2ra-1321/18 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotarîrii, încălcarea dreptului la protecția proprietății, încasarea prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1321/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – O.Cojocaru,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cotruță, I. Țurcan, N. Simciuc,

ÎNCHEIERE

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Visternicean

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Ministerul Justiției,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Igor

Colodrovschi împotriva Ministerului Justiției, Primăriei, Consiliului mun.

Chișinău, intervenientului accesoriu executorul judecătoresc Igor Doroftei cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii, încălcarea dreptului la protecția proprietății, încasarea prejudiciului

material, moral și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Ministerul Justiției și s-a admis apelul declarat

de Igor Colodrovschi, s-a modificat hotărârea primei instanțe, s-a majorat suma

prejudiciului moral, în rest hotărârea și hotărârea suplimentară s-au menținut,

constată:

La 05 mai 2016 Igor Colodrovschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, Primăriei, Consiliului mun. Chișinău,

intervenientului accesoriu executorul judecătoresc Igor Doroftei cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii,

încălcarea dreptului la protecția proprietății, încasarea prejudiciului material în

sumă de 21 000 lei pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 30 iunie 2016 cu titlu de

cheltuieli pentru închirierea spațiului locativ și prejudiciul moral în sumă de

300 euro echivalent în valută națională pentru perioada de 6 luni de zile de

neexecutare 01 noiembrie 2015 – 30 aprilie 2016 și a cheltuielilor de asistență

juridică în sumă de 200 lei. (f.d. 3-5)

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că prin hotărârea din

28 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, Primăria mun. Chișinău a fost

obligată să-l asigure cu spațiu locativ. Igor Colodrovschi a mai menționat că pentru

neexecutarea hotărârii s-a adresat în instanța de judecată în baza Legii nr.87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

1

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, obținând în acest sens hotărâri

irevocabile privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat pentru diferite

perioade de timp. Însă, în pofida existenței acestor hotărâri judecătorești

irevocabile, până în prezent titlul executoriu rămâne neexecutat. Astfel, prin

cererea dată a solicitat recuperarea prejudiciului cauzat pentru perioada ulterioară:

prejudiciul material pentru perioada 01 ianuarie 2016-01 iulie 2016 (6 luni de

neexecutare) și prejudiciul moral pentru perioada 01 noiembrie 2015-30 aprilie

2016) (6 luni de neexecutare).

Prin hotărârea și hotărârea suplimentară din 04 iulie 2016 și 25 septembrie

2017 ale Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis parțial acțiunea înaintată

de Igor Colodrovschi, s-a constatat încălcarea dreptului lui Igor Colodrovschi la

executarea în termen rezonabil a hotărârii și a dreptului la protecția proprietății, s-a

încasat de la bugetul statului prin intermediul Ministerului Justiției al RM în

beneficiul lui Igor Colodrovschi prejudiciul material în sumă de 21 000 lei, moral

în sumă de 1 000 lei și cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 200 lei, în

total 22 200 lei, în rest pretenția lui Igor Colodrovschi cu privire la încasarea

prejudiciului moral, s-a respins. ( f.d. 53, 58-61, 147-148)

Prin decizia din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Ministerul Justiției și admis apelul declarat de Igor

Colodrovschi, modificată hotărârea din 04 iulie 2016 a instanței de fond, s-a

majorat suma prejudiciului moral dispus spre încasare de la 1 000 lei la 5 000 lei,

în rest hotărârea și hotărârea suplimentară a primei instanțe, s-au menținut.

(f.d. 160, 161-169)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 19 martie 2018

Ministerul Justiției a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă

respingerea acțiunii ca neîntemeiată. (f.d.172-177)

În motivarea recursului recurentul indică, că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept

material, au apreciat arbitrar probele prezentate la materiale cauzei.

La 14 iunie 2018 Igor Colodrovschi prin intermediul poștei electronice a

depus referință, solicitând ca cererea de recurs declarată de Ministerul Justiției să

fie considerată inadmisibilă. (f.d.183-184).

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 24 ianuarie 2018, recursul declarat de Ministerul Justiției la 19 martie 2018, este

în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către de

Ministerul Justiției, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că Ministerul Justiției indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat

2

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Cod de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin.(1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în

recursul declarat de către de Ministerul Justiției asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă de Ministerul Justiției și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Ministerul Justiției inadmisibil.

3

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin.(1), (2), 433 lit. a), 440 alin.(1),

(11) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Recursul, declarat de către de Ministerul Justiției, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Visternicean

Maria Ghervas

4