2ra-2027/19 — constatarea incalcarii dreptului la executare in termen rezonabil

2ra-2027/19 — constatarea incalcarii dreptului la executare in termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 2ra-2027/2019

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (O. Ionașcu)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (Iu. Cotruță, I. Muruianu, N. Simciuc)

Î N C H E I E R E

30 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor

Colodrovschi împotriva Ministerului Justiției, Primăriei mun. Chișinău, Consiliului

mun. Chișinau, intervenient accesoriu executorul judecatoresc Igor Doroftei cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a admis

apelul declarat de Igor Colodrovschi și s-a modificat hotărârea din 05 februarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea încasării prejudiciului

moral, majorînd suma încasată de la 3000 lei la 6000 lei, în rest hotărârea și

hotărârea suplimentară a primei instanțe au fost menținute,

c o n s t a t ă :

La data de 25 octombrie 2018, Igor Colodrovschi a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Justiției, Primariei mun. Chisinau, Consiliului

mun. Chișinau, intervenient accesoriu executorul judecatoresc Igor Doroftei cu

privire la constatarea încălcarii dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotarârii judecatorești, repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul Igor Colodrovschi, a invocat că la

28 octombrie 2008 Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea prin care

Primăria mun. Chișinău o fost obligată să-i acorde spațiu locativ, în conformitate

cu normele stabilite de legislație. Cu referire la procedura executării hotărârii

judecătorești de asigurare cu spațiu locativ explică că executorul judecătoresc nu

are potențial să întreprindă nimic concret decât să reitereze toate formalitățile

realizate și că se întreprind toate măsurile posibile. Indică că în pofida existenței a

mai multor hotărâri judecătorești irevocabile, emise în baza Legii nr. 87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

1

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, totuși până în prezent titlul executoriu

rămâne a fi neexecutat, fapt prin care încontinuu i se încalcă drepturile recunoscute

și garantate, acțiuni și inacțiuni, prin care în mod direct îi sunt cauzate prejudicii de

ordin material și moral.

Reclamantul Igor Colodrovschi сonsideră că la nivel național nu există un

recurs efectiv care ar stopa încălcarea dreptului, ceea ce constituie o încălcare a

prevederilor art. 13 din Convenție, iar prezenta cerere confirmă odată în plus

această afirmație. Suplimentar, atenționează că potrivit deciziilor judecătorești

pronunțate până în prezent, s-a dispus recuperarea prejudiciilor materiale până la

30 iunie 2018 și morale până la 30 aprilie 2017, iar prin prezenta cerere se solicită

recuperarea prejudiciului material cauzat pentru perioada 01 iulie 2018 -

30 noiembrie 2018 (5 luni de neexecutare) și moral pentru perioada de la 01 mai

2018 până la 31 octombrie 2018 (6 luni de neexecutare).

Cu referire la prejudiciul moral reclamantul a menționat că mecanismul

instituit de către autorități, Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, este un remediu neefectiv, ba mai mult acesta contribuie efectiv și

eficient la tergiversarea executării hotărârilor judecătorești impunând reclamantului

pierdere de timp și suferințe morale cauzate de sistemul birocratic al formalităților

impuse. Inacțiunile și nedorința vădită și obraznică a debitorilor, cât și a statului

reprezentat de instituțiile publice care nu întreprind nici o măsură în vederea

neadmiterii încălcării continuu a dreptului recunoscut, îi cauzează și suferințe

morale, atât personal, cât și membrilor familiei sale și asta că subiectul ”spațiul

locativ” este unul neconsumat, care cauzează stres și situații tensionate în familie,

nemaivorbind și de insuficiența mijloacelor financiare necesare pentru achitarea

chiriei, totodată având și doi copii minori la întreținere.

Conducându-se de jurisprudența CEDO și Recomandarea nr. 6 a Curții

Supreme de Justiție, reclamantul a susținut că mărimea prejudiciului moral pentru

12 luni de întârziere este de aproximativ 600 Euro și câte 300 Euro pentru fiecare

perioadă următoare de 6 luni de întârziere, precum și de elementele ce

caracterizează noțiunea de termen rezonabil cum ar fi: complexitatea cauzei,

comportamentul părților care include aprecierea comportamentului reclamantului

și al autorităților și miza (interesul) reclamantului, consideră că suma de 300 euro

echivalent în lei, prezintă o satisfacție echitabilă a prejudiciului moral pentru

perioada 01 mai 2018-31 octombrie 2018 (6 luni de zile de neexecutare), și care nu

poate fi numită ca o pretinsă îmbogățire nejustificată.

