă de Justiție, a fost primit spre
executare și intentată procedura de executare. Ulterior, executorul judecătoresc
Roman Talmaci a preluat de la executorul judecătoresc Viorel Stoianov spre
executare documentul executoriu nr. 3r-1946/09 din 09 decembrie 2009, emis de
Curtea Supremă de Justiție. Reieșind din conținutul Raportului motivat prezentat
de executorul judecătoresc Oleg Ungureanu pe marginea cauzei date se atestă că, la
25 ianuarie 2013 în cadrul biroului executorului judecătoresc Oleg Ungureanu a
parvenit ca strămutat de la executorul judecătoresc Roman Talmaci, documentul
executoriu nr. 3r-1946/09 din 09 decembrie 2009, emis de Curtea Supremă de
Justiție privind obligarea Consiliului mun. Chișinău de a-l asigura pe Alexei Carp
și pe membrii familiei sale cu spațiu locativ conform normelor stabilite de
legislație, potrivit succesiunii rândului.
Instanța de apel a stabilit că prin încheierea nr. 026-376/13 din 25 ianuarie
2013 a fost primit spre executare documentul executoriu și intentată procedura de
executare, cu obligarea debitorului de a executa documentul executoriu. Executorul
judecătoresc Oleg Ungureanu a întreprins măsurile necesare în vederea executării
titlului executoriu, însă potrivit răspunsurilor autorității publice locale rezultă că
este imposibilă la moment executarea hotărîrii judecătorești din lipsa spațiului
locativ liber în mun. Chișinău, fapt generat de procesul de privatizare a fondului de
4
locuințe, ceea ce a redus substanțial imobilul cu destinație locativă aflat în
proprietate municipală, precum și lipsa mijloacelor financiare necesare pentru
construcția spațiului locativ în vederea executării hotărârilor instanțelor de judecată
privind asigurarea cu spațiu locativ a creditorilor urmăritori.
Instanța de apel a mai stabilit că prima instanță just a concluzionat că
reclamantului Alexei Carp i s-a încălcat dreptul la executare în termen rezonabil a
hotărîrii judecătorești, prin urmare a avut loc o violare a prevederilor Legii nr. 87 și
art. 6 paragraful 1 al Convenției. În lumina celor expuse, instanța de apel a reținut
că, deși hotărîrea nu a fost executată pînă în prezent, reclamantul mai este în drept
să-și recupereze creanța dobîndită în temeiul hotărîrii judecătorești în continuare
(hotărîrea Marcu c.Moldovei). CEDO în practica s-a a reiterat că o hotărâre în care
se constată o violare impune statului pârât o obligație legală de a pune capăt
violării și a repara consecințele acesteia, în așa mod încât să restabilească pe cât e
posibil situația existentă înainte de violare (Prodan c. Moldovei). În această cauză,
reparația trebuie să aibă scopul de a repune reclamantul în situația în care el s-ar fi
aflat dacă violarea nu ar fi avut loc.
Instanța de apel a invocate că unul din criteriile orientative generale de
apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația
trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. În temeiul Convenției Europene
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, acest criteriu
se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă
pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit,
încît acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume
excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele
daunelor. Așadar ținând cont de normele legale citate, care reglementează
repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, precum și de circumstanțele pricinii, prima
instanță, constatînd încălcărea dreptului lui Alexei Carp la executarea în termen
rezonabil a hotărîrii judecătorești din 09 decembrie 2009, corect a concluzionat că,
suma de 200 000 lei, solicitată de Alexei Carp în vederea reparării prejudiciului
moral, este exagerată și nu este în corespundere cu caracterul și gravitatea
suferințelor psihice suportate de acesta prin tergiversarea executării deciziei Curții
Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009, pentru perioada 09 decembrie 2009 și
pînă la 19 februarie 2018, însă la caz, Colegiul civil consideră că suma încasată din
bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Alexei Carp,
în sumă de 35 000 lei, urmează a fi majorată șa până la suma de 50 000 lei, în
vederea reparării prejudiciului moral.
