2ra-903/19 — cu privire la constatarea încălcării dreptlui la executare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-903/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – S. Clima

Instanța de apel: CA Chișinău – N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță

ÎNCHEIERE

15 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Igor

Colodrovschi împotriva Ministerului Justiției, Primăriei municipiului Chișinău,

Consiliului municipal Chișinău, intervenientului accesoriu executorul judecătoresc

Igor Doroftei cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii, încălcarea dreptului la protecția proprietății, repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din data de 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Ministerul Justiției, s-a menținut hotărârea din

data de 16 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buicani,

constată:

La 07 mai 2018 Igor Colodrovschi s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, Primăriei și Consiliului mun. Chișinău,

intervenientului accesoriu executorul judecătoresc Igor Doroftei cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului material în mărime de 24 000 lei pentru perioada

de la 01 ianuarie 2018 până la 30 iunie 2018 cu titlu de cheltuieli pentru închirierea

spațiului locativ și a prejudiciului moral estimat la suma de 300 euro pentru perioada

de 6 luni de neexecutare a hotărârii judecătorești.

În motivarea acțiunii a indicat că la 28 octombrie 2008 prin decizia Curții de

Apel Chișinău s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Igor

Colodrovschi împotriva Primăriei mun. Chișinău privind obligarea Primăriei Chișinău

de a-l asigura cu spațiu locativ, decizie care nu este executată.

Reclamantul a menționat că executorul judecătoresc în procedura de executare a

hotărârii judecătorești privind asigurarea cu spațiu locativ nu are potențial să

întreprindă măsuri de executare, dar reiterează toate formalitățile deja realizate,

precum și faptul că întreprinde toate măsurile posibile pentru executarea hotărârii.

Astfel, în pofida existenței a mai multor hotărâri judecătorești irevocabile, emise în

1

baza Legii nr.87 din data de 21 aprilie 2011, până în prezent titlul executoriu rămâne

neexecutat, fapt prin care încontinuu i se încalcă drepturile recunoscute și garantate,

acțiuni și inacțiuni prin care în mod direct îi sunt cauzate prejudicii de ordin material

și moral.

Reclamantul a atras atenția că conform deciziilor judecătorești pronunțate

anterior s-a dispus repararea prejudiciului material până la 31 decembrie 2017 și

moral până la 31 octombrie 2017, iar prin prezenta cerere solicită recuperarea

prejudiciului material cauzat pentru perioada 01 ianuarie 2018 – 30 iunie 2018 și

moral pentru perioada de la 01 noiembrie 2017 până la 30 aprilie 2018.

Cu referire la prejudiciul moral a menționat că mecanismul instituit prin Legea

nr.87 din data de 21 aprilie 2011 cu privire la repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești este un remediu

neefectiv, ba mai mult, acesta contribuie efectiv și eficient la tergiversarea executării

hotărârilor judecătorești, impunând reclamantului pierdere de timp și suferințe morale

cauzate de sistemul birocratic al formalităților impuse.

Inacțiunile și nedorința vădită și obraznică a debitorilor, cât și a statului,

reprezentat de instituțiile publice, care nu întreprind nici o măsură în vederea

neadmiterii încălcării continuu a dreptului recunoscut, îi cauzează și suferințe morale,

atât personal, cât și membrilor familiei sale și asta că subiectul „spațiul locativ” este

unul neconsumat, care cauzează stres și situații tensionate în familie, nemaivorbind și

de insuficiența mijloacelor financiare necesare pentru achitarea chiriei, totodată având

și doi copii minori la întreținere.

Reclamantul a indicat că lipsa spațiului locativ l-a determinat să închirieze spațiu

locativ în mun. Chișinău. Pe parcursul anilor de activitate în cadrul organelor

afacerilor interne pînă în 2009 a beneficiat de compensație pentru închirierea spațiului

locativ potrivit prevederilor legii cu privire la poliție, achitându-i-se lunar în limita

unui salariu de funcție în baza contractului de locațiune. Plata compensației pentru

închirierea spațiului locativ a fost sistată în 2009 pe motiv că potrivit modificărilor

operate la Legea cu privire la poliție începând cu luna decembrie 2009 aceste

reglementări au fost abrogate, respectiv și compensațiile oferite au fost sistate pentru

categoria respectivă de colaboratori.

Astfel, la 18 decembrie 2017 Igor Colodrovschi a încheiat contractul de

locațiune a unui apartament cu 2 odăi, care a fost înregistrat la Direcția Deservire

Fiscală Rîșcani la 27 decembrie 2017, conform căruia plata lunară pentru chirie

constituie 4 000 lei. Pentru 6 luni de neexecutare a hotărârii judecătorești prejudiciul

material constituie 24 000 lei, întru confirmarea plăților efectuate locatorul i-a eliberat

recipise semnate pentru plățile efectuate.

Prin hotărârea din data de 16 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Colodrovschi,

s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului garantat de art. 6§ 1, art. 1 Protocolul

1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale ca urmare a neexecutării hotărârii Curții de Apel Chișinău din data de

2

28 octombrie 2008. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Igor Colodrovschi suma de 24 000 lei cu titlu de prejudiciu

material pentru chiria spațiului locativ pentru perioada 01 ianuarie 2018 - 30 iunie

2018, precum și 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin neexecutarea în

termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2008 pentru

perioada 01 noiembrie 2017 - 30 aprilie 2018. În rest, acțiunea a fost respinsă. (f.d.

58, 66-74)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 19 decembrie 2018 a respins

apelul declarat de către Ministerul Justiției, a menținut hotărârea din data de 16 iulie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. ( f.d. 108, 109-119)

Instanțele de judecată au concluzionat că la data de 28 octombrie 2008, prin

hotărârea Curții de Apel Chișinău, Igor Colodrovschi a obținut dreptul la asigurarea

cu spațiu locativ, iar prin neexecutarea hotărârii judecătorești s-a constatat încălcarea

dreptului lui Igor Colodrovschi la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, ceea ce reprezintă o violare a dreptului subiectiv de protecție a

proprietății garantat de art. 1. Protocolul 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 15 martie 2019, Ministerul

Justiției a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri privind

respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. ( f.d. 124-130)

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material, au apreciat arbitrar probele prezentate la materiale cauzei.

La 15 aprilie 2019 Igor Colodrovschi a depus referință la recursul declarat de

Ministerul Justiției, prin care a solicitat declararea acestuia ca fiind inadmisibil.

(f.d. 136-137)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 19 decembrie 2018, a

publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 18 ianuarie 2019, a expediat-o

participanților la proces la data de 21 ianuarie 2019. (f.d.120) Confirmare privind

recepționarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsește.

În aceste circumstanțe recursul depus de către Ministerul Justiției la data de 15

martie 2019, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Ministerul

Justiției, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată

au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

3

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Ministerul Justiției, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de

judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

4

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Ministerul Justiției inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Ministerul Justiției, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

5