Totodată, reclamantul Igor Colodrovschi a relatat că la examinarea prezentei

cereri urmează a fi luate în considerație la aprecierea circumstanțelor și

determinării cuantumului prejudiciului moral că Statul are obligația de a înceta

exercitarea faptului ilicit, de a repara consecințele trecute ale faptului ilicit, precum

și de a evita încălcările similare ce ar putea interveni ulterior (de a nu repeta faptul

ilicit).

Reclamantul Igor Colodrovschi a indicat că un alt element esențial care

justifică incontestabil temeinicia pretenției morale indică atitudinea părților, care în

speță este reclamantul și autoritatea publică locală în calitate de debitor, iar anexele

la prezenta cerere confirmă în plus că debitorul nu întreprinde nimic concret în

vederea executării titlului executoriu în pofida ofertelor reclamantului de

2

soluționare amiabilă a procedurii de executare, prin care ultimul își exprimă

disponibilitatea de a renunța la o parte semnificativă din executarea titlului

executoriu în comparație cu alți debitori cu care au fost încheiate tranzacții de

împăcare lipsite de transparență.

Reclamantul Igor Colodrovschi a menționat că lipsa spațiului locativ l-a

determinat să închirieze spațiu locativ în mun. Chișinău atât până la emiterea

hotărârii judecătorești, cât și după. În acest context reclamantul precizează că pe

parcursul anilor de activitate în cadrul organelor afacerilor interne până în 2009 a

beneficiat de compensație pentru închirierea spațiului locativ potrivit prevederilor

legii cu privire la poliție, achitând lunar în limita unui salariu de funcție în baza

contractului de locațiune. Plata compensației pentru închirierea spațiului locativ a

fost sistată în 2009 pe motiv că potrivit modificărilor operate la Legea cu privire la

poliție începând cu luna decembrie 2009 aceste reglementări au fost abrogate,

respectiv și compensațiile oferite au fost sistate pentru categoria respectivă de

colaboratori. Drept urmare, cu toate că aceste prevederi au fost abrogate, susține că

a continuat să închirieze spațiu locativ, iar la 18 decembrie 2017 a încheiat

contractul de locațiune a unui apartament cu 2 odăi, care a fost înregistrat la

Direcția Deservire Fiscală Rîșcani la 27 decembrie 2017, conform căruia plata

lunară pentru chirie constituie 4000 lei și care reprezintă prejudiciu material

cauzat.

Reclamantul Igor Colodrovschi a declarat că pentru perioada 01 iulie 2018 -

30 noiembrie 2018 mărimea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului

său la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești constituie 24000 lei

(6 luni x 4000 lei). În prezența unui raport juridic între persoane fizice, remarcă că

întru confirmarea plăților efectuate locatorul i-a eliberat recipise semnate pentru

plățile efectuate, care au fost anexate la prezenta cerere. Rezumă că prezenta cerere

este înaintată în temeiul Legii nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

prevederile Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale, precum și jurisprudența CtEDO. În acest context,

menționează că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului

Republicii Moldova despre 61 de cereri adresate de mai mulți reclamanți, care în

unison pretind caracterul insuficient al compensațiilor acordate de instanțele

naționale și ineficacitatea procedurilor de examinare a pretinselor încălcări cu

privire la neexecutare, executare tardivă și/sau durata excesivă a procedurilor

judiciare.

Reclamantul Igor Colodrovschi a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

încălcării articolului 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului, articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție exprimat prin încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din

28 octombrie 2008 și încălcarea dreptului la protecția proprietății, precum și

încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției a prejudiciului

material cauzat ca urmare a încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești în sumă de 20000 lei pentru perioada 01 iulie 2018 -

30 noiembrie 2018 cu titlu de cheltuieli pentru închirierea spațiului locativ și suma

de 300 Euro cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin neexecutarea în termen

rezonabil a hotărârii, în perioada 01 mai 2018 până la 30 octombrie 2018.