Cu privire la compensarea cheltuielilor de asistență juridică instanța de apel
a reținut că prin ordinul de plată seria PL nr.640100 din 28 martie 2018 se atestă că
reclamantul Alexei Carp a achitat în contul Biroului Asociat de Avocați „Garant”
suma totală de 4000 lei cu titlu de plată a serviciilor juridice prestate de avocatul
Culeac-Reul Natalia.
Totodată, instanța de apel a relatat că la determinarea cuantumului
compensației acordate, instanța de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va
ține cont de: complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea problemelor juridice
ridicate în speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca depusă
de avocat; aptitudinile special necesare pentru a acorda asistența (cunoștințe
5
tehnice speciale, cunoașterea profundă a unor reglementări de profil, cunoașterea
limbilor străine, a altor procedee de comunicare cu clienți specifici etc.); faptul în
ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi limitează capacitatea de a lucra
în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de timp impuse de client și de
circumstanțele cauzei; natura și durata relației dintre avocat și client; experiența,
reputația și abilitatea avocatului; justificarea și ponderea mijloacelor de apărare
utilizate în cauză; suma despăgubirilor pretinse/obținute în cauză.
Prin urmare, având în vedere gradul de complexitate a prezentei pricini,
modul în care materialele cererii de chemare în judecată au fost pregătite pentru
depunere în instanță, numărul ședințelor de judecată la care a participat avocatul (2
ședințe), timpul necesar pentru întocmirea unei astfel de cereri de chemare în
judecată, faptul că acțiunea s-a dovedit a fi întemeiată parțial, cheltuielile legate de
plata serviciilor juridice au fost necesare și rezonabile urmând a fi admise parțial în
mărime de 3 000 lei.
Totodată, instanța de apel a concluzionat că prima instanță just a admis și
solicitarea reclamantului privind restituirea cheltuielilor în sumă de 66 lei pentru
multiplicarea copiilor de pe înscrisuri anexate la cererea de chemare în judecată, or
suma dată este confirmată prin bonul de plată seria PL nr.019274 din 19 februarie
2018.
De asemenea, instanța de apel a indicat că argumentele apelantului
Ministerul Justiției al RM, le consideră declarative și nefondate, or, la caz nu poate
fi invocat comportamentul părților și anume al reclamantului, atît timp cît
executarea hotărîrii judecătorești nu stă în sarcina ultimului, astfel în urma
constatării faptului că a fost încălcat dreptul la executarea în termen rezonabil a
hotărîrii judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții
echitabile de la bugetul de stat, în contul reparării prejudiciului moral.
Instanța de apel consideră că apelantul Ministerul Justiției al RM nu a
prezentat probe pertinente, concludente și admisibile în susținerea apelului
Ministerului Justiției al RM care ar dovedi ilegalitatea hotărîrii instanței de fond și
ar servi ca temei de casare a acesteia cu admiterea apelului înaintat, or, acesta este
o expunere directă a referinței depuse.
Instanța de apel consideră că apelul declarat de Ministerului Justiției al RM
este neîntemeiat și care urmează a fi respins, iar apelul declarat de Alexei Carp,
este întemeiat și care urmează a fi admis cu modificarea hotărîrii primei instanțe
prin majorarea sumei prejudiciului moral încasat din bugetul de stat.
La 20 martie 2019, Alexei Carp, a declarat recurs împotriva deciziei din
27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu
emiterea unei noi hotărârii, prin care să fie admisă acțiunea depusă de Alexei Carp,
declararea recursului depus de Ministerul Justiției al RM ca fiind inadmisibil.
În motivarea cererii de recurs recurentul Alexei Carp a indicat că nu este de
acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pe care le consideră
vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a
interpretat în mod eronat legea, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.
Recurentul Alexei Carp a indicat că sunt neîntemeiate afirmațiile intimatului
Ministerul Justiției al RM din cererea de recurs precum că, încasarea sumei de
6
50000 lei cu titlu de prejudiciul prejudicial moral cauzat prin neexecutare în
termen rezonabil a deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2009 în
perioada 09 decembrie 2009 - 19 februarie 2018, sunt nejustificate și exagerate
deoarece deciziile instanțelor judecătorești definitive se execute cu strictețe pe
întreg teritoriul Republicii Moldova.
