2ra-2027/19 — constatarea incalcarii dreptului la executare in termen rezonabil

dosar nr. 2ra-2027/2019 prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (O. Ionașcu) instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (Iu. Cotruță, I. Muruianu, N. Simciuc) Î N C H E I E R E 30 octombrie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Colodrovschi împotriva Ministerului Justiției, Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun.

Chișinau, intervenient accesoriu executorul judecatoresc Igor Doroftei cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a admis apelul declarat de Igor Colodrovschi și s-a modificat hotărârea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea încasării prejudiciului moral, majorînd suma încasată de la 3000 lei la 6000 lei, în rest hotărârea și hotărârea suplimentară a primei instanțe au fost menținute, c o n s t a t ă : La data de 25 octombrie 2018, Igor Colodrovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, Primariei mun.

Chisinau, Consiliului mun. Chișinau, intervenient accesoriu executorul judecatoresc Igor Doroftei cu privire la constatarea încălcarii dreptului la executarea în termen rezonabil a hotarârii judecatorești, repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii, reclamantul Igor Colodrovschi, a invocat că la 28 octombrie 2008 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea prin care Primăria mun. Chișinău o fost obligată să-i acorde spațiu locativ, în conformitate cu normele stabilite de legislație. Cu referire la procedura executării hotărârii judecătorești de asigurare cu spațiu locativ explică că executorul judecătoresc nu are potențial să întreprindă nimic concret decât să reitereze toate formalitățile realizate și că se întreprind toate măsurile posibile.

Indică că în pofida existenței a mai multor hotărâri judecătorești irevocabile, emise în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în 1 termen rezonabil a hotărârii judecătorești, totuși până în prezent titlul executoriu rămâne a fi neexecutat, fapt prin care încontinuu i se încalcă drepturile recunoscute și garantate, acțiuni și inacțiuni, prin care în mod direct îi sunt cauzate prejudicii de ordin material și moral. Reclamantul Igor Colodrovschi сonsideră că la nivel național nu există un recurs efectiv care ar stopa încălcarea dreptului, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 13 din Convenție, iar prezenta cerere confirmă odată în plus această afirmație.

Suplimentar, atenționează că potrivit deciziilor judecătorești pronunțate până în prezent, s-a dispus recuperarea prejudiciilor materiale până la 30 iunie 2018 și morale până la 30 aprilie 2017, iar prin prezenta cerere se solicită recuperarea prejudiciului material cauzat pentru perioada 01 iulie 2018 - 30 noiembrie 2018 (5 luni de neexecutare) și moral pentru perioada de la 01 mai 2018 până la 31 octombrie 2018 (6 luni de neexecutare).

Cu referire la prejudiciul moral reclamantul a menționat că mecanismul instituit de către autorități, Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, este un remediu neefectiv, ba mai mult acesta contribuie efectiv și eficient la tergiversarea executării hotărârilor judecătorești impunând reclamantului pierdere de timp și suferințe morale cauzate de sistemul birocratic al formalităților impuse.

Inacțiunile și nedorința vădită și obraznică a debitorilor, cât și a statului reprezentat de instituțiile publice care nu întreprind nici o măsură în vederea neadmiterii încălcării continuu a dreptului recunoscut, îi cauzează și suferințe morale, atât personal, cât și membrilor familiei sale și asta că subiectul ”spațiul locativ” este unul neconsumat, care cauzează stres și situații tensionate în familie, nemaivorbind și de insuficiența mijloacelor financiare necesare pentru achitarea chiriei, totodată având și doi copii minori la întreținere.

Conducându-se de jurisprudența CEDO și Recomandarea nr. 6 a Curții Supreme de Justiție, reclamantul a susținut că mărimea prejudiciului moral pentru 12 luni de întârziere este de aproximativ 600 Euro și câte 300 Euro pentru fiecare perioadă următoare de 6 luni de întârziere, precum și de elementele ce caracterizează noțiunea de termen rezonabil cum ar fi: complexitatea cauzei, comportamentul părților care include aprecierea comportamentului reclamantului și al autorităților și miza (interesul) reclamantului, consideră că suma de 300 euro echivalent în lei, prezintă o satisfacție echitabilă a prejudiciului moral pentru perioada 01 mai 2018-31 octombrie 2018 (6 luni de zile de neexecutare), și care nu poate fi numită ca o pretinsă îmbogățire nejustificată.

Totodată, reclamantul Igor Colodrovschi a relatat că la examinarea prezentei cereri urmează a fi luate în considerație la aprecierea circumstanțelor și determinării cuantumului prejudiciului moral că Statul are obligația de a înceta exercitarea faptului ilicit, de a repara consecințele trecute ale faptului ilicit, precum și de a evita încălcările similare ce ar putea interveni ulterior (de a nu repeta faptul ilicit).