3

În cadrul examinării cauzei, la 21 ianuarie 2019 reclamantul Igor

Colodrovschi a înaintat instanței de judecată cerere de majorare a pretențiilor

materiale în motivarea căreia, suplimentar, a indicat că prin cererea de chemare în

judecată din 25 octombrie 2018, depusă în prezenta speță a solicitat recuperarea

prejudiciului material pentru perioada 01 iulie 2018 - 30 noiembrie 2018 (5 luni de

neexecutare) și prejudiciul moral pentru perioada de la 01 mai 2018 până la

31 octombrie 2018 (6 luni de neexecutare). Reieșind din faptul că hotărârea

judecătorească din 28 octombrie 2008 nu se execută până în prezent, corespunzător

și prejudiciile materiale și morale poartă un caracter continuu, motive pentru care

prin prezenta cerere solicită majorarea pretențiilor materiale raportate la perioada

neexecutării. În acest sens, pretinde majorarea prejudiciului material cu 4000 lei,

care reprezintă în sine cheltuielile suportate pentru închirierea spațiului locativ

pentru perioada 01 decembrie 2018 - 31 decembrie 2018, fiind anexată în acest

sens recipisa și ordinul de plată a impozitului aferent dării în locațiune a bunurilor

imobile.

Prin hotărârea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Colodrovschi Igor către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Consiliul municipal Chișinău și

Primăriei mun. Chișinău, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Doroftei

Igor cu privire la constatarea încălcării dreptului de executare în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești și recuperarea prejudiciului material și moral, s-a constatat

încălcarea drepturilor lui Igor Colodrovschi garantate de art. 6 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale și art.1

al Protocolului 1 Adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale, cauzată prin neexecutarea în termen

rezonabil a hotărârii emise de Curtea de Apel Chișinău la 28 octombrie 2008 în

pricina civilă nr. 3-2380/08, s-a încasat din contul bugetului de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui

Colodrovschi Igor suma de 24000 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin

neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din

28 octombrie 2008, pentru perioada 01 iulie 2018 - 31 decembrie 2018, precum și

3000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin neexecutarea în termen rezonabil

a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2008, pentru perioada 01 mai

2018 - 30 octombrie 2018, în rest pretențiile lui Igor Colodrovschi cu privire la

repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, în rest pretențiile au fost respinse ca

neîntemeiate.

Prin decizia din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a admis apelul declarat de

Igor Colodrovschi și s-a modificat hotărârea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de catre Igor Colodrovschi împotriva Ministerului Justiției, Primariei mun.

Chisinau, Consiliului mun. Chișinau, intervenient accesoriu executorul

judecatoresc Igor Doroftei cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotarârii judecatorești, repararea prejudiciului

material și moral, în partea încasării prejudiciului moral, majorând suma încasată

de la 3000 lei la 6000 lei, în rest hotărârea și hotărârea suplimentară a primei

instanțe au fost menținute.

4

În susținerea soluției adoptate, instanțele de judecată au concluzionat că la

data de 28 octombrie 2008, prin hotărârea Curții de Apel Chișinău, Igor

Colodrovschi a obținut dreptul la asigurarea cu spațiu locativ, iar prin neexecutarea

hotărârii judecătorești s-a constatat încălcarea dreptului lui Igor Colodrovschi la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, ceea ce reprezintă o

violare a dreptului subiectiv de protecție a proprietății garantat de art. 1. Protocolul

1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

La 23 august 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe

cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care să fie respinsă integral cererea de

chemare în judecată depusă de Igor Colodrovschi.