Recurentul a menționat că mărimea prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în
fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost
comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea
cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire
penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de
importanța procesului pentru reclamant.
Recurentul Alexei Carp a invocat prevederile art. 1422, 1423 Cod civil în care
este indicat că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe
psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale,
precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să
oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.
Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de
judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate
persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă
vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare
poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor
psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare
circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al
persoanei vătămate.
De asemenea, recurentul a indicat că la aprecierea prejudiciului moral se ține
cont de caracterul individual al fiecărei cauze, iar aceasta se face în raport cu
criteriile de apreciere, cum este complexitatea cauzei, durata neexecutării,
comportamentul părților etc. Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se ia
obligatoriu în considerație principiul general al echității și suma nu trebuie să fie
vădit disproporționată cu sumele acordate de CEDO în spețe similare.
Recurentul Alexei Carp a relatat că prejudiciul moral acordat prin hotărîrea
din 13 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani în sumă de 35000 lei
pentru neexecutare în termen rezonabil a deciziei din 09 decembrie 2009 a Curții
Supreme de Justiție a Republicii Moldova în perioada 09 decembrie 2009 -
19 februarie 2018, și mai apoi majorat la 50000 lei, cuprinde o perioada mare de
timp și evident nu se încadrează în sumele acordate de CEDO pe cazuri similare.
Astfel, recurentul consideră că instanța de fond și instanța de apel a
subapreciat considerabil și neîntemeiat compensarea prejudiciului moral în mărime
de 35000 lei, și mai apoi le-a majorat la suma de 50000 lei, pentru un termen foarte
mare de neexecutare a hotărîrii judecătorești. La aprecierea sumei date instanța nu
a luat în considerație și importanța cauzei, care este una de importanță deosebită,
crucială pentru reclamant, deoarece obiectul litigiului este asigurarea cu spațiu
locativ. În materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare, sumele acordate
cu titlu de prejudiciu moral variază între 1000 Euro și 2500 Euro, pentru 5 sau 10
ani. Cea mai mică sumă s-a acordat în Deservire SRL, 600 Euro, pentru 6 ani și cea
7
mai mare în Cravcenco, 3000 Euro, pentru 10 ani de examinare a unui litigiu de
muncă.
Recurentul consideră necesar de a respinge recursul declarat de Ministerul
Justiției al RM, a admite recursul declarat de Alexei Carp, cu modificarea în parte,
hotărîrea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13 iunie 2018 și decizia Curții
de Apel Chișinău din 27 februarie 2019 în partea respingerii parțiale a cererii de
încasare a prejudiciului moral și cheltuielelor de asistență juridică și în acesată
parte a emite o nouă hotărâre prin care acțiunea să fie admisă integral și a încasa
din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției RM în
beneficiul său a prejudiciului în mărime de 200000 lei, cu titlu de prejudiciul moral
și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 4000 lei, pentru neexecutarea
deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2011.
La 24 mai 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs
împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe cu emiterea unei noi hotărârii prin care să fie respinsă integral cererea de
chemare în judecată depusă de Alexei Carp.
În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Justiției al Republicii
Moldova a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea
primei instanțe, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel
la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea, a apreciat în mod arbitrar
probele, a aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural.
Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat că statul
răspunde eventual patrimonial pentru prejudiciul adus persoanei prin încălcarea
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, iar elucidarea
cazurilor și condițiilor de răspundere patrimonială se face printr-o lege specială.
Actualmente, în practica națională o asemenea lege specială este Legea nr.87 din
21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.
Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că conform
prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, orice persoană
fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la executarea în termen
rezonabil a hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de
chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea
prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și
de legislația procesuală civilă.
Mai mult, recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a notat că
instanța de apel și instanța de fond a ignorat prevederile Codului de executare și a
Legii nr. 113 din 17 iunie 2010 privind executorii judecătorești, care reglementează
expres că executarea începe de la cererea creditorului, prin urmare orice acțiune ale
executorului judecătoresc în vederea executării documentului executoriu, necesită
cererea creditorului.
Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că
comportament părților pe parcursul derulării procedurii de executare, confirmă
expres că intimatul Alexei Carp în mod direct a aprobat tacit toate acțiunile
întreprinse de către autoritatea responsabilă de executarea hotărîrii judecătorești, ca
8
ulterior, să înainteze cerere de chemare în judecată conform prevederilor Legii
nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.
Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat că instanța
de apel la emiterea deciziei din 27 februarie 2019 nu a ținut cont de cerința
fundamentală față de despăgubirea prejudiciului moral, care constă în faptul că la
determinarea despăgubirilor care acordă o satisfacție echitabilă părții în proces în
speță intimatului, obligatoriu se vor lua în considerare toate circumstanțele
relevante ale cauzei.
Mai mult, recurentul a relatat că instanța de apel, a apreciat arbitrar poziția
participanților la process în ce privește capătul de acțiune privind acordarea
prejudiciului moral și nu a luat în considerație circumstanțele de drept invocate de
Ministerul Justiției, și anume prevederile art.5 din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărîrii judecătorești, care prevede expres că la constatarea încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, instanța de judecată poate decide simpla constatare a
încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul
moral.
Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova consideră că instanța
de apel la adoptarea deciziei nu a ținut cont de hotărîrea Guvernului Republicii
Moldova nr. 646 din 10 iulie 2018, prin care a fost aprobat Regulamentul cu
privire la modul de achitare a indemnizației pentru închirierea spațiului locativ
funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
din Republica Moldova.
Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că
funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care
nu sunt asigurați cu spațiu locativ inclusiv cămin la locul de muncă, li se plătește o
compensație bănească pentru închirierea subînchirierea spațiului locativ în
cuantumul prevăzut de contractual de închiriere (subînchiriere) a locuinței, dar care
să nu depășească salariul de funcție al acestora. În asemenea circumstanțe plata
pentru chirie îi revine serviciului financiar al Ministerului Afacerilor Interne, iar
autoritățile administrative și instituțiile din subordine vor efectua plata
compensației. Mai mult ca atît, recurentul a indicat că Legea nr. 87 din 21 aprilie
2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului
la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărîrii judecătorești, nu prevede încasarea unor astfel de cheltuieli cu
titlu de prejudiciu, o asemenea cerere urmează a fi înaintată într-o procedură
separată și anume împotriva autorității publice locale, or, Ministerul Justiției nu
poate fi obligat să execute din contul Statului o obligație care îi revine nemijlocit
Consiliului și Primăriei mun. Chișinău.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
9
După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din
27 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la
proces la data de 25 martie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 3436
(f.d. 244, vol. I), iar recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a luat
cunoștință cu deczia instanței de apel la data de 27 martie 2019, fapt confirmat prin
copia scrisorii de însoțire anexate la materialele cauzei (f.d. 29, vol. II). Date
privind recepționarea deciziei de către recurentul Alexei Carp la materialele cauzei
lipsește.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursurile, au fost
depuse de Alexei Carp și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, la data de
20 martie 2019 și 24 mai 2019 cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod
de procedură civilă.
La 22 mai 2019 și 27 mai 2019 în adresa intimaților Alexei Carp, Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, Consiliul mun. Chișinău, executorul judecătoresc
Oleg Ungureanu au fost expediate copile recursurilor declarate de Alexei Carp și
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței.
Intimații Alexei Carp, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Consiliul
mun. Chișinău, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu nu și-au falorificat dreptul
procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit.
Examinând temeiurile recursurilor declarate de Alexei Carp și Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Alexei Carp și Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate de Alexei Carp și
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se referă la dezacordul recurenților cu
soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau
aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de
10
casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform
secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se
invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod
flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură
civilă. Din recursurile declarate de Alexei Carp și Ministerul Justiției al Republicii
Moldova, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,
25 februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibile recursurile declarate de Alexei Carp și Ministerul Justiției al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Alexei Carp și Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 27 februarie 2019 a Curții
de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de
Alexei Carp împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți
accesorii Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Oleg Ungureanu
cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a
11
hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de
judecată.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tatiana Vieru
Judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
12