Reclamantul Igor Colodrovschi a indicat că un alt element esențial care justifică incontestabil temeinicia pretenției morale indică atitudinea părților, care în speță este reclamantul și autoritatea publică locală în calitate de debitor, iar anexele la prezenta cerere confirmă în plus că debitorul nu întreprinde nimic concret în vederea executării titlului executoriu în pofida ofertelor reclamantului de 2 soluționare amiabilă a procedurii de executare, prin care ultimul își exprimă disponibilitatea de a renunța la o parte semnificativă din executarea titlului executoriu în comparație cu alți debitori cu care au fost încheiate tranzacții de împăcare lipsite de transparență. Reclamantul Igor Colodrovschi a menționat că lipsa spațiului locativ l-a determinat să închirieze spațiu locativ în mun.

Chișinău atât până la emiterea hotărârii judecătorești, cât și după. În acest context reclamantul precizează că pe parcursul anilor de activitate în cadrul organelor afacerilor interne până în 2009 a beneficiat de compensație pentru închirierea spațiului locativ potrivit prevederilor legii cu privire la poliție, achitând lunar în limita unui salariu de funcție în baza contractului de locațiune. Plata compensației pentru închirierea spațiului locativ a fost sistată în 2009 pe motiv că potrivit modificărilor operate la Legea cu privire la poliție începând cu luna decembrie 2009 aceste reglementări au fost abrogate, respectiv și compensațiile oferite au fost sistate pentru categoria respectivă de colaboratori.

Drept urmare, cu toate că aceste prevederi au fost abrogate, susține că a continuat să închirieze spațiu locativ, iar la 18 decembrie 2017 a încheiat contractul de locațiune a unui apartament cu 2 odăi, care a fost înregistrat la Direcția Deservire Fiscală Rîșcani la 27 decembrie 2017, conform căruia plata lunară pentru chirie constituie 4000 lei și care reprezintă prejudiciu material cauzat. Reclamantul Igor Colodrovschi a declarat că pentru perioada 01 iulie 2018 - 30 noiembrie 2018 mărimea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului său la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești constituie 24000 lei (6 luni x 4000 lei). În prezența unui raport juridic între persoane fizice, remarcă că întru confirmarea plăților efectuate locatorul i-a eliberat recipise semnate pentru plățile efectuate, care au fost anexate la prezenta cerere.

Rezumă că prezenta cerere este înaintată în temeiul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, prevederile Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, precum și jurisprudența CtEDO. În acest context, menționează că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova despre 61 de cereri adresate de mai mulți reclamanți, care în unison pretind caracterul insuficient al compensațiilor acordate de instanțele naționale și ineficacitatea procedurilor de examinare a pretinselor încălcări cu privire la neexecutare, executare tardivă și/sau durata excesivă a procedurilor judiciare.

Reclamantul Igor Colodrovschi a solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării articolului 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție exprimat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2008 și încălcarea dreptului la protecția proprietății, precum și încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului material cauzat ca urmare a încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești în sumă de 20000 lei pentru perioada 01 iulie 2018 - 30 noiembrie 2018 cu titlu de cheltuieli pentru închirierea spațiului locativ și suma de 300 Euro cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii, în perioada 01 mai 2018 până la 30 octombrie 2018. 3 În cadrul examinării cauzei, la 21 ianuarie 2019 reclamantul Igor Colodrovschi a înaintat instanței de judecată cerere de majorare a pretențiilor materiale în motivarea căreia, suplimentar, a indicat că prin cererea de chemare în judecată din 25 octombrie 2018, depusă în prezenta speță a solicitat recuperarea prejudiciului material pentru perioada 01 iulie 2018 - 30 noiembrie 2018 (5 luni de neexecutare) și prejudiciul moral pentru perioada de la 01 mai 2018 până la 31 octombrie 2018 (6 luni de neexecutare).

Reieșind din faptul că hotărârea judecătorească din 28 octombrie 2008 nu se execută până în prezent, corespunzător și prejudiciile materiale și morale poartă un caracter continuu, motive pentru care prin prezenta cerere solicită majorarea pretențiilor materiale raportate la perioada neexecutării. În acest sens, pretinde majorarea prejudiciului material cu 4000 lei, care reprezintă în sine cheltuielile suportate pentru închirierea spațiului locativ pentru perioada 01 decembrie 2018 - 31 decembrie 2018, fiind anexată în acest sens recipisa și ordinul de plată a impozitului aferent dării în locațiune a bunurilor imobile. Prin hotărârea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Colodrovschi Igor către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Consiliul municipal Chișinău și Primăriei mun.

Chișinău, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Doroftei Igor cu privire la constatarea încălcării dreptului de executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și recuperarea prejudiciului material și moral, s-a constatat încălcarea drepturilor lui Igor Colodrovschi garantate de art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și art.1 al Protocolului 1 Adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, cauzată prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii emise de Curtea de Apel Chișinău la 28 octombrie 2008 în pricina civilă nr. 3-2380/08, s-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Colodrovschi Igor suma de 24000 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2008, pentru perioada 01 iulie 2018 - 31 decembrie 2018, precum și 3000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2008, pentru perioada 01 mai 2018 - 30 octombrie 2018, în rest pretențiile lui Igor Colodrovschi cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

în rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a admis apelul declarat de Igor Colodrovschi și s-a modificat hotărârea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de catre Igor Colodrovschi împotriva Ministerului Justiției, Primariei mun. Chisinau, Consiliului mun. Chișinau, intervenient accesoriu executorul judecatoresc Igor Doroftei cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotarârii judecatorești, repararea prejudiciului material și moral, în partea încasării prejudiciului moral, majorând suma încasată de la 3000 lei la 6000 lei, în rest hotărârea și hotărârea suplimentară a primei instanțe au fost menținute.

4 În susținerea soluției adoptate, instanțele de judecată au concluzionat că la data de 28 octombrie 2008, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău, Igor Colodrovschi a obținut dreptul la asigurarea cu spațiu locativ, iar prin neexecutarea hotărârii judecătorești s-a constatat încălcarea dreptului lui Igor Colodrovschi la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, ceea ce reprezintă o violare a dreptului subiectiv de protecție a proprietății garantat de art. 1. Protocolul 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. La 23 august 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă de Igor Colodrovschi.

În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a aplicat eronat normele de drept material, instanța a apreciat arbitrar poziția participanților la proces și a probelor anexate la dosar. Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat că concluziile instanțelor judecătorești inferioare derivă parțial din aprecierea eronată a normelor de drept material ce reglementează examinarea acțiunilor privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

Statul răspunde eventual patrimonial pentru prejudiciul adus persoanei prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, iar elucidarea cazurilor și condițiilor de răspundere patrimonială se face printr-o lege specială. Actualmente, în practica națională o asemenea lege specială este Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești. Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că Igor Colodrovschi a invocat violarea drepturilor sale la un proces echitabil prin neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, însă în afara afirmațiilor apelantului, nici un alt element de probă nu a confirmat existența culpabilității organelor de executare în procesul de executare a hotărîrii judecătorești irevocabile.

Recurentul a mai menționat că prevederile Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 nu acordă dreptul în mod automat la prejudiciu moral, în lipsa dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege. Este important ca instanța să motiveze circumstanțele cauzei care justifică acordarea unei reparații, aceasta să nu fie teoretică și iluzorie. Instanța de apel nu a ținut cont de cerința fundamentală față de despăgubirea prejudiciului moral, care constă în faptul că la determinarea despăgubirilor care acordă o satisfacție echitabilă părții în proces în speță intimatului, obligatoriu se vor lua în considerare toate circumstanțele relevante ale pricinii.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că instanța de apel, în ce privește capătul de acțiune privind acordarea prejudiciului moral, a apreciat arbitrar poziția participanților procesului și nu a luat în considerație circumstanțele de drept invocate de către Ministerul Justiției al Republicii 5 Moldova, și anume: art.5 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, care prevede expres că la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată poate decide simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că referitor la soluția instanțelor judecătorești inferioare privind încasarea prejudiciului material, consideră că instanța de apel nejustificat și neîntemeiat a menținut și în această parte hotărârea instanței de fond și nu a ținut cont de Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 646 din 10 iulie 2018, prin care a fost aprobat un Regulament cu privire la modul de achitare a indemnizației pentru închirierea spațiului locativ funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care nu sunt asigurați cu spațiu locativ (inclusiv cămin) la locul de muncă, li se plătește o compensație bănească pentru închirierea (subînchirierea) spațiului locativ (în continuare compensație) în cuantumul prevăzut de contractual de închiriere (subînchiriere) a locuinței, dar care să nu depășească salariul de funcție al acestora. În asemenea circumstanțe plata pentru chiriei îi revine serviciului financiar al Ministerului Afacerilor Interne, autorităților administrative și instituțiilor din subordine vor efectua plata compensației.

Mai mult ca atît, Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, nici nu prevede încasarea unor astfel de cheltuieli cu titlu de prejudiciu, o asemenea cerere urmează a fi înaintată într-o procedură separată și anume împotriva autorității publice locale, or, Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu poate fi obligat să execute din contul Statului o obligație care îi revine nemijlocit Consiliului si Primăriei mun. Chișinău În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de 19 iulie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 7977 (f.d. 57, vol. II), fiind recepționată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 24 iulie 2019, fapt indicat expres în cererea de recurs (f.d. 115, vol. II). În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 23 august 2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă. La 19 septembrie 2019 în adresa intimaților Igor Colodrovschi, Primaria mun. Chisinau, Consiliul mun. Chișinau, intervenient accesoriu executorul judecatoresc Igor Doroftei, a fost expediată cererea de recurs depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

6 La 25 septembrie 2019 Igor Colodrovschi a depus referință la cererea de recurs depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Intimații Primăria mun. Chișinău, Consiliul municipal Chișinău și executorul judecătoresc Igor Doroftei nu și-au vaforificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit. Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. 7 Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Colodrovschi împotriva Ministerului Justiției, Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinau, intervenient accesoriu executorul judecatoresc Igor Doroftei cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan 8