În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Justiției al Republicii

Moldova a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel

la pronunțarea deciziei a aplicat eronat normele de drept material, instanța a

apreciat arbitrar poziția participanților la proces și a probelor anexate la dosar.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat că concluziile

instanțelor judecătorești inferioare derivă parțial din aprecierea eronată a normelor

de drept material ce reglementează examinarea acțiunilor privind repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești. Statul răspunde eventual patrimonial pentru

prejudiciul adus persoanei prin încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărîrii judecătorești, iar elucidarea cazurilor și condițiilor de

răspundere patrimonială se face printr-o lege specială. Actualmente, în practica

națională o asemenea lege specială este Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărîrii judecătorești.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că Igor

Colodrovschi a invocat violarea drepturilor sale la un proces echitabil prin

neexecutarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, însă în afara afirmațiilor

apelantului, nici un alt element de probă nu a confirmat existența culpabilității

organelor de executare în procesul de executare a hotărîrii judecătorești

irevocabile. Recurentul a mai menționat că prevederile Legii nr.87 din 21 aprilie

2011 nu acordă dreptul în mod automat la prejudiciu moral, în lipsa dovezilor că

persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege. Este

important ca instanța să motiveze circumstanțele cauzei care justifică acordarea

unei reparații, aceasta să nu fie teoretică și iluzorie. Instanța de apel nu a ținut cont

de cerința fundamentală față de despăgubirea prejudiciului moral, care constă în

faptul că la determinarea despăgubirilor care acordă o satisfacție echitabilă părții în

proces în speță intimatului, obligatoriu se vor lua în considerare toate

circumstanțele relevante ale pricinii.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că instanța de

apel, în ce privește capătul de acțiune privind acordarea prejudiciului moral, a

apreciat arbitrar poziția participanților procesului și nu a luat în considerație

circumstanțele de drept invocate de către Ministerul Justiției al Republicii

5

Moldova, și anume: art.5 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, care prevede expres că la constatarea încălcării dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

instanța de judecată poate decide simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă

prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că referitor la

soluția instanțelor judecătorești inferioare privind încasarea prejudiciului material,

consideră că instanța de apel nejustificat și neîntemeiat a menținut și în această

parte hotărârea instanței de fond și nu a ținut cont de Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 646 din 10 iulie 2018, prin care a fost aprobat un

Regulament cu privire la modul de achitare a indemnizației pentru închirierea

spațiului locativ funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne din Republica Moldova.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că

funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care

nu sunt asigurați cu spațiu locativ (inclusiv cămin) la locul de muncă, li se plătește

o compensație bănească pentru închirierea (subînchirierea) spațiului locativ (în

continuare compensație) în cuantumul prevăzut de contractual de închiriere

(subînchiriere) a locuinței, dar care să nu depășească salariul de funcție al acestora.

În asemenea circumstanțe plata pentru chiriei îi revine serviciului financiar al

Ministerului Afacerilor Interne, autorităților administrative și instituțiilor din

subordine vor efectua plata compensației. Mai mult ca atît, Legea nr. 87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, nici nu prevede încasarea unor astfel de

cheltuieli cu titlu de prejudiciu, o asemenea cerere urmează a fi înaintată într-o

procedură separată și anume împotriva autorității publice locale, or, Ministerul

Justiției al Republicii Moldova nu poate fi obligat să execute din contul Statului o

obligație care îi revine nemijlocit Consiliului si Primăriei mun. Chișinău

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la

data de 19 iulie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 7977 (f.d. 57, vol. II), fiind

recepționată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 24 iulie 2019, fapt

indicat expres în cererea de recurs (f.d. 115, vol. II).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova la 23 august 2019, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 19 septembrie 2019 în adresa intimaților Igor Colodrovschi, Primaria

mun. Chisinau, Consiliul mun. Chișinau, intervenient accesoriu executorul

judecatoresc Igor Doroftei, a fost expediată cererea de recurs depusă de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței.

6

La 25 septembrie 2019 Igor Colodrovschi a depus referință la cererea de

recurs depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, prin care a solicitat

declararea recursului inadmisibil.

Intimații Primăria mun. Chișinău, Consiliul municipal Chișinău și executorul

judecătoresc Igor Doroftei nu și-au vaforificat dreptul procedural respectiv și nu au

depus referințe în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de

către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

7

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu

rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 alin. 1 Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, împotriva deciziei din 03 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Colodrovschi

împotriva Ministerului Justiției, Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun.

Chișinau, intervenient accesoriu executorul judecatoresc Igor Doroftei cